Conferința “Serviciile de îngrijire pe termen lung și

schimbările demografice”,
Predeal, 4 - 6 Aprilie 2016

Organizatori:

BELLA ROMÂNIA IMPEX SRL

Membră a Grupului TZMO SA

în colaborare cu
ASOCIAIA DIRECTORIOR INSTlTUȚIILOR PENTRU VÂRSTNICI
(ADIV)
 Paradigmele calității pentru o
îmbătrânire bună în România

Denizia Gal,
Facultatea de Sociologie și Asistență Socială,
Director Masterat Gerontologie Socială,
Universitatea Babeș-Bolyai,
Cluj-Napoca
• Perspective demografice
• Am câștigat ani pentru viață...
• Cum va evolua in perioada următoare procesul de imbatranire in Romania?
• Va continua, procesul de îmbătrânire a populației, însa cu intensități diferite,
determinand deteriorarea echilibrului între grupele mari de varsta: tineri, adulti,
varstnici, cu consecinte sociale şi economice;
• populatia în varstă de 65 ani si peste va creste la nivel national de la 3,2
milioane persoane in anul 2010 la peste 5,1 milioane in anul 2050;
• in mai putin de doua decenii, fiecare al 5-lea locuitor al Romaniei va intra in
categoria „vârstnicilor”;
• accentuarea gradului de îmbătrânire demografică, în contextul unei extinderi a
stării de săracie;
• va creste într-un ritm foarte intens populaţia de peste 80 ani, ponderea ei în totalul
populaţiei vârsnice
• va creste cererea pentru ingrijirea institutionalizata pentru persoanele varstnice de
peste 80 ani. INS, 2011, Bucureşti (Vergil Voineagu)
• După vârsta de 65 ani riscul îmbolnăvirii de Alzheimer se dublează din 5 în 5 ani. Se
estimează că, în 2030, aproape 20% din populația Europei va suferi de maladia Alzheimer.
 Figure-1.-Prognosis-for-the-number-of-demented-in-Europe-until-2030_reference
As seen in figure 1, the number of demented will increase considerably from about 10
million today to about 14 million demented persons in 2030.
http://www.alzheimer-europe.org/Research/European-Collaboration-on-Dementia/Cost-of-dementia/Prognosis-to-2030
 Consecinţe economice şi sociale
Principalele consecințe economice ale procesului de îmbătrânire în România au în vedere:
• dependența economică;
• dependența demografică;
• consumul și satisfacerea corespunzătoare de către societate a nevoilor de consum pentru
populaţia vârstnică;
asigurarea cheltuielilor bugetare legate de pensii, ajutoare și alte forme de sprijin cu caracter
special.
Consecinţe sociale
• Dezangajarea și încetarea activității profesionale care determină efecte de ordin social,
familial și individua
• Sentimentele de inutilitate și izolare socială cu consecințe sociale generate de îmbătrânire
• Îmbătrânirea familiei și a membrilor gospodăriei care atrage unele consecințe sociale.
• Singurătatea, consecință socială negativă și tot mai des întâlnită
• Relațiile sociale ale vârstnicilor cu congenerii și celelalte categorii de vârstă, îndeosebi tinerii
• Organizarea timpului liber al vârstnicilor
• http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2
060.pdf
,
 Consecințe medico-sanitare și medico-sociale
În ansamblu, asemenea consecințe privesc mai multe grupe de probleme ca de exemplu:
•  morbiditatea persoanelor pre vârstnice, vârstnice și a longevivilor și starea de sănătate a acestor grupuri
de populație;
•  nivelul mortalității specifice acestor grupuri, cauzele de deces și tendințele fenomenului;  adresabilitatea
la serviciile de sănătate și de ordin social și modul în care unitățile de profil asigură nevoile de asistență
medico-socială a persoanelor pre vârstnice, vârstnice și longevive;
•  forme și mijloace de intervenție medico-socială specifice persoanelor pre vârstnice, vârstnice și longevive.
În ceea ce privește caracteristicile generale și specifice ale morbidității persoanelor vârstnice, acestea se pot
sintetiza după cum urmează:
 polipatologia persoanelor vârstnice în raport cu celelalte grupe de populație. Studiile întreprinse indică o
supra morbiditate a acestora, în rândul cărora se constată existența în medie a 2-3 afecțiuni cornice
/persoană, iar la vârstele avansate, numărul afecțiunilor pe persoană este mai crescut.
 frecvența ridicată a îmbolnăvirilor reprezintă o altă caracteristică a morbidității persoanelor vârstnice și
longevive. La vârsta de 65 ani și peste, comparativ cu persoanele de 15-64 ani, rata de morbiditate, a fost în
anul 2012, de 1,8 ori mai mare, cu diferențe mari la bolile aparatului circulator (de aproape 4 ori), urmate de
bolile sistemului nervos, bolile ochiului si anexelor sale, bolile sistemului osteo-articular, ale mușchilor, ale
