III.

TEHNOLOGIA PRESARII LA RECE

1.Generalitati , Avantaje ,Clasificare

Presarea la rece este ansamblul de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare

si taiere fara obtinerea de aschii care asigura obtinerea de piese cu adaosuri minime si
chir fara adaosuri de prelucrare.

Avantajele tehnice ale presarii la rece

-permite executarea unor operatii complexe cu ajutorul unor miscari simple si

obtinerea unor piese cu contur complicat
-obinerea unor piese interschimbabile cu o precizie suficient de mare care nu
necesita o prelucrare ulterioara
-realizarea de piese rigide s irezistente in acelasi timp cu un consum redus de
material .

Avantajele economice ale presarii la rece

-permite folosirea rationala a materialului .

-se folosesc utilaje cu productivitate foarte mare si grad de mecanizare si
automatizare ridicat a proceselor de productie.
-este foarte usor de lucrat la prese ,munca este simpla ca complexitate
-se realizeaza piese in serie mare si masa cu costuri reduse

Clasificarea operatiilor de presare la rece

In functie de caracterul deformarii :

-deformare cu detasarea materialului

-deformare plastica

Infunctie de caracteristicile operatiilor :

-retezarea

consta in detasarea materilalului din semifabricat dupa un contur deschis

-decuparea

consta in obtinerea unei piese prin detasarea materialului dupa un contur inchis

4
 -perforarea

consta in executarea gaurilor prin detasarea uneiparti de material din interiorul piesei
dupa un contur inchis .

-crestarea

consta in detasarea partiala a materialului dupa un contur deschis fara inlaturarea

partii detasate.

-tunderea

consta in inlaturarea marginilor neuniforme sau a surplusului de material de la

exteriorul piesei.

-indoirea

consta in obtinerea de piese indoite din semifabricate plane

5
 -roluirea

consta in formarea curburii la marginea semifabricatului plan prin indoire lina cu o

anumita raza

-rasucirea

Consta in obtinerea dintr-un semifabricat plan a unei piese curbata prin rasucirea unei
parti a semifabricatului.

-profilarea

consta in indoirea semifabricatului pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia

lor initiala.

-indreptarea

consta in indoirea in sens convenabil a semifabricatelor pentru a le readuce la forma

initiala sau a le imbunatati planitatea.

6
 -ambutisarea

Consta intransformarea semifabricatelor plane in piese cave de diferite forme sau

schimbarea dimensiunilor lor fara modificarea conditionata a grosimii materialului .

-reliefarea

consta in formarea unui relief concav –convex prin intinderea locala a materialului

-umflarea

consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea

materialului dinspre interior in directie radiala.

-rasfringerea gaurilor

consta in formarea bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la periferia

pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.

-stamparea

consta in formarea unui relief concav-convex pe suprafata

pieselor prin modificarea grosimii semifabricatului.
-bordurarea

7
consta in formarea bordurii inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu
o anumita raza.

-gituirea

Consta in ingustarea capatului pieselor goale in interior sau masive

prin apasare dinspre exterior spre interior a materialuli si micsorarea diametrului.

-evazarea

consta in marirea progresiva spre extremitati a diametrului unei

tevi sau a unei piese cave .

-punctarea

consta din imprimarea unor puncte de centrare prin

apasarea cu puncatorul in vederea gauririi ulterioare a piesei.

-marcarea
consta in formarea unor inscriptii sau a unor semne conventionale in relief prin
dislocarea locala a materialului.

-faltuirea

8
consta in imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor in falt.

-bercluirea
consta din imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor.

Operatii care se executa asupra tablelor in afara operatiilor de presarea la rece

-tratament termic
-ajustarea
-finisare
-degresare
-spalare
-acoperiri metalice
-acoperiri chimice etc.

