Introducere în tehnologii neconvenţionale

11

1.1. Procese de prelucrare

neconvenţionale

1.1.1. Definiţii

Dezvoltarea tehnologiilor de prelucrare dimensională, prezente şi

viitoare, trebuie să rezolve câteva probleme deosebite impuse de:

 Costurile ridicate ale utilajelor şi echipamentelor, care determină

automatizarea completă şi complexă a operaţiilor de prelucrare
oriunde este posibil;
 Proprietăţile superioare ale noilor materiale, cum ar fi superaliajele,
materialele compozite şi ceramice, materialele termoplastice, care
necesită tehnologii noi de fabricaţie, deoarece aceste materiale nu pot
fi prelucrate prin procese convenţionale (turnare, deformare, aşchiere,
sudare, etc.);
 Costurile ridicate ale depozitării deşeurilor industriale şi creşterea
stringentă a necesităţii de protejare a mediului înconjurător, care au
derminat dezvoltarea unor procese de prelucrare speciale cu deşeuri
netoxice.
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
12

Multe materiale speciale, denumite generic "avansate", nu pot fi

prelucrate convenţional, sau în cel mai bun caz prelucrarea determină
uzarea excesivă a sculelor şi costuri deosebit de ridicate de fabricaţie.
Procesele de prelucrare dimensională convenţionale mecanice
(strunjire, frezare, rectificare, decupare, etc.) se bazează pe contactul
mecanic direct dintre sculă şi semifabricat, iar această cerinţă fizică
fundamentală limitează inerent posibilităţile procesului. Deasemenea
aceste procese cauzează modificări nedorite ale proprietăţilor materialului
din zona prelucrată (tensiuni reziduale interne, mecanice şi termice, fisuri,
reveniri elastice, etc.), necesitând aplicarea unor procese de prelucrare
suplimentare pentru eliminarea acestor efecte.
Datorită perfecţionărilor principiale şi constructive, utilajele
neconvenţionale actuale sunt capabile să prelucreze mult mai eficient
piese din materiale de uz general, prelucrabile şi prin procese mecanice,
dar care sunt caracterizate prin suprafeţe de complexitate geometrică
mare, dimensiuni foarte mici, cu zone greu accesibile sau rigiditate
constructivă redusă.
În prezent, procesele fundametale de prelucrare dimensională
utilizate în domeniul fabricaţiei de scule sunt împărţite astfel:

 Procese bazate pe acţiuni de curgere a materialului:

- turnare;
- deformare plastică;
- injecţie;
 Procese bazate pe acţiuni de rupere a materialului:
- aşchiere;
- separare cu tăişuri asociate;
- eroziune;
 Procese bazate pe acţiuni de agregare de materiale disparate:
- sudare;
- lipire;
- sinterizare.

Prelucrarea prin eroziune este un proces tehnologic de finalitate,

bazat pe distrugerea integrităţi si prelevarea materialului excedentar,
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
13

numit adaos de prelucrare, de pe suprafaţa unui semifabricat, prin

acţiunea unui agent eroziv sub formă de flux de particule solide, lichide,
gazoase, de plasmă sau de radiaţie electromagnetică.
Generarea prin eroziune a suprafeţelor se realizează ca o consecinţă
a dezvoltării pe suprafeţele supuse prelucrării a unor fenomene fizice
specifice, predominant termice, chimice şi/sau mecanice, care se
finalizează, în principal, prin prelevarea dirijată a materialului ce
constituie
adaos de prelucrare.
Principalele fenomene fizice care stau la baza mecanismelor
elementare de eroziune sunt următoarele:

- topirea sau vaporizarea unor volume elementare de material;

- ruperea de material în straturi de suprafaţă ale
semifabricatului;
- coroziunea.

Prelevarea de material prin eroziune are loc sub formă de particule

submilimetrice, microscopice sau dizolvate, în prezenţa unui mediu de
lucru lichid sau gazos şi a cuplului tehnologic "sculă - semifabricat".
Condiţiile minime de desfaşurare a unui procesului eroziv, dirijat în
scopul prelucrării dimensionale, sunt:

 dezvoltarea unui proces elementar de eroziune, manifestat prin

ruperea localizată şi definitivă a legăturilor interatomice dintre
materialul excedentar şi materialul de bază al semifabricatului;
 degajarea de deşeul tehnologic a suprafeţei prelucrate;
 deplasarea spaţială a procesului de eroziune, în concordanţă cu
obiectivele prelucrării.

1.1.2. Clasificare
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
14

Procesele de prelucrare neconvenţionale actuale pot fi împarţite în două

grupe mari:

 Grupa 1 - Procese în care se desfăşoară un mecanism

neconvenţional de interacţiune "sculă - semifabricat" (termic, chimic,
electrochimic şi mecanic cu viteză mare de impact);
 Grupa 2 - Procese în care se utilizează un mediu neconventional
pentru transmiterea energiei în cuplul "sculă - semifabricat" (solid,
lichid, suspensie abrazivă, gaz, plasmă, fotoni, electroni, ioni).

În funcţie de natura predominantă a energiei de efect şi a

mecanismului elementar de eroziune, procesele de prelucrare
neconvenţionale, utilizate la ora actuală în industria constructoare de
maşini, pot fi clasificate ca în tabelul 1.1.
După metoda de generare a suprafeţei de prelucrat procesele de
eroziune se pot realiza astfel:

 fără deplasarea relativă a cuplului "sculă - semifabricat" (IBM,

ECM, CHM);

 cu deplasarea relativă a cuplului "sculă - semifabricat", în cadrul

unei mişcări liniare de avans orientată perpendicular pe
suprafaţa de prelucrat, determinând copierea simplă a formei
"sculei" (EDM, ECM, LBM, EBM);

 cu deplasarea relativă a cuplului "sculă - semifabricat" şi a

agentului eroziv, în cadrul unei mişcări de avans orientată
paralel cu suprafaţa de prelucrat, combinând generarea prin
eroziune cu generarea cinematică după 2 ÷ 4 axe.