țesutului “Proiectarea populaţiei vârstnice a României la orizontul anului 2060” 42 conjunctiv, tumorile,
tulburările mentale și de comportament și bolile urechii și apofizei mastoide (între 2 şi 3 ori).
 principalele cauze de îmbolnăvire a persoanelor vârstnice sunt: tulburările de auz și de vedere, bolile osteo-
articulare și reumatismale (osteoporoza - care pe lângă faptul că deține o frecvență ridicată are consecințe
sociale severe), afecțiunile cardiace și ale aparatului circulator (cardiopatiile, arteroscleroza și
arterioscleroza, hipertensiunea arterială), problemele de incontinență urinară, demența senilă, căderile și
fracturile consecutive și altele.
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdf,
 Consecințe psiho-sociale și socio-culturale
Expresia implicațiilor psihosociale și socio-culturale, generate de procesele de îmbătrânire demografică, este
extrem de diferită în raport cu o serie de caracteristici:
• demografice (vârsta, starea civilă), economice (stare materială și venit), sociale (familie, relații sociale,
educaționale, nivel de pregătire, preocupări, hobby-uri), teritoriale (mediu social, zona de locuire),
medicale (stare de sănătate).
Psihologia grupurilor umane s-a format în timp, fiind influențată de condițiile specifice concrete de ordin
istoric, geografic, economic, social, cultural, de tradiții și obiceiuri caracteristice.
Pierderea relațiilor sociale întăresc convingerea vârstnicilor că se află în declin și produc o schimbare a liniilor
de perspectivă.
Adaptarea la noile perspective constituie un proces complex care pe unele planuri ale vieții se realizează mai
ușor, pe altele mai greu, uneori cu multiple stări conflictuale.
• Unul dintre cele mai mari handicapuri pe linia adaptării profesionale a vârstnicilor este pierderea încrederii
în capacitatea de a învăța și de a se adapta la situații noi.
• Scăderea memoriei și a atenției sunt factori care îngrijorează persoanele vârstnice și din acest motiv, ele
sunt refractare la nou și devin conservatoare.
• Conservatorismul persoanelor vârstnice este responsabil în multe privințe de acomodarea cu celelalte
grupuri de populație – tânără și adultă.
Pe plan socio – cultural, consecințele trebuie analizate în strânsă corelație cu doi factori: unul de ordin
economic – reprezentat de nivelul venitului care poate asigura o independență relativă a vârstnicului și,
al doilea, nivelul de pregătire – în raport de care vârstnicii știu să își organizeze timpul și modul de viață în
general prin îndeplinirea unor activități, cultivarea unor hobby-uri și relații sociale cu efect compensatoriu
și stimulatoriu pentru menținerea dorinței de viață, a sentimentului de utilitate socială și a stării de
sănătate.
http://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anului-2060.pdf,
 Alte consecințe
• Pe plan politic, asemenea consecințe decurg din calitatea vârstnicilor ca persoane ce
compun o parte din electorat. Decurge de aici interesul ce trebuie să îl dovedească
partidele politice față de acest grup de populație prin includerea în cadrul programelor
electorale a unor măsuri favorabile vârstnicilor pentru a le câștiga sprijinul.
• Pe plan juridic, creșterea numărului persoanelor vârstnice impune atenție sporită față
de cunoașterea nevoilor acestui grup de populație și transpunerea lor în acte normative
pe toate planurile, îndeosebi pe planul securități sociale și medicale. Intervențiile
trebuie făcute atât global la nivelul întregului grup de populație vârstnică, dar mai ales
diferențiat pentru a sprijini, îndeosebi, acele categorii defavorizate material și medico –
social.
• Pe plan administrativ se impune o mai largă și susținută activitate din partea factorilor
locali, care cunosc cel mai bine nevoile concrete ale persoanelor vârstnice din cadrul
comunităților. Consiliile locale și instituțiile din unitățile administrativ – teritoriale,
trebuie să se implice mai mult pentru soluționarea favorabilă a problemelor cotidiene
ale persoanelor vrâstnice.
• Pe plan educațional, există probleme serioase îndeosebi în unele localități rurale
îmbătrânite, de a asigura completarea efectivelor școlare. Este de remarcat că nu atât
tendința de scădere a ratei natalității este responsabilă de asemenea situații, cât mai
ales existența în mediul rural a unor structuri demografice îmbătrânite, care nu își pot
aduce aportul la creşterea numărului de vieți omenești.
 Responsabilitate socială

