III.

TIPARE PENTRU BETOANE

III.1. GENERALITĂŢI. CLASIFICĂRI

Tiparele sunt construcţii auxiliare, care au rolul de a da forma şi dimensiuni

elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton precomprimat. Elementul
prefabricat format, se păstrează în tipar până la atingerea rezistenţei de decofrare.
Pe lângă această funcţiune de bază, tiparele mai pot îndeplini şi alte funcţiuni
cum ar fi:
- asigurarea poziţiei armăturii în timpul turnării, compactării şi întăririi betonului;
- încălzirea betonului în vederea accelerării întăririi (tiparele încălzitoare);
- compactarea betonului (tiparele sau cortinele vibratoare);
- preluarea forţei de precomprimare la preîntinderea armăturilor (tiparele
purtătoare a forţei de precomprimare) etc.
Având în vedere diversitatea modurilor de alcătuire şi materialele folosite la
realizarea lor, precum şi tehnologiile de prefabricare, tiparele pot fi clasificate astfel:

III.1.1. După modul de alcătuire:

- tipare demontabile – la care unele elemente componente se pot demonta

sau rabate pentru realizarea decofrării;
- tipare nedemontabile – care au toate elementele componente fixate între
ele şi la care decofrarea se realizează prin expulzare cu dispozitive
specifice.

III.1.2. După numărul de piese formate în tipar:

- tipare individuale – care formează un singur element;

- tipare jumelate (cuplate) – care formează două elemente identice;
- tipare în baterie – care formează mai mult de 2 elemente identice.

III.1.3. După solicitările intervenite:

- tipare neportante – solicitate din greutate proprie, greutate beton, greutate

armături şi împingerea betonului;
- tipare portante – care pot prelua şi acţiunile provenite din armăturile
preîntinse.

III.1.4. După poziţia în fluxul tehnologic:

- tipare fixe – care au poziţie staţionară permanent;

- tipare mobile – care sunt deplasate la diferite posturi de lucru în funcţie de
operaţiunile de formare a prefabricatului.

III.1.5. După soluţia de tratament termic aplicată betonului:

- tipare încălzitoare – prevăzute cu sistem propriu de tratament termic;

- tipare neîncălzitoare – care sunt introduce in camere de tratament termic.
 III.1.6. După materialul din care sunt confecţionate:

- tipare metalice;
- tipare din lemn;
- tipare din polimeri;
- tipare din armociment;
- tipare din beton;
- tipare mixte (lemn-metal, beton-metal, polimeri armaţi etc.);
- tipare din alte materiale (ipsos, carton presat etc.).

III.2. ALCĂTUIREA TIPARELOR

Tiparele se dimensionează din condiţii de indeformabilitate şi nu de rezistenţă.

Deformaţiile elastice în timpul lucrului, sumate cu toleranţele de execuţie ale tiparului, nu
trebuie să depăşească toleranţele de execuţie ale elementului prefabricat.
Precizia de execuţie a tiparului trebuie să fie, din aceste motive, superioară cu cel
puţin o clasă celei a elementului prefabricat.
Principalele părţi componente ale tiparelor sunt:
- placa cofrantă – elementul care asigură forma, dimensiunile şi calitatea
suprafeţelor elementului prefabricat;
- nervuri de rigidizare a plăcii cofrante;
- elemente de sprijinire şi rigidizare a tiparului.

