UNIVERSITATEA TEHNIC DIN CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE CONSTRUCII DE MAINI DISCIPLINA: TEHNOLOGII NECONFENTIONALE DE FABRICATIE

PROIECT

Student: Pestean Rares Bogdan Grupa: 1132 Cluj-Napoca 2013

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

1.Principiul de lucru
Prelucrarea materialelor metalice utilizand tehnologiile neconvenionale n vederea obinerii unor produse a aprut ca o necesitate obiectiv, complementar, esenial i uneori unic, alturi de tehnologiile clasi ce. Prelucrarea metalelor n vederea obinerii de piese finite se realizeaz prin procedee de deformare plastic (laminare, forjare, trefilare, extrudare), procedee de achiere (strunjire, rabotare, frezare, gurire, alezare etc.), dar i prin procedee moderne, neconvenionale de prelucrare (eroziune chimic, electroeroziune, prelucrare cu plasm, cu laser). Prelucrrile neconvenionale sunt definite ca fiind acele procedee care ndeplinesc cel puin una dintre condiiile: - sunt eficiente pentru prelucrare a unor materiale cu proprieti deosebite (de exemplu cu duritate mare, sau casante etc.); - permit obinerea cu mare precizie a unor suprafee speciale ca form, dimensiuni, rugozitate (cu microasperiti); - se aplic n medii speciale, ionizate sau nu, la presiuni mari sau vid. Cele mai multe procedee se bazeaz pe ndeprtarea din semifabricat a unor microachiide de dimensiunile a zecimi pn la miimi de mm, ca urmare a fenomenelor de eroziune. Se utilizeaz un agent eroziv, care poate fi un sistem fizico-chimic complex, capabil s cedeze energie direct suprafeei de prelucrat, sau mediului de lucru. Energia transferat poate fi electric, electrochimic, electromagnetic, chimic, termic, sau mecanic i contribuie la distrugerea integritii materialului de prelucrat, pn se ajunge la dimensiunile i calitatea dorit a suprafeelor piesei.

TEHNOLOGII NECONVEN IONALE Avantaje utilizarea n domenii n care tehnologiile clasice (achierea, deformarea plastic) nu se pot aplica. De exemplu la prelucrarea unor materiale cu geometrie
-2-

Dezavantaje necesit instalaii complexe necesit medii de lucru deosebite (presiuni mari, sau vid, sau medii speciale de ionizare). De exemplu, necesit

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

deosebit, caviti profilate complex, instalaii anexe generatoare de laser, nfundate sau strpunse, microguri, plasm, fascicol de electroni etc. pe lng profile, decupare, debitare, sudur, instalaia de prelucrare propriu-zis; microsudur, suduri speciale, gravare, - necesit personal cu o nalt calificare; filetare, rectificare,debavurare pe - costul prelucrrii este mai mare dect la materiale cu proprieti s peciale, pentru prelucrrile prin procedee convenionale dimensiuni la care se cere precizie i poate fi redus prin creterea numrului deosebit etc.; de piese de acelai tip prelucrate. - tehnologiile sunt complet automatizate, deci calitatea produselor este asigurat din proiectare; - productivitatea este ridicat; - sunt eficiente din punct de vedere tehnico-economic la producii de serie mare. Schema 1.1 Avantajele si dezavantajele utilizarii tehnologiilor neconventionale[3] Prelucrarea electrochimic se bazeaz pe dizolvarea anodic a unui metal, aflat ntr-o soluie conductoare electric, la trecerea curentului electric. Cantitatea de metal prelevat este proporional cu intensitatea curentului i cu echivalentul chimic al metalului . Prelucrarea prin eroziune electrochimica : 1)cu depasivare naturala 2)cu depasivare artificial (hidrodinamica, abraziva) Eroziunea electrochimic ECM (Electrochemical Machining) este utilizat numai la prelucrarea metalelor i aliajelor i are la baz fenomenul de dizolvare anodic, care este nsosit de reactiile chimice de electroliz dintre pies i electrodul utilizat. Adaosul de prelucrare al semifabricatului este transformat n compui chimici, prin formarea unui strat pasivizat moale, care este nde prtat din zona de lucru pe cale hidrodinamic. Se aduce electrolitul sub presiune n zone de lucru, fapt ce permite ca piesele s fie prelucrate cu o anumit precizie dimensional, rugozitate i productivitate. Prin acest procedeu se pot practic realiza toate genurile de prelucrri ca i prin procedeele clasice: gurire, frezare, strunjire, honuire etc. Prelucrarea electrochimic se bazeaz pe fenomenul de electroliz, ale crui legi, formulate nc din 1832 de Faraday au constituit suportul teoretic al cercetrilor de mai trziu. n principal, acest procedeu se caracterizeaz prin aceea c, n cazul cufundrii a doi electrozi ntr- o solu_ie electrolitic, datorit schimbului de sarcini electrice ce se produce, are loc o separare a metalului la catod i o ndeprtare a metalului la anod (dizolvarea anodic).
-3-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

n forma ei cea mai general, aceast prelucrare const n reproducerea formei unui electrod-scul ntr-o pies, prelevarea de material realizndu-se - aa cum s -a artat prin dizolvare anodic. Mainile de prelucrat prin eroziune electrochimic se pot clasifica, la fel ca i procedeele de prelucrare, dup modul n care se realizeaz depasivarea, dup modul de generare a suprafeei i dup operaia realizat . Viteza de eroziune depinde de densitatea de curent si de natura materialului. Procedeeul de prelucrare electrochimic se poate aplica sub diverse forme: fie imprimndu-i sculei o micare de avans -adncire, realiznd o gurire electrochimic fie imprimndu-i acesteia o micare de rotaie i o mica re de avans, realiznd o frezare electrochimic fie combinnd micarea de avans a sculei cu rotaia piesei de prelucrat, obinnd strunjirea electrochimic .