Modificarile majore în structura populaționala necesiă schimbări structurale în

societate:
la nivel economic,
legislativ,
in sfera serviciilor, dar și la
nivelul mentalitatatilor si al
comportamentelor individuale si sociale.
In toata lumea, se recunoaste, in prezent, ca exista
• o slaba intelegere a implicatiilor acestor tendinte populationale si
• exista o slaba pregatire a societatii si economiei pentru a face fata acestei noi
provocări.
Calitatea vieții acestei grupe de vârsta poate crește in masura in care vor creste si
eforturile de cunoastere si intelegere din perspective pluridisciplinare:
• economic, administrativ, legislativ, sociopsihologic, medical, ambiental, etic,
spiritual-religios
• ...și în măsura în care se va face saltul înspre interdisciplinaritate și
transdisciplinaritate
 Paradigmele calității
...important este să dăm viață anilor
• Paradigmele cantitativiste și modelele societale
emergente au eșuat (ex. cel mai recent, criza mondială -economică, dar şi socială şi morală,- invalidează
modelul creşterii economice şi statul bunăstării, în contextul globalizării şi al tehnologizării societăţii umane.)

• Paradigmele calitative, în prezent, paradigma

complexității (interconectivitate-interdependență-integrare), afirmă
modele precum:
• societatea cunoașterii,
• societatea conștiinței și societatea dezvoltării umane, -
”Societatea conştiinţei se pregăteşte de pe acum.”, Mihai Drăgănescu, 2007, Societatea conștiinței,
Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române, București ).
 De la modelul creșterii economice la modelul dezvoltării umane și
societatea conștiinței
• Modelul dezvoltării economice nu numai că nu a generat, prin el însuşi, o societate a
bunăstării, dar a generat, ca efecte adverse/perverse sărăcie, şomaj, colapsul sistemelor de protecţie socială,
categorii de populaţii vulnerabile, excluziune socială, anomie individuală şi socială.
• Nu este mai puţin adevărat că organisme internaţionle prestigioase precum ONU,
OMS, BM, dar şi organizaţii neguvernamentale internaţionale, universităţi şi centre de
cercetare de anvergură internaţională au reacţionat, rând pe rând, de‑a lungul timpului,
pentru contracararea acestor efecte, lansând programe, directive, provocări diverse, prin
schimbarea discursului public, prin fixarea de standarde, politici şi modele metodologice,
acceptate şi asumate de majoritatea statelor membre în respectivele organisme şi structuri.

Pentru ilustrare m‑aş referi la un singur exemplu: începând cu anii ’90 nivelul de dezvoltare
al unui stat nu mai este apreciat exclusiv după criterii economice: rapoartele dezvoltării
umane (însăşi denumirea acestor documente este ilustrativă) întocmite anual de statele lumii
(141 de state) includ indicatori precum: starea de sănătate a populaţiei, educaţie,accesibilitatea
serviciilor, participarea politică, socială, civică, religioasă. Denizia Gal, Etic și moral din perspectiva gerontologiei sociale, în Revista de
Asistenţ\ Social\, anul XIV, nr. 2/2015, pp. 151‑157