Condiţii tehnice de calitate a tiparelor:

Tiparele trebuie să îndeplinească, cu adaptarea cuvenită, condiţiile generale
cerute cofrajelor. În plus, ele trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:
- Să permită turnarea uşoară şi în timp cât mai scurt a betonului, luându-se
în considerare modul de formare şi compactare adoptat (vibrarea
interioară, cu vibratoare de tipar, pe mese sau grinzi vibratoare,
centrifugare, vacuumare, laminare, presare, vibro-presare,vibro-laminare,
vibro-vacuumare etc.);
- Decofrarea să se facă uşor, fără solicitări mari, indiferent de forma şi
alcătuirea tiparului, respectiv modul de desprindere a elementului
prefabricat de pe tipar (smulgere, expulzare, demontarea unor pereţi sau
părţi ale tiparului etc.);
- Să nu sufere modificări importante dimensionale, în timpul tratării termice;
- Să fie suficient de rigide, mai ales în cazul celor mobile. Manipulările şi
transportul acestora se fac inclusiv în situaţia în care sunt umplute cu
beton proaspăt. În cazul unor deformaţii (săgeţi) mari, se produc perturbări
de compactitate sau chiar discontinuităţi (fisuri şi crăpături) în secţiunile
elementului prefabricat format; aceste defecte nu se pot elimina decât
printr-o nouă compactare;
- Să nu fie sensibile la unele şocuri (lovituri) accidentale;
În ce priveşte alegerea materialului pentru confecţionarea tiparelor, criteriul
principal îl constituie numărul de refolosiri, calitatea aspectului (suprafeţei) elementului
prefabricat, cerinţele de precizie, preţul de cost (cota de amortisment) etc. De
asemenea, un criteriu important în alegerea materialului, îl poate constitui dimensiunile,
alcătuirea tiparului şi tehnologia de realizare a prefabricatelor. De exemplu, tiparele de
lemn nu pot fi supuse compactării pe mese vibratoare sau tratamentului termic.
 Verificarea dimensiunilor tiparelor confecţionate se face prin măsurare directă
sau cu şabloane folosind — şi pentru unele şi pentru altele — instrumente de precizie
corespunzătoare clasei din care face parte obiectul măsurat.
Încărcările ce se iau în considerare la dimensionarea tiparelor sunt în mod
obişnuit:
- greutatea proprie a tiparului şi a piesei prefabricate (beton + armătură),
pentru feţele orizontale;
- eventuale încărcări utile (oameni, materiale, utilaje), de asemenea pentru
feţele orizontale;
- împingerea laterală a betonului, pentru feţele verticale;
- încărcări dinamice provenite din şocurile produse la descărcarea
amestecului de beton şi din vibrare, în vederea compactării betonului, atât
pentru feţele orizontale cât şi pentru cele verticale.
- sarcini provenite din variaţia temperaturii, dacă elementele prefabricate
sunt supuse la tratament termic;
- sarcini provenite din presiunea aburului, dacă tiparul este recipient de
presiune;
- efectul forţelor de precomprimare, dacă tiparul este purtător al acestora;
- efectul forţelor provenite din mişcarea de rotaţie, în cazul elementelor
realizate prin centrifugare etc.