Tabelul 1.1. Clasificarea proceselor de prelucrare neconvenţionale

 Introducere în tehnologii neconvenţionale
15

Energia Mecanismul Sursa de Procesul de prelucrare

de efect de prelevare energie
Mecanică

eroziune mecanică Prelucrare cu Jet Abraziv

jet de AJM - Abrasive Jet Machining
fluid Prelucrare Abrazivă cu
Ultrasunete
USM - Ultrasonic Machining
Electro-
chimică

schimb de electrică Prelucrare Electrochomică

ioni ECM - ElectroChemical Machining
Chimică

coroziune agent Prelucrare Chimică

coroziv CHM - Chemical Machining
Electro-Mecanică

rupere electrică Rectificare Electrochimică

plastică şi şi ECG - Electrochemical Grinding
schimb de mecanică
ioni
chimică
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
16
Termică

arc Prelucrare cu Descărcare Electrică

electric EDM - Electrical Discharge
Machining
electroni Prelucrare cu Fascicul de
acceleraţi Electroni
EBM - Electron Beam Machining
topire şi rediaţie Prelucrare cu Fascicul Laser
vaporizare de putere LBM - Laser Beam Machining
ionizarea Prelucrare cu Fascicul de Ioni
substaţei IBM - Ion Beam Machining
Prelucrare cu Arc de Plasmă
PAM - Plasma Arc Machining

1.1.3. Caracteristici tehnice generale

Dintre caracteristicile generale comune tuturor proceselor de prelucrare

dimensională neconveţionale, cele mai importante sunt:

1. Caracterul discret şi progresiv al procesului de prelevare a

materialului;
2. Prelucrabilitatea prin eroziune este insensibilă la proprietăţile
mecanice, în special duritate şi tenacitate, ale materialului supus
prelucrării;
3. Posibilitatea dirijării în limite foarte largi a intesităţii fluxului
energetic dezvoltat pe suprafaţa de prelucrat şi crearea unei densităţi
mari de energie în zona de lucru;
4. Solicitările mecanice transmise semifabricatului sunt neglijabile;
5. Realizarea de componente de precizie din materiale avansate;
6. Numărul "etapelor-operaţiilor-fazelor" de prelucrare este cu mult mai
mic decât al proceselor convenţionale;
7. Calitatea foarte bună a suprafeţelor prelucrate elimină complet alte
operaţii suplimentare;
8. Automatizarea complexă şi completă a sistemelor de prelucrare, la
nivelul celor mai avansate posibilităţi actuale (maşini cu comandă
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
17

numerică, sisteme de fabricaţie flexibile, sisteme de fabricaţie

computerizate).

1.2. Aplicaţii industriale

Procesele de prelucrare neconvenţionale, şi în special procesele de

prelucrare cu îndepărtare de material, sunt utilizate într-o largă varietate
de aplicaţii industriale (tabelul 1.2).

Tabelul 1.2. Aplicaţii industriale ale proceselor neconvenţionale

Procese Tipuri Tipuri de aplicaţii

de prelucrare de materiale

Eroziune electrică aliaje feroase micro-orificii, găuri si fante,

aliaje neferoase cavităţi profilate şi complexe,
superaliaje suprafeţe complexe decupate
carburi metalice
Eroziune aliaje feroase găuri si fante, cavităţi profilate
electrochimică aliaje neferoase şi complexe, debavurare,
superaliaje debitare, profile exterioare
carburi metalice
Eroziune chimică superaliaje cavităţi complexe înfundate,
carburi metalice gravare, debavurare
Eroziune cu pietre tehnice micro-orificii, fante, suprafeţe
fascicul laser ceramice complexe decupate, gravare,
compozite profilare
superaliaje
 Introducere în tehnologii neconvenţionale
18

semiconductoare
Eroziune cu superaliaje micro-orificii, fante, găuri,
fascicul de pietre tehnice gravare
electroni / ioni ceramică
compozite
semiconductoare
Eroziune pietre tehnice micro-orificii, găuri si fante,
abrazivă cu ceramice cavităţi profilate şi complexe,
ultrasunete carburi metalice gravare
semiconductoare
Eroziune cu aliaje feroase debitare, decupare, profilare,
plasmă superaliaje fante
Se observă că la ora actuală aceste procese sunt utilizate cu
predilecţie pentru prelucrarea dimensională a suprafeţelor, fie de
coplexiate ridicată, fie cu dimensuni miniaturale.
Deasemenea, eficienţa economica a proceselor neconvenionale în
industrie este evidentă în cazul prelucrării materialelor cu caracteristici
tehnice excepţionale (duritate, refractaritate, fragilitate, magnetism, etc.),
deoarece proprietăţile extreme ale acestor maeriale de “nouă generaţie”
fac imposibilă utilizarea proceselor de prelucrare clasice, convenţionale.
În plus, unele procese neconveţionale asigură o calitate a prelucrării
mult superioară celei obţinte prin procesele clasice.
Se elimină astfel opeaţii suplimentare de superfinisare mecanică,
care sunt deosebit de costisitoare din punct de vedere al timpului de
prelucrare, cât şi al chetuielilor tehnologice.