Sunteți pe pagina 1din 38

Universitatea Al.I.

Cuza
Facultatea de filosofie si Stiintele educatiei
Master Familia si managemantul resurselor familiale

Asistența persoanelor vârstnice în


familie. Resurse

Coordonator : Lect. Dr. Daniela Soitu


Autori: Ionita Ioana cas.Baciu
Rotariu Mihaela
Branza Cristina-Ionela
Polixenia Nistor

An II,sem.I

2009-2010

1
Asistența persoanelor vâstnice în familie. Resurse

Pe masura inaintarii in varsta, ca urmare a unor grave invaliditati - sindromul de


imobilizare, dementele, incontinentele, pierderea autonomiei si a capacitatii de
autoservire - la care se adauga factori sociali: ca diminuarea veniturilor, lipsa familiei sau
imposibilitatea acesteia de a asigura supravegherea si ingrijirea, apare cresterea
solicitarilor de spitalizare pe termen lung. Din populatia de peste 65 de ani, 4% este
internata permanent. Dupa unii autori, aceasta nu este decat o forma mascata de izolare a
batranului, pe care o promoveaza familia si societatea. Se constata o presiune crescanda
atat din partea familiilor cat si din partea unor unitati spitalicesti (cu bolnavi parasiti sau
cu spitalizari indelungate si frecvente), de a forta internarea in camine spital. Decizia este
un act de mare raspundere si trebuie sa cuprinda numai urgentele medicale sau sociale.
Experienta arata ca mediul cel mai prielnic pentru batran ramane familia (aceasta
este si dorinta batranilor), de aceea intoarcerea la domiciliu este un deziderat, mai ales in
cazul in care conditiile de la domiciliu sunt prielnice.
Cercetare
I.Ipoteza de lucru
Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de aceea, resursele
familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

II.Argumente gerontologice

Gerontologia reprezinta studiul aspectelor sociale, biologice si medicale ale


îmbatrânirii.Gerontologia sociala se ocupa de individ ca actor a unui sistem social care
poate fi suportul de sprijin al acestuia.
Gerontologii considera familia factorul reprezentativ pentru o viata normala a unui
varstnic. Ca toate celelalte varste ,varsta a treia are propriile caracteristici
pshihologice.Pornind de la această realitate, care trebuie să fie prima treaptă de înţelegere
de către anturajul familial a îmbătrânirii unui membru al său, pentru a face faţă

2
sarcinilor de îngrijire a unui vârstnic ,familia trebuie să-şi includă în bagajul de cunoştinţe
câteva noţiuni generale privind bolile bătrânului şi conduita de îngrijire.
Mai întâi, deci, nu vom pretinde vârstnicului să aibă parametrii psihologici la
nivelul celor ai adultului. Vom ţine cont de "îmbătrânirea psihologică", ce este, între
anumite limite, normală şi care poate include: o încetinire generală a tuturor reacţiilor
psiho-motorii, o scădere a capacităţii de învăţare şi de adaptare, o creştere a iritabilităţii şi
labilităţii emoţionale, scăderi variabile, progresive ale văzului şi auzului, o diminuare a
memoriei şi a atenţiei, în domeniul afectiv o tendinţă la depresie, o creştere, uneori
exagerată, a preocupărilor faţă de propria stare de sănătate. Pe toate acestea familia va
trebui să le ia aşa cum sunt, ca aspecte fireşti de îmbătrânire, ca elemente definitorii
pentru o persoană în vârstă.
În alte cazuri, însă, aceste modificări depăşesc o anumită intensitate, li se asociază
altele, determinând tulburări sau boli psihice care implică, pe de-o parte, apelul la medic
(medicul de familie, în cazuri mai dificile medicul specialist psihiatru) pentru formularea
diagnosticului şi a conduitei terapeutice şi, pe de altă parte, mobilizarea resurselor de
înţelegere, de îngrijire şi de supraveghere ale familiei, acestea din urmă esenţiale pentru
menţinerea integrării în familie a vârstnicului.
Cercetări statistice au arătat că circa 9% din vârstnicii aflaţi la domiciliu au
deficienţe psihice variabile, care-i împiedică să-şi rezolve singuri nevoile. În principal,
tulburările psihice sunt generate de apariţia şi progresiunea arterosclerozei cerebrale.
Cele mai dificile probleme cu care se confruntă familia bolnavului vârstnic cu
tulburări psihice sunt instabilitatea afectivă, insomniile şi agitaţia psiho-motorie, refuzul
hranei, refuzul igienei corporale, incontinenţa urinară.
Unul dintre cele mai supărătoare simptome este senzaţia de pericol iminent, de
panică, declanşată de stresuri minore. Faţă de aceste tulburări, adesea toleranţa familiei
scade, atât dintr-o neînţelegere a acestui sens evolutiv, cât şi dintr-o incapacitate reală de
a suporta acest comportament care iese din cadrul normalului. În această situaţie,
bătrânul, care nu înţelege totdeauna cauzele schimbării raporturilor sale cu familia, îşi
adânceşte suferinţele, capătă o atitudine egocentrică, o tendinţă la depresie şi delir de
persecuţie.

