PENITENCIARUL IAȘI

COORDONATOR: STUDENTE:
Prof. ICHIM GEORGE FILIP ANDREEA
GAVRILEȚ ALICIA
Asistență socială – anul II – Grupa IV
 CUPRINS

1. PREZENTAREA INSTITUȚIEI........................................................................................3
2. GRUPUL ȚINTĂ AL ORGANIZAȚIEI............................................................................4
2.1. Categorii de persoane custodiate:....................................................................................4
3. ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE.....................................................................................4
3.1. Programe și activități educaționale:.................................................................................4
4. CADRUL LEGAL DE FUNCȚIONARE...........................................................................5
5. IDENTIFICAREA ȘI DESCRIEREA PROBLEMELOR ORGANIZAȚIONALE......6
5.1.Problema suprapopulării penitenciarelor..........................................................................6
5.2. Suicidul si echivalentele suicidare...................................................................................7
5.3. Creşterea cazurilor de introducere în penitenciar a drogurilor şi a obiectelor interzise. 8
5.4. Resursa umană.................................................................................................................8
6. ANALIZA SWOT.................................................................................................................9
7. ORGANIGRAMA PENITENCIARULUI IAȘI..............................................................10
8. BIBLIOGRAFIE.................................................................................................................11

2
 1. PREZENTAREA INSTITUȚIEI

Penitenciarul din Iași deține 31 de corpuri de clădire cu o suprafață totală 10.163 mp.
pe o suprafață desfășurată de 17.651 mp. Penitenciarul Iași are capacitatea de cazare conform
standardelor, de 751 de locuri (din care 321 indisponibile), in două pavilioane de deținere,
Pavilonul B, respectiv Pavilonul D. Este penitenciar regional pe zona Moldovei şi singurul ce
custodia detinuţi în regim de maximă siguranţă sau clasificaţi cu risc pentru siguranţa
penitenciarului;
Sistemul penitenciar românesc este parte componentă a sistemului de apărare, ordine
publică şi siguranţă naţională a României, fiind responsabil cu aplicarea regimului de detenţie
şi asigurarea intervenţiei recuperative în cazul persoanelor aflate în stare privativă de libertate,
în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane. Prin funcţiile sale, sistemul
penitenciar facilitează responsabilizarea şi reintegrarea în societate a deţinuţilor, contribuind
la creşterea gradului de siguranţă a comunităţii, menţinerea ordinii publice şi securităţii
naţionale.
 Rolul unui penitenciar este asigurarea deţinerii, reeducarea, asistentă socială şi
reintegrarea în societate.
 Amplasarea penitenciarului în oraş ajută la îndeplinirea scopului unui penitenciar –
avem acces la utilităţi, la mijloacele de transport în comun, suntem în apropierea centrelor
universitare şi a multor altor instituţii cu care colaborăm în vederea reeducării şi reintegrării în
societate a deţinuţilor, se asigură astfel acces facil la instanţele care trebuie să e afle în
proximitatea penitenciarului şi se reduc astfel cheltuielili de transport, se asigură accesul la
reţeaua de sănătate publică a deţinuţilor în condiţiile în care o mare parte din ei sunt în
evidenţe cu patologie diversă.

3
 2.GRUPUL ȚINTĂ AL ORGANIZAȚIEI

Cetățeni, organizații non-guvernamentale naționale și internaționale precum și experți

în domeniul sistemului penitenciar.

Populația carcerată provine, în proporție de 88%, din regiunea Nord-Est, atât din
mediul urban, cât și din mediul rural, și, temporar, din alte regiuni, pe durata afacerilor
judiciare la instanțele de judecată locale.

2.1. Categorii de persoane custodiate:

· De la 18 ani până la 60 de ani, cu preponderență mare între 21 și 40 de ani

· De la analfabeti, până la studii superioare (rata crescută a abandonului școlar

atât înaintea cât și odată cu momentul arestării)

· De la necalificați, agricultori, zilieri, până la studii superioare finalizate

· De la fapte simple, până la infracțiuni grave cu violență

3. ACTIVITĂȚILE DESFĂȘURATE
Persoanele condamnate pot desfășura activități lucrative, în raport cu tipul regimului
de executare, ținându-se seama de calificare, deprinderile și aptitudinile acestora, de vârstă,
starea de sănătate, măsurile de siguranță, precum și programele destinate sprijinirii formării
profesionale a acestora.
În prezent, există și ateliere proprii unde se execută lucrări de reparații și întreținere
interioară la instalații sanitare, instalații electrice, zugrăveli interioare și exterioare, lucrări de
croitorie, cizmărie, tâmplărie.
Activitățile de educație și asistență psihosocială au drept scop atenuarea influenței
negative a privării de libertate asupra personalității deținuților, identificare și dezvoltarea
aptitudinilor și abilităților care să le permită integrarea într-o viată socială normală după
ieșirea din penitenciar.