Principii de alcătuire şi exploatare a tiparelor

În vederea asigurării unor condiţii bune de exploatare la alcătuirea tiparelor este
necesar să se ţină seama de următoarele principii:
- elementele prefabricate se toarnă cu suprafaţa continuă cea mai mare,
orizontală, afară de cazul în care se iau măsuri speciale pentru umplerea
corectă a tiparelor şi pentru asigurarea controlului turnării;
- feţele verticale ale tiparelor se prevăd cu o uşoară conicitate, pentru a se
uşura decofrarea, în afară de cazul că aceasta este complet liberă;
- numărul elementelor demontabile trebuie să fie cât mai mic, greutatea lor
cât mai redusă, iar sistemul de asamblare simplu şi uşor de demontat
pentru a se asigura condiţiile unor cofrări şi decofrări cât mai corecte, o
manipulare cât mai uşoară, concomitent cu o bună rigidizare a tiparului.
La folosirea tiparelor este necesar să se respecte următoarele reguli:
- suprafaţa interioară a tiparelor să se cureţe cu grijă şi să se ungă in mod
uniform, imediat după decofrare, folosind substanţe care împiedică
aderenţa betonului, dar nu dăunează finisării ulterioare a lui (decofrol);
- tiparele să fie manipulate cu grijă, agăţate numai în punctele şi numai cu
dispozitivele de ridicare prevăzute special pentru aceasta, iar aşezarea să
se facă pe reazeme curate şi de înălţime uniformă;
- să se verifice înainte de turnarea betonului dacă tiparele sunt corect
montate şi dacă dispozitivele de asamblare sunt bine strânse; periodic să
se verifice cu şabloane exactitatea dimensiunilor tiparelor (la cele
demontabile după fiecare asamblare, iar la celelalte după numărul de
utilizări corespunzător numărului de piese cuprins în 10 loturi);
- să se cureţe de beton suprafaţa exterioară a tiparului, imediat după
finisarea piesei prefabricate, înainte de a începe priza cimentului;
- decofrarea să se facă cu grijă, fără forţarea sau lovirea dispozitivelor de
asamblare.
 Tiparele utilizate se diferenţiază într-o gamă foarte largă de tipuri, cu
particularităţi uneori funcţionale dar alteori specifice doar elementului turnat. Studierea
lor nu este posibilă decât prin prisma unor aspecte generale care, pentru claritatea
expunerii, trebuie legate de unele soluţii concrete, a căror valoare rămâne însă de
„exemplu".

III.3. TIPURI DE TIPARE

III.3.1. Tipare metalice:

Tiparele metalice sunt executate integral din metal şi utilizate ca tipare fixe sau
mobile, pentru realizarea elementelor prefabricate de mare serie, eventual de
dimensiuni coordonate modular cu cele ale tiparelor.
Sunt cele mai utilizate tipuri de tipare, datorită avantajelor folosirii metalului:
- peste 1000 de reutilizări;
- precizie dimensională;
- rezistenţă la temperaturi ridicate;
- rezistenţă la solicitări statice şi dinamice.
Principalul dezavantaj îl constituie preţul de cost ridicat si greutatea proprie mare.
Tiparele metalice sunt rigide şi de greutate relativ redusă (în comparaţie cu cele
din beton), manipulându-se fără dificultăţi în fluxul tehnologic; decofrarea lor este uşoară
şi rapidă, operaţiile respective putându-se mecaniza, ca şi cele pentru cofrare;
compactarea se poate face în condiţii optime prin vibrarea întregului element, dar se pot
folosi şi celelalte procedee (cu pervibratoare sau cu vibratoare de cofraj); tratarea
termică se poate face prin orice procedeu.
Tiparele metalice se pot utiliza în orice tehnologie, oricât de complexă şi nu
reprezintă un consum efectiv de metal deoarece materialul folosit la confecţionarea lor
reintră total în circuitul economic după uzarea lor fizică sau morală, spre deosebire de
celelalte materiale, lemn sau beton care, prin casarea tiparelor, dispar din circuitul
economic.
Tiparele speciale, prin care se ridică nivelul tehnic al tehnologiilor de prefabricare,
sunt toate metalice. Ele se pot realiza ca tipare individuale, jumelate, baterii, casete etc.

Tiparele metalice pot fi împărţite în următoarele categorii:

III.3.1.1. Tipare metalice staţionare:

Sunt amplasate pe aceeaşi locaţie în permanenţă şi deci sunt prevăzute cu

sisteme proprii de tratare termică a betonului. Sunt folosite pentru prefabricate mari şi
foarte mari (peste 2 tone). Aceste tipare pot fi nedemontabile (cu sisteme ce asigură
decofrarea prin expulzare) sau demontabile cu pereţi rabatabili.

III.3.1.2. Tipare metalice mobile:

Acestea nu au sistem propriu de tratament şi sunt de regulă demontabile.

