Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I.4.Morbiditatea si mortalitatea
Caracteristici psihice
II.3. Comunicarea
Legislatie specifica
Serviciile sociale
Medierea conflictelor
Cap.IV. Metodologia cercetarii
IV.5.Interventia
Concluzii
Bibliografie
Anexe
Cap.I. Batranetea-Introducere
Inainte de toate, celor varstnici le datoram foarte multe deoarece datorita lor existam si ne
bucuram de viata. Ei sunt parintii si bunicii nostri, sunt tinerii de ieri, suntem noi, cei de maine.
Ei ne cer foarte putin, dar pentru ei este vital acest putin. Isi doresc atentie, respect,
afectiune, sa le zambim uneori , sa nu-i izolam si sa nu-i parasim. Ca o rasplata pentru ceea ce au
facut si ei la randul lor pentru noi este sa-i intelegem , sa-i ingrijim daca este nevoie si sa nu-i
parasim.
Experienta si intelepciunea lor pot sa ne ajute, este o sursa care trebuie valorificata.
Din pacate, de cele mai multe ori, retragerea unei persoane din activitatea profesionala si
din circuitele sociale aferente acesteia, care ii impune centrarea accentuata pe relatiile de familie,
este o adevarata drama. Membrii familiei nu ii mai respecta statutul anterior si acest lucru nu ar
fi inca atat de nefavorabil acestuia cat este bruschetea, lipsa de tact si intelegere.
Pentru varstnici, familia constituie factorul vital fundamental. De aceea resursele familiei
trebuie valorificate intotdeauna. Conflictul dintre generatii exista, dar nu este o regula.
Fenomenele de respingere si violentele fata de varstnic trebuie cunoscute, combatute in masura
posibilitatilor.
Mediul cel mai prielnic pentru varstnic ramane familia, dar in cazurile mentionate mai
sus trebuie sa intervina asistenta sociala care se acorda la cererea persoanei varstnice interesate,
a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din
cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in
Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate asistenta sociala a
persoanelor varstnice.
Dreptul la asistenta sociala se stabileste pe baza unei anchete sociale care se elaboreaza
luandu-se in considerare toate datele privind afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea
de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum
si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor
curente ale vietii. Nevoile persoanelor varstnice care si-au pierdut total sau partial autonomia,
nevoi ce pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei
nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice.
Serviciile comunitare care se asigura in baza Legii nr. 17/2000 constau in: ingrijire
temporara sau permanenta la domiciliu; ingrijire temporara sau permanenta in Centre de Ingrijire
si Asistenta Sociala pentru persoane varstnice; ingrijire in centre de zi.
Statisticile demografice ale ultimilor ani indica o crestere masiva a ponderii persoanelor
varstnice in cadrul populatiei lumii. ' In anul 1990, aproape o jumatate de miliard de oameni,
adica 9% din populatia mondiala avea varsta peste 60 ani indicand o accentuare a proceselui
numit: imbatranirea populatiei'(Radulescu,2000,pag.349).
In ceea ce priveste ponderea populatiei de peste 65 ani, putem spune ca acestia numara
12%- 60 milioane in tarile dezvoltate economic si 4%- 20 milioane in tarile care se afla in curs
de dezvoltare.
Tot aici se preconizeaza ca pana la sfarsitul anului 2010 numarul de persoane care va
avea varsta de peste 65 ani va ajunge la aproximativ la 75 milioane numai in tarile dezvoltate
economic.
Europa este una dintre primele regiuni care este afectata de imbatranire si din acest motiv
a fost preocupata de elaborarea unor serii de masuri politice pentru a face fata acestui fenomen.
'Ponderea populatiei varstnice creste, asa cum observa demografi, si in functie de venitul
pe cap de locuitor. In tarile cu un venit mic pe cap de locuitor populatia in varsta de 60 ani si
peste, reprezinta aporoximativ 70% din numarul populatie totale. Aceasta pondere creste intre
12-16% in tarile cu venit mediu si la peste 17% in cele cu venit mare pe cap de locuitor'
(Radulescu,2000,pag.347)
Aceasta problema, a varstei este importanta nu doar pentru demografie ci si pentru toate
celelalte stiinte care se ocupa de populatie: sociologie, economie, etc.
Demografia este o stiinta sociala care are ca obiect studiul populatiilor umane, private
din perspectiva dimensiunii lor numerice si a schimbarilor de volum.
Nasterile si decesele;
Imigrarile si emigrarile;
Fertilitatea foarte scazuta, are consecinte clare asupra structurii pe varste, in sensul
avansarii imbatranirii demografice. Din cauza configuratiei varstelor in anul de baza, 1998, se
vede ca, in prima parte a perioadei de proiectare, grupele mari de varsta nu se schimba foarte
mult; modificarile radicale apar in al doilea sfert al secolului, cand ponderea varstnicilor ajunge
la aproape 35% si scade cu 10 puncte procentuale si ponderea grupei medii. Mai departe,
lucrurile se stabilizeaza, asa cum e firesc sa se intample ca urmare a constantei conditiilor de
proiectare. Ar mai fi de mentionat ca, in aceeasi ipoteza de fertilitate foarte scazuta, in primii 25
de ani ponderea populatiei medii nu numai ca nu scade, dar si sporeste usor, ceea ce inseamna o
ameliorare a raportului de dependenta (bonus-ul demografic). Totusi, structura interna a acestei
grupe se modifica; ponderile celor trei subgrupe distinse inauntrul populatiei adulte practic se
inverseaza. Altfel spus, chiar daca grupa mijlocie nu-si modifica ponderea in total, populatia
imbatraneste in interiorul acestei grupe. Aceasta constatare se regaseste aproape intotdeauna in
astfel de etape ale evolutiei imbatranirii demografice.
Cateva dintre concluziile unui material de sinteza (ONU,2002), elaborat pentru pregatirea
celei de a doua Adunari mondiale asupra imbatranirii, din 8-12 aprilie 2002, de la Madrid.
Raportul ajunge la 4 concluzii importante:
Romania este o tara in care acest proces de imbatranire demografica a inceput mai tarziu
decat in celelalte tari europene si a avut si o intensitate mai scazuta, caracterizata prin ritmuri
lente de crestere
'Maturizarea demografica a populatiilor vest-europene are implicati profunde in toate
domeniile de dezvoltare. Fenomenul respectiv se produce insa pe scara diferita si in tarile estice'
(calitatea vieti, XIV, numaru II, 2003 pagina 75).
Pe plan global, trei evenimente demografice sint semnificative pentru secolul XXI. Cresterea
sperantei de viata cu 1,5 ani la un deceniu, declinul fertilitatii si pensionarea generatiei baby-
boom din anii ’50, care va accelera rata persoanelor in virsta dependente dupa 2010. Romania se
confrunta deocamdata doar cu a doua problema.
Veniturile persoanelor varstnice in ultimii ani, s-au degradat continuu, ele marcand scaderi
semnificative, atat fata de salariu mediu net pe economie, dar mai ales fata de indicele mediu de
crestere al preturilor acestor servicii.
Imbatranirea populatiei este o problema resimtita la nivelul intregii tari, este o problema
sociala,intrucat afecteaza un numar mare de persoane,si are consecinte nu numai asupra
populatiei respective,ci si asupra societatii in general,deoarece influenteaza economia si
bunastarea tuturor.