3
Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor
părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării
de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale
resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la
ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei
involuţii psihointelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a
familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita
anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind
procesul de involuţie şi adâncind suferinţele.
Unele dintre suferinţele cele mai neplăcute - incontinenţa urinară, agitaţia psiho-
motorie cu tendinţă la dromomanie, insomnia - pot fi parţial corectate prin măsuri simple:
ducerea bolnavului la urinat periodic, ceea ce contribuie la reeducarea micţiunii,
supravegherea, împiedicarea somnului în timpul zilei, aplicarea corectă a terapiei
medicamentoase prescrise de medic.
Apartinand unor orientari conceptuale diverse, sub aspectul analizei specificului si
functiilor familiei, au fost intreprinse numeroase cercetari privind rolul de sot si sotie. Un
aport considerabil in studierea vietii de familie au adus urmatoarele teorii: teoria
dezvoltarii, teoria rolurilor, teoria structurala, teoria functionala, teoria sistemica si
teoria istorica. Toate aceste teorii incearca sa explice modul de functionare a familiei,
care sunt etapele prin care trece un cuplu, care sunt rolurile sotului si a sotiei, care sunt
relatiile ce se stabilesc intre membrii ei.
Stările depresive la vârstnic au şi ele în mare parte o determinare psiho-socială,
putând fi provocate şi adâncite, între altele, de atitudinea necorespunzătoare a familiei. Pe
de altă parte, anturajul familial, conduita sa, poate contribui, împreună cu medicaţia
antidepresivă prescrisă de medic, la ameliorarea sau remisiunea unei stări depresive.
În cadrul acestei conduite se înscriu:
• atitudinea de respect al demnităţii persoanei vârstnice
• repartizarea de roluri în cadrul familiei
• evitarea subsolicitării
• încurajarea pentru practicarea de activităţi utile şi deconectante
• încurajarea pentru organizarea timpului liber

4
• încurajarea pentru practicarea susţinută a exerciţiului fizic şi intelectual.
În general, efectele unei atitudini corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă
firească, avizată asupra modificărilor psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine
constând în reguli simple, sunt mari şi pot influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau
ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună integrare a persoanei vârstnice suferinde în
grupul familial.

III.Argumentare metodologica

Metode şi tehnici de culegere a datelor:


1. Observaţia
Constă în urmărirea intenţionată şi înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor
manifestări comportamentale ale individului ca şi a contextului situaţional al
comportamentului.
2. Întâlnirea cu familia
Tehnica, constă în contactarea membrilor familiei persoanei în vârstă pentru
obţinerea de informaţii relative la aceasta din urmă.
3. Vizita la domiciliu
Tehnica este folosită în scopul informării asupra condiţiilor de viaţă şi locuinţă, iar,
în mod particular, relevă calitatea relaţiilor dintre membrii familiei.
4. Obţinerea unor informaţii de la alte surse
Presupune consultarea medicilor, personalului de îngrijire, animatori.
5.Studiu de caz-7 studii de caz
6.Microcercetare –metoda scalării

5
IV. Culegerea, analiza si interpretarea datelor

Prezentarea studiilor de caz

Studiul de caz nr. 1

1. Informaţii de identificare a subiectului:


Nume, Prenume: P.M.
Vârsta: 69 ani
Sexul: F
Religia: ortodoxă
Starea civilă: căsătorită
Domiciliul: Iaşi
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se
confruntă subiectul.
3. Prezentarea succintă a problemei:
P.M. a fost căsătorită cu domnul P.M.. Domnul P.M. a decedat din cauza unei
complicaţii provocate de un membru superior fracturat. Doamna locuieşte împreună cu
cei doi copii, după decesul soţului. Soţul doamnei a lucrat la o fabrică de confecţii din
Iaşi ca electrician, iar P.M. a lucrat ca zilier la fostul C.A.P o perioadă, după care s-a
ocupat de creşterea copiilor. După decesul soţului P.M., resursele financiare ale familiei
au devenit insuficiente pentru creşterea celor doi copii.
4. Prezentarea familiei:
P.M. a fost căsătorită cu P.M.. În urma acestei căsătorii, au rezultat doi copii, un
băiat şi o fată. Soţul lui P.M. a decedat în urmă cu 20 de ani. În prezent fiica doamnei
P.M. este plecată în Italia, iar fiul acesteia este plecat în Israel (lucrează în construcţii),
soţia şi băiatul acestora în vârstă de 19 ani locuiesc în continuare în casa doamnei P.M.
5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