3.1. Programe și activități educaționale:

 Activități sportive – fotbal, tenis de masă, competiții sportive
 Activități de pregătire și motivare culturală
 Concursuri de cultură generală, cercuri tematice

4
  Activități moral-religioare – în cadrul capelei penitenciare, oficieri de slujbe, taina
sfintei spovedanii și susținerea moral-creștină
 Programe de educație moral-civică – adresate în special categoriilor 18-21 de ani
 Programe de educație juridică – prelucrări ale informațiilor legislative de interes
 Educație pentru sănătate
 Consiliere psihologică și socială
 Program de asistență socio-familială adresat foștilor consumatori de droguri
 Menținerea unitară a familiei – vizite cu caracter social, mediere telefonică, fotografii .

În vederea dezvoltării și extinderii rețelei de parteneriate cu alte instituții și

organizații guvernamentale sau neguvernamentale care desfășoară activități destinate
persoanlor custodiate. Penitenciarul Iași a încheiat aproximativ un număr de 13 protocoale cu
instituțiile din comunitate.

Astfel, s-au susținut proiecte de activitate și programe cu scopul de a asigura

individului noi raporturi sociale, noi forme de comportament, ruperea de faptele delincvente
săvârșite și orientarea spre scopuri dorite și permise de societate.

4. CADRUL LEGAL DE FUNCȚIONARE

 Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Legea nr. 48/2012 privind finanţarea activităţii ANP şi a unităţilor subordonate;
 Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului
Justiţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
 Hotărârea Guvernului nr. 756/2016 pentru organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 652/2009 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Justiţiei, cu modificările
şi completările ulterioare;
 Hotărârea de Guvern nr. 584/2005 privind stabilirea activităţilor specifice şi a
finanţării unităţilor sanitare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă
naţională, precum şi a unităţilor sanitare din reţeaua Ministerului Justiţiei, cu
modificările şi completările ulterioare;

5
  Ordinul ministrului justiţiei nr. 160/C/2018 din 8 ianuarie 2018 pentru aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Administraţiei Naţionale a
Penitenciarelor;

5. IDENTIFICAREA ȘI DESCRIEREA PROBLEMELOR

ORGANIZAȚIONALE

5.1.Problema suprapopulării penitenciarelor

Nu constituie nici pe de parte o problemă tipic românească. Condițiile de detenție din

fiecare stat sunt influențate de o serie de factori, cel mai important fiind cel economic,
respectiv posibilitățile fiecărui stat de a investi în sistemul de executare a pedepselor. Desigur,
statele membre depun eforturi remarcabile pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție, dar
aspectul economic, forța financiară şi posibilitățile materiale de care dispune fiecare țară sunt
diferite şi deloc comparabile, între statele membre existând, totuşi, un decalaj economic.

CAUZE
 lipsa organizării statului cu privire la extinderea penitenciarelor
 lipsa fondurilor pentru extinderea penitenciarelor
 creșterea abudentă a ilegalităților în societate
EFECTE PE TERMEN SCURT:
 aglomerația din penitenciare poate provoca agitație și disconfort în rândul
deținuților
EFECTE PE TERMEN MEDIU:
 din cauza unui număr exagerat de persone dintr-o celulă se pot provoca boli sau
alte probleme de sănătate
SOLUȚII:
 au fost adoptate două hotărâri de guvern privind finanţarea şi achiziţionarea
studiilor de prefezabilitate pentru construirea a două noi penitenciare: Caracal şi
Berceni, fiecare cu o capacitate de 1000 locuri.

6
5.2. Suicidul si echivalentele suicidare

Reprezinta o problemă de sănătate publică cu care se confruntă toate statele lumii,

Romania nefacand excepţie în acest sens. Mediul penitenciar reprezintă un factor de risc
suplimentar în creşterea frecventei fenomenului printre deţinuţi în comparaţie cu populaţia
generală . Viaţa în captivitate alături de companioni cu comportament deviant de foarte multe
ori, asociat cu măsuri disciplinare greu de suportat de majoritatea oamenilor, determină
apariţia unor particularităţi ale actelor autolitice în penitenciare. Avem astfel de a face, pe de o
parte, cu creşterea ratei acestor acte faţă de populaţia generală, iar pe de alta parte ca urmare a
restricţiei accesului la diferite mijloace ce pot produce vătămarea, metodele folosite de
deţinuţi pot fi diferite.