Morbiditatea si mortalitatea
– cronicitatea: persoanele varstnice au nevoie de mai mult timp pentru a se reface si prezinta
un risc crescut de cronicizare a unor boli. Dementa este o afectiune tipica varstei foarte inaintate
si necesita servicii si ingrijiri profesioniste;
Populatia varstnica are in mod deosebit probleme de sanatate, in special boli cronice de
lunga durata, dar o atentie speciala va trebui acordata dementelor (si indeosebi boala Alzheimer),
care au progresat in ultimii ani si care au un impact economic si social considerabil. Toate
studiile conchid ca frecventa bolii are tendinta sa creasca odata cu varsta: 0,6 din persoanele de
65–69 ani sufera, in medie, de aceasta boala, procentul ajungand la 22%, la persoanele de peste
90 ani.[S3]
Pe de alta parte, varsta biologica ar fi cea mai apropiata de realitatea individuala. Dar este
o problema: ea este foarte greu de definit si de cuantificat, de masurat. Profesorul britanic
Michael Horan sustinea ca varsta biologica ar putea fi evaluata dupa rezerva functionala a
fiecarui individ. Astfel, imbatranirea ar putea fi definita ca scaderea acestei rezerve functionale a
organismului. Este de altfel ceea ce vedem in viata de zi cu zi. O persoana in varsta, daca nu este
supusa unui stres, unei presiuni, face fata foarte bine vietii de zi cu zi. Insa, daca apare un factor
stresor, pentru ca ar trebui supus organismul la un stres maximal, este riscant la varstnic.[S4]
Din acest punct de vedere, un fenomen mai semnificativ este si cel al scaderii energiei
instinctelor (scaderea libidoului, mai ales la barbati si pierderea capacitatii de procreare la femei,
prin aparitia menopauzei). Despre „persoana varstnica si imbolnavirile” putem spune ca s-a
observat ca pe masura inaintarii in varsta creste vulnerabilitatea la imbolnaviri; bolile sunt
contactate mai usor, evolutia este mai indelungata, vindecarea se obtine mai greu.
Morbiditatea prin boli cronice este in crestere in toate tarile lumii in legatura in mod
special cu imbatranirea populatiei, fiind un important factor de influenta al politicilor sociale si
de sanatate prin costurile in crestere pe care le impune in domeniul tratamentelor, ingrijirilor,
serviciilor sociale.
Perioada de regresie este cunoscuta si ca varsta a III-a sau ca varsta batranetii in care
domina fragilitatea si involutia.
Etapele de dupa 65 ani pun mult mai multe probleme decat celelalte varste.
Varstele terminale ale vietii se afla sub semnul iesirii din munca activa (pensionarea).
Exista o serie de aspecte sociale ale batranetii – cresterea longevitatii reale si potentiale si
protejarea sociala a acesteia; folosirea sociala a experientei profesionale si sociale a varstelor
batranetii, data fiind valoarea sa; profilaxia batranetii si lupta impotriva bolilor de
degenerescenta.
Tipul de relatii = se modifica restrangandu-se din aria profesionala, dar si din aria altor
activitati.
Perioada marii bataneti – subidentitatile suprapuse se contracta; uneori poate avea loc o
disolutie de sine.
Caracteristici psihice
Literatura de specialitate consemneaza ca acest proces include mai multe etape succesive,
astfel: pornindu-se de la nevoi si interese particulare care, printr-o generalizare cel putin partiala
se tranforma in nevoi si interese ale colectivitatilor umane, membrii acestora cauta modalitati
practice si eficiente de satisfacere a lor; aparitia unor obiceiuri standardizate, in urma depistarii si
utilizarii frecvente a modelelor practice de actiune; codificarea, legiferarea de norme care sa
consacre obiceiurile care, pe un plan mai larg, sunt relevante social, ca urmare a extinderii si
diversificarii lor.
De cele mai multe ori, unul din motivele institutionalizarii batranilor il reprezinta si
teama de responsabilitati a familiei, lipsa de putere pentru a face fata situatiei de a-si ajuta
varstnicul. Consilierea este un pas important in determinarea abandonului institutionalizarii.
Impactul asupra familiei, indus de existenta unei persoane varstnice care si-a pierdut
autonomia si depinde de ajutorul altei persoane pentru a-si desfasura actele de baza ale vietii
zilnice, este deosebit de puternic si conduce la dezorganizarea modului obisnuit de viata a
familiei.
Toate aceste persoane necesita un numar mare de servicii medicale, institutionalizare sau
servicii la domiciliu.
In tara noastra sistemul serviciilor sociale destinate persoanelor varstnice este inca
insuficient dezvoltat. Desi cadrul legal este in curs de definire pentru ansamblul serviciilor
sociale, in beneficiul persoanelor varstnice s-au infiintat si functioneaza pana in present relativ
putine servicii comunitare, atat ca varietate cat si ca numar. Aceste servicii sunt promovate de
organizatii neguvernamentale, de biserici / culte religioase – serviciile publice fiind in general
asimilate celor pentru persoane cu handicap.
Asistentul social se asigura ca institutia angajatoare cunoaste obligatiile etice ale profesiei de
asistent social prevazute de Codul Etic si implicatiile practice ale acestor obligatii.
Asistentul social se asigura ca practicile, politicile si procedurile institutiei in cadrul careia isi
desfasoara activitatea sunt compatibile cu prevederile Codului Etic.
Asistentul social actioneaza astfel incat sa previna si sa elimine orice forma de discriminare in
activitatile, politicile si practicile institutiei angajatoare.
Conflictul, din punct de vedere sociologic, reprezinta o opozitie deschisa, o lupta intre
indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunitati, state cu interese economice, politice,
religioase, etnice, rasiale divergente sau incompatibilitate, cu efecte distructive asupra
interactiunii sociale.
Din definitie rezulta faptul ca atata vreme cat puterea se exercita asupra unui adversar
extern sau intern, in acest din urma caz impotriva unei organizatii, grupari, clase etc. exista si
posibilitatea conflictului.
Factorii de disociere – ura, invidia, nevoia, dorinta – sunt cauzele izbucnirii conflictului;
acesta are misiunea de a rezolva dualismele divergente amintite; el reprezinta o modalitate de a
reconstrui o anumita unitate, chiar cu pretul “distrugerii” complete a uneia din partile aflate in
conflict.
La nivel social, in afara posibilitatii de a reconstrui o noua unitate, conflictul are si o alta
valenta, denumita “functia pozitiva a inamicului” si care ajuta la cresterea coeziunii interne
(factor ce a contribuit la formarea statelor europene centralizate).
Diada opune si uneste doi actori sociali; sosirea celui de-al treilea creeaza premisele
formarii unor aliante. Al treilea poate ramane obiectiv si poate actiona ca mediator – interesele
sale nu intervin in conflict. El poate fi insa legat de una din parti si medierea sa este ambigua,
dupa cum poate profita de conflict pentru a-si realiza propriile interese (al treilea castigator –
“tertius gaudens”). Modelul lui Simmel, cu doua parti aflate in conflict si un mediator, este foarte
adecvat pentru analiza si rezolvarea oricarui tip de conflict.
1. dezacordul;
2. confruntarea;
3. escaladarea;
4. de-escaladarea;
Confruntarea adanceste diferentele dintre indivizi, grupuri, clase etc., acestea fiind
percepute de catre parti ca importante pentru interactiunea de grup, ca amenintand unitatea
grupului; in aceasta faza fiecare parte isi sustine pozitia sa, accentuand-o pe baza unei ideologii
justificative (se intensifica angajarea partilor pe linia dezacordului initial; fiecare parte subliniind
erorile din gandirea celeilalte; este faza in care fiecare parte se convinge pe ea insasi ca trebuie sa
convinga adversarul sa-si schimbe parerea, sa renunte la pozitia lui, acceptand argumentele sale;
actiunea de persuasiune devine exagerata, poate degenera in actiuni de forta, de coercitie, cu
efect de “boomerang” asupra partilor; expresia emotionala domina asupra argumentelor logice;
rata comunicarii in grup scade; sunt antrenate mecanisme psihologice si interpersonale ale luptei
care duc la stress crescut, atmosfera tensionata, frustrari succesive ce antreneaza in lant ostilitati,
forme de violenta, agresivitate in limbaj; lipsa de incredere creste; apare necesitatea unei solutii.
O institutie reprezinta o organizatie care are statut, reguli de functionare stabilite prin
regulamente si/sau legi, avand functia sociala de a satisface anumite nevoi colective (Zamfir,
Vlasceanu, 1993).
In Romania, exista mai multe tipuri de institutii specializate de ocrotire. in functie de perioada
cat varstnicul este ocrotit, institutiile pot presta servicii pe termen lung sau temporar, ele apartinand
pana nu demult unor ministere diferite, astfel :
a)pe termen lung: sub tutela Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a consiliilor locale se
afla caminele de pensionari unde acestia se pot interna ca urmare a deciziei DGASPC-ULUI; sub tutela
Inspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap, exista camine-spital unde sunt internati
varstnicii si dependentii sau camine pentru persoane fara nici un fel de venit;
b)temporar: cel mai frecvent, apartinand unor fundatii sau organizatii negu- vernamentale.