6
- Starea fizică este în general bună, P.M. acuză dureri reumatismale.
- Starea psihică: în general predispoziţii spre anxietate;
6. Date despre educaţia subiectului:
P.M. a absolvit patru clase în satul natal. A lucrat ca zilier la fostul C.A.P. S-a
ocupat de creşterea copiilor.
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:
P.M. locuieşte într-un apartament cu două camere şi dispune de un confort
normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
P.M. este o femeie retrasă şi tăcută (în general discuţiile pe care le poartă sunt
legate de copiii ei). Părăseşte rar casa. Deşi locuieşte în acest apartament de mulţi ani, nu
şi-a făcut foarte mulţi prieteni. Corespondează des cu cei doi copii, şi în special cu fiica
ei.
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:
P.M. este în general o persoană introvertită. E mulţumită că „i-a putut lăsa ceva
fiului ei”, exprimându-şi regretul că nu a putut proceda la fel cu fiica sa. Doamnei P.M.
nu-i place să-i deranjeze pe ceilalţi vecini şi nici nu vrea să fie deranjată, deşi afirmă că
îşi doreşte să stea de vorbă cu lumea.
10. Plan de intervenţie:
Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluare Agenţi ai
primară intervenţie finală schimbării
- starea - menţinerea - P.M - controalele - menţinerea - medicul,
sănătăţii fizice stării fizice periodice de sănătăţii asistenţii
rutină care se fizice medicali;
realizează - asistentul
acasă, fie în social
centrele
medicale din
oraş
- tratament de
specialitate
- starea psihică - îmbunătăţirea - P.M - plimbări, - starea -vecini
stării psihice excursii psihică este - copii
actuale. - vizitele uşor - asistent
- păstrarea ameliorată social
contactului cu - voluntari
copiii, cu nora
şi cu nepotul

7
acesteia;

11. Analiza câmpului de forţe


Puncte tari Puncte slabe
-stare fizică în general bună; -stare de anxietate;
-corespondează cu cei doi copii -relaţionare deficitară cu ceilalţi
plecaţi; vecini;
-colaborare bună cu personalul -nu păstrează legătura cu celelalte
medical. rude.

8
9
Studiu de caz nr. 2

1. Informaţii de identificare a subiectului:


Nume, Prenume: M.M.
Vârsta: 72 ani
Sexul: M
Religia: ortodoxă
Starea civilă: căsătorit
Domiciliul: Strada Arcu, nr 19, Iaşi
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se
confruntă subiectul.
3. Prezentarea succintă a problemei:
M.M. a rămas văduv în urmă cu doi ani. După decesul soţiei acesta locuieşte
singur în propria locuinţă. Pentru întreţinerea locuinţei şi a terenului din jurul casei,
acesta plătea diferite persoane, care după afirmaţiile domnului M.M. au început să-şi
însuşească diverse obiecte din locuinţa acestuia.
4. Prezentarea familiei:
M.M. a fost căsătorit, iar din urma căsătoriei au rezultat doi băieţi. Ambii copii
sunt căsătoriţi, dar doar unul locuieşte în Iaşi. Băiatul cel mai mic locuieşte în Petroşani
împreună cu soţia şi fiica acestuia. Domnul M.M. are o srănepoată rezultată din urma
relaţiei de concubinaj a nepoatei lui, pe care nu a văzut-o niciodată.
5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:
- Starea fizică: din punct de vedere fizic, M.M prezintă boala Parkinson;
- Sarea psihică: în general bună.
6. Date despre educaţia subiectului:
M.M. a absolvit şcoala horticolă din Huşi. A profesat ca tehnician horticol la o
fermă de stat. După pensionare a continuat să lucreze pentru diferite societăţi şi persoane
particulare.
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

10
M.M. locuieşte în apartament singur în apartament şi dispune de un confort
normal. Camera este amenajată atât cu mobilier şi cu obiecte personale.
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
M.M este o persoană veselă, timid cu cei pe care nu-i cunoaşte. Dar cu cei
cunoscuţi are relaţii foarte bune de prietenie. Îşi petrece timpul citind ziarul sau privind la
televizor.
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:
M.M. este o persoană deschisă, dar are nevoie de ajutor pentru rezolvarea
problemelor de sănătate.

10. Plan de intervenţie

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluare Agenţi ai


primară intervenţie finală schimbări
i
- relaţionarea - integrare în - M.M. - consiliere - s-a observat - asistentul
în grup grupul de individuală un progres al social
- integrarea în bătrâni - consiliere de subiectului
-copiii
alte grupuri grup
-uşoară
- activităţi pe - alte
integrare în
grupuri persoane
grup
- ajutat să specializate
meargă la
Biserică

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari Puncte slabe


-fire veselă; -prezenţa bolii Parkinson;
-vizitele dese ale băiatului rămas în -starea de timiditate;
Iaşi; -nu păstrează legătura cu vecinii şi nici cu celelalte
-colaborare bună cu personalul rude sau prieteni.
medical;
-stare de optimism.