CAUZE

 tratament abuziv primit de deținuți din partea paznicilor

 pedepse crunte
 lipsa de comunicare
 existența într-un mediu haotic, lipsit de manieră, lucru care duce la degradarea socială

EFECTE PE TERMEN SCURT

 suicid
 traume
 vătămare corporală

EFECTE PE TERMEN MEDIU

 degradare socială a deținuților
 imposibilitatea integrării în societate
SOLUȚII
 plasarea mai multor cadre de asistenți sociali și psihologi în penitenciar
 reducerea numărului de pedepse
 implementarea mai multor sarcini ce susțin munca în folosul comunității
 comunicarea

7
5.3. Creşterea cazurilor de introducere în penitenciar a drogurilor şi a obiectelor
interzise

CAUZE
 lipsa personalului dedicat
 corupția personalului

EFECTE PE TERMEN SCURT

 consumul de droguri poate degenera complicații la nivelul sănătății deținuților
 obiectele interzise, cum ar fi armele de orice tip, pot răni alți deținuți sau chiar
personalul

EFECTE PE TERMEN MEDIU

 consumul drogurilor crează dependență, care este letală

SOLUȚII
 implicarea personalului
 luarea măsurilor de precauție cu privire la această problemă

5.4. Resursa umană

În ultimii ani, un angajat din 6 a părăsit sistemul penitenciar, doar 61% din funcțiile
necesare bunei funcționări a penitenciarelor sunt ocupate și sunt înregistrate peste 700.000 de
ore suplimentare.

CAUZE
 lipsa aparaturii de supraveghere
 lipsa personalului

EFECTE PE TERMEN SCURT

 dezorganizarea în cadrul instituției
 apariția articolelor în mass-media privind situația neadecvată din penitenciar

EFECTE PE TERMEN LUNG

 creșterea de conflicte între deținuți

SOLUȚII
 instalarea de sisteme de supraveghere video
 creșterea angajărilor

8
 6. ANALIZA SWOT
Puncte forte
 Existenţa unei echipe manageriale
motivată spre schimbare şi
perfecţionare;
 Proiecte de asistenţă tehnică în
deşfăşurare;
 Intenţia de a schimba procedurile de
recrutare,precum şi criteriile de
selectare a personalului;
 Personal de specialitate adaptabil;
Oportunități
 Conştientizarea drepturilor omului la
nivelul societăţii;
 Implementarea standardelor de
control managerial în cadrul instituţiei
;  Nivel scăzut de educaţie managerială
 Localizarea instituţiilor penitenciare
în imediata apropiere sau în centre;
 Implementarea standardelor de
control managerial în cadrul
instituţiei;
9
Puncte slabe
 Resurse financiare insuficiente;
 Organizarea slabă a procesului
logistic;
 Proces de evaluare insuficient de
obiectiv şi transparent,instituit pentru
evaluarea generală şi specială a
cunoştinţelor colaboratorilor
sistemului penitenciar;
 Număr redus de angajaşi implicaţi în
procesul de tratament a deţinuţilor;
 Dotare tehnică insuficientă;
 Riscul sporit de intimidare şi violenţă
în mediul penitenciar;
 Lipsă manual de proceduri;
Amenințări
 Recesiune economică la nivel naţional
şi internaţional;
 Existenţa lacunelor şi a prevederilor
legale care vin în contradicţie ;
şi civică;
 Stigmatizarea înaltă a personalului
penitenciar şi a deţinuţilor din partea
societăţii;
 Birocraţia ;
 Context politic instabil;
 Lipsă de interes din partea sectorului
privat de a interacţiona cu sistemul
penitenciar în scopul încadrării în
muncă a deţinuţilor;
 7. ORGANIGRAMA PENITENCIARULUI IAȘI

PENITENCIARUL IAȘI Juridic

DIRECTOR
Secretariat

Informații clasificate

SIGURANȚA DEȚINERII ȘI ECONOMICO Managementulul situaților de urgență

REINTEGRARE SOCIALĂ
REGIM PENITENCIAR ADMINISTRATIV

Director adjunct Director adjunct Director adjunct Sănătate și securitate în muncă

Cooperare și programe

Biroul tehnologia informației si

comunicații
ȘefServiciul
tură
Serviciul regim
Grupă
siguranța Serviciul
deținnerii evidență și
penitenciar
de intervenție ServiciulServiciul
educație asistență Serviciul logistică
Producțiefinanciar contabil
Serviciul
organizarea muncii psihosocială Prevenirea criminalității și terorismului

Biroul resurse umane și formare

profesională

Cabinet medical

10
 8. BIBLIOGRAFIE

1. ***http://anp.gov.ro/despre-anp/legislatie-de-organizare-si-functionare/?
fbclid=IwAR3kEOTtHr2oqKu9g0jTo9fuC4AjakNS-nzK8CKr9VJVXaQb41eZfzU5O3I
2. *** http://anp.gov.ro/penitenciarul-iasi/wp-content/uploads/sites/30/2018/11/Organigrama-
Penitenciarul-Iasi-oct-2018.pdf?
fbclid=IwAR2X3R9Pk_IbU0Oq7v1nZbVXg0_lQVYiT8we2i1cA8U1Om_Vp1w7u9_a34k
3. https://is.prefectura.mai.gov.ro/wp-content/uploads/sites/49/2018/05/Prezentare-Sindicatul-
Manifest-Penitenciar-Iasi-CDS-mai-2018.pdf?fbclid=IwAR25HcQwmFXW77-
fNkVv_Ict0o3mXbsVV4TRbKHMfL_OcLIBIZ8j97RlnGw

10