1- surs de curent continuu 2- regulator de avans 3- electrod 4- obiect de prelucrat 5- rezervor de electrolit 6- filtru 7- pomp 8- instalaia de rcire 9- cuv cu medi de lucru

Fig.1.2 Schema unei maini universale de prelucrare prin eroziune electrochimic .[3]

2.Stadiul actual
Legile electrolizei, formulate de ctre Michael Faraday (1791 1867), n 1833, aveau s constituie o born fundamental pe traseul dezvoltrii procedeelor electrochimice de prelucrare. Ulterior, galvanoplastia avea s apar spre sfritul secol ului al XIX-lea, ndeosebi prin contribuia fizicianului B. S. Iakobi, pentru ca savantul rus E.I. pitalski s se remarce prin cercetarea celui dinti procedeu de prelucrare prin eroziune electrochimic (lustruirea electrochimic).

-4-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Boris i Natalia Lazarenko sunt primii care au propus (1941) utilizarea efectelor distructive ale descrcrilor electrice n cadrul unui procedeu ce va sta la baza apariiei prelucrrilor prin electroeroziune. Anul 1928 avea s fie anul n care chimistul i fizicianul american Irving Langmuir (18811957) a folosit pentru prima oar conceptul de plasm. Albert Einstein, prestigioas personalitate a fizicii moderne, ntrevzuse posibilitatea existenei fenomenului laser nc din 1917, dar cele dinti aplicaii susceptibile de ut ilizare industrial aveau s apar abia dup anul 1960, an n care fizicianul american Theodore Maiman a pus n funciune primul echipament laser. Utilizarea ultrasunetelor n vederea prelucrrii materialelor dure i fragile pare s fi fost propus n 1948, de ctre J. Farrer, specialist ce a obinut un brevet n direcia menionat. Fasciculul de electroni a fost utilizat, pentru prima oar, n vederea executrii unei prelucrri, de ctre firma german Zeiss, n anul 1950. n Romnia, cea dinti cerceta re de amploare n domeniul tehnologiilor neconvenionale a fost efectuat de ctre M. Singer, autorul unei teze de doctorat (susinute n 1954) n care erau abordate probleme ale prelucrrii anodo-mecanice. n anii 1956-1957, sunt iniiate cercetri de c tre cei care vor constitui, ulterior, prestigioasa coal timiorean din domeniul tehnologiilor neconvenionale; un prim grup de cercettori s -a format n jurul profesorului dr. doc. ing. Aurel Nanu, remarcabil personalitate a ingineriei mecanice n general. O prim monografie consacrat metodelor neconvenionale (prelucrrilor electrice) a fost publicat n 1968, de ctre un colectiv de specialiti condus de prof. dr. ing. Ionel Gavrila, de la Institutul Politehnic Bucureti (actuala Universitate Politehnica Bucureti ). Un alt centru universitar cu realizri importante n domeniul tehnologiilor neconvenionale este Braovul, aici iniiindu-se i dezvoltndu-se mai nti cercetri de amploare privind prelucrarea prin electroeroziune (prof. dr. ing. Gheorghe Obaciu - tez susinut n anul 1969) i respectiv prelucrarea prin eroziune electrochimic (prof. dr. ing. Mircea Ivan tez susinut n 1970). La Iai au fost cercetri extinse n domenii aparinnd tehnologiilor neconvenionale aveau s fie realizate ndeosebi de ctre prof. dr. ing. Nicolae Gherghel (rectificare electrochimic) i dr. ing. Toader Berlea (marcare i prelucrare electrochimic a inelelor de rulmeni). Instalatia de prelevare electrochimic de material metalic a fost descris pen tru prima dat n 1946, iar aplicarea procedeelor electrochimice de prelucrare la scar industrial a nceput n SUA n 1950, sub form de rectificare electrochimic abraziv. ncepnd cu anii 1960 1962, procedeul capt o tot mai larg rspndire n tri ca: Franta, Germania, Japonia, Romnia etc., evolutia fiind dirijat spre ambele direc tii de dezvoltare: echipamente i tehnologie.
-5-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