IV. Materiale utilizate in presarea la rece

9
 In procesul de presare la rece se folosesc atit materile metalice ci t si
nemetalice. Majoritatea materialelor utilizate si nt de natura metalica ,feroasa
fabricata intr-o varietate de forme si demensiuni aliate sau nealiate.
Alegerea acestor materiale se face in general dupa caracteristicile acestor
materiale si in functie de operatiile care se executa .
In functie de calitatea materialelor folosite avem :
-materiale metalice
-materile nemetalice
Materialele metalice se impart in :
-table din otel de uz general pentru constructii de masini
-table din otel carbon de calitate
-table din otel aliat
-table din otel cu diferite destinatii
-table din aliaj Cu-Zn
-benzi din aliaj Cu-Zn
-table si benzi de Cu
-table si benzi din Al
Clasificarea tablelor de otel in functie de caracteristicile de ambutisare :
-clasa A1 pentru ambutisare obisnuita
-clasa A2 pentru ambutisarea adinca
-clasa A3 pentru ambutisarea foarte adinca
-clasele A4 si A5 pentru caroserii de autovehicule
Clasificarea tablelor de otel in functie de aspectul suprafetei:
-grupa 02 suprafata curata cu urme locale de oxizi cecopt alb mat
-grupa 03 suprafata curata fara oxizi recopt alb mat
-grupa 04 suprafta curata fara zgirieturi si pori recopt alb mat
Clasificare tablelor in functie de gradul de dezoxidare :
-calmata (k)
-necalmata (n)
Clasificarea tablelor in functie de forma marginilor :

-cu margini taiate MT

-cu margini naturale MN
Caracteristicile principale ale tablelor sint :
-Calitatea ex:OL32
-Rezistenta la tractiune ex :R=32 daN/mm2
-alungirea la rupere ex 33%
-rezistenta la forfecare
Alegerea materialului se face in functie de proprietatile mecanice ,de compozitia
chimica ,de tratamentul termic aplicat tablelor ,de gradul de ecruisare al materialului
si de structura interna al acestuia .
Se recomanda in general din punct de vedere tehnologic alegerea materialului cu
rezistenta la rupere la tractiune mica si alungire mare pentru operatiile d eambutisare
si materiale cu rezistenta la rupere la tractiune mare si alungire mica pentru operatii de
taiere. De asemenea se recomanda ca pentru operatii de indoire ,ambutisare si altele

10
similare sa se aleaga materiale la care indicele de plasticitate sa fie cit mai mare
,adica raportul dintre rezistenta la curgere si rezistenta la rupere sa fie cit mai
mic.Aceasta datorita faptului ca ca cu cit diferenta dintre valorile rezistentei la curgere
si la rupere este mai mare cu atit se asigura o zona de deformare a materialului fara ca
acesta sa se rupa .Cu cit valoarea rezistentei la curgere este mai mica cu atit efortul
necesar pentru ambutisare este mai mic si consumul de energie mai redus
,deformatiile elastice se micsoreaza de asemenea iar volumul de material care
participa la deformarea plastica devine mai mare si deci posibilitatea de aparitie a
subtierilor locale la piesa este mai redusa.

11
V. Operatii de presare la rece

1. Decuparea si Perforarea

Decuparea este operatia de taiere dupa un contur inchis pentru separarea completa a
unor semifabricate sau piese ,la care cea mai mica dimensiune transversala a
conturului este mai mare in raport cu grosimea materialului .

II

Precizia piesei decupate depinde in primul rind de precizia de executie a placii

active . Operatia de decupare se executa cu ajutorul unor scule denumite stante .
Aceasta se compune din doua elemente active :poansonul 1 si placa activa 2 , a
caror contur corespunde cu conturul piesei. In afara de elementele active ,stantele mai
au si alte elemente constructive cum ar fi :elemente de ghidare ,placi de baza .placi
port-poanson ,placa de cap ,elemente de retinere ,sisteme de aruncatoare ,elemente de
prindere , etc. In general placa activa este fixa iar poansonul este mobil actionat de
berbecul presei insa acest lucru poate fi si invers.
Procesul de taiere la stante in cazul decuparii se desfasoara de asemenea in trei faze :

-faza deformarilor elastice cind semifabricatul este comprimat si intra putin

in cavitatea partii active ,tensiunile introduse in material nu depasesc limita de
elasticitate astfel ca la revenirea poansonului materialul va reveni la forma initiala.

-faza deformarii plastice in care poansonul patrunde in material pe o anumita

adincime provocind o puternica incovoiere si intindere a fibrelor ,deformatiile
materialului devin remanente ,iar spre sfirsitul fazei,tensiunile din apropierea
muchiilor taietoare ajung la valori corespunzatoare rezistentei la forfecare.