Ocrotirea temporara presupune accesul in centre de zi in care varstnicul isi poate petrece sub
supraveghere timpul liber in mod placut sau poate fi ingrijit (in cazul dementului) pe perioada cat
familia (apartinatorii) isi desfasoara alte activitati (serviciu, cumparaturi); de asemenea, varstnicii
pot desfasura diverse terapii fizice si ergoterapeutice, in cadrul unor programe recuperatorii si
profilactice organizate.
lipsa veniturilor;
pierderea locuintei;
imobilizarea la pat;
Populatia in institutiile de ocrotire este relativ omogena pe grupe de virsta in caminele pentru
varstnici predomina persoanele de sex feminin (70%); de asemenea, din distributia pe varste, rezulta
ca 80% dintre persoanele institutionalizate depasesc 70 ani si aproape 60% se situeaza peste 75 ani.
Nivelul de instructie al varstnicilor din aceste institutii este de peste 50% sub nivelul mediu, intre
acesta si statutul social al pensionarului existand o relatie directa.
Desi dupa 1990 s-au schimbat multe in privinta institutiilor pentru varstnici, totusi
batranii din multe institutii spun ca sunt deprimati, nefericiti, inadaptati; studiile au demonstrat
ca au mai putina vitalitate, mai putina activitate si mor mai repede decat persoanele de aceeasi
varsta din societate. Schultz si Bremmer raportau in 1977 tulburari de ordin psihologic si tristete
in cazul acestor varstnici, mai ales atunci cand transferul era involuntar.
Efectele institutionalizarii
Intrarea intr-o institutie pentru batrani se face atunci cand varstnicul a suferit deja
experienta dureroasa a pierderii partenerului,sau neputintei familiei de a-l ajuta, la aceasta
adaugandu-se o noua pierdere, aceea a caminului in care a trait pana atunci. Se realizeaza, astfel,
o debarasare de toate bunurile si fiintele care alcatuiau esenta si sensul vietii sale. Batranul este
depersonalizat prin disparitia persoanelor si lucrurilor care il ajutau sa-si defineasca identitatea.
Se regaseste, astfel, saracit, intr-un mediu uneori ostil, in care nevoia de afectivitate este foarte
sumar satisfacuta, singur si resimtind acut lipsa unei persoane care sa-l inteleaga intr-un mod
autentic. Uneori, absenta familiei este compensata prin apropierea de o persoana din camin – fie
membru al personalului, fie coleg de camera , dar, de cele mai multe ori, prezenta acestora este
interpretata ca o limitare a intimitatii personale. O a doua ruptura se realizeaza la nivel mai
subtil, ea vizand cultura celui ce intra in camin. Pentru a se putea adapta noului mediu,
schimbarea culturala este imperios necesara, varstnicul fiind nevoit, de cele mai multe ori, sa
internalizeze acea cultura a saraciei specifica acestui spatiu. Adaptarea la conditiile de aici,
inseamna renuntarea la o mare parte din vechile sale comportamente si achizitionarea altora noi,
care frecvent nu sunt caracteristice pentru personalitatea varstnicului, dar sunt necesare pentru ca
acesta sa poata face fata solicitarilor exterioare. Cei care nu mai au puterea de a face acest lucru
raman neintegrati,izolati si deci singuri, devenind treptat apatici si indiferenti la ceea ce se
intampla in jur. La aceasta se adauga faptul ca batranul este nevoit sa-si imparta spatiul vital
cu alte persoane straine, astfel incat frontiera impusa intre propria sa persoana si ceilalti indivizi
este abolita, iar viata sa intima este profanata.
Un aspect deloc de neglijat este violarea intimitatii, existand inca institutii in care
toaletele nu sunt despartite in cabina, camerele au 7-10 locuri, dulapurile si hainele sunt comune
etc.
Se pune problema de ce in 20 ani nu s-a putut schimba mai mult; pentru ca exista inca
structuri rigide si persoane in pozitii de decizie care nu doresc schimbarea, personalul este foarte
putin numeros si adesea necalificat, exista foarte putine cursuri care au ridicat nivelul de
pregatire al personalului, personalul nu este selectat (pentru ca, in general, cei care doresc un
astfel de post au o situatie social-economica precara, el fiind o alternativa a existentei lui, si nu o
alegere).
[S8]
Este dureros, o spun toti. Dar toti stiu, insa nu o spun, si faptul ca nimeni nu ar vrea sa-si
lase casa lui pentru a merge sa traiasca intr-un azil.
Sa te trezesti dintr-o data ca traiesti cu persoane straine, pe care nu le-ai vrut si nu le-ai
ales, este oare intr-adevar, un mod de a invinge singuratatea? Se intampla ca vrei sa te odihnesti
si nu reusesti, pentru ca nu suporti zgomotul celorlalti, faptul ca tusesc, obiceiurile lor diferite de
ale tale. Se spune, apoi, ca la batranete devi putin exagerat. Dar nu este exagerat faptul ca daca
doresti sa citesti, cineva iti stinge lumina, sau daca vrei sa vezi o emisiune la televizor, fie ceilalti
se uita la alta, fie nu este program.
Intr-un centru de ingrijire pentru varstnici, pana si problemele cele mai banale devin
grele: sa ai ziarul in fiecare zi, sa-ti repari ochelarii imediat ce se rup, sa cumperi lucrurile de
care ai nevoie daca nu poti iesi.Se intampla adesea sa-ti schimbe lenjeria cu a alteia, cand o dai la
spalat, si sa nu poti sa-ti pastrezi nimic al tau. Ceea ce este si mai rau - admitand ca mancarea e
buna - este ca nu poti hotari aproape nimic: cand sa te ridici si cand sa ramai in pat, cand sa
aprinzi si cand sa stingi lumina, cand si ce sa mananci. Si apoi, cand esti batran (si esti jenat,
pentru ca te simti mai putin frumos decat inainte), esti constrans sa ai totul in comun: boala,
slabiciunile fizice, durerea, fara nici un pic de intimitate si pudoare.
Toate aceste lucruri mentionate mai sus, aparent banale, pot fi motive conflictuale intre
varstnicii institutionalizati.
II. 3 Comunicarea
Multe persoane varstnice sufera adesea mai mult din cauza izolarii, ignorarii,
marginalizarii, lipsei de comunicare cu cei din jur, decat ar suferi din cauza unei boli. A-i vorbi
unui varstnic, in graba, rastit, plictisit, indiferent, fara a te asigura ca te-ai adaptat intelegerii sale,
nivelului de cultura, capacitatii de receptie, capacitatii auditive, poate sa-i faca rau, adancindu-i
suferinta si izolarea.
Le putem oferi foarte usor ajutorul nostru, acestor persoane, pur si simplu comunicand cu
ei. Comunicarea are un rol esential nu numai in investigarea si cunoasterea nevoilor, dar si in
actul ingrijirii. Comunicarea devine afectiva atunci cand
Factorii de mediu, pot la randul lor influenta pozitiv sau negativ comunicarea prin
cresterea tensiunii sau discomfortului:
Comunicarea cu o persoana varstnica capata o calitate mai buna, cu cat determina din
partea persoanei varstnice, o deschidere cat mai mare, totala chiar, care se bazeaza pe increderea
pe care persoana cu care intra i-a inspirat-o.
Increderea este cheia deschiderii, premisa obtinerii unui maximum de date privind
nemultumirile si nevoile persoanei. In acelasi timp, increderea este si o baza pentru un posibil
efect terapeutic al comunicarii, cum ar fi psihoterapia.
Ingrijirea varstnicului si, mai ales, calitatea acestei ingrijiri sunt parti integrante ale
politicii de bunastare si de sanatate a fiecarei tari, motiv pentru care profesionistii sunt primii
chemati sa se ocupa de aceasta categorie de varsta. Logica apelarii la profesionisti este foarte
simpla: daca pentru a asigura normalitatea vietii este nevoie de profesionisti, cu atat mai mult
este nevoie de ei in situatiile de „avarie”. Aici se aplica la modul cel mai direct spusa
Mantuitorului: nu cei sanatosi au nevoie de doctor, ci cei bolnavi. Evident, ca in orice activitate,
nu sunt suficiente doar cunostintele desi importanta lor nu mai are nevoie de demonstratie.