Manipularea şi deplasarea lor se realizează numai cu maşini de ridicat sau poduri
rulante. Sunt utilizate pentru elemente prefabricate mici şi mijlocii. Părţile principale sunt
constituite din pereţi laterali demontabili de regulă din profile laminate (până la 200mm)
sau din profile uşoare (peste 200mm) aşezaţi pe o structură–suport realizată din profile
metalice.
 Fig. III.1: Tipare metalice staţionare:
a)– tipar jumelat cu pereţi rabatabili; b)– tipar nedemontabil; 1–suportul tiparului; 2–perete despărţitor fix;
3,12–perete rabatabil; 4,8,13–element prefabricat; 5–placa cofrantă; 6–nervură rigidizare pereţi laterali; 7–
spaţiu circulaţie agent încălzitor; 9–dispozitiv de decofrare; 10–izolaţie termică.

Fig. III.2: Tipar metalic mobil pentru panouri mari:

1–platforma; 2–perete lateral demontabil; 3–element prefabricat.

III.3.2. Tipare din lemn:

 Sunt utilizate la sistemul de prefabricare prin preturnare (turnare la locul de
montaj) deoarece nu se pot transporta umplute cu beton, înainte de întărirea acestuia.
Nu se pot trata termic şi nu permit industrializarea, fiind folosite pentru un număr mic de
prefabricate netipizate. Se alcătuiesc fie integral din lemn ecarisat, fie cu placa cofrantă
din placaje rezistente la umiditate şi nervuri din lemn ecarisat. Interiorul lor poate fi
protejat cu tablă de oţel şi rigidizat cu profile uşoare. Sunt asamblate nedemontabil cu
excepţia pereţilor laterali.

Fig. III.3: Tipare din lemn:

a)– tipar jumelat demontabil; b)– tipar din cherestea cu tiranţi;
1–suportul tiparului; 2–perete demontabil; 3–chingă;
4–pană din lemn; 5–perete lateral; 6–tirant; 7–montant.

III.3.3. Tipare din beton:

Acestea sunt tipare fixe, orizontale, cu care se pot realiza, în general, elemente
prefabricate de forme mai complicate decât cu tiparele de lemn.
Materialele folosite sunt, în afară de beton, mozaicul, pentru finisarea suprafeţelor
şi metalul, pentru părţile laterale şi dispozitivele de asamblare.
Matriţele (tiparele fixe) se execută (fig. III.4.) pe un strat de beton de egalizare (1)
peste care se poate prevedea şi un strat de nisip îndesat (2) în vederea reducerii
cantităţii de beton (3). Peste beton se toarnă un strat de mozaic (4) bine frecat. De
beton se fixează o ramă metalică (5), iar de aceasta, părţile laterale ale tiparului,
realizate din profile laminate (6) asamblate cu eclise (7) şi şuruburi, pene metalice, dor-
nuri conice etc. (8).
Tiparele din beton se execută şi ele relativ uşor, nu necesită mijloace deosebite,
sunt indeformabile, iar dacă suprafaţa mozaicată este bine frecată şi unsă, elementele
prefabricate rezultă de calitate foarte bună. Utilizarea şi întreţinerea lor este uşoară şi
pot fi realizate şi ca tipare încălzitoare prin prevederea unor registre de ţevi în masa
tiparului şi acoperirea lor cu panouri metalice, termoizolate.
 La aceste tipare vibrarea betonului se poate face însă numai cu pervibratorul şi
vibratorul placă, nu pot fi transportate şi au un număr relativ redus de folosiri (80÷100).
Domeniul de folosire este caracterizat prin realizarea unor elemente prefabricate
de suprafaţă mare, plăci curbe sau plăci plane casetate etc., care nu necesită
desfacerea tiparului la decofrare (cu excepţia părţilor laterale).

Fig. III.4: Tipare din beton:

a)– secţiune; b)– detaliu de îmbinare la colţ a părţilor laterale;
1–beton de egalizare; 2–nisip îndesat; 3–beton; 4–mozaic frecat; 5–bordura;
6–perete lateral; 7–eclisă; 8–pană metalică; 9–element prefabricat.