12
 -faza de forfecare in care se produc microfisuri dirijate pe directia liniilor de
maxima deformare la forfecare ,apar fisuri mai intii la muchiile taietoare ale placii
active apoi la ale poansonului si se propaga repede in straturile interioare ale
materialului semifabricatului provocind separarea piesei sau a deseului .
Fiecarei faze ii corespunde un anumit aspect dupa taiere al suprafetei decupate
conform figurii astfel pentru faza elastica suprafata este lucioasa si neteda
crespunzator zonei a ,pentru zona plastica corespunde zona b neteda si pentru zona de
rupere corespunde zona c care este rugoasa o zona tipic de ruptura.

Zonele care apar intr-o sectiune la taiere si stantare.

a
b
c

Concentratia maxima a tensiunilor are loc la muchiile taiatoare ale placii

active si din aceasta cauza fisurile de forfecare apar mai intii la muchiile taietoare ale
acesteia . Continuind cursa poansonul impinge piesa din partea inferioara a partii
active .La primele doua faze ale procesului de taiere viteza de patrundere a
poansonului in material se micsoreaza iar odata cu inceperea fazei a treia creste brusc
depasind viteza de regim . Intre poanson si placa activa exista un joc ce are o
deosebita importanta influentind asupra calitatii taieturii ,respectriv asupra rugozitatii
acestei suprafete ,preciziei dimensionale a piesei de prelucrat ., a eforturilor necesre
taierii si durabilitatii stantei.

Cind intre poanson si placa activa exista un joc optim , fisurile pornite dinspre
muchiile taietoare ale poansonului si placii active coincid ca directie ,separarea
materialului facindu-se cu un consum minim de lucru mecanic. Suprafata de taiere
prezinta trei zone distincte: o zona a deformatiilor elastice ,o zona rotunjita aflata in
imediata apropiere a zonei netede ce corespunde deformatiilor plastice si zona
rugoasa ce corepunde fazei de forfecare. Latimea zonei netede este aproximativ o
treime din grosimea semifabricatuluii. Ea depinde de plasticitatea materialului .
Daca jocul dintre elementele active este mai mare decit cel optim
semifabricatul este tras in spatiul dintre poanson si placa creat ca urmare a jocului
prea mare, Iar detasarea piesei se face prin rupere si forfecare. Cele doua fisuri nu se
intilnesc ,puntita dintre ele trebuie rupta ceea ce duce la marirea substantiala a fortei
de rupere si forfecare. Piesele rezultate au o grosime incorecta ,bavuri mari ,margini
neuniforme ,iar placa activa poate chiar crapa . In unele cazuri zona neteda a

13
suprafetei de taiere dispare complet raminind o suprafata de forfecare foarte rugoasa
iar pe alocuri fisuri adinci.
La un joc mai mic decit cel optim suprafetele de forfecare nu mai coincid si se
propaga paralel una fata de alta se produc astfel mai multe fisuri de forfecare ceea ce
duce la o suprafata de taiere prevazuta cu doua zone netede si doua zone rugoase.
La majoritatea pieselor suprafata taieturii alezajului este mai buna calitativ
fata de cea obtinuta in primul caz .
Piesele de calitate necorespunzatoare obtinute prin decupare rezulta si atunci
cind jocul dintre elementele active nu este uniform pe tot conturul profilului . Acest
lucru se datoreaza fie unei executii incorecte a elementelor active fie unui montaj
gresit al poansonului in stanta adica excentric fata de profilul din placa activa .
Luind in considerare si viteza de stantare s-a constatat ca grosimea stratului
materialului ecruisat scade cu cresterea vitezei de stantare.
Separarea materialului in decursul procesului de taiere incepe din momentul in
care eforturile unitare transmise prin cele doua taisuri creaza pe grosimea materialului
zone de deformare plastica care se intrepatrund. Momentul inceperii curgerii plastice
depinde de starea de eforturi de schema de solicitarea materilului si este puternic
influentata de marimea solicitarii de compresiune spatiala.

I
h
S

α
hr

II
j

Pe masura continuarii procesului de deformare a materialului in dreptul muchiilor

taietoare incep sa apara micrifisuri care se propaga in material favorizind ruperea pe
portiunea ramasa de grosime hr . Grosimea pe care au inceput sa apara macrofisurile
impreuna cu zona data de hr constituie zona de ruptura cu aspect grauntos.

14
 Starea de eforturi influenteaza unghiul de inclinare α a directiei de propagare
a fisurilor .Acest unghi arata ca valorile optime sint intre 6-8 grade . In cazul
operatiilor de stantare un lucru foarte important este jocul j care trebuie sa fie astfel
ales incit cele doua fisuri sa se intilneasca astfel ca separarea sa se faca cu un consum
minim de efort respectiv lucru mecanic ,acest joc care corespunde acestei situatii se
numeste joc optim si este :

Jopt=(S-h) tg α

Un joc mai mic sau mai mare conduce la forte de taiere mai mari
Conditii de decupare

b
b

minim 2s

Conditia ca piesa se se poata executa in bune conditii este ca

h ≥ 1,2 s ;b ≥ 1,5 s unde s este grosimea materilalului

Forta de decupare este data de relatia :

Fd = L s Rf
Unde L este lungimea de decupare
s grosimea materialului
Rf rezistenta la rupere prin forfecare

15
Metode de decupare

poanson

s
φ

Placa de
taiere
Se aplica la decuparea de precizie

poanson
s

Placa de
taiere

Se aplica la operatiile de perforare care utilizeaza materiale cu grosimi mari , ceea ce

cade prin placa este deseu (este deformat).

poanson
φ
s

Placa de
taiere

se utilizeaza la operatiile de perforare pentru grosimi mai mari de material

16
 poanson

Placa de
taiere

se utilizeaza la operatiile de perforare de precizie

poanson

φ
s

Placa de
Se utilizeaza la majoritatea operatiilor
taiere de perforare si decupare

poanson

φ
s

Placa de
taiere

Se utilizeaza la operatile de perforare la care forta de decupareaa masinii este mai

mica decit forta de decupare necesara pe conturul piesei si la decuparile unde
grosimea materialului este foarte mare .

2. Indoirea

17
Este operatia de prelucrarea a mterialuluiprin care piesele sint curbate fie pe toata
lungimea lor fie partial dupa o axa plana prin deformare.
In urma indoirii stratul de metal longitudinal se comprima in partea poansonului iar
in cele exterioara se alungesc.

xs r
s

Strat neutru

Tensiunile din material

Sectiunea piesei devine trapezoidala

Datorita acestui fenomen se prescrie o raza interioara minima care depinde de

grosimea materialului de calitatea lui si de orientarea fibrelor acestuia.

Fazele operatiei de indoire

Indoirea materialelor are loc in trei faze :

18
1-faza contactului intr-un singur punct

poanson

material

Placa de
indoire

2-faza contactului in trei puncte

poanson

material

Placa de
indoire

19
 3-faza de calibrare in care are loc contactul pe toata suprafata piesei

poanson

material

Placa de
indoire

Calculul lungimii semifabricatului la indoire.

La indoirea fara curbura cu calibrarea unghiului lungimea semifabricatului este :
L=l1+l2 +…ln +ks(n-1)
Unde n –numarul portiunilor drepte
l1 ,l2 ..ln - lungimea portiunilor drepte
k –coeficient care depinde de raza poansonului
s –grosimea materialului
La indoirea cu raza
L=l1+l2 +…ln + πφ(r+xs)
Unde φ –este unghiul de indoire
r- raza interioara de indoire
x –coeficient de determinare a stratului neutru spre interior si care depinde de
raportu dintre raza de indoire si grosimea materialului si se da in tabele.

Arcuirea
Operatia de indoire este insotita de obicei de o deformatie elastica datorita careia dupa
incetarea actiunii de deformare piesa tinde sa revina la forma initiala.
Arcuirea influenteaza unghiul de indoire ceea ce face ca unghiul de indoire sa
trebuiasca modificat cu o valoare egala cu cea a arcuirii. Arcuirea depinde de :
-forma matritei
-forma poansonului
-grosimea materilului indoit
-raza de indoire
-caracteristicile materialului

20
La proiectarea matritei valoarea unghiului de indoire se calculeaza analitic dupa care
se stabileste prin probe practice valoara exacta a unghiului.

Calculul fortei de indoire

Forta de indoire se calculeaza cu relatia:

Find = (0,75bs2 σr )/W

Unde b-latimea piesei indoite

s-grosimea materilului indoit
σr –rezistenta la rupere a materilului
W –distanta intre rezeme
W este dat de relatia empirica :
W =(6…8)ri
Unde ri este raza minima de indoire

poanson

material

Placa de
indoire
W

Probleme tehnologice la indoire :

Pentru a obtine calitate la operatiile de indoire se recomanda sa se prevada

raze minime doar pentru necesitati functionale.

21
Conditia ca o gaura sa nu se deformeze in timpul operatiei de indoire este :

d
a

a > r +2s +d/2

Indoirea pieselor nesimetrice care au gauri se face cu tampoane pe gauri pentru a nu

deplasa materialul.

3.Reliefarea

Reliefarea reprezinta schimbarea formei semifabricatului prin formarea unor

adincituri siproeminente locale rezultate in urma intinderii materialului
Operatia se foloseste de obicei pentru matritarea nervurilor de rigidizare

R s

Forta de presare este

F =Ls σrhk
Unde L lungimea nervurii
B
S grosimea materialului
σr rezistenta la rupere
k coeficient care depinde de dimensiunile nervurii

4. Rasfringerea

22
Este operatia de formare a bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la
periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.
Exista doua metode de rasfringere
-rasfringerea marginilor gaurilor care este cea mai utilizata metoda
-rasfringerea marginilor conturului exterior
La rasfringerea marginilor gaurilor are loc formarea bordurii in jurul gaurilor
perforate in prealabil ,metoda se utilizeaza in special pentru intarirea acestor gauri sau
pentru crearea unei gauri care poate fi filetata .

Caracteristica operatiei este coeficientul de rasfringere

mr =d/D care se da in tabele in functie de cele doua diametre

5. Planarea

Este operatia de presare la rece aplicata pieselor din tabla in vederea imbunatatiri
planitatii si otinerea unor forme corecte
Planarea unei suprafete neregulat se poate face intr-o matrita cu suprafata :
-suprafata de lucru neteda
-suprafata striata
-suprafata in fagure
-role de planare
Planarea intre suprafete plane se aplica la piese din materiale moi si subtiri cu o
presiune de planare de 8-10 daN/mm2
Daca nu se admit urme pe suprafata se foloseste suprafata de planare in fagure la care
forta de planare este 10-15 daN/mm2 .
La productia de serie mare indreptarea pieselor se face prin asezarea lor intre doua
valturi in acelasi timp executinduse si comprimarea bavurilor.

6. Bordurarea

Consta in formarea unei borduri circulare al marginea pieselor cave prin rasfringerea
conturului exterior

23
Procedeul se face pentru a realiza un contur cu o rezistenta marita sau pentru a crea
nervuri intr-o anumita zona a semifabricatului .

7. Umflarea

Este un procedeu de deformare plastica caracterizat prin deformatia pe directie

transversala a pieselor si consta din largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin
intinderea materialului dinspre interior spre exterior in directie radiala .

du

d0

Caracteristica operatiei este coeficientul de umflare

mu = du/d0
Daca umflarea are loc la exteriorul piese atunci operatia se numeste evazare

8. Gituirea

Este procedeu de deformare plastica prin care are loc ingustarea capatului pieselor
goale in interior prin apasarea din exterior a materialului si micsorarea diametrului
acestuia.
d

Coeficientul de gituire
m = d/D

24
9. Asamblarea prin matritare

Poanson de
indoire

Piesa 1

matrita

Piesa 2

10. Ambutisarea

Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se obtine o
piesa cava de orice forma .
Ambutisarea se poate face :
-cu stringerea materialului
-fara stringerea materialului
-cu subtierea materialului cin d jocul la ambutisare este mai mic decit
grosimea materialului
-fara subtierea materialului cind jocul la ambutisare este mai mare
decit grosimea materialului.

Inel de stringere
poanson poanson

material
material

matrita matrita

Ambutisarea incepe cu deformarea locala intre muchiile active ale

poansonului si placii de ambutisare si se produce pe seama subtierii materialului in
zona respectiva ceea ce conduce la aparitia unei sectiuni periculoase, dupa care

25
urmeaza deformarea flansei si ambutisarea efectiva a materialului insotita de
micsorarea diametrului piesei si deplasarea marginilor spre centru
In timpul ambutisarii fundul piesei este supus la o alungire plana neimsemnata
locul cel mai periculos fiind zona de trecere dela fundul piesei la peretii acesteia.
Astfel la deformari mari tensiunile de intindere in zona periculoasa depasesc
rezistenta materialului provocind ruperea fundului piesei si ca atare trebuie sa se
prevada restrictii constructive astfel incit piesa sa fie pe cit posibil cu raze de
racordare cit mai mari intre elementele geometrice si sa fie sit mai mult posibil
simetrica.Asfel se recomanda ca razele de racordare sa fie :
-mai mari decit grosimea materialului intre fundul piesei si peretii laterali ai
acesteia
-mai mari de 2-3 ori decit grosimea materialului intre flansa piesei si peretii
laterali ai acesteia

D
d

cute

In urma ambutisarii apar cute pe semifabricat datorita procesului de ambutisare mai

ales la piesele fara stringere

Pentru a usura eliminarea piesei de pe poanson se recomanda o mica conicitate la

piesele cilindrice.

Determinarea dimensiunii semifabricatului la ambutisare

La piesele de revolutie

D=√4F/π

Unde D –diametrul semifabricatului

F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a suprafetelor
elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.
La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru taiarea
marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.

Elaboarea procesului de ambutisare

26
In functie de raportul dintre inaltimea si diametrul piesei ambutisarea poate fi facuta
din mai multe trepte de ambutisare.
Numarul de opreatii se stabileste cu relatia :
N=h/d/0,97
Unde h -inaltimea piesei ambutisate
N- nr de operatii
d- diametrul piesei finite
Capacitatea de deformare este prevazuta in functie de indicele de ambutisare
m = d/D
Valoarea coeficientului m se obtine din tabel in functie de raportul dintre grosimea si
diametrul semifabricatului.
Inaltimea semifabricatului rezulta din diagrame

Calculul jocului la ambutisare

La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei pentru ca
semifabricatul sa poata fi tras in matrita.
J = smax + K1s
Unde K1 este uncoeficient care depinde de:
- grosimea materialului
-procedeul de ambutisare
-ungere ,
-tipul sculei etc

Ungerea la ambutisare

Rolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matritei

Ungerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de ambutisare si cu
elementul de apasare
Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint :
-viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce
-aderenta
-sa fie anticoroziv
-sa nu fie nociv

Tratamentul termic

Datorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea materialului si

de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute operatii de tratament termic
de recoacere prin care sa se restabileasca proprietatile plastice ale materialului
metalic.
Tratamentul de recoacere se face in functie de caracteristicile materialului si
de grosimea acestuia si consta din incalzirea materialului la o temperatura intre 3500
pentru duraluminiu si 11500 pentru otel inoxidabil ,mentinere pentru omogenizarea
structurii si racire in aer oracire lenta.

27
 Dupa tratament apar oxizi la suprafata materialului care trebuia indepartati
deoarece ar produce uzura sculei.
Determinarea fortei la ambutisare
La piesele cilindrice forta de ambutisare este :

F a = π d s σ r k1

Unde k –coeficient care depinde de grosimea relativa a materialului si de

coeficientul de ambutisare.
d- diametru piesei
s-grosimea materialului
σr –rezistenta la rupere

Defecte la ambutisare

Cele mai intilnite defecte la ambutisare sint :

-umflarea fundului piesei si formarea de basici la marginea fundului ,cauza o
constituie evacuarea aerului care nu este buna.
-apar diferente ale flansei intr-o parte ,cauza o constituie aranjarea gresita a
semifabricatului in matrita
-ruperea piesei intr-o parte se datoreaza fie diferentei de stringere a inelului de
stringere in cele doua parti a piesei sau pe contur fie jocul intre elementele active nu
este simetric
-rupturi transversale intr-o parte se datoreaza unor corpuri straine imprimate in
matrita sau pe semifabricat
-fundul se rupe de jur imprejur atunci fie raza de ambutisare este prea mica
,jocul de ambutisare este prea mic ,viteza de ambutisare este prea mare ,presiunea de
retinere a tablei este prea mare .
-apar cute pe material datorita fie a jocului de ambutisare care este prea mare
fie raza de ambutisare este prea mare fie presiunea de retinere prea mica.

VI. Norme de protectia muncii

Pentru lucrul la prese, in scopul realizarii pieselor prin diferite procedee de

stantare sau matritare, trebuie respectate in special urmatoarele reguli:

28
- Presele trebuie sa fie deservite numai de muncitori instruiti asupra modului
de lucru pentru fiecare fel de operatie;

- Muncitorii sunt obligati sa exeute operatiile de lucru ce le-au fost

repartizate numai prin metoda de lucru indicata de maistru;

- Toate presele trebuie sa fie dotate cu dispozitive de protectie prevazute in

cartea masinii;

- Dispozitivele de actionare a presei trebuie sa fie astfel concepute si

intretinute incat sa fie usor de manevrat;

- Presele si dispozitivele de protectie trebuie intretinute in stare buna si sa

fie reglate corect si verificate la inceprea lucrului;

- Dispozitivele de cuplare si decuplare a presei trebuie sa prezinte siguranta

in exploatare;

- In cazul in care presa este cu dubla comanda, trebuie ca sistemul de

declansare sa intre in functiune numai daca sunt date ambele comenzi;

- Pentru prevenirea accidentelor ce pot fi provocate prin repetarea

necomandata a cursei de lucru , fiecare presa trebuie sa fie prevazuta cu un
dispozitiv de siguranta eficient contra repetarii loviturilor;

- Operatiile de presare, la care materialul se introduce in matrita manual, se

pot efectua numai la prese care functioneaza intermitent. Se interzice
dispozitiv efectuarea acestor operatiila prese cu functionare continua.

- Este permisa alimentarea manuala piesa cu piesa, la presele cu functioanre

continua, daca acestea saunt prevazute cu dispozitive de alimentare de la
distanta;

- In cazul alimentarii manuale a presei trebuie sa se foloseasca dispozitivele

de protectie corespunzatoare, care sa nu permita accidentarea mainilor
muncitorilor. Aceste dispozitive pot fi:
 aparatori de protectie mobile care sa acopere zona de lucru a
presei, astfel construite incat masina sa nu poata fi pornita
decat dupa ingradirea zonei periculoase. Aparatoarea va
ramane in pozitia de protectie pana la terminarea operatiilor;
 declansatoare bimanuale care declanseaza cursa de lucru
numai la actionaea simultana cu ambele maini;
 dispozitiv de protectie cu celula fotoelectrica;
 alte dipozitive sau masuri prin care se realizeaza protectia
muncitorilor.

- Pentru prevenirea accidentarii mainilor muncitorilor la alimentarea

preselor, se recomanda mecanizarea sistemului de alimentare;

29
 - In cazul lucrului cu matrite deschise, cand semifabricatele se introduc
manual in matrite, trebuie sa es foloseasca scule ajutatoare corespunztoare;

-
Sculele ajutatoare trebuie sa fie usoare si sa aiba forma corespunzatoare pieselor
care se manipuleaza.

VII. Bibliografie

1.Notite curs - Popescu Dorel

2.Notite curs - Ionica Maria

3.Tehnologia elaborarii si prelucrarii semifabricatelor - Ion Moraru

4. Tehnologia asamblarii si montajului – I. Gheorghe

5.Tehnologia sculelor aschietoare - St. Enache – ET – 1964

6. Manualul inginerului mecanic - - Editura Tehnica 1970

30
 7. NTSM – Industria constructiilor de masini – Colectie de legi normative in
vigoare

31
 I Cuprins

I. Cuprins.

II. Argument

III. Tehnologia presarii la rece.

IV. Materiale utilizate in presarea la rece.

V. Operatii de presare la rece.

VI. Norme de protectia muncii la operatiile de presare la rece.

VII.Bibliografie.

32
GRUP SCOLAR ASTRA
PITESTI

PROIECT
DE
ABSOLVIRE
SCOALA POSTLICEALA
Tema de proiect: Tehnologia
presarii la rece
Domeniul:Mecanic
Calificarea profesionala:Tehnician
tehnolog mecanic

Indrumator: Candidat:

Prof. Popescu Dorel Usurelu Ion

2009

33
 II. Argument

Dezvoltarea impetuoasa a stintei si tehnicii, determina tendinte noi în prelucrarea

metalelor, afirmându-se din ce în ce mai pregnant preocuparea pentru extindrea
preoceselor tehnologice de deformare plastica. În concordanta cu necesitatile
obiective de dezvoltare a economiei nationale se pune accent pe promovarea
tehnologiilor moderne în care un loc de seama în are valorificarea superioara a
metalelor. Ca urmare sunt precizate sarcini de importanta majora pentru crearea de
sectii de presare specializate si a unor sectoare de produse din metale si aliaje
neferoase.
În documentele aparute se precizeaza ca, constructiei de masini îi revin o serie de
sarcini, cum ar fi:
- productia industriei constructoare de masini si metalurgiei
prelucratoare sa se mareasca semnificativ;
- înzestrarea sectiilor de matritare la cald, laminare si trefilare cu
tipuri tot mai perfectionate de masini si utilaje (prese cu destinatie speciala si
generala, masini multiple de trefilat, etc.), echipament auxiliar corespunzator,
mijloace de transport;
- crearea de noi sectoare de sectii cu un nivel de productie ridicat,
prin introducerea de noi tehnologii, linii automate de matritare, linii în flux complet
automatizate;
- crearea de noi intreprinderi capabile de a construi utilaje grele
pentru industria constructoare de masini si cea metalurgica.
În procesul de industrializare s-a acordat o mare atentie producerii de utilaj
pentru utilaj în domeniul deformarilor plastice.
Presarea la rece prezinta o serie de avantaje tehnico-economice fata de
procedeele clasice de prelucrare a metalelor (turnare, prelucrari prin aschiere). Prin
presare la rece, se pot obtine piese de forma complexa, a caror confectionare prin alte
procedee de prelucrare este foarte dificila sau chiar imposibila. Piesele obtinute au o
precizie dimensionala ridicata, astfel încât interschimbabilitatea acestora la asamblare
nu constituie o problema. În majoritatea cazurilor aeste piese nu mai necesita alte
prelucrari mecanice. Ca urmare a consumului specific redus de metal ( pâna la 70-
75% fata de piesele similare obtinute prin alte procedee de prelucrare mecanica),
piesele sunt foarte usoare. În acelasi timp, rigiditatea pieselor este mare, datorita
formei lor stabilite la proiectare.
Fiind un domeniu eficient al industriei constructoare de masini, presarea la rece
se dezvolta continuu. În acest scop în productie exista urmatoarele preocupari
permanente:
a.) îmbunatatirea proceselor tehnologice de presare la rece existente;
b.) extinderea proceselor tehnologice de presare la rece prin înlocuirea
unor operatii de turnare, forjare sau aschiere;
c.) aplicarea presarii la rece si la prelucrarea pieselor în serie mica prin
utilizarea dispozitivelor simple si universale;
d.) reducerea consumului specific de metal prin aplicaea unei croiri
rationale a tablelor, a utilizarii deseurilor si a maririi preciziei de calcul la stabilirea
dimensiunilor semifabricatelor.
e.) marirea preciziei dimensionale a pieselor obtinute prin presare la
rece;

34
 f.) marirea fiabilitatii dispozitivelor de presare la rece;
g.) marirea capacitatii de fabricatie prin mecanizarea si automatizarea
utilajelor;
h.) utilizarea pe scara larga a procedeelor de presare la rece la anumite
operatii de asamblare.
Domeniul de aplicare a prelucrarii prin presare la rece s-a extins si la piesele cu
gabarit mare. Se executa piese din material feros din ce în ce mai gros, se decupeaza
piese din tabla cu grosimea pâna 20…25 mm, se fac perforari în materiale cu
grosimea panâ la 30…35 mm, ambutisari din semifabricate cu grosimea pâna la 15…
20 mm si se prelucreaza piese prin îndoire din semifabricate cu grosimea pâna la 100
mm.
Datorita proprietatilor mecanice superioare ale materialului conferite de
deformarea plastica la rece si a aplicarii metodelor de îmbunatatire a rigiditatii prin
nervurare sau bordurare, piesele au o mare rezistenta si sunt foarte rigide. Prin urmare,
micsorarea greutatii si în acelasi timp marirea rigiditatii si a rezistentei pieselor
obtinute din tabla prin presare la rece în comparatie cu piesele turnate, forjate sau
prelucrate prin aschiere reprezinta un indice constructiv progresiv de baza, care
justifica cu prisosinta aplicarea si extinderea în productie a procedeelor de prelucrare
mecanica prin presare la rece.
Datorita gamei largi de posibilitati tehnologice, simplitatii lor constructive si
productivitatii ridicate, presele mecanice constituie cea mai importanta grupa de
masini si utilaje pentru prelucrarea metalor prin presare la rece.
Aceste prese pot fi utilizate, practic, pentru executarea majoritatii operatiilor de
presare la rece.

35
 CLASIFICAREA OPERATIILOR DE PRESARE
LA RECE

36
37