Important este insa ca aceste cunostinte sa fie sustinute de un caracter caritabil, de o viziune
umanista, de o simpatie din care sa rezulte relatia de complementaritate intre eu si celalalt. Acest
fapt va duce la manifestarea sentimentelor de respect si de afectiune. Adevar etern, spre care
trimite esenta Legii: „sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti”, adevar tradus de intelepciunea
populara in formula paremiologica simpla: „ce tie nu-ti place, altuia nu-i face!”.
Devine evident ca a oferi la ora fixa medicamentul prescris de medic, a servi masa la ora
fixa, a avea grija sa nu uitam punerea perfuziei, a-l intreba in treacat ce mai face – si asa mai
departe – nu este suficient. Pe acestea trebuie sa le facem, dar mai este ceva care nu trebuie
uitat: empatia cu cel in dificultate. As face un pas mai departe: fiind alaturi de cel in dificultate,
suntem alaturi de noi insine, fiindca, asa cum remarca Marc Auge : sensul celorlalti ne pune in
fata cu evidenta sensului pe care il elaboreaza ceilalti, fie ei indivizi sau colectivitati. Caci sensul
despre care este vorba este cel social, cu alte cuvinte, ansamblul raporturilor simbolizate,
instituite si traite intre unii si altii, in sanul unei colectivitati, acest ansamblu permitand a fi
identificat ca atare. Aceasta, pentru ca nu exista societati care sa nu fi definit, intr-un mod mai
mult sau mai putin strict, o serie de raporturi normale (instituite si simbolizate) intre generatii,
intre cei varstnici si cei mai tineri, intre barbati si femei, intre aliati, intre neamuri, intre clase de
varsta, intre oameni liberi sau nu, bastinasi si straini etc.
Asa cum se poate observa cu usurinta, persoana varstnica este o persoana dezavantajata la
modul general si nu particular: propriul ei organism nu se mai afla in deplinatatea facultatilor
fizice, societatea ii da certificat de eliminare de pe piata muncii prin pensionare, copiii ii transmit
semnale ca i-a trecut vremea – singurul culoar pe care este lasata sa alerge, dar pe tacutelea, fara
opinie – este bucataria. Si daca apare si boala, iar ea, vai!, apare in majoritatea covarsitoare a
cazurilor, persoana varstnica devine o povoara. Si tocmai acum, resursele materiale ating cota de
jos.
Atunci cand cineva nu reuseste sa-si rezolve problemele si apeleaza la alte persoane in
care are incredere, cand are nevoie de ajutor material sau cand are nevoie de o persoana careia
sa-i poata impartasi temerile si fricile, ea apeleaza la una dintre sursele de suport social ce-i stau
la dispozitie: familie, prieteni, colegi, vecini, specialisti (asistenti sociali, consilieri, psihologi
etc) sau grupuri de suport comunitare.
1. CRIZA
2. TRANZITIA
3. PERIOADA DEFICITARA/CRONICA
b) suportul informational
d) suportul instrumental/material[S9]
a) o analiza a datelor;
Nevoile umane de baza sunt acele “nevoi care trebuie satisfacute intr-o anumita masura
inainte ca actorul sa poata participa efectiv la viata si pentru a sustine anumite scopuri valorizate”
(Doyal, Gough, 1991, pag. 50)
Asistentul social abordeaza probleme la diferite niveluri, incepind cu cel individual, continuind
cu rezolvarea problemelor interpersonale (terapia familiei, a relatiilor dintre soti, parinti si copii, relatii
in cadrul cuplului etc.), trecind la nivelul activitatii profesionale (terapia persoanelor cu probleme de
integrare in munca si a somerilor) si sfirsind cu nivelul comunitatii (rezolvarea conflictelor etnice,
grupale, mobilizarea energiilor individuale si colective pentru rezolvarea problemelor comune).
Nicoleta Neamtu (2001:13) - este un “proces prin care se realizeaza lucruri”, printr-o
serie de activitati relationate intre ele, concetrate asupra realitatii scopurilor si indeplinite prin
intermediul oamenilor si a resurselor organizationale (Certo:1989).
Principiul etic: Scopul principal al activitatii asistentului social este acela de a asista
persoanele aflate in dificultate implicandu-se in identificarea, intelegerea, evaluarea corecta si
solutionarea problemelor sociale.
Legislatie specifica[S11]
Printre activitatile cele mai importate ale Consiliului National al Persoanei Varstnice,
enumeram:
reprezinta persoanele varstnice din Romania in relatiile cu organizatii similare din alte tari sau
cu organizatii internationale ale persoanelor varstnice.
Pentru ca aceste atribute sa fie cat mai adecvat solutionate, in structura Consiliului National
al Persoanelor Varstnice pot fi constituite comisii de specialitate pentru solutionarea unor
probleme pe domenii de activitate.
persoana varstnica este persoana care a implinit varsta de pensionare stabilita de lege,
conditiile in care o persoana varstnica poate beneficia de asistenta sociala: nu are familie sau
nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale
in vigoare; nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza
resurselor proprii; nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru
asigurarea ingrijirii necesare; nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata;
se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau
psihice.
Legea nr. 17/2000, introduce ideea de evaluare a situatiei persoanelor varstnice care
necesita protectie speciala, fiind stabilite cateva repere necesare pentru a putea face aceasta
evaluare:
Ca urmare a acestor evaluari se pot repera nevoile indiviaduale ale persoanelor varstnice
aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala,
sociomedicala, psihoafectiva. In acest sens a fost elaborata Grila Nationala de Evaluare a
Persoanelor Varstnice, prin Hotararea nr. 886/2000, la propunerea Ministerului Muncii si
Protectiei Sociale si a Ministerului Sanatatii.
O masura speciala de protectie sociala luata de statul roman a fost aceea de a subventiona de
la bugetul de stat sau, dupa caz, de la bugetele locale, asociatiile si fundatiile romane care
infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. In acest sens, a fost adoptata Legea nr.
34/1998 privind acordarea unor subventii asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate
juridica, care infiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala. Potrivit Normelor
Metodologice din 2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998, pot beneficia de subventii
asociatiile si fundatiile romane care acorda de cel putin 12 luni servicii de asistenta sociala in
cadru organizat, respectiv printr-o unitate de asistenta sociala. Serviciile de asistenta sociala
acordate de aceste asociatii si fundatii sunt subventionate daca indeplinesc urmatoarele conditii:
se incadreaza in liniile de subventionare prioritare in domeniul asistentei sociale; se desfasoara
intr-un spatiu adecvat sau la domiciliul persoanelor asistate; sunt utilizate si alte resurse pentru
acordarea serviciilor de asistenta sociala.
Prin Legea nr. 16/2000 a fost infiintat Consiliul National al Persoanelor Varstnice, organism
autonom, consultativ, de interes public, avand drept atributii: sprijinirea institutiilor statului in
aplicarea recomandarilor Adunarii Mondiale a Persoanelor Varstnice; urmarirea aplicarii
reglementarilor legale privind persoanele varstnice si sesizarea organelor competente despre abaterile
constatate; avizarea proeictelor de acte normative care privesc persoanele varstnice; sprijinirea
organizarii asociative a persoanelor varstnice si a participarii lor active la viata sociala. In teritoriu,
functioneaza consilii judetene ale persoanelor varstnice. Pentru solutionarea pe plan local a
problematicii persoanelor varstnice, in cadrul fiecarei directii de munca, solidaritate sociala si familie
judeteana, este desemnata o persoana care asigura colaborarea permanenta cu consiliile judetene ale
persoanelor varstnice.