11
12
Studiu de caz nr. 3
1. Date de identificare a subiectului:
Nume, prenume: C.E.
Vârsta: 75 ani
Religia: ortodoxă
Starea civilă: căsătorită
Domiciliul: Lunca Cetăţuii, Iaşi
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Acest studiu este s-a efectuat în vederea identificării dificultăţilor subiectului.
3. Prezentarea succintă a problemei:
C.E. îi este imposibil de a se adapta, pentru a locui la fiica ei. După decesul
soţului C.E. a vândut apartamentul aflat în cartierul Mircea cel Bătrân, pentru a o ajutat
pe B.G, fiica acesteia să se mute de la garsonieră într-un apartament cu trei camere,
deoarece garsoniera cumpărată cu banii de la căsătorie, a devenit insuficientă pentru cei
trei membri ai familiei. Doamna C.E. afirmă că are des neînţelegeri cu fiica ei, ce pornesc
de la nepoată.
4. Prezentarea familiei:
Doamna C.E. a fost căsătorită, iar în urma căsătoriei a rezultat o fată B.G. Are o
soră cu care a început să se întâlnească mai rar.
5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:
- Din punct de vedere fizic C.E. nu prezintă afecţiuni ale stării de sănătate.
- Din punct de vedere psihic prezintă coerenţă în limbaj şi gândire.
6. Date privind educaţia subiectului:
C.E.. este absolventă a şcolii generale de opt clase şi a lucrat ca muncitoare la o
fabrică de confecţii.
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:
C.E. locuieşte într-un apartament cu trei camere fără îmbunătăţiri, situat la parter.
De doi ani locuieşte cu fiica şi familia acesteia în apartamentul cu trei camere pe care a
reuşit să şi-l cumpere cu banii obţinuţi din vânzarea fostului apartament.

13
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
Subiectul este, în general, o fire deschisă şi optimistă, comunicativă, dispusă spre
realizarea relaţiilor cu noi persoane. Îşi face singură menajul. Îşi petrece timpul liber
privind la televizor, sau discutând cu alţi vecini. În fiecare duminică şi în fiecare
sărbătoare religioasă merge la biserică.
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:
Doamna C.E. este o persoană comunicativă. Îşi exprimă nemulţumirea că stă
împreună cu fiica şi familia acesteia.

10. Plan de intervenţie

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluarea Agenţi ai


primară intervenţie finală schimbării
-Relaţionarea - Îmbunătăţirea - C.E.; - vizite la - În urma - asistent
cu fiica şi şi menţinerea B.G. şi domiciliul celor social
nepoata. relaţiilor cu fiica copilului realizate,
- preot
fiica şi nepoata acesteia vizite,
- consiliere
B.M; consiliere,
- Efectuarea individuală
fiica a
vizitelor la fiica
-consiliere de promis că
ei
grup familial va încerca
- Efectuarea să evite
vizitelor la sora stările
conflictuale
.

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari Puncte slabe


-stare fizică şi psihică -sensibilă;
mulţumitoare; -suferă din cauza copiilor;
-persoană credincioasă; -ruperea legăturilor cu prieteni;
-comunicativă; -nu menţine legătura cu rudele din partea
-optimistă; soţului.

14
15
Studiu de caz nr. 4

1. Date de identificare a subiectului:


Nume, prenume: L.M.
Vârsta: 72 ani
Sex: feminin
Religia: catolică
Starea civilă: văduvă
Domiciliul: Iaşi
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Acest studiu este realizat în vederea identificării problemelor subiectului.
3. Prezentarea succintă a problemei:
L.M. are sindromul Alzheimer. După decesul soţului, L.M. locuieşte la domiciliu
sub stricta supraveghere a fiicei sale. 2001.
4. Prezentarea familiei:
L.M. a fost căsătorită cu L.J. În urma acestei căsătorii, doamna L.M. are o fată
care e căsătorită şi locuiesc împreună cu L.M..
5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:
- L.M. prezintă afecţiuni loco-motorii, se deplasează cu ajutorul căruciorului. Nu
prezintă alte deficienţe majore în afară de cea amintită.
- Tulburări de gândire, deliruri, stări de panică, este diagnosticată cu sindromul
Alzheimer.
6. Date privind educaţia subiectului:
L.M. a absolvit şcoala generală, după care a urmat liceul cu specializare în chimie.
După terminarea liceului, a lucrat până la perioada pensionării.
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:
L.M. locuieşte într-un apartament cu trei camere. Apartamentul este dotat cu
mobilier, televizor.
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
Subiectul este, în general, o fire deschisă şi veselă, comunicativă. Nu-i place să
rămână singură în cameră. Stă adesea pe holuri de vorbă cu ceilalţi vecini.

16
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinute:
L.M. prezintă tulburări de memorie, momente care nu-i permit să părăsească
camera.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluarea Agenţi ai


primară intervenţie finală schimbării
- starea de - îmbunătăţirea - fiica cu - administrarea - în urma -spital
sănătate şi menţinerea nepoţii tratamentului implementării - medic
autonomiei şi a - voluntari medicamentos strategiilor - psiholog
capacităţilor - animatori şi realizarea amintite, L.M.
psihice - asistent exerciţiilor îşi păstrează
social fizice de autonomia, iar
întreţinere. tulburările de
- realizarea mai memorie şi
multor stările de
activităţi care panică se
solicită petrec la
memoria intervale
- solicitarea constante de
L.M să timp.
participe la cât
mai multe
activităţi de
acest gen.
- monitorizare
permanentă.

11. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Puncte slabe


- stare fizică bună; - diagnosticată cu Alzheimer;
- relaţionarea cu fiica şi nepoţii; - prezenţa tulburărilor;
- buna relaţionare cu ceilalţi vecini;
- acceptă participarea la diversele acţiuni.

17
18
Studiu de caz nr. 5

1. Informaţii de identificare a cazului:


Nume, Prenume: P. H.
Vârsta: 68 ani
Sexul: F
Religia: catolică
Starea civilă: văduvă
Domiciliul: Iaşi
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Acest studiu de caz este realizat în vederea soluţionării dificultăţii de adaptare cu
care se confruntă bătrâna.
3. Prezentarea succintă a problemei:
P.H. a fost căsătorită iar din această căsătorie a rezultat un băiat. După decesul
soţului, întreţinerea locuinţei a devenit o problemă majoră pentru P.H. Pensia era
insuficientă pentru întreţinerea casei şi a grădinii. S-a mutat în altă localitate în momentul
în care s-a pensionat, deoarece lucra într-o altă localitate şi se află şi unul din copiii săi.
4. Prezentarea familiei:
P.H. are un băiat căsătorit. H.P, a mai avut un băiat care a decedat când avea
vârsta de 24 de ani, într-un accident de maşină. Soţul doamnei H.P. a decedat în 1996.
Băiatul doamnei H.P. are trei copii. Soţia şi copiii băiatului nu o vizitează nu au vizitat-o
niciodată de când s-a mutat.
5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:
- Fizic: H.P. are diabet de la vârsta de 45 de ani şi mici probleme reumatismale.
- Psihic: Din punct de vedere psihic H.P. nu prezintă deficienţe.
6. Date privind educaţia subiectului:
M.P. este absolventă a colegiului pentru educatori. A profesat ca învăţătoare până
în momentul pensionării. A urmat timp de doi ani cursurile facultăţii de litere, fără să
susţină examenul de licenţă.
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

19
H.P locuieşte singură într-o garsonieră. Camera nu este decorată cu obiecte
personale.
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
H.P. este o fire în general deschisă, comunicativă, dorindu-şi să aibă cât mai mulţi
prieteni. Îşi petrece foarte mult timp în compania unui bătrân de la un apartament vecin,
vorbesc, se ajută reciproc. Este singura persoană cu care vorbeşte. Când rămâne singură
citeşte sau completează integrame.
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor obţinut:
Datorită mediului în care a lucrat şi persoanelor cu care a intrat în contact, H.P. îşi
alege prietenii în funcţie de calităţile intelectuale. Îi place să vorbească despre copii şi
educaţia lor. Face observaţii pentru exprimările incorecte, fapt ce deranjează pe ceilalţi
bătrâni. Lipsa fiului o suplineşte cu amintirea copiilor cu care a lucrat.

10. Plan de intervenţie:

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluare Agenţi ai


primară intervenţie a finală schimbării
- adaptarea - adaptarea la - copiii - vizitele mai - bătrâna -personal
noile condiţii dese aleşi-a făcut medical
- voluntari
băiatului şi alenoi prieteni
-familie
- animatori nepoţilor. la de la
- asistent social etajele
- crearea unor
superioare
ocazii ca H.P.
să cunoască cât
mai multe
persoane.

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari Puncte slabe


- optimism; -selecţia prietenilor, după nivelul lor de
- lectura, integramele; cultură;
- sănătate foarte bună; - lipsa prietenilor;
- prezenţa unui prieten permanent. -lipsa obiectelor personale din vechea
locuinţă

20
21
Studiu de caz nr. 6

1. Informaţii de identificare a subiectului:

Nume, Prenume: V.C.

Vârsta: 68 ani

Sexul: F

Religia: ortodoxă

Starea civilă: divorţată

Domiciliul: Iaşi

2. Motivul întocmirii studiului de caz:

Acest studiu de caz se realizează în vederea soluţionării problemelor cu care se


confruntă subiectul.

3. Prezentarea succintă a problemei:

După ce s-a căsătorit şi cel de-al doilea copil, V.C. hotărăşte să părăsească
locuinţa şi să se interneze într-un cămin, lăsându-l pe fostul soţ să locuiască în casă.
Hotărârea părăsirii locuinţei a fost luată la apariţia unei paralizii parţiale a membrelor
inferioare.

4. Prezentarea familiei:

A divorţat când avea 38 de ani. Motivul pentru care a divorţat a fost că fostul soţ
petrecea prea mult timp la filarmonică (cânta la trompetă) şi-i neglija pe cei doi copii. În
urma acestei căsătorii au rezultat un băiat şi o fată. Deşi a divorţat a păstrat în continuare
relaţii foarte bune cu fostul soţ, acesta continuând chiar să locuiască în aceeaşi casă. Cei
doi copii sunt căsătoriţi şi locuiesc în acelaşi oraş în care se află căminul şi casa lui V.C.
în care locuieşte fostul soţ W.R.