n prezent, procedeul de prelucrare electrochimic este folosit la realizarea gurilor simple i profilate n materiale dure i extradure, cavit tilor complexe de matrite, corpurilor de revolutie etc. De altfel, instalatiile produse de firme ca: Anocut (SUA), Charmilles (Elvetia), Hitachi (Japonia) se caracterizeaz prin performante tehnice de cel mai nalt nivel, ca urmare a introducerii comenzii numerice dup program pentru piese cu caracteristici tehnice foarte ridicate, profiluri complexe etc. Procedeul a fost utilizat initial, pentru netezirea (lustruirea) sculelor, electropolizare, marcarea metalelor i pentru micora rea diametrelor srmelor sub limitele care pot fi obtinute cu ajutorul filierelor. Cu ajutorul acestei metode, se realizeaz: debitarea semifabricatelor, debavurarea, prelucrarea cavit tilor profilate, prelucrarea suprafetelor plane, strunjirea pieselor profilate (de tipul corpurilor de revolutie), frezarea, ascutirea sculelor, honuirea, netezirea profilului danturii rotilor dintate (corijare), formarea etc. Duritatea materialului, precum i forma piesei, nu influen teaz practic viteza de prelucrare electrochimic. Grosimea peretilor ce se pot executa prin depunere (formare) este de ordinul sutimilor de milimetru, grosime care prin alt procedeu nu se poate realiza. Echipamentul pentru prelucrare electrochimic este o main unealt de tip universal, destinat prelucrrii prin procedeul electrochimic a pieselor care au rezultat n urma procesului de prelucrare prin achiere sau electroeroziune. Finisarea electrochimic a suprafe telor active se realizeaz prin intermediul unui dispozitiv, proiectat special pentru un anumit tip de pies.

Fig.2.1Masina de finisat electrochimic[3]

-6-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

TAB.2.2 DOMENII DE UTILIZARE A TEHNOLOGIILOR NECONVENIONALE.[4]

Dupa cum se observa din acest tabel procedeul de prelucrare prin eroziune electrochimica este specializat in a efectua Gauri si fante, cavitati profilate complexe si infundate, profile dar si rectificare honuire, gravare si debavurare. n principiu, se apeleaz la tehnologii neconvenionale atunci cnd utilizarea unei tehnologii clasice este neeficient sau realmente imposibil. Nu se poate vorbi despre o delimita re absolut clar a domeniului tehnologiilor neconvenionale, semnalndu-se deosebiri ntre opiniile specialitilor implicai n cercetarea sau utilizarea diferitelor metode neconvenionale de prelucrare.

3.Prezentarea principiului de lucru al operatiei de prelucrat prin eroziune electrochimica

Prelucrarea prin electroeroziune este o metod de prelucrare dimensional a materialelor metalice, la care ndeprtarea surplusului de material se face pe baza efectelor erozive ale descrcrilor electrice n impul s, amorsate n mod repetat ntre obiectul de prelucrat i un electrod denumit obiect de transfer.
-7-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Prelucrarea prin electroeroziune se aplic materialelor metalice cu duritate mare, pentru obinerea unor suprafee de o form ce nu se poate realiza uor i cu precizie prin procedeele de achiere clasice. Metalul prelucrat este supus eroziunii cu ajutorul descrcrilor electrice realizate ntre metal i un electrod-scul din cupru, ntr-un mediu dielectric (de exemplu petrol lampant). n timpul prelucrrii, descrcrile electrice erodeaz i electrodul scul, care i schimb dimensiunile (se "uzeaz") n timp.

Fig.3.1.Schema de principiu a prelucrrii prin electroeroziune: 1-electrod scul (catod); 2-mediul dielectric; 3-electrod pies (anod).[1] Obiectul de prelucrat i obiectul de transfer, imersai n lichidul dielectric, sunt alimentai de la un generator de impulsuri, care este sursa de tensiune (fig. 3.1). Dac intensitatea cmpului electric dintre electrozi este mai mare dect rigiditatea local a dielectricului, apare o descrcare electric ntre acetia. Transformarea energiei electrice prin dozarea ei, temporal i spaial, n energie de efect, are ca urmare formarea craterelor de prelevare, din obiectul de prelucrat, respectiv a craterelor de uzare, din obiectul de transfer. Prelucrarea electrochimica isi are originea in principiul electrolizei pus in evidenta de Faraday. Conform acestui principiu, daca metalul ce se doreste a fi prelucrat este pus la anod, iar electrodul-scula la catod, intre ele fiind dispus un electrolit constituit in general dintr-o solutie apoasa de saruri, la aplicarea tensiunii de c.c., metalul de la anod este consumat, materialul desprins deplasandu-se in solutie sau depunandu-se pe catod. Desi noua, metoda a capatat largi domenii de utilizare , realizandu-se echipamente complexe de prelucrare, care ofera fata de echipamentele clasice productivitati mai mari si suprafete prelucrate de 'calitate superioara'. Trebuie mentionat, de asemenea, faptul ca se pot scoate piese la cota finala fara a mai fi nevoie de alte prelucrari si ca in piesa uzinata lipsesc tensiunile superficiale rezultate dintr-o transformare structurala a piesei in timpul procesului. Presupunand cei doi electrozi legati la bornele unei surse de c.c. ca in Fig . si cufundati intr-o solutie apoasa de saruri (NaCl sau NaNO3 care contine ioni negativi A si pozitivi B+) se constata ca la inchiderea circuitului, ionii vor migra spre electrozii de semn contrar. In analiza procesului trebuie luati in considerare si ionii rezultati din disocierea moleculelor de apa OH si H+ si de dizolvarea anodica a metalului, adica trecerea sa in solutie. Reactiile care se pot stabili intre cei doi electrozi pot fi dupa cum urmeaza.
-8-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Se observa ca la fiecare electrod sunt posibile trei feluri de reactii care se pot desfasura simultan sau prin variatia conditiilor de lucru (curent, temperatura, concentratia solutiei, pH, agitare etc.) numai dupa una din ele. Pentru cazul prelucrarii electrochimice a metalelor, spre exemplu, este necesar sa se dirijeze procesul de elec-troliza astfel incat la anod sa se desfasoare in proportie cat mai mare reactia de tip 3 (de care depinde randamentul operatiei), iar la catod reactiile de tip 1' sau 2' si evitandu-se 3', mai ales in cazul prelucrarilor dimensionale, care reclama mentinerea constanta a profilului catodului-scula.