. „Societatea conştiinţei se va naşte din societatea cunoaşterii, astfel încât suportul asigurat de societatea
cunoaşterii, cu vectorii care au constituito şi o menţin, poate fi considerat ca unul din vectorii societăţii
conştiinţei... Societatea conştiinţei va avea şi vectori funcţionali, cum ar fi cunoaşterea (de cea mai mare
importanţă fiind cunoaşterea fundamentală asupra existenţei), spiritualitatea, managementul şi economia
(societăţii conştiinţei), educaţia (nu numai a omului, ci a tot ceea ce este conştiinţă în vederea continuităţii
cu trecutul bun al omenirii), cultura (cu aceiaşi observaţie ca în cazul anterior) ş.a. .” Mihai Drăgănescu, 2007, ,

Societatea conștiinței, Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române, București , p. 53
 Istoria este consecinţa
schimbărilor în societate, indiferent cum sunt generate acestea, de ştiinţă,
spiritualitate, de natura agenţilor sociali sau de modul de funcţionare al
reţelei care constituie nivelul social. Mihai Drăgănescu, 2007, Societatea conștiinței, Institutul de Cercetări
pentru Inteligenţă Artificială al Academiei Române, București , p. 20
 Întrebări legate de schimbarea
paradigmelor
• Ar fi posibil să gândim societatea („societatea bună”?)
în afara determinismului economic? Ar fi aceasta o soluţie
sau o altă utopie?
• Ar putea fi realist şi fezabil să concepem societatea bună
ca pe una recentrată pe valorile vieţii (umane şi nu numai)
şi funcţionând etic? (o societate care valorizează subiectul uman,
favorizează atingerea potenţialului maxim al fiecăruia, creează contextul
de calitate a vieţii şi de coexistenţă corespunzător nivelului civilizaţiei
actuale).
• O societate care îmbătrâneşte poate fi o societate bună,
inclusiv pentru categoria din ce în ce mai largă, dar şi mai
diferenţiată, a populaţiei vârstnice?
 Posibile răspunsuri
• Îmbătrânirea bună într-o societate bună este
posibilă dacă:
• Cunoașterea va fi comprehensivă
– Depășim obstacolul cel mai amenințător : propriul sistem de gândire (Ilie
Bădescu)
– În loc de reforme vom crea un nou model ideologic (Alfred Bulai)

• Atitudinea etică-spirituală va fi răspunsul dat

diversității și istoricității categoriilor de
vârstnici
• Acțiunea va fi integrată
 Nivele de integrare şi conexiuni

Integrare macrosocială Politici, legislsţie, Viziune, paradigme

(societală) programe naţionale (Holistică, eco-sistemică)

Integrare
Strategiii de
Mezosocială Implementare
(Comunităţi, instituţii publice şi Management Abordări
organizaţii (multi-inter-transdisciplinare)
)

Profesionalism
Integrare
Servicii (integrate) (educaţie-formare de
Microsocială
competenţe)
(grupuri mici, familii, indivizi)
Persoana vârstnică-subiect central al
acțiunii integrate

Politici

Servicii

Profesionişti

Persoana
vârstnică
Un model comprehensiv privind furnizarea de servicii integrate
pentru asigurarea stării de bine a persoanei vârstnice

fizică B2 Starea de bine: psihică

B1 Stare de bine:

A . Asigurarea stării de bine

generale
în cadrul serviciilor integrate

cultural-spirituală
(B3) Starea de bine: socială (B4)Starea de bine:
 Exemplificare: îngrijirea persoanelor
vârstnice cu demență
• Cunoaștere
• Atitudine
• Acțiune
”Modelul prieteniei”- un model umanist comprehensiv al îngrijirii persoanelor vârstnice cu
demență
The Best Friends Approach to Alzheimer’s Care – abordarea ”cei mai buni prieteni” în
îngrijirea persoanelor cu Alzheimer (Virginia Bell, David Troxel)

Best friends model of Care (BFMC) ne învață să ne dezvoltăm talentul / ARTA de a ști
să răspunzi adecvat oricărei situații în actul îngrijirii.