Unul dintre cele mai importante acte normative in domeniul protectiei sociale este reprezentat
de Legea nr. 47/2006 privind sistemul national de asistenta sociala (care la data intrarii sale in vigoare
a abrogat Legea 705/2001 privind sistemul national de asistenta sociala). In conformitate cu
prevederile art. 4 din Legea nr. 47/2006, principiile care stau la baza functionarii sistemului de
asistenta sociala sunt: universalitatea (potrivit careia fiecare persoana are dreptul la asistenta sociala
in conditiile legii); respectarea demnitatii umane (potrivit careia fiecarei persoane ii este garantata
dezvoltarea libera si deplina a personalitatii); solidaritatea sociala (conform careia comunitatea
participa la sprijinirea persoanelor care nu isi pot asigura nevoile sociale); subsidiaritatea (potrivit
careia, in situatia in care persoana sau familia nu isi poate asigura integral nevoile sociale, intervin
colectivitatea locala si structurile ei asociative si, complementar, statul). Pentru asigurarea aplicarii
politicilor sociale in domeniul protectiei populatiei (inlcusiv a persoanelor varstnice), consiliile locale si
consiliile judetene infiinteaza si organizeaza in subordinea lor servicii publice de asistenta sociala.
Chiar daca, in ceea ce priveste legislatia in materie de protectie sociala, s-au facut progrese
considerabile si s-a elaborat un cadru legislativ adecvat pentru protectia sociala a persoanelor
varstnice, cea mai importanta problema cu care ne confruntam ramane cea a punerii in practica a
tuturor instrumentelor de protectie sociala create, deoarece sunt evidente disfunctionalitatile existente
in prezent in sistemul de protectie sociala a varstnicilor.
Avand in vedere faptul ca, si in cazul tarilor dezvoltate, protectia varstnicilor nu este adaptata
in totalitate nevoilor acestora, pe plan national se impune cu prioritate asigurarea protectiei sociale in
general, si a asistentei sociale a persoanelor varstnice in special, pentru ca persoanele varstnice sa
poata beneficia de securitatea sociala necesara.
Serviciile sociale
In ultimii ani s-a constatat o crestere a numarului de varstnici ingrijiti in institutii. In prezent,
marea majoritate a varstnicilor traiesc independent sau sunt ingrijiti in familie. Se pare insa ca
numarul persoanelor care necesita suport de la serviciile sociale va continua sa creasca. 20
Persoanele varstnice sunt evaluate individual si li se face un plan de ingrijire astfel incat
serviciile furnizate sa satisfaca nevoile, iar acestea sa poata fi monitorizate in mod regulat.
In afara examinarii schimbarii distributiei dupa varsta si sex a persoanelor varstnice in viitor,
analizele demografice fac posibile proiectii cum ar trebui sa fie distribuite gruparile de varsta dupa
studii, nivelul educational, fondul de pregatire rezidentiala si ocupationala, ca si numarul
copiilor. Aceste proiectii vor clarifica faptul ca varstnicii din urmatoarele decade vor fi destul de diferiti
de cei de acum. De exemplu, varstnicii in viitorul apropiat vor fi cu mai multe studii, mai educati, mai
urbanizati si avand mai putini copii in viata decat varstnicii generatiei actuale. Aceste schimbari in
compozitie au implicatii importante in ceea ce priveste cererea din partea persoanelor varstnice de
suport pentru ingrijiri de sanatate ca si pentru suport formal sau informal ca urmare a schimbarilor in
numar.
Asistenta sociala se va folosi de cunostinte dobandite din alte stiinte sociale, dar nu se va limita
la acestea.
Asistentul social trebuie sa stie sa colaboreze cu alti oameni, respectiv sa medieze intre ei.
Competenta in desfasurarea unor astfel de activitati nu se dobandeste in sala de curs, ci prin
practica.
Medierea conflictelor
Medierea este o metoda confidentiala si privata, prin intermediul careia mediatorii, persoane
independente si cu o pregatire speciala, ajuta partile sa-si defineasca mai clar obiectivele, interesele si
le indruma astfel incat sa construiasca impreuna variante reciproc avantajoase de solutionare a
conflictului. Medierea ofera persoanelor si grupurilor oportunitatea de a-si asuma responsabilitatea
rezolvarii disputelor si de a mentine permanent controlul asupra deciziilor care le afecteaza viitorul. Se
evita astfel folosirea masurilor abuzive si deteriorarea relatiilor dintre parti, incurajandu-se dialogul,
colaborarea, respectul reciproc.7
Medierea este o interventie adecvata doar atunci cand partile, in cazul nostru ambii
varstnici, au luat decizia de a participa la mediere, in cunostinta de cauza.
Acest dialog direct, prin care sunt exprimate frustrari reciproce intr-um mod nejignitor si
se lamuresc asteptari este benefic pentru toti varstnicii si chiar pentru atmosfera din institutie.
(Medierea conflictelor pag.78-79)
Rolul de mijlocitor. [S13]Actul medierii e asumat de catre asistentul social, care inlesneste
exprimarea verbala a nemultumirilor sociale, faptul in sine poate juca si rolul unei anume terapii:
oamenii sunt ajutati sa constientizeze si sa-si exprime sentimentele de frustrare, anxietate, tristete
etc. Asistentul social isi asuma uneori rolul de „tap ispasitor” care trezeste si centralizeaza asupra
sa patimile si nemultumirile celorlalti. Pentru unii aceste nemultumiri sunt atat de adanc
ingropate in subconstient, incat iti trebuie o mare indemanare si rabdare pentru a le facilita
exprimarea.
Usurarea[S14]: este cunoscut faptul ca simplul fapt de a vorbi cu altcineva despre
problemele intalnite diminueaza stressul provocat de acestea. Posibilitatea de a se exprima ii
permite acestuia sa-si vada situatia cu mult mai multa obiectivitate. Sarcina celui care conduce
discutia este, inainte de toate, de a asculta si intelege, de a nu subestima dificultatile, ci,
dimpotriva, de a le considera cu seriozitate, ca si persoana in cauza.
Consilierea: Aceasta relatie are scopul de a permite persoanei de varsta a III-a sa-si
exprime liber problemele, situatia, relatiile si chiar intregul trecut, oricat ar fi de confuz si sa se
gandeasca la acestea impreuna cu interlocutorul sau. Sarcina specialistului consta, printr-un joc
de intrebari si raspunsuri, in a-l ajuta pe batran sa-si inteleaga situatia, cauza dificultatilor sale si
posibilitatile de a le rezolva.
Intalnirea cu familia
In aceste cazuri scopul intalnirii este de a egaliza nivelul de informare al familiei intregi
cu cel al ingrijitorului batranului, de a raspunde la intrebari, de a identifica necesitatile celui care
ingrijeste, de a rezolva problemele din interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin
familial.
Este necesar ca varstnicul sa cunoasca faptul ca familia sa incearca sa-i inteleaga noua
forma de trairi, trebuinte, aspiratii, constituind principalul sprijin in caz de urgenta. Asistentul
social va avea grija ca aceasta idee sa nu se transforme intr-o alta, degenerata, conform careia,
odata cu pensionarea, batranul este total dependent de familie, pierde din consideratia celor din
jur, idealurile sale se “rotesc” in jurul ideii de supravietuire. La intalnirile cu familia pot participa
si vecinii mai apropiati atingandu-se, astfel, obiectivul interactiunii dintre diferitele subsisteme
ale sistemului principal al clientului.
Ipotezele
Am ales aceasta tema deoarece varstnicii fac parte dintr-o categorie vulnerabila, persoane care se
afla in situatii extreme datorita resurselor materiale reduse, a problemelor legate de batranete, de
starea de sanatate si afecteaza in mod semnificativ viata multor persoane. In unitatile pentru
varstnici ( centrele de ingrijire si asistenta sociala, camine de batrani, camine-spital), sunt
conflicte intre beneficiari, beneficiari - personal, fapt ce nu se prea vorbeste in literatura de
specialitate.
[S15]
Centrul de Ingrijire si Asistenta Cluj Napoca, institutie de stat in sistem rezidential, are ca
obiect de activitate ingrijirea persoanelor varsnice, cu probleme sociale, medicale si cu handicap,
si nu conditioneaza internarea si ingrijirea in nici un fel: de etnie, religie, sex, nivel de instruire,
mediu de provenienta si situatie financiara.
Scurt istoric
Din 1912, de ingrijirea batranilor s-a ocupat surori de caritate din Satu Mare.
In 1948, “ Casa batranilor saraci Sf. Francisc si Sf. Elisabeta” devine institutie de stat
pentru ingrijirea batranilor, sub numele de “ Camin de Batrani”, cu regim de azil.