Fig.3 .2 Schema de principiu al procesului electrochimic; 1) anod; 2) catod; 3) electrolit; A si B+ ionii obtinuti prin disocierea electrolitului; E campul electric ce se stabileste intre electrozi; R rezistenta variabila; V voltmetru.[1] - la anod, reactie de oxidare 1) A--e > Ao 2) OH--e OH 2 OH-> H2O + 1/2 O 2 (degajare de oxigen) 3) Me + + e-> Me (trecerea metalului in solutie)
- La catod, reactie de reducere

(descarcarea anionului)

1) B+ + e->Bo (descarcarea cationului) 2) H+ + e ->H 2H->H2 (degajare de hidrogen) 3) Me + + e->Me (depunere de metal) Pentru un proces anodic reprezentat de o reactie de tip 3, cantitatea de metal mt dizolvata de curentul I(A) in timpul t (ore) este data de relatia: mt = K I t [g] (Legea lui Faraday) Coeficientul K, denumit echivalentul electrochimic, este o marime caracteristica fiecarui metal si reprezinta cantitatea de metal dizolvata la anod atunci cand trece un curent de 1A, timp de o ora. Datorita fenomenelor secundare din procesul de electroliza pierderi datorita rezistentei electrolitului si reactiilor parazite de tipul 1 sau 2 cantitatea de metal efectiv
-9-

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

dizolvat mef este mai mica decat cea rezultata prin legea lui Faraday mf incat randamentul procesului se poate exprima prin relatia:

Aceeasi relatie poate fi exprimata in energii sub forma:

,(%) cu Wp< Wt . Wt - energia teoretica; Wp - energia practic utilizata; Ut si Up - tensiunea teoretica si practica masurata in baie; It si Ip - curentul conform legii lui Faraday si cel stabilit in baie. Daca principiul prelucrarii electrochimice este relativ simplu, utilajele bazate pe acesta sunt deosebit de complexe, in special in ceea ce priveste realizarea surselor de curent, care ating valori pana la 50.000A (c.c.) si introducerea sub presiune a electrolitului (10 70atm) in interstitiul redus de cativa m dintre catod si anod, ceea ce conduce la constructii tip cheson. Deplasarea electrozilor trebuie sa fie constanta si lina, iar distanta dintre acestia sa se pastreze egala conform programului realizat de schema de automatizare a masinii. Atentie deosebita trebuie acordata filtrarii si regenerarii electrolitului, stiut fiind ca in timpul procesului materialul desprins si arderile pot strica conductibilitatea lichidului. Viteza de curgere a electrolitului fiind in stricta dependenta de densitatea curentului, masinile sunt prevazute cu pompe de debit mare (sute de m/sec).
Fenomenele fizico-chimice care apar sub aciunea descrcrii electrice n impuls

1)La suprafata piesei: Modificrile locale ale strii de agregare i structurii Deformrile i ruperile micro- i macroscopice cauzate de variaia temperaturii Expulzrile de material cu formri de cratere

Eroziunea suprafeei de prelucrat i trecerea particulelor metalice prelucrate n lichidul dielectric.Modificarea proprietilor materialului din straturile de suprafa . 2) In dielectric: Strpungerea electric Formarea undei mec anice de oc Circulaia produselor eroziunii

Modificarea proprietilor lichidului dielectric. Evacuarea produselor eroziunii de pe suprafeele active ale piesei semifabricat i electrodului scul i din spaiul de lucru.
- 10 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

3) La suprafaa electrodului scul : Modificri locale ale strii de agregare i structurii Deformrile i ruperile micro- i macroscopice cauzate de variaia temperaturii Expulzrile de material cu formri de cratere Formarea i meninerea unor pelicule protectoare.

Uzarea prin eroziune a suprafeelor active cu trecerea particulelor prelevate n lichidul dielectric. Modificarea proprietilor materialului din straturile de suprafa.