Secretul bunei îngrijiri nu stă în ceea ce faci (what is done) ci , în a face în continuare
(it is in the doing), a raspunde provocărilor continue.
Învață să mergi mai departe!
Cunoaștere (științifică): modificările cerebrale
Cunoaștere (metaforică):modificările cerebrale
 Cunoașterea influenței mediului asupra comportamentului și comunicării

Mediul poate contribui la modificările de comportament și

comunicare: ambianță nefamiliară, zgomotele puternice,
disconfortul fizic, sarcinile prea grele, dificultațile de
comunicare
 Cunoaștere experențială-empatică
• Ce experimentează persoana îngrijită?
• Chiar daca fiecare PVD este diferită, sunt câteva stări /trăiri eoționale experimentate mai
frecvent (una sau mai multe din următoarele: PIEERDERE, IZOLARE ȘI SINGURĂTATE, TRISTEȚE,
CONFUZIE, ÎNGRIORARE ȘI ANXIETATE, FRUSTRARE, FRICĂ, PARANOIA, FURIE, RUȘINE).

Izolare și singuratate
(nu mai sunt vizitați și nu mai merg în
Pierdere
vizite, sau la cumpărături, sunt mutați in alt
(roluri, titluri, abilități-simbuluri ale independenței.
oraș sau altă locuință: ”Obișnuiam să lucrez,
”De ce nu mă lași să conduc mașina sau sa gătesc?”)
să mă întâlnesc cu prietenii, să mergem în
excursii... Unde sunt toate astea acum”)
Frustrare
PVD pare a se uita mereu după ceva ce pare a fi
pierdut; îmbrăcatul îi crează dificultăți pentru că
nu știe ce să ia mai întâi: si-a pierdut abilitatea de
a distinge etapele unor acțiuni care altadată nu îi
creau dificultăți: ”Parcă mi-a stat mintea-n loc. Nu
știu ce trebuie să fac mai departe”
Frică
PVD pot trăi într-o continuă stare de frică, reală sau
imaginară: frica de viitor, de pierderea
independenței, de a-i împovăra prea mult pe cei
apropiați. Frica datorată modificărilor de
percepție (”aude pași”- e urmărit; curgerea apei –
frică de inec – frica de a face baie ). Ex. ” cineva mi-
aluat banii”, ”Oare fiul meu mai vine astăzi să maia
de aici? ”

Tristețe
(Sunt tristă pentru că nu-mi mai găsesc
cuvintele, nu pot să-mi exprim găndurile,
prfer să tac”)
Confuzie
(PVD nu mai este niciodată sigură de nimic:
ziua, ora, locul, persoanele)
Paranoia
Dacă PVD nu găsește explicații rezonabile pentru
ceea ce i se întâmplă, iși imaginează că cineva îi
vrea răul, îl persecută, îl fură. Poate fi deziluzionată
sau poate avea ideaa fixă sau falsă că soțul/soția,
fiul/fiica este un străin care vrea sa-l/o rănească.
Furie
Poate fi îndreptată asupra lor înșile sau asupra
altora, datorită acumulării frustrărilor. Uneori furia
se poate transforma în violență, îndreptată
împotriva îngrijitorului.dar este un mit ca toate
persoanele cu Alzheimer sunt violente.

Îngrijorare și anxietate
(Adesea nu pot face distincția intre) Rușine
PVD se simte în mod frecvent ca un elev scos în
Grijile marunte, cotidiene și îngrijorări fața clasei și care nu știe răspunsul. Are nevoie de
majore: ”norii negri, nu prevestesc nimic încurajare, susținere: ”Nu-i nimic greșit/rău, ceea
bun. Lumea asta se prabușește. Trrebuie sa ce admir eu la tine este creativitatea (de ex.)”
ma grăbesc să ajung la școală, să nuîntârzii.
Mă așteaptă copiii.”
 Modelul îngrijirii bazat pe cunoașterea comprehensivă

• (C1) igiena • (C2) Conditii psihologice când

• igiena personala se iau masuri cu privire la:
igiena si curatenie, igiena
• regim alimentar personala, regim alimentar,
• exercitii si mobilitate exercitii si mobilitate, durere
• durere