5. Date privind sănătatea fizică şi mentală a subiectului:

22
- Starea fizică este precară: nu se deplasează decât cu ajutorul căruciorului,
deoarece are o paralizie parţială a membrelor inferioare, insuficienţă sistolică
(probleme de cord);

- Starea psihică: în general bună.

6. Date despre educaţia subiectului:

V.C. a absolvit o şcoală de meserii, însă nu a profesat niciodată în domeniul


industriei uşoare. S-a ocupat de creşterea copiilor şi s-a îndeletnicit cu treburile casnice.

7. Prezentarea condiţiilor de locuit:

V.C. locuieşte în cămin într-o cameră de două persoane dispunând de un confort


normal. Cei doi copii se ocupă permanent de amenajarea camerei. Camera este amenajată
atât cu mobilierul din dotare, cât şi cu obiecte personale (tablouri, păpuşi, bibelouri,
televizor, scaune şi o masă).

8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:

V.C. este o persoană veselă, comunicativă, nu pierde nici o ocazie să părăsească


camera, fie pentru a se plimba, fie pentru a participa la activităţile de la club. Este o
persoană credincioasă care se simte foarte bine în compania personalului, care se ocupă
de îngrijirea bătrânilor din acest cămin.

9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:

V.C. este foarte bine primită de către ceilalţi rezidenţi. Este mulţumită că nu „stă
pe capul nimănui”. Adesea îşi exprimă nemulţumirea cu privire la dependenţa ei de
personalul de îngrijire şi de copii ei. A afirmat că nu doreşte să „chinuie pe nimeni”, deşi
este conştientă că fostului soţ nu-i este uşor singur. V.C. este o persoană care s-a adaptat
foarte bine condiţiilor din cămin.

23
10. Plan de intervenţie:

Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluare Agenţi ai


primară intervenţie finală schimbării
- starea - îmbunătăţirea - V.C. - consultaţii - ameliorarea -medicul,
sănătăţii stării fizice medicale sănătăţii asistenţii
fizice - tratament de medicali;
specialitate -asistentul
social
- starea - menţinerea - V.C. - participarea - starea psihică -ceilalţi
psihică stării psihice la slujbele este aceiaşi rezidenţi
actuale. realizate la - preot
capela -copii, fostul
spitalului; soţ
-plimbări, -asistent
excursii social
- vizitele -voluntari.
domiciliului;
- păstrarea
contactului cu
copiii;

11. Analiza câmpului de forţe

Puncte tari Puncte slabe


- stare psihică bună - handicap fizic
- cei doi copii o vizitează în mod constant şi se - rămânerea fostului soţului acasă.
ocupă de îngrijirea ei
- credinţa
- bine adaptată şi integrată în sistemul
instituţional

24
25
Studiu de caz nr. 7

1. Informaţii de identificare a subiectului:


Nume, Prenume: M.G;
Vârsta: 90 de ani;
Sex: M
Religia: ortdox
Starea civilă: văduv
Domiciliu: Iaşi, Str. Hatman Şendrea
2. Motivul întocmirii studiului de caz:
Studiul de caz a fost realizat în vederea rezolvării situaţiei în care se află
vârstnicul.
3. Prezentarea succintă a problemei:
M.G. a locuit împreună cu soţia şi unicul său fiu în diferite locuinţe sociale. După
moartea soţiei, fiind deja în atenţia serviciilor sociale a fost îndrumat să locuiască într-un
cămin destinat îngrijirii persoanelor de vârsta a treia. În cămin, împarte camera cu un alt
vârstnic, cu care are foarte des divergenţe. M.G. nu doreşte să mai locuiască în aceiaşi
cameră cu actualul său coleg.
4. Prezentarea familiei:
Familia domnului M.G. este compusă din fiul său cu cei trei nepoţi şi fratele cu
familia acestuia. Fratele este mai în vârstă decât M.G. şi se află în imposibilitatea de a-l
vizita. Băiatul împreună cu cei trei copii vin săptămânal. Băiatul este divorţat şi de
jumătate un an are o relaţie de concubinaj. Soţia domnului M.G. a decedat în 1992.
5. Date privind sănătatea fizică şi psihică a subiectului:
- Din punct de vedere al sănătăţii fizice M.G. prezintă dificultăţi de deplasare şi
acuză des dureri de spate. Dificultăţi de auz provocate de o explozie pe front.
- Psihic, M.G. nu prezintă afecţiuni.
6. Date privind educaţia subiectului:
M.G. a fost acceptat la conservator, dar n-a urmat cursurile din cauza declanşării
războiului. De-a lungul vieţii a practicat diverse meserii.