III.3.4. Tipare din beton şi metal:

La aceste tipare în afara unei platforme de beton, toate celelalte elemente sunt
metalice (fig. 7.17). Platforma (1) se realizează din beton armat, mozaicată şi frecată;
prin înglobarea unor registre din ţevi (2) prin care circulă mediul încălzitor, platforma
este încălzitoare.

Fig. III.5: Tipar din beton şi metal:

De platforma de beton se fixează o ramă metalică (3), de care se prind pereţii

laterali ai cofrajului (4), iar de aceştia diferitele cutii metalice (5) pentru golurile
prevăzute în elementul prefabricat. Tot cutii metalice, flotante, de formă
troncopiramidală se montează pentru formarea nervurilor şi a unor eventuale goluri.
Când elementele prefabricate au dimensiuni identice se poate reduce numărul
părţilor laterale prin utilizarea lor pentru mai multe platforme.
Fixarea pereţilor laterali şi a celorlalte elemente metalice se face cu eclise (6) şi
cu dornuri conice (7), pene metalice (8) etc.
 Pot fi folosite ca tipare fixe dar şi ca tipare mobile. Se pot realiza şi sub formă de
cortine încălzitoare, verticale.
Numărul de folosiri al elementelor metalice (200—300) este mai mare decât al
platformelor de beton (80—100).

III.3.5. Tipare speciale:

Tiparele speciale cuprind o diversitate foarte mare de tipuri corespunzătoare

diferitelor funcţiuni şi moduri de alcătuire şi de exploatare.

III.3.5.1. Tipare verticale casetate, mecanizate.

Această categorie de tipare ilustrează complexitatea pe care o pot atinge aceste

mijloace prin perfecţionarea procesului tehnologic de prefabricare. Se folosesc pentru
turnarea simultană a panourilor mari interioare, pentru clădirile de locuit, în poziţie
verticală.
Condiţia tehnică de bază constă în asigurarea punerii corecte în operă a
betonului, condiţie care se poate satisface numai în cazul elementelor realizate într-un
singur strat.

Fig. III.6: Tipar vertical, casetat, mecanizat.

Ansamblul instalaţiei (fig. III.6) este alcătuit din două culei metalice (1) în care
sunt montaţi patru cilindri de forţă (2) pentru rezemarea grinzilor (3) ce preiau
împingerea laterală a betonului, transmisă de cortinele de margine, care sunt
întotdeauna şi încălzitoare. In ansamblul instalaţiei cortinele încălzitoare (4) alternează
cu cortine vibratoare (5) formând pereţii tiparului casetat. Cortinele se pot deplasa în
lungul instalaţiei pe câte 4 role (6).
Fiecare cortină este realizată dintr-un cadru metalic, rigidizat pe două direcţii şi
placat pe ambele feţe cu tablă. De cortinele de capăt sunt fixate, în exterior, grinzile (5).
Marginile laterale ale casetelor sunt executate din două bucăţi pentru a permite
trecerea mustăţilor ce ies din cadrul panoului. Între acestea este prevăzută o bandă de
cauciuc care asigură etanşeitatea îmbinării şi serveşte ca element elastic la contactul
cortinelor vibratoare cu cele încălzitoare. Marginile inferioare ale casetelor sunt prinse,
de asemenea, de cortine.
Cortinele încălzitoare sunt prevăzute cu conducte şi racorduri elastice (furtune)
pentru admisia aburului şi evacuarea condensului.
Cortinele vibratoare sunt prevăzute în lung cu două axe cu excentric acţionate de
câte un motor electric.
Spaţiul dintre culei este mai mare decât cel corespunzător numărului de elemente
ce se realizează în instalaţie cu spaţiul necesar pentru lucru.
După întărirea betonului ansamblul cortinelor se găseşte mai depărtat de una
dintre culei. Se deblochează cilindrii de forţă şi cortina extremă, cea mai depărtată de
culeea vecină, se deplasează până lingă ea. În continuare se evacuează panoul
prefabricat, se curăţă şi se ung cortina încălzitoare şi cea vibratoare, se montează
armătura panoului şi apoi se deplasează cortina vibratoare lângă cea încălzitoare,
realizându-se cofrarea unui prim element. Se continuă în acelaşi fel până la decofrarea,
respectiv cofrarea, tuturor elementelor ce se realizează într-un ciclu de producţie şi care
se găsesc acum mai apropiate de culeea de care erau mai depărtate. Se blochează
cilindrii de forţă şi se toarnă betonul pe la partea superioară (beton plastic), în timp ce
cortinele vibratoare asigură atât umplerea casetelor, cât şi compactarea betonului.
Urmează tratarea termică, după care ciclul se reia deplasându-se cortinele în sens
invers.
Se pot folosi, eventual, şi cortine încălzitoare din beton armat, cu feţele
mozaicate, prin interiorul cărora circulă mediul încălzitor. În acest caz, din cauza inerţiei
termice ridicate, cortinele se încălzesc înainte de turnarea betonului, la 20÷30°C, iar în
perioada de coborâre a temperaturii se răcesc cu apă.
În vederea turnării betonului se poate monta, pentru muncitori, o platformă de
lucru mobilă (7) ce se deplasează eu ajutorul podului rulant sau, lateral, cu un
mecanism propriu.