B1 Furnizarea psihice
bunăstării
bunăstării B2 Furnizarea
fizice

sociale (B4)Furnizarea
bunăstării bunăstării
(B3)Furnizarea cultural-
spirituale
• (C3) Aspecte sociale- istorice, masuri si
• C4 Aspecte cultural-spirituale
conditii pentru
• igiena si curatenie. Semnifcatia sociala (credinţe, ritualuri, obiceiuri,
si culturala a mancatului tradiţii) privind curăţenia
• si bautului. Semnificatia sociala a igiena, mâncarea, durerea
exerciţiilor şi mobilitatii.
• Componente sociale ale durerii
Atitudine optimistă, pozitivă
Acțiune / intervenție centrată pe persoană şi relaţie (persoana şi îngrijitorul interacționează și se influențează reciproc)
 Îngrijirea devine artă /talent sau ”arta prieteniei” (competenţe pentru acțiune)

Să fii informat Sa fii spontan

Să fii empatic Să ai răbdare
Să respecţi drepturile persoanei Să fii flexibil
Să menţii integritatea în actul îngrijirii Să ramâi centrat
Să ştii că e mai uşor să ierţi decât să Să nu judeci
permiţi Să valorizezi şi să valorifici momentul
Să fii de bun simţ Să ai încredere în tine însuţi
Să comunici adecvat Să te raportezi mereu la povestea vieţii
Să menţii o atitudine pozitivă Să ai grijă de tine însuţi
Să ai aşteptări realiste Să mergi înainte!
Să ai simţul umorului
Calitatea vieţii persoanei şi a ingrijitorului sunt la fel de importante pentru că
prietenii:

Prietenii isi cunosc unul

altuia personalitatea si
trecutul:
devine “memoria
“persoanei,
e sensibil la traditiile
Prietenii fac lucruri impreuna: persoanei,
implica persoana in activitati invata
zilnice si initiaza activitat personalitatea,starea de Prietenii comunica:
alege ativitati conform abilitatilor si spirit si felul de a rezolva - se pricep sa asculte,
intereselor persoanei, problemele; -se pricep sa vorbeasca,
-incurajeaza persoanele sa se -se pricep sa puna intrebari,
bucure de lucrurile marunte care - utilizeaza limbajul
fac parte din viata, corpului,
Prietenii construiesc
-aminteste sarbatorirea ocaziilor -incurajeaza participarea la
stima de sine:
speciale; conversatii
-fac adeseori
complimente,
-intreaba cu grija
Prietenii sunt egali : ppentru a da un sfat
- nu le spun sa taca sau parere,
persoanelor, - fac mereu incurajari, Prietenii râd împreună
-vorbesc mereu protejand - felicita adeseori. Spun glume si întâmplări
demnitatea persoanei, vesele
-nu isi asuma rolul de Se bucură de situaţiile de
supervizor, Prietenii îşi umor spontan
-recunosc ca au de invatat unii construiesc relaţia Se autoironizează
de la altii. Reprezintă 50% din
activitate
Îşi exprimă
sentimentele
Au încredere reciproc
 Avantajele modelului (BFM)
• Este valorificat potenţialul uman al persoanei
şi îngrijitorului
• Este flexibil şi accesibil atât profesioniştilor cât
şi familiei
• Este non-etichetant şi non-discriminativ
• Este profund uman
în loc de concluzii...
Va multumesc pentru atenție!
 Bibliografie
• Mihai Drăgănescu, 2007, Societatea conștiinței, Institutul de Cercetări pentru
Inteligenţă Artificială al Academiei Române, București
• D. Gal, (coord.), (2012), Asistarea, îngrijirea şi consilierea vârstnicului. Modele
europene de formare profesională, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca
• Denizia Gal, Etic și moral din perspectiva gerontologiei sociale, în Revista de Asistenţ\
Social\, anul XIV, nr. 2/2015, pp. 151‑157
• Virginia Bell, David Troxel, (2006), The Best Friends Approach to Alzheimer’s Care,
Health Professions Press
• Resurse web:
• google images
• INS, 2011, Bucureşti (Vergil Voineagu)
• http://
www.alzheimer-urope.org/Research/European-Collaboration-on-Dementia/Cost-of-
dementia/Prognosis-to-2030
• http
://www.cnpv.ro/pdf/analize2014/Populatia-varstnica-a-Romaniei-la-orizontul-anu
lui-2060.pdf
,
•