26
7. Prezentarea condiţiilor de locuit:
M.G. locuieşte în căminul de bătrâni într-o cameră de două persoane, cu toate
condiţiile necesare. Mobilierul folosit în amenajarea camerei este cel din dotarea
căminului. Înainte de internarea în cămin, locuia într-un apartament care era locuinţă
socială. Şi fiul acestuia locuieşte cu cei trei copii într-o astfel de locuinţă.
8. Prezentarea problemelor emoţionale ale subiectului:
Bătrânul este o fire mai tăcută. Vorbeşte doar dacă se află într-o stare de spirit
bună. Devine uşor irascibil, mai ales în prezenţa colegului de cameră, care are grave
dificultăţi de vorbire şi respiraţie. În acelaşi timp îi oferă şi ajutor colegului dacă are
nevoie.
9. Impresii ale asistentului social asupra informaţiilor observate:
M.G. este plăcut de personalul de îngrijire a căminului spital, deoarece face des
glume, iar uneori este pus să cânte. Dacă se organizează o reuniune domnul M.G. este cel
care însufleţeşte atmosfera prin cântecele lui. Interacţionează bine cu ceilalţi rezidenţi, îi
place să vorbească despre viaţa lui şi în special despre perioada războiului.

10. Plan de intervenţie:


Evaluare Obiective Ţinte Strategii de Evaluare Agenţi ai
primară intervenţie finală schimbării
- relaţionarea în - integrare în - L.M. - consiliere -s-a - asistentul social
grup grupul de individuală observat un - personal cămine
- relaţia cu fiul bătrâni - consiliere de progres al - alte persoane
- relaţia cu alţi grup subiectului specializate
instituţionalizaţi - activităţi pe -uşoară
- integrarea în grupuri integrare în
alte grupuri - ajutat să grup
meargă la - dorinţa de
Biserică a merge la
Biserică

11. Analiza câmpului de forţe:

Puncte tari Punctele slabe


- persoană optimistă; - sănătate deficitară;

27
- dornic de activităţi. - nu comunică.

28
29
Concluzii:

Cele șapte studii de caz au reliefat în unanimitate că bătrânii se simt confortabil în


casele lor, familia îi acceptă și îi integrează. Cu toate acestea familiile nu-și permit
financiar îngrijirea bătrânului mai ales cea medicală și de aceea solicită ajutor.

30
Cercetarea privind atitudinea bătrânilor faţă de îngrijirea în familie

Pentru realizarea acestui micro-studiu am luat un eşantion de 20 de persoane,


dintre rezidenţii acestei instituţii şi s-a folosit metoda scalării.

Scala cu segmentele 1-7, cuprinde următoarele valori:

1-2: manifestă interes, oferă des răspunsuri, foloseşte orice ocazie să vorbească
despre familia sa și/sau despre locuința sa

2-3: manifestă interes, oferă răspunsuri când este întrebat, vorbește despre familia
sa și /sau despre locuință

3-4: participă pasiv, asistă, priveşte, oferă foarte rar răspunsuri, nu comunica
nimic în legătură cu familia sa sau despre locuință;

4-5: participă absent, se concentrează rar asupra întrebărilor, priveşte adesea pe


geam sau pe ceilalţi şi niciodată spre cei din casă;

5-6: participă dezinteresat, priveşte în altă parte şi nu persoanele prezente, se


întoarce cu spatele, vorbeşte despre alte lucruri, are alte preocupări, contrazice
membrii familiei;

6-7: refuză participarea la întrebări

Motivarea alegerii valorii:

Individul – Număr de ordine: valoarea aleasă; Genul persoanei: masculin/feminin;


Comportament, manifestare.

1 – 1; M; foarte serios, implicat, consecvent.

2 – 1; F; oferă răspuns la orice întrebare, veselă.

3 – 3; M; răspunde dacă i se adresează personal întrebarea

4 – 3; M; răspunde dacă este întrebat, prezintă dificultăţi de exprimare.

5 – 2; F; oferă des răspunsuri, râde

6 – 1; M; foarte serios, face remarci adecvate.

31
7 – 1; F; manifestă un interes deosebit încearcă să ofere răspuns la toate
întrebările.

8 – 3; F; asistă în tăcere, prezintă dificultăţi de exprimare.

9 – 3; F; ascultă, poartă discuţii pe alte subiecte decât cele propuse

10 – 5; F; cântă foarte tare, vorbeşte tare, se revoltă referitor la alte subiecte decât
cele propuse, se întoarce cu spatele.

11 – 2; F; oferă răspunsuri scurte, comunică cu ceilalţi.

12 – 2; F participă la întrebări, îşi afirmă nemulţumirea cu referire la familie

13 – 1; M; oferă răspunsuri, continuând cu cântece legate de răspunsul dat, îi


antrenează şi pe ceilalţi.

14 – 3; F; priveşte în tăcere, ascultă, nu oferă răspunsuri.

15 – 3; F; participă la cântece, caută mereu ocazii să râdă.

16 – 2; F; manifestă interes deosebit, nu oferă răspunsuri.

17 – 1; F; foarte atentă, oferă răspunsuri corecte.

18 – 4; M; priveşte în altă parte, activitatea nu prezintă importanţă.

19 – 3; M; atent, oferă răspunsuri scurte, la obiect, răspunde rar şi doar când este
întrebat.