In anul 1997, acesta se transforma in “ Camin-Spital pentru Bolnavi Cronici Somatici”, iar
in 2002 isi schimba numele in “Centrul de Ingrijire si Asistenta”, pastrand acelasi obiect de
activitate.
Accesibilitate
• Adeverinta medicala;
Cadrul juridic
Din punct de vedere metodologic este subordonat Autoritatii Nationale pentru Persoane cu
Handicap.
Centrul de Ingrijire si Asistenta din Cluj Napoca a fost infiintat pri Ordonanta de Urgenta a
Guvernului nr. 102/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002.
Organizare
• medicamente;
Pentru cei 110 asistati exista 17 camere. Repartizarea in camere se face in principal in
functie de starea pacientilor . In masura posibilului se tine cont si de afinitati sau preferinte.
Pentru a usura adaptarea , cei care vin la Centru pot sa aduca lucruri marunte cu care sa-si
personalizeze locul din camera. Pare de necrezut , dar adaptarea bolnavilor la noile conditii
sociale se face mai greu decat adaptarea la starea de invaliditate.
Pentru a-si satisface necesitatea de comunicare si pentru a ramane integrati in viata sociala,
asistatii pot primi vizite sau pot pleca, chiar sip e mai multe zile, dar trebuie respectat
tratamentul, programul de masa si de odihna, viata in institutie fiind reglementata de
Regulamentul de Ordine Interioara, care cuprinde si drepturile si obligatiile asistatilor.
Oriunde in lume este greu sa schimbi total mediul si modul de viata, mai ales la o varsta
inaintata. Intodeauna trecerea de la o viata solitara la o viata in colectiv este foarte grea.
Aspecte financiare
Sponsori principali:
Parteneriat si cooperare
Cea mai constanta, indelungata si benefica colaborare pe care o are Centrul este cu “De
Runne”din Goirle, Olanda. Aceasta cooperare se refera atat la sprijin material si financiar, cat si
la schimb de experienta privind managementul acestui tip de institutii.
In vederea inlaturarii singuratatii si a petrecerii timpului liber intr-un mod placut si util. Activitati
desfasurate in cadrul Centrului de Ingrijire si Asistenta:
- activitati pentru petrecerea timpului liber (jocuri de sah, rummy, vizionare TV,
organizare de excursii, zile de nastere, etc.) –
Mod de desfasurare: petrecere cu muzica, dans, oferirea de fursecuri si suc, oferirea de cadouri
pentru sarbatoriti
Descriere: Petrecerea are loc la club, dupa cina. Beneficiarii sunt invitati sa vina la club, iar cei
care nu se pot deplasa singuri sunt ajutati de catre personal sau voluntari.
Sarbatoritii care nu pot fi prezenti la petrecere isi primesc cadourile in camera in aceeasi seara.
Cerc de Asistent social Sala de mese 14 martie 1ora/saptamana 11(in medie) Creioane,
pictura si -19 dec acuarele,blocu
lucru Psiholog (marti) desen,hartie
manual colorata, ata, a
Voluntari
Voluntari
Insotirea beneficiarilor pentru plimbari in aer liber in cadrul centrului sau in afara sa.
Partea asat de prezentare a centrului cred ca trebuie pusa la partea de teorie. Nu aici!
Potrivit Mariei Roth Szamoskozi[S20], un studiu de caz trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte:
Prezentarea problemelor asa cum au fost ele receptate de la client, precum si a problemelor
considerate de catre asistent.
Specificatia problemei sau a problemelor asupra carora s-a lucrat in procesul de asistenta.
2. Istoria problemei
Circumstantele in care s-a recurs la asistenta sociala; se noteaza daca cererea a venit din
partea asistatului sau din partea altor persoane sau organizatii.
Eforturile anterioare acestui caz, incercarile sale anterioare de a cere ajutor si efectele
acestora.
a slabiciunilor persoanei
Subsistemul individual
c. Caracteristici motivational-emotionale
Care au fost obiectivele principale si cele intermediare ale clientului, respectiv ale asistentului
social?
Deficiente constatate in sistemul clientului sau in contextul de viata care au afectat rezolvarea
problemei
Posibilitati si limite ale agentiei( in cadrul careia functioneaza asistentul) reiesite pe parcursul
procesului de sprijin acordat
Descrierea rezultatelor
[S22]
Studiu de caz I
[S23]
Doamna M.A. s-a nascut la data de 15.05.1939,in comuna Poienari , judetul Arges.
A urmat cursurile scolii generale, apoi o scoala medie tehnica cu durata de 3 ani, in orasul
Curtea de Arges, calificandu-se ca tehnician horticol.
S-a casatorit in 1960 cu M.E. tehnician stomatolog, din aceasta casatorie rezulta doi copii:
M.B.- nascuta in 1960, domiciliata in Sibiu, casatorita, un copil, ea fiind functionar public.
M.I.- nascut in 1966, domiciliat in Cluj Napoca, casatorit, doi copii, liber intreprinzator.
Doamna M.A. a locuit impreuna cu fiul, nora si cele doua nepoate in casa proprietate
personala de pe strada Libertatii nr. 7, Cluj Napoca, este pensionata din 1990 si a participat activ
la mentinerea gospodariei fiului si la cresterea celor doua nepoate.
In luna Februarie 2005 aluneca de pe o scara si isi fractureaza femurul drept, ramanand
partial imobilizata si refuzand hrana , medicamentele si orice forma de comunicare cu cei din jur.
2. Istoria problemei[S24]
In aceasta situatie, ingrijorat de inrautatirea starii fizice si psihice a mamei sale M.I. cere
ajutor de la Centrul de Ingrijire si Asistenta Cluj Napoca, recunoscand ca este depasit de situatie
si ca nici el nici sotia sa nu au timp destul pentru a se ocupa mai mult de mama, au incercat sa
vorbeasca cu ea dar nu le raspunde.
[S25]
In urma unei anchete sociale doamna M.A. a fost primita in Centru, unde a fost tratata de
depresie,subnutritie si recuperare fizica.
Este foarte atasata de familia ei in special de nepoatele ei pe care le-a crescut de la nastere.
Relatiile interpersonale sunt reduse la membrii familiei, pentru ca dupa moartea sotului, vechii
prieteni s-au retras.
Desi este de religie ortodoxa , doamna M. nu frecventa biserica inainte de intrarea in centru si
nici acum nu participa deloc la intrunirile religioase.
Din ghidul de interviu aplicat D-nei M. am putut observa ca relatiile cu ceilalti asistati de la
Centru este in general buna doar ca uneori apar anumite conflicte, aparent banale, cu ceilalti
asistati cu care locuieste in camera si din aceasta cauza este retrasa si nu participa la anumite
activitati din incinta centrului.
Problema centrala este ca D-na M. nu s-a adaptat prea bine la conditiile din centru deoarece
este nevoita sa-si imparta spatiul vital cu prea multe persoane straine adica sunt 10 asistati in
camera cu diverse boli grave,ceea ce consider ca este prea mult pentru personalitatea ei si de-
aici vin conflictele.
S-a purtat mai intai o discutie cu D-na M.A. daca doreste sa fie mutata intr-o camera cu mai
putine persoane si care au cam aceleasi probleme de sanatate ca si ea., aceasta recunoscand ca isi
doreste mult acest lucru.
Pentru a putea intelege mai bine de catre varstnici care este rolul asistentului social in
institutie am impartit asistatilor pliante care sa-i informeze si sa apeleze cu incredere ori de cate
ori au nevoi, probleme si/sau conflicte de orice gen.
Din punct de vedere psihic doamna M.A. a depasit faza de izolare si s-a adaptat foarte bine in
noua ei camera unde sunt doar patru asistati cu boli similare. Este, de altfel, comunicativa si
amabila. Familia o viziteaza frecvent si nepoatele o inconjoara cu atentie.
[S26]
STUDIU DE CAZ II
A urmat cursurile scolii primare din comuna, apoi lucreaza la treburile casei prin
gospodarie avand grija intre timp si de mama sa care era paralizata .