4.Aspecte tehnologice privind posibilitatile de prelucrare prin eroziune electrochimica

Principalele operaii de prelucrare prin electroeroziune: orificii simple,orificii complexe,orificii complexe profilate, caviti la matrie, debitri, gravri, orificii multiple, fante, orificii curbilinii, ndeprtarea sculelor rupte, orificii adnc. Din Tab.[3.1] reiasa faptul ca acest procedeu este preferabil de aplicat doar in utilizarea anumitor operatii iar in rest doar daca de alte solutii nu dispunem sau daca nu este o alta rezolvare. a) c)

Fig. 4.1 a)Cavitati de matrice;b)Orificii complexe;c) orificii curbe[3] Suprafete prelucrate prin electro eroziune: Orifcii curbe Interioare Exterioare Taieturi complicate Stelate Poligonale Fig.4.2.c)Orificii complexe profilatel;e)debitari[3]

- 11 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Aceste tehnologii permit obtinerea unor prelucrari de precizie care nu se pot obtine prin procedeele mecanice clasice; de asemenea, ofera o mare productivitate datorita c apacitatii inalte de eroziune prin dizolvarea anodica a materialelor. Dezvoltarea in continuare a acestor tehnici va depinde in mod decisiv de modul in care se va mari precizia. In orice caz, pentru anumite domenii, masinile bazate pe acest principiu ocupau deja la sfarsitul anului 2000 un procent important, cum este cazul constructiei de masini hidraulice si aerospatiale, domenii de aplicare ideale pentru tehnologiile electrochimice (forma pieselor, materialului si numarul lor).

4.1Aplicatii ale procedeului

a) Gaurirea electrochimica Exista echipamente specializate destinate acestei operatii de practicare a unor cavitati in piese metalice. Electrodul-scula de tip tubular si cu partea frontala de forma cavitatii ce se doreste a se obtine este pus la potentialul negativ al sursei de c.c., piesa supusa prelucrarii fiind anodul. Electrolitul circula prin catodul tubular si antreneaza din locul prelucrarii materialul metalic. In Fig. 4.3, este prezentat succint principiul, atragand atentia asupra faptului ca dis tanta dintre electrozi este de ordinul 0,1 0,5mm. Daca tensiunea pe electrozi este de ordinul a 10 25V, curentul necesar procesului este de 10 50000A, ceea ce permite obtinerea unor viteze de prelevare a materialului de 2 3000m/min.cm2 si o calitate a suprafetei Ra de 6,3 0,8.

Fig. 4.3. Schema de principiu a gauririi electrochimice; 1) electrod scula, 2) piesa de gaurit (anod); 3) piesa suport; 4-5) intrarea si iesirea electrolitului; 6) orificiul obtinut prin prelucrare.[1]

Catozii se executa in general din materiale electroconductoare rezistente la agentii corosivi: oteluri inox, aliaje speciale, cupru, alama, bronzuri, aliaje de aluminiu. De precizia formei geometrice a sculei depinde precizia prelucrarii obiectului supus coroziunii. Multe echipamente sunt prevazute cu posibilitati de realizare a unui sistem multiplu de electrozi pentru practicarea unor gauri de forma mai complicata si pentru cresterea productivitatii. In varianta, se executa masini destinate si taierii pieselor, in care situatie, electrodul executa o miscare de deplasare fata de piesa. Pentru sectionare se foloseste o placa de taiat sau o sarma manevrata cu un ferastrau panglica. Comanda numerica a miscarii relative dintre elec-trod si piesa permite sectionari atat bidimensionale, cat si tridimen-sionale.

- 12 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

b) Strunjirea electrochimica Numeroase cercetari au fost dirijate spre realizarea unor echipamente de strunjire pe principiul electrochimic. Piesa ce urmeaza a fi prelucrata se roteste in jurul unei axe care este perpendiculara pe directia avansului electrodului, incat piesa poate fi prelucrata printr-o singura operatie pe intreaga lungime. Diversele constructii de strunguri asigura in principiu izolarea arborelui in miscare, fata de electrolit, prin carcase realizate in general din material plastic, fibre de sticla etc. Piesele strunjite prin acest procedeu ofera suprafete curate, nesesizandu-se tensiuni superficiale sau urme de prelucrare mecanica. Electrozii utilizati la strunjirea electrochimica pot fi tubulari sau plati; la cei tubulari electrolitul curge prin interiorul acestora, pe cand la electrozii plati , el este pompat in spatiul activ prin ajutaje. Fig. 4.4. Forme de electrozi tubulari utilizati in procese de strunjire; a)suprafata concava; b) convexa; c) plata.[1]

In Fig. 4.4, se dau cateva tipuri de electrozi utilizati in procese de strunjire. Suprafata activa a electrozilor poate fi concava, convexa sau plana. Electrozii cu suprafata activa concava sunt potriviti atunci cand raza de curbura a suprafetei active este egala cu raza piesei de prelucrat, situatie insa intalnita doar scurt timp, pentru ca diametrul piesei scade continuu pe masura prelucrarii. Cand razele de curbura nu sunt egale, densitatea curentului creste la marginile electrodului si apar scurtcircuite care deterioreaza electrodul si piesa prelucrata, iar la electrozii tubulari cu suprafata activa plana se poate ajunge la scurtcircuite in zona colturilor, in timp ce la cei de forma convexa posibilitatea de aparitie este redusa. Ca electrolit de lucru, rezultate bune da acela constituit din 8% NaCl si 12% NaNO3 in solutie apoasa; otelurile prelucrate sunt cu suprafete bine polizate la care adancimea medie a asperitatilor este de ordinul 0,05 0,1m. c) Profilarea unor piese In cazul in care se doreste realizarea unor piese cu un profil special (roti, biele, palete de turbine etc.), exista masini de mare productivi-tate, bazate pe acelasi principiu al eroziunii electrochimice. Spre exem-plu, in cazul obtinerii unui profil de paleta se procedeaza ca in Fig. 4.5.