20 – 2; F; implicată, oferă des răspunsuri corecte,

Valoarea medie a atitudinii vârstnicilor faţă de activitatea desfăşurată:

Vârstnicul : Valoarea
atribuita :
1 1
2 1
3 3
4 3
5 2
6 1
7 1
8 3
9 3

32
10 5
11 2
12 2
13 1
14 3
15 3
16 2
17 1
18 4
19 3
20 2
Medie: 2,3

Reprezentarea grafică:

SCARA ATITUDINELOR

6
VALORILE ATRIBUITE

10
5
18
4
3 4 8 9 14 15 19
3 MEDIE:
2,3
5 11 12 16 20
2
1 2 6 7 13 17
1

0
VARSTNICII

Valoarea 2,3 ne arată că atitudinea generală a grupului faţă de asistența la


domiciliu este una pozitivă;
- se oferă răspunsuri la întrebări, (indiferent dacă acestea sunt corecte sau nu,
deoarece ne se urmăreşte corectitudinea răspunsurilor, ci gradul de implicare);

33
Deoarece valorile predominante sunt valorile pozitive (cuprinse între 1 şi 3),
putem afirma că grupul este omogen.

Ponderea atitudinilor (1), (2), (3), (4), (5), (6), (7):

A) Pentru valoarea (1):

20…………100%

6…………..x

x=30%

Rezultat: 30% dintre vârstnici care participă sunt foarte implicaţi în viața de
familie:

- oferă răspunsuri spontan,

- participă pe toată durata întrevederii,

-au o atitudine pozitivă față de membrii familiei

-sunt mulțumiți ca au o locuință proprietate personală și sunt mândrii de ea

B) Pentru valoarea (2):

20…………100%

5……………x

x=25%

Rezultat: 25% dintre vârstnicii care participă manifestă interes:

- oferă răspunsuri atunci când li se adresează întrebări în mod direct ;

- un rol important în socializarea acestora este prezența memrilor familiei

Pentru valoarea (3):

20………..100%

7…………x

x=35%

34
Rezultat: 35% dintre participanţi asistă, privesc cu atenţie, urmăresc discuția, dar
nu oferă răspunsuri decât foarte rar:

- comunică deficitar cu ceilalţi,

-preferă să răspundă alții în locul lor;

- sunt acele persoane cărora le place să privească.

D) Pentru valoarea (4)

20…………100%

1…………..x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnicii care participă, participă absent:

- lipseşte comunicare,

- a nu prezintă interes

E) Pentru valoarea (5):

20………….100%

1……………x

x=5%

Rezultat: 5% dintre vârstnici participă doar din curiozitate,

Valoarea: Numărul de
indivizii la
care a fost
atribuita
valoarea
respectiva:
1 6
2 5
3 7
4 1
5 1

35
Totalul 20
indivizilor:

Valoarea: Pondererea
valorii:
1 30%
2 25%
3 35%
4 5%
5 5%
Total: 100%

Reprezentarea grafică:

Ponderea valorilor atribuite

5%
5% 1
30%
2
3
35%
4
5
25%

36
În urma acestei micro-cercetări am constatat că majoritatea celor chestionați
consideră familia și locuirea împreună cu aceasta un fapt benefic pentru ei , se simt
ocrotiți și folositori. Există și persoanae pentru care familia este un obstacol în liniștea
bătâneții de multe ori , batrânii fiind nevoiți sa-I întrețină din pensia lor pe cei tineri.

În urma analizei studiilor de caz și a microcercetării considerăm ipoteza


demonstrată și anume: Pentru bătrâni, familia constituie factorul vital fundamental, de
aceea, resursele familiei trebuie valorificate în asistenţa şi îngrijirea vârstnicului.

VI.Concluzii si opinii personale

Supravieţuirea unei armoniii familiale minimale depinde de capacitatea ambelor


părţi de a învăţa să se accepte. Atitudinea blândă, caldă, de înţelegere, evitarea adresării
de reproşuri, încredinţarea de atribuţii şi sarcini potrivit capacităţilor şi puterii sunt reale
resurse terapeutice contribuind, nu numai la prevenirea adâncirii unor suferinţe, dar şi la
ameliorarea intensităţii acestora. S-a observat că precipitarea unei regresii, a unei
involuţii psiho-intelectuale are de multe ori între cauze o atitudine lipsită de înţelegere a
familiei, o atitudine de indiferenţă sau, dimpotrivă, de persecuţie. Prin urmare, conduita
anturajului familial poate acţiona fie favorabil, în sens terapeutic, fie nefavorabil, grăbind
procesul de involuţie şi adâncind suferinţele. În general, efectele unei atitudini
corespunzătoare a familiei, cu o orientare afectivă firească, avizată asupra modificărilor
psihologice şi psihice în îmbătrânire, atitudine constând în reguli simple, sunt mari şi pot
influenţa atât prevenirea regresiei psihice sau ameliorarea suferinţelor, cât o mai bună
integrare a persoanei vârstnice suferinde în grupul familial.

37
38