In 1968, avea 26 de ani , pleaca fara consimtamantul familiei in orasul Cluj Napoca
pentru a se angaja la munca, a-si intemeia propria familie.
Nu s-a casatorit niciodata, a lucrat timp de 22 de ani la o fabrica de tricotaje din Cluj
Napoca.
Din diverse relatii au rezultat trei copii pe care i-a abandonat la Casa de copii din Gherla.
N.L.F. – nascuta in 1968, casnica , casatorita, cu doi copii, domiciliata in Cluj Napoca.
C.S. – nascuta in 1970 , casnica , casatorita fara copii, domiciliata in Cluj Napoca.
L.L.. – nascuta in 1972, secretara, divortata cu doi copii, domiciliata in Cluj Napoca.
Doamna B.F. se pensioneaza in 1997, isi paraseste ultimul concubin cu care a trait 4 ani,
in localitatea Salistea, judetul Cluj si revine in Cluj Napoca unde detine o garsoniera. Se
descurca cu pensia ei chiar daca este mica dar intre timp se aventureaza in diverse relatii.
Relatiile dintre ea si ficele sale nu a fost niciodata buna dar acum relatiile dintre ele nu mai
exista.
2. Istoria problemei[S27]
Datorita vietii tumultoase care a avut-o are o stare de sanatate precara. Din punct de
vedere fizic este diagnosticata cu sifilis, cataracta, arterioscleroza, cardiopatie ischemica cronica
si reumatism. Psihic, este depresiva, anxioasa.
B.F. este anemica, se deplaseaza greu, nu se poate gospodari singura, necesita ajutor
pentru prepararea hranei si alte probleme menajere.
La intrarea in Centru a doamnei B.F., in urma anchetei sociale, a fost tratata, recuperata
psihic si fizic, dar am dedus din ghidul de interviu aplicat ca prezinta ostilitate fata de ceilalti
asistati si fata de personalul centrului.
S-a luat legatura cu cele trei fete. In urma discutiei acestea au recunoscut ca au
resentimente fata de mama lor care le-a abandonat cand erau mici. Nu vor s-o accepte sub
nici o forma in familie, dar in final au promis ca o vor vizita uneori la centru.
Ostilitatea fata de ceilalti asistati si fata de personal este diminuata, doamna B.F. este
mai comunicativa, mai amabila, mai calma. Participa la toate activitatile din centru si nu mai
iese in evidenta cu comportamentul ostil.
A absolvit cursurile scolii generale din localitate si apoi un curs de calificare, dupa care in
1946 s-a angajat cartonier la CFR.
A cunoscut-o pe M.N., in 1961, s-au casatorit si s-au mutat in localitatea Gilau, judetul
Cluj. Din aceasta casatorie au rezultat trei copii:
Sotia decedeaza in 1986, iar N.N. nu se recasatoreste. Iese la pensie in 1987 si locuieste
singur in casa care si-a construit-o impreuna cu sotia in Gilau.
N.N. vine in fiecare sambata in Cluj Napoca, la fica sa care-i gateste mancarea necesara pe
o saptamana. Aceasta ii pretinde , in schimb pensia , in valoare de 200 lei.
2.Istoria problemei
Constient de faptul ca nu se poate gospodari singur, N.N., accepta propunerea ficei sale de
a-si parasi domiciliu si a se muta la ea. N.D. vinde casa cu acordul tatalui si la scurt timp relatiile
dintre cei doi tata-fica se deterioreaza.
Ginerele lui N.D. face o cerere de institutionalizare catre Centru de Ingrijire si Asistenta,
motivand ca nu mai poate sa-si asume responsabilitatea de a locui cu socrul sau datorita
problemelor financiare.
La ancheta sociala efectuata la intrarea in Centru a lui N.N., nu sufera de boli cronice, se
poate autoservi, mobilitate buna. Are o memorie de lunga durata deosebita, in schimb memoria
de scurta durata este afectata. Tulburari de vedere datorate varstei. Are sentimentul de abandon,
sufera de o depresie evidenta, plange usor.
Relatiile dintre fica si N.N. nu sunt deloc bune deoarece se simte pacalit, pentru faptul ca
i s-a vandut casa si a fost abandonat. Nu accepta vizitele ficei sale, accepta doar vizitele
nepotului.
Nu are o retea de suport social datorita mutarii domiciliului, s-au desfacut vechile
prietenii.
In Centru cu ceilalti asistati nu comunica deloc iar personalului din Centru le povesteste
cum a fost pacalit de catre fica sa.
Nu participa deloc la activitatile de recreere, religioase din centru in schimb tot timpul
este cu biblia la el.
Este neintegrat,izolat si deci singur, devenind treptat indiferent la ceea ce se intampla in jur.
S-a purtat mai intai o discutie cu N.D., careia i s-a explicat ca tatal sau se simte pacalit si
abandonat de aceea nu se poate adapta la viata din institutie. Doamna N.D. a recunoscut ca
asa s-au intamplat lucrurile dar nu considera un abuz faptul ca i-a vandut casa si ca l-a trimis
la Centru, socotind ca, oricum la varsta lui nu are nevoie de casa si ca la Centru are totul.
Cu ajutorul preotului de la Centru care a stat de vorba de nenumarate ori cu N.N., discutand
despre iertare si impacare, accepta in cele din urma si vizita ficei sale dar in prezenta
asistentului social ca mediator.
N.N. si-a iertat fica iar doamna N.D. il duce la fiecare sfarsit de saptamana acasa la ea.
Starea de izolare s-a ameliorat si s-a adaptat destul de bine la viata in colectiv si este dus
saptamanal de fica sa in familie.
Participa uneori la activitatile din Centru dar mai ales la cele religioase. Si-a facut si
prieteni printre asistati si personal.
Mai are uneori momente de izolare, tristete dar acest lucru este specific persoanelor
institutionalizate.
STUDIU DE CAZ IV
A lucrat timp de 30 de ani intr-o fabrica de sticla, in schimburi. Isi intregea venitul de la
fabrica facand menaj in particular.
A locuit singura, nu a fost niciodata casatorita. Cea mai apropiata ruda este o verisoara care
locuieste la 60 km distanta., celelalte rude locuind mult prea departe si de aceea se vad foarte
rar.
In 1999 iese la pensie.D-ra M. este bolnava de artrita de ceva timp. Aceasta ii provoaca
dureri mari in special in coloana si in partea superioara a corpului. In urma cu un an, medicul
de familie i-a diagnosticat osteoporoza de postmenopauza, boala degenerativa. Aceasta i-
a ingreunat mersul si i-a incovoiat spinarea. D-ra M. nu are putere in articulatii si in muschi
si ii este greu sa stea in picioare mai mult de cateva minute. In ultima vreme, aceste
dificultati s-au agravat.
2. Istoria problemei
Viata d-rei M. devenea tot mai grea. Avea o proasta parere despre sine, un moral cazut, nu
avea pofta de mancare, abia daca doarmea noaptea si nu mai avea pofta de viata. Medicul ei
spune ca in ultimul timp a avut ‘episoade de depresie’ si ca i-a prescris medicatie anti-
depresiva.
Plange tot timpul, fapt ce deranjeaza pe ceilalti asistati. Nu se poate concentra mai mult
timp, a inceput sa repete lucruri si uneori nu are reactie, tace si priveste in gol.
Are numeroase stari depresive, nu-si mai doreste sa traiasca. Datorita starii psihice se simte
foarte rau si fizic.
Sunt anumite conflicte in camera in care locuieste din cauza ca se vaieta si plange tot
timpul.
4. Definirea problemei centrale
Problema centrala este stressul si disperarea care au cuprinso pe M.A. datorita mortii
verisoarei ei de care era foarte atasata.
S-a luat legatura cu rudele iar in urma discutiei cu acestia au fost de-acord sa o viziteze lunar.
M.A. a fost mutata in alta camera pentru a nu-i mai deranja pe ceilalti asistati.
Interventia a inceput in 12.03.2009 si continua inca deoarece M.A. are nevoie de consiliere pe
termen lung.
In urma vizitei facute in 15.04.2009 la Centru de catre un verisor si un prieten din copilarie a
lui M.A.,a inceput sa fie putin mai cooperanta. Cu trecerea timpului, supraveghere si
consiliere psihologica adecvata speram ca isi va reveni.
impartirea de pliante varstnicilor din centru care descriu explicit rolul nostru al asistentilor
sociali, si sa apeleze cu incredere ori de cate ori au nevoi, probleme si/sau conflicte de orice
gen.
insotirea beneficiarilor pentru plimbari in aer liber in cadrul centrului sau in afara sa.
Din punct de vedere al starii afective, varstnicii au prezentat un nivel mediu al stabilitatii
emotionale, tendinte depresive si anxioase (pe fondul frustrarilor cauzate de lipsurile materiale,
deteriorarea starii de sanatate, retragerea din viata socio-profesionala).
Functiile cognitive ale asistatilor sunt caracterizate printr-o usoara deteriorare. Memoria
de lucru si viteza de prelucrare a informatiei sunt afectate, apar, de asemenea, dificultati de
concentrare a atentiei, precum si idei obsesive generatoare de anxietate.
Din punct de vedere medical starea de sanatate a varstniclor este una precara, fiind
necesara realizarea a numeroase investigatii medicale primare si de specialitate, acordarea de
tratamente si oferirea gratuit de medicamente.
In privinta comportamentului social, asistatii prefera compania celorlalti, doresc sa
comunice, sunt dispusi sa ii ajute pe cei aflati intr-o situatie similara, dorind astfel sa depaseasca
starile de plictiseala si singuratate.
Intrarea in Centru se face atunci cand varstnicul a suferit deja experienta dureroasa a
pierderii partenerului,sau neputintei familiei de a-l ajuta, la aceasta adaugandu-se o noua
pierdere, aceea a caminului in care a trait pana atunci. Se realizeaza, astfel, o debarasare de toate
bunurile si fiintele care alcatuiau esenta si sensul vietii sale. Batranul este depersonalizat prin
disparitia persoanelor si lucrurilor care il ajutau sa-si defineasca identitatea. Se regaseste, astfel,
saracit, intr-un mediu uneori ostil, in care nevoia de afectivitate este foarte sumar satisfacuta,
singur si resimtind acut lipsa unei persoane care sa-l inteleagaintr-un mod autentic. Uneori,
absenta familiei este compensata prin apropierea de o persoana din camin – fie membru al
personalului, fie coleg de camera , dar, de cele mai multe ori, prezenta acestora este interpretata
ca o limitare a intimitatii personale. O a doua ruptura se realizeaza la nivel mai subtil, ea vizand
cultura celui ce intra in camin. Pentru a se putea adapta noului mediu, schimbarea culturala este
imperios necesara, varstnicul fiind nevoit, de cele mai multe ori, sa internalizeze acea cultura a
saraciei specifica acestui spatiu. Adaptarea la conditiile de aici, inseamna renuntarea la o mare
parte din vechile sale comportamente si achizitionarea altora noi, care frecvent nu sunt
caracteristice pentru personalitatea varstnicului, dar sunt necesare pentru ca acesta sa poata face
fata solicitarilor exterioare. Cei care nu mai au puterea de a face acest lucru raman
neintegrati,izolati si deci singuri, devenind treptat apatici si indiferenti la ceea ce se intampla in
jur. La aceasta se adauga faptul ca batranul este nevoit sa-si imparta spatiul vital cu o alta
persoana straina, astfel incat frontiera impusa intre propria sa persoana si ceilalti indivizi este
abolita, iar viata sa intima este profanata. Proximitatea fizica determina treptat si insidios o
contaminare morala intre batrani.
Batranetea nu si-o doreste nimeni dar toti ajungem, candva, sa o experimentam. Cu totii
speram ca societatea noastra va iesi din inertie si se va organiza intr-un mod eficient si util pentru
a rezolva corect, demn si eficient problemele celor ajunsi o povara pentru ei si cei din jurul lor.
Persoanele varstnice au dreptul la autodeterminare, ele au dreptul de a-si alege liber locul
de viata. Mary Marshall in lucrarea „Asistenta sociala pentru batrani”, apreciaza ca decizia
institutionalizarii este decizia cea mai dureroasa care se poate lua tinand cont de faptul ca in cele
mai multe cazuri caminul reprezinta „statia finala a calatoriei in viata.”
[S28]
ANEXE
ANEXA 1
CHESTIONAR
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
10. Ma enervez repede si am des accese de furie fata de alti varstnici sau personalul din Centru.
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
DA NU
Va multumesc
Chestionarul alcatuit din 18 intrebari s-a facut intr-o maniera directa pentru a usura raspunsurile
subiectilor si pentru a evita anumite interpretari gresite, am folosit intrebari inchise.
Chestionarul a fost aplicat pe 30 de subiecti, cu varste cuprinse intre 68 si 85 de ani, care
fac parte din Centrul de Ingrijire si Asistenta Cluj Napoca .
11 - 4 varstnici DA, 26 NU
12 - 8 varstnici DA, 22 NU
14 - 10 varstnici DA, 20 NU
15 - 28 varstnici DA, 2 NU
16 - 26 varstnici DA, 4 NU
17 - 25 varstnici DA, 5 NU
Anexa 2
GHID DE INTERVIU
Raspunsurile dumneavoastra sunt confidentiale fiind folosite in vederea realizarii partii aplicative
a lucrarii de licenta cu tema:' Conflictul intre persoanele de varsta a III-a, ca efect al mediului
institutional din Centrul de Ingrijire si Asistenta”.
2. Puteti sa-mi vorbiti despre motivele care v-au determinat sa cereti internarea in aceasta
institutie?
7. Prin ce se deosebeste cel mai mult in bine viata dumneavoastra aici in centru de viata de
dinainte?
8. Prin ce se deosebeste cel mai mult in rau viata dumneavoastra aici in centru de viata de
dinainte?
12. Puteti sa-mi spuneti care sunt nevoile pe care le resimtiti in acest moment?
13. Care este relatia dumneavoastra cu familia/cu rudele(daca aveti)?
17. S-a schimbat felul dumneavoastra de viata de cand locuiti aici(comparativ cu cel de dinainte)?
21. Varsta
Va multumesc!
Ghidul de interviu a fost aplicat la 8 dintre asistati care prezentau in urma chestionarului
anumite conflicte interioare si/sau exterioare. Aceste conflicte avea repercursiuni si asupra
celorlati asistati, iar in urma acestui ghid am studiat documentele puse la dispozitie de catre
Centru si m-am implicat si contribuit indirect in 4 cazuri din care am efectuat studiile de caz.
Bibliografie:
4. CRIPS, Editura Model M., Retele comunitare de suport in favoarea persoanelor varstnice,
Bucuresti, 2004
6. Drimer Dolphi,Savulescu Matei, Aura., Speranta pentru varsta a treia, Bucuresti, Editura
Tehnica, 1991
7. Erving Goffman.,Aziluri,1961
8. Sorina Poledna, Maria Roth, Cristina Baciu., Editura Presa Universitara Clujeana , 2004
10. Maria Roth Szamoskozi., Perspective Teoretice si practice ale asistentei sociale,2003
15. Rotariu Traian ., Demografie si sociologia populatiei. Fenomene demografice, Iasi: Polirom,
2003
Legislatia:
[S1]reformuleaza
[S4]sursa
[S5]sursa
[S6]ok si de ce ii amintesti?
[S9]sursa
[S11]pt….completeaza
[S12]varstnicilor
[S13]mediator
[S14]ventilarea.
[S20]An , pag.
[S21]sursa
Eventual st documentelor
[S25]Tema lucrarii tale e legata de conflic asta trebuia sa reprezinte probl. In cazurile prezentate?
Nu???
e logic !!!!
[S26]ce probleme sociale are?
Ce resurse?
[S28]Laura nu cred ca poti intra cu ac. Cercetare. Nu ai un scop care sa aiba leg cu tema lucrarii
Nu ai nici o ipoteza?
Lipseste metodologia.
Incerca si refa. Vezi ce ai scris ca scop la chest si ghid de I si fa ipotezele scopul . daca I info pune
mai bine in evidenta tema conflictului. Daca nu ai atunci explica .
Sau scoate partea cu conflictul de la teorie si sch si titlul lucrarii sa aiba leg cu ce ai facut la cercetare
si interventie
loading...