- 13 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Fig.4.5 Profilarea unei piese complexe, utilizand o tehnologie de prelucrare electrochimica : 1) blocul din care urmeaza sa se realizeze paleta turbinei; 2-5) electrozi comandati, care executa parti din profil; 6) piesa finala; C) chesonul in care are loc procesul; 7) electrolitul in care are loc procesul.[1] Blocul de prelucrat este introdus in chesonul C in care se gaseste introdus electrolitul 7 si prin miscarea succesiva a electrozilor 2-5 asupra piesei bloc 1 (anodul) dirijati de un bloc logic, se ajunge la profilul dorit. Productivitatea masinii este excelenta, realizandu-se timpi de uzinare de 20-30 ori mai mici decat cei oferiti de alte mijloace clasice. Pentru alte configuratii de piese, cum este cazul rotoarelor de turbina, roti dintate etc., tehnica este asemanatoare, bazandu-se pe realizarea unor electrozi care sa reproduca profilul dorit in piesa de prelucrat (anodul). d) Alte aplicatii ale procedeului Netezirea electrochimica consta in trecerea piesei metalice a carei suprafata se doreste a i se prelucra asperitatile (anodul) prin fata unei placi lise (catod) si intre care circula sub presiune un electrolit constituit dintr-o solutie de NaCl. Curatirea pieselor de oxizi metalici, asa-zisul 'tunder', se poate face printr-o decapare anodica, piesa de decapat introducandu-se intr-o baie de diverse solutii de acizi si saruri, ea jucand rolul de anod. Debavurarea electrochimica este un procedeu prin care este indepartat surplusul de material de pe marginile sau de pe conturul unei piese. Electrodul-scula (catodul) este foarte ingust 0,5 3mm si se aseaza la cca 1mm de piesa cu bavura (anodul). In canalul dintre acesti electrozi se scurge un electrolit constituit din 10 20% NaCl sau NO3Na. Debavurarea isi gaseste largi aplicatii in industria de mare serie, in special in constructii de masini, putandu-se realiza: biele, arbori cotiti, roti dintate, reductoare, tole de transformator sau dinam.

4.2 Procedeeul de prelucrare electrochimic se poate aplica sub divers e forme:

fie imprimndu-i sculei o micare de avans -adncire, realiznd o gurire electrochimic fie imprimndu-i acesteia o micare de rotaie i o micare de avans, realiznd o frezare electrochimic fie combinnd micarea de avans a sculei cu rotaia piesei de prelucrat, obinnd strunjirea electrochimic sau prin mentinerea ansamblului imobil, realizand debavurarea electrochimica sau polizarea electrochimica
- 14 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Procedee de prelucrare electrochimica sunt difereniate dup modul n care practic se ndeprteaz pelicula pasiv, de pe suprafaa anodului. Din acest punct de vedere se cunosc urmtoarele variante:
cu depasivare natural

cu depasivare artificiala- aceasta se imparte la randul ei in alte 2 variante depasivare abraziva si hidrodinamica

4.2.1 Prelucrarea hidrodinamic

prin

eroziune

electrochimic

cu

depasivare

Prelucrarea prin eroziune electrochimic hidrodinamic se aplic la prelucrarea materialelor electroconductoare, dure i foarte dure precum i a materialelor cu proprieti termofizice deosebite, de exemplu la executarea matrielor pentru forjare i ambutisare, paletelor de turbin etc.(fig.4.2.1)

Fig.4.2.1 Schema de principiu a prelucrrii prin eroziune electrochimic cu depasivare hidrodinamic: 1 - cap portscul; 2 - masa mainii; 3 - generator; 4 pies (anod); 5 - generator;6 - pompa i filtrul.[3]

Modul de lucru in acest caz este urmatorul piesa de prelucrat 4, aezat pe masa mainii 2, este conectat la anodul unui generator de curent continuu cu tensiune de 5 - 24 V i cureni pn la 50.000 A. Electrodul-scul 3 este legat, la rndul lui la catod, fiind fixat pe capul portscul 1, avnd o micare de avans reglabil. Meninerea unui anumit interstiiu impus de procesul de prelucrare se efectueaz cu ajutorul regulatorului automat de avans, n funcie de mrimile electrice din spaiul de lucru. Un sistem tehnic de pomp -filtru dirijeaz electrolitul n spaiul dintre electrozi. n timpul procesului, electrolitul iese sub presiune ncrcat cu hidroxizi metalici, formai ca urmare a eroziunii, bule de hidrogen, oxizi, aer, vapori etc., nclzii la o temperatur superioar celei de intrare.

- 15 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

4.2.2 Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare natural

Procedeul se numete cu depasivare natural, deoarece nu folosete nici un mijloc de nlturare a peliculei pasive, ntruct el nu se aplic la nlturarea adaosurilor de prelucrare sau tehnologice ci numai pentru o egalizare a microneregularitilor de la suprafaa pieselor finite. De aceea, procedeul mai este cunoscut i sub denumirea de lustruire electrochimic, iar s chema de principiu a acestui procedeu de prelucrare este reprezentat n figura de mai jos. Fig.4.2.2 Schema de principiu a lustruirii electrochimice: 1 - electrod; 2 - obiectul de lustruit; 3 - electrolit .[4] Metoda este folosit la lustruirea paletelor de turbin din oel foarte dur, la lustruirea evilor etc.

4.2.3 Prelucrarea prin eroziune electrochimic cu depasivare abraziv (electroabraziv).

Procedeul se bazeaz pe combinarea procesului de eroziune electrochimic cu aciunea de depasivare forat mecanic cu ajutorul unei scule abrazive. Scula electroconductoare 1 este legat la polul negativ al unei surse de curent continuu, avnd o micare relativ, n raport cu piesa 6, care este legat la polul pozitiv al aceleiai surse. Electrolitul 3 este adus ntre scul i pies iar ndeprtarea peliculei pasive 5 i a produselor eroziunii are loc, n primul rnd, la nivelul asperitilor 4 de ctre aciunea abraziv a sculei. Procedeul este aplicat la ascuirea sculelor, la rectificarea electrochimic etc. Procedeul se realizeaz cu un disc rotitor, din alam diamantat, legat la polul negativ al sursei de curent continuu. Piesa conectat la polul pozitiv este adus n contact cu discul rotitor. ntre pies i disc se introduce electrolit cu particule abrazive (vezi schema prelucrrii electroabrazive). Fig.4.2.3S chema prelucrrii electroabrazive: 1-piesa de prelucrat; 2-electrolit; 3-disc din alam, diamantat; 4-arbore rotitor; 5-lagr; 6-circuit electric; 7-cablu ectric.[4]

- 16 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

4.2.4 Procedee de acoperire electrochimic

Structura unui echipament pentru realizarea acoperirilor electrochimice este, n mare msur, similar celei a echipamentelor utilizate, de obicei, pentru lustruirea electrochimic; de altfel, n multe cazuri, acoperirile electrochimice i lustruirea electrochimic se realizeaz n acelai atelier i eventual chiar apelnd la aceleai echipamente. Zincarea asigur pieselor din oel protecie mpotriv coroziunii atmosferice, a coroziunii generate de umezeal, de gazele de ardere, de produsele petroliere, de soluii alcaline avnd concentraii mici sau medii. Cuprarea (armirea) este utilizat fie n scopuri decorative, fie pentru obinerea unor bune proprieti antifriciune, fie pentru crearea unui strat intermediar, nainte de cromare sau de nichelare, de exemplu. Cositorirea(stanarea) asigur protejarea mpotriva coroziunii (ce se produce n atmosfer sau n medii care conin acizi organici), faciliteaz realizarea prin lipire a contactelor electrice din aparatura radioelectronic, permite obinerea mbinrilor filetate etane sau confer un aspect decorativ agreabil. Stratul de cositor dispune de o bun rezisten mecanic i de o plasticitate acceptabil. Grosimea stratului depus pe semifabricatele din oel i pe conductorii din cupru este de 4...6 m; pentru contactele electrice, acest strat poate fi i mai subire, de 1...2 m. Asigurarea unui aspect decorativ deosebit face necesar parcurgerea urmtoarelor operaii: pregtirea suprafeelor; depunerea unui strat de cositor de 1...3 m; tratament termic constnd ntr-o nclzire i meninere la 300...400 o C, timp de 3...5 min, cea ce conduce la o topire superficial a cositorului; a doua cositorire, la o densitate de curent de 0,1...0,3 A/dm2; splare, uscare, acoperire cu lac. Cea de-a doua cositorire determin o depunere mai intens, ndeosebi la marginile grunilor topii, aceasta conducnd la obinerea unui asp ect ornamentat. Acoperirea cu plumb confer pieselor o rezisten bun la coroziune n aer umed, n acid sulfuric, fosforic, fluorhidric, cromic, n clor, n gazele de ardere, n combustibili lichizi etc. Dat fiind rezistena mecanic sczut a stratului de plumb, este necesar ca grosimea acestuia s fie de circa 500...2000 m. Un aspect mat se obine utiliznd un electrolit de tip fluoroborat, fluorosilicat sau acetat. Alamirea s e folosete fie n scop decorativ - protector (cu sau fr lcuire), fie pentru crearea unui strat intermediar, nainte de cromare, nichelare etc. Argintarea este utilizat: pentru protejare mpotriva coroziunii (n industria chimic);
- 17 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

pentru mbuntirea caracteristicilor electrice ale unor piese realizate din cupru, alam, oel, prin micorarea rezistenei electrice de contact;

pentru obinerea unui aspect decorativ agreabil (n cazul diverselor obiecte de art, al bijuteriilor etc.); pentru realizarea unor suprafee cu capacitate ridicat de reflectare a luminii; pentru realizarea electrozilor din acumulatoarele de tip Ag - Cd sau Ag - Zn; Depunerea aurului se folosete pentru a obine o rezisten mare la coroziune, pentru mbuntirea comportrii la uzur i pentru creterea conductivitii specifice. Colorarea pieselor din materiale metalice se folosete, n primul rnd, n scop decorativ; n raport cu ansamblul condiiilor de lucru, se obine o coloraie obinuit, semilucioas ori lucioas. Multe dintre operaiile de colorare nu necesit prezena curentului electric, ele avnd un caracter pur chimic; exist ns i unele procedee (de exemplu, colorarea n albastru nchis, n brun sau n negru a oelului, colorarea n negru a argintului, n verde a cuprului, n gri - negru a zincului etc.) ce necesit un curent electric cu o anumit densitate sau o anumit tensiune de lucru.

4.2.5METODE DE PRELUCRARE A METALELOR PRIN EROZIUNE COMPLEXA ELECTRICA SI ELECTROCHIMICA

Prin aceasta tehnologie, prelucrarea metalului are loc datorita efectului simultan al dizolvarii anodice si al descarcarilor electrice prin impulsuri dirijate (electroeroziunea), ce se stabilesc intre electrodul-scula si piesa de prelucrat. In procesul prelucrarii, poate predomina, la un moment dat, fie dizolvarea anodica (la valori mici ale puterii specifice introdusa in spatiul de lucru), fie procesul termic al descarcarilor electrice. In orice caz, in orice moment, actioneaza ambele tipuri de procese, ceea ce are ca efect cresterea debitului de material extras din piesa, comparativ cu alte procedee. Ca exemplu, productivitatea poate sa atinga valori pana la 8000mm3/minut. Acest procedeu, cunoscut si sub denumirea de anodo-mecanic,si-a gasit aplicatii in operatii de rectificare, in decupari dupa profil, in taierea metalelor dure. Procesul de prelucrare este influentat de cativa factori: - tensiunea dintre electrozi; aceasta caracterizeaza stabilitatea procesului; - curentul de lucru, respectiv densitatea de curent; - presiunea dintre electrozi (de aceasta depinde mentinerea celorlalti doi); - viteza dintre electrozi care influenteaza procesul de evacuare a materialului erodat si eficienta electrolitului in zona de uzinare; - lichidul de lucru, care sa fie viscos sau solid pentru a impiedica scurtcircuitarea electrozilor; - natura surselor de alimentare si a circuitelor de lucru, stiut ca de acestea depind variatia tensiunii si a curentului, frecventa si energia descarcarilor etc.

- 18 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Prelucrari prin acest procedeu:

a)Taierea In cazul unor aliaje dure, oteluri refractare sau calite, aliaje speciale, se poate efectua operatia de taiere cu instalatii functionand pe principiul eroziunii complexe electrice si electrochimice. Electrodul negativ (catodul) poate fi constituit dintr-o banda sau disc (1), piesa ce urmeaza a se debita (2) fiind pusa la polul pozitiv al sursei. Acolo unde are loc taierea, se face o injectie de electrolit (3) (Fig.4.2.5 ). Fig.4.2.5. Procedeu de taiere prin eroziune complexa cu banda a si cu disc b: 1) electrodul scula (catod); 2) metalul de prelucrat (anod);3) electrolit (silicat de sodiu).[1]

b) Ascutirea In cazul ascutirii sculelor, echipamentele functionand pe baza acestui principiu ofera caracteristici tehnice superioare atat din punct de vedere al materialului extras prin uzinare, dar si al calitatii prelucrarii taisurilor, al productivitatii net superioare celorlalte procedee. Rezultate excelente a dat acest procedeu in cazul ascutirii cutitelor, frezelor, placutelor pentru operatii de rectificare a unor suprafete plane sau profile. In Fig. 4.2.6, se prezinta schema de principiu. Fig. 4.2.6. Ascutirea sculelor: 1) electrodul scula (catod); 2) metalul de prelucrat (anod); 3) electrolit (silicat de sodiu).[2]

c) Gaurirea Pentru practicarea unor gauri si cavitati in materiale feroase, in aliaje dure si speciale, utilizate mai sus la confectionarea matritelor si stantelor, s-au realizat echipamente functionand pe principiul eroziunii complexe. Fig. 4.2.7. Gaurirea; 1) electrodul scula (catod); 2) metalul de prelucrat (anod);3) electrolit (silicat de sodiu); 4) bac izolant.[2]

Intr-un bac izolant in care se introduce ca electrolit o solutie de silicat de sodiu, se gasesc piesa de prelucrat 2 si electrodul-scula 1, pus la potentialul negativ al sursei. Electrodul

- 19 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

este foarte exact prelucrat si are posibilitatea de a se deplasa pe verticala, avansand succesiv in piesa in care se doreste a se practica cavitatea (Fig. 4.2.7). Materialul prelevat si aparut, datorita atat efectului electrochimic, cat si al celui electroeroziv, este transportat de catre electrolit in afara locului de uzinare. d) Rectificare si mortezare Pe acelasi principiu, pentru piese de suprafata mare, realizate din metale sau aliaje dure, s-au construit utilaje tehnologice capabile de a oferi gradul de prelucrare dorit si cu o mare productivitate. In principiu, ele constau din unul sau mai multe discuri ce constituie catodul si care prin rotire asupra piesei de uzinat (2) realizeaza prelucrarea dorita. In Fig. 28, se prezinta principiul. Fig. 28. Rectificare si mