Universitatea „Politehnica” Timişoara

Facultatea de Mecanică
Managementul Calității Proceselor Tehnologice

Procesul de Eroziune Electrică cu Electrod Masiv

prin Experiment Factorial Complet

Prof. Coord:
Conf.dr.ing. Mircea Olariu Hereș Aurelia
Morar Andreea
Lapadat Andreea
Vasilan Mirela
CUPRINS:

CAPITOLUL I: Tehnologiile neconventionale

CAPITOLUL II: Electroeroziunea
CAPITOLUL III: Experimentul factorial complet
CAPITOLUL IV: Concluzii
Aspecte generale
Prelucrarea materialelor prin procedee speciale, bazate
pe alte principii decât procedeele clasice a fost denumită
prelucrare neconvenţională, sau specială.
Prelucrările neconvenţionale sunt definite ca fiind
acele procedee care îndeplinesc cel puţin una dintre condiţiile:
• sunt eficiente pentru prelucrarea unor materiale cu
proprietăţi deosebite (de exemplu cu duritate mare, sau
casante etc.);
• permit obţinerea cu mare precizie a unor suprafeţe speciale ca
formă, dimensiuni, rugozitate (cu microasperităţi);
• se aplică în medii speciale, ionizate sau nu, la presiuni mari
sau vid.
Exemple de utilizări :
• ştanţe şi matriţe complexe;
• camele de la strungurile automate;
• camele pentru mecanismul de avans radial de patrundere al
masinilor de rabotat;
• sabloane cu diferite contururi, cu caracter didactic etc.;
• acoperiri metalice ;
• gravarea unor profile complexe;
• tăierea unor contururi foarte precise sau a unor materiale
extradure şi foarte groase;
• confecţionarea unor filtre şi site metalice extrem de fine;
• capace pentru gurile vizitare a rezervoarelor hidraulice;
• extragerea din piese a unor scule rupte sau a unor organe de
asamblare;
• piese cu profil complex, din materiale dure, care nu permit
utilizarea procedeelor de prelucrare mecanice clasice.
Clasificarea procedeelor neconventionale

PRELUCRAREA PRIN
ELECTROEROZIUNE

PRELUCRAREA
ELECTROCHIMICĂ

PRELUCRAREA ANODO -
MECANICĂ

PRELUCRAREA CHIMICĂ

PROCEDEE
NECONVENŢIONALE DE
PRELUCRARE PRELUCRAREA CU
FASCICUL DE ELECTRONI

PRELUCRAREA CU LASER

PRELUCRAREA CU PLASMĂ

PRELUCRAREA CU
ULTRASUNETE
Evolutia tehnologiilor neconventionale
• Michael Faraday (1833)
• Boris şi Natalia Lazarenko (1941)
• Irving Langmuir (1928)
• Albert Einstein (1917)
• Theodore Maiman (1960)
• Aurel Nanu (1956-1957)
• Ionel Gavrilaş (1968)
• Gheorghe Obaciu (1969)
• Mircea Ivan (1970)
• Nicolae Gherghel
• Toader Berlea
ELECTROEROZIUNEA
• Prelucrarea prin electroeroziune este o
metodă de prelucrare dimensională a
materialelor metalice, la care îndepărtarea
surplusului de material se face pe baza efectelor
erozive ale descărcărilor electrice în impuls,
amorsate în mod repetat între obiectul de
prelucrat şi un electrod denumit obiect de
transfer.
Domeniul de utilizare
• Se poate aplica la toate materialele
electroconductoare
• Aria de utilizare este restrânsă economic la
cazurile materialelor neprelucrabile prin
procedeele convenţionale, a suprafeţelor cu
geometrii complexe, precum şi la toate
categoriile de prelucrări microdimensionale.
Eficienţa tehnico - economică
• Este legată direct de:
• productivitatea realizată
• precizia dimensională cerută
• forma, de poziţia reciprocă şi calitatea
suprafeţelor.
• Până în prezent, materialul cel mai frecvent folosit
în lume pentru a se confecţiona obiecte de transfer
este cuprul electrolitic.
Eficienţa tehnico - economică
▫ În România, primele maşini industriale de prelucrat prin eroziune
electrică au fost realizate la „Electrotimiş" (Timişoara):
• ELER-01-GEP-50F
• ELER-02
• ELER-21.
▫ Pe plan mondial :
• „Charmilles" şi „Agie" (Elveţia),
• „Ona" (Spania),
• „Japax" (Japonia),
• „VJK" (Cehia),
• „Erozimat" (Ungaria)
▫ După 1990 STIMEL Timişoara, având ca asociat pe firma STIMA
ENGINEERING SRL (Italia), fabrică maşini de prelucrat prin
eroziune electrică cu electrod masiv şi filiform.
Posibilitati de prelucrare prin electroeroziune
Tehnici de prelucrare

Tehnici de prelucrare prin

electroeroziune

Cu descărcări amorsate,
Prin contactul dintre
prin străpungerea unui
electrod şi piesă
mediu dielectric
Prelucrarea prin electroeroziune prin strapungerea
unui mediu dielectric

Fig.1.Schema de principiu a unei maşini de prelucrare prin electroeroziune:1–generator de impulsuri;

2-regulator de avans; 3-electrod; 4-piesa de prelucrat;5-rezervor de dielectric; 6-filtru; 7-pompă; 8-sistem de răcire;
9-cuvă pentru mediu de lucru; 10-mediu de lucru (dielectric).
Dielectricul
▫ Dielectricul este lichidul in care are loc descărcarea
▫ Circulatia dielectricului are ca scop inlăturarea
produselor de eroziune pentru:
• a se restabili starea initială a interstitiului după fiecare descărcare;
• a reduce fenomenele de scurtcircuitare a electrozilor.

▫ Conditii impuse dielectricului

• stabilitate chimică mare fată de actiunea arcului electric;
• să-si păstreze vascozitatea in timp;
• să aibă conductivitate termică si electrică;
• să aibă punct de inflamabilitate peste 40°C;
• să se evapore cat mai putin, iar vaporii să nu fie nocivi;
• să aibă capacitatea de ionizare rapidă;
• să posede pasivitate chimică in raport cu electrodul sculă sau piesă;
• să fie usor de recuperat prin recirculare si să aibă pret de cost redus.
Clasificarea dielectricilor:
- dielectrici gazoşi
- dielectrici lichizi
- dielectrici solizi
EXPERIMENT FACTORIAL COMPLET
• Tip de experiment folosit pentru a evalua mai multi factori
simultan in cadrul aceluiasi test

• Etape care se parcurg la experimentul factorial:

• dimensionarea experimentului
• stabilirea nivelului de baza x si a intervalului de variatie Δ
• Construirea matricei program
• Efectuarea practica a experimentului
• Calcularea valorilor individuale
• Calculul coeficientilor de regresie
• Aceasta metoda - ierarhizeaza factorii
- arata interactiunea dintre factori
- stabileste ecuatii
Analiza sistemică
• Sistemele de prelucrare prin eroziune electrica
cu electrod masiv pot fi caracterizate structural
prin trei grupe principale de mărimi :

– mărimi de intrare, care reprezintă factori ce

acţionează asupra sistemului;
– mărimi de proces, care determină
desfăşurarea proceselor ce conduc la transformări
tehnologice;
– mărimi de ieşire, care reprezintă indicatorii
tehnologici de performanţă ai procesului.
Parametrii de intrare si ieșire aferenți sistemului

Intrări Sistem Ieșiri

Intensitatea curentului Productivitatea prelucrarii

Tensiunea curentului Debitul uzarii
Durata impulsului Volumul de material prelucrat
Durata pauzei impulsurilor Uzura relativa volumica
Polaritatea OT-OP Rugozitatea
Diametru electrod Precizia prelucrarii
Starea stratului de suprafata Grosimea interstitiului

Natura electrod
Capacitatea bateriei electrod
Electrod masiv
• Component important al sistemului tehnologic care “poartă”
informaţiile referitoare la forma, dimensiunile şi precizia
suprafeţelor care urmează să se prelucreze.

• Caracteristici specifice pe care trebuie să le aibă

materialele utilizate la constructia electrozilor:

− Conductibilitate termică şi electrică mare

− Capacitate mare de transfer a puterii electrice;
− Prelucrabilitate bună,
− Punct de topire şi de fierbere ridicat
− Rezistenţă mecanică mare;
− Accesibilitate şi cost redus.
Descrierea experimentului
• Prelucrarea se va realiza pe Mașina de Prelucrare Electrică
prin Eroziune cu Electrod Masiv ELER 21.
• Electrozii ( 8 mm si 10 mm)
• Dielectricul folosit este motorina

• Alegerea şi definirea funcţiilor obiectiv

• Debitul uzării electrodului (y1)

QE = [mm3/min]

• Debitul prelevării piesei de prelucrat (y2)

Qp= [mm3/min]
Alegerea factorilor de influenţă

• X1 - Tensiunea
• X2 - Diametrul electrodului
• X3 - Capacitatea bateriei condensator.
Materialul folosit şi echipamentul utilizat
• Mașina de Prelucrare prin Eroziune Elctrică ELER 21

• Obiectul de prelucrat ( piesa)

Materialul folosit şi echipamentul utilizat
• Obiectul de transfer ( electrod )

• Lichid dielectric ( motorină)

• Subler electronic

• Fise de inregistrare a datelor initiale si a

rezultatelor finale
• Pix (creion)
• Cronometru (ceas de mana)
Construirea matricii program a experimentului
Matricea in valori codificate
Nr crt Factori de influenta simbol y= Qp
x0 x1 x2 x3 productiv
itatea
1 +1 +1 +1 +1 abc
2 +1 -1 +1 +1 bc
3 +1 +1 -1 +1 ac
4 +1 -1 -1 +1 c
5 +1 +1 +1 -1 ab
6 +1 -1 +1 -1 b
7 +1 +1 -1 -1 a
8 +1 -1 -1 -1 (1)

Matricea in valori efective

Nr Factori de influenta a he hp= dp t
crt [min]
a-he
x1 x2 x3 hp[mm] Vp[mm3] Ap Qp[mm3/min]

1 220 10 18 2.11 0.41 1.7 10.2 3 81.67 138.84 46.28

2 180 10 18 2.16 0.52 1.64 10.2 3 81.67 133.94 44.64
3 220 8 18 3.16 0.76 2.4 8.2 3 52.78 126.67 42.22
4 180 8 18 3.42 0.68 2.74 8.2 3 52.78 144.61 48.20
5 220 10 3 0.35 0.07 0.28 10.1 3 80.07 22.41 7.47
6 180 10 3 0.38 0.09 0.29 10.1 3 80.07 23.22 7.74
7 220 8 3 0.37 0.10 0.27 8.1 3 51.50 13.90 4.63
8 180 8 3 0.46 0.13 0.33 8.1 3 51.50 16.99 5.66
Formule aplicate:
V p  mm 3  d p2 d p2
Qp    , unde V p  Ap * h p  * h p ; Ap 
t  min  4 4
y = b0+b1x1+b2x2+b3x3
y = 25.85 - 0.70 x1 + 0.67 x2 + 19.48 x3

y = b0+b1x1+b2x2+b3x3+ b12x1 x2+ b13x1 x3+ b23x2 x3+ b123x1 x2 x3

y = 25.85-0.70x1+0.67x2+19.48x3+ 1.04x1 x2- 0.38x1 x3-0.55x2 x3+ 0.85x1 x2 x3

Cu coeficientii:
Linia 1: y=25.85-0.70+0.67+19.48=45.3; 46.28-45.3=0.98 => 97.88%
Linia 4: y=25.85+0.70-0.67+19.48=45.36; 48.20-45.36=2.84 => 94.1%
Cu interactiunea dintre factori:
Linia 5: y=25.85-0.70+0.67-19.48+1.04+0.38+0.55-0.85=7.46; 7.47-7.46=0.01 =>
99.86%
Linia 6: y=25.85+0.70+0.67-19.48-1.04-0.38+0.55+0.85=7.72; 7.74-7.72=0.02 =>
99.74%
Histograma
Concluzii:

Procedeul de eroziune electrică cu electrod masiv prin intermediul experimentului

factorial
Ierarhizarea efectului celor 3 factori de influență si a interactiunilor dintre ei
Rezultate obtinute:
- Factorul b3 (capacitatea bateriei condensator) are cel mai mare efect asupra
productivitatii;
- Factorul b12, adica interactiunea dintre tensiune si diametrul electrodului;
- Factorul b123, adica interactiunea dintre cei 3 factori;
- Factorul b2 , diametrul electrodului.