III.3.5.1. Tiparele orizontale mecanizate.

Aceste tipare servesc la realizarea panourilor mari cu structură mixtă (în trei
straturi) care nu se pot turna în poziţie verticală (fig. III.7). Se realizează ca o platformă
basculantă (până la un unghi de 70° cu orizontala) pentru a evita bascularea panoului
prefabricat la care, în general, solicitarea la încovoiere în sens transversal apare numai
la decofrare, nu şi în timpul exploatării. Saşiul rigid şi încălzitor (2) este asamblat cu un
ax de basculare (2) rezemat de pereţii unei cuve (3). O pernă încălzitoare (4) acoperă
tiparul şi poate fi ridicată tot prin basculare.
Părţile laterale ale tiparului (5) se deplasează faţă de marginile platformei (2) cu
ajutorul unor verine hidraulice (6), permițând cofrarea şi decofrarea mecanizată,
eventual şi modificarea, în anumite limite, a dimensiunilor panoului prefabricat.
La începutul ciclului tehnologic perna se află în poziţie verticală (4), iar tiparul în
poziţie orizontală (2).
După curăţirea şi ungerea tiparului se montează armătura şi elementele
înglobate, se toarnă primul strat de beton, se montează izolaţia termică şi armătura
stratului superior şi se toarnă betonul în acesta. Se aduce apoi perna încălzitoare în
poziţie orizontală (4') prin basculare cu ajutorul cilindrului hidraulic (7), etanșându-se
suprafaţa liberă a betonului. în acelaşi timp se introduce abur în instalaţia de încălzire a
platformei (2) şi a pernei (4'). După terminarea ciclului de tratare termică se aduce perna
încălzitoare din nou în poziţia verticală.
 Tiparul se basculează la 70° cu ajutorul cilindrului hidraulic (8), iar panoul este
ridicat cu podul rulant sau cu macaraua. După revenirea platformei în poziţie orizontală,
se începe ciclul următor.

Fig. III.7: Tipar orizontal basculant, mecanizat.

Variante la soluţia prezentată o poate constitui un tipar similar, la care bascularea

platformei se realizează cu utilajul de ridicat, sau un tipar la care, prin eliminarea cuvei,
bascularea se face în jurul marginii inferioare a tiparului. în ultima soluţie se simplifică
lucrările de instalare a tiparului, dar în schimb creşte foarte mult forţa de ridicare
necesară pentru cilindrul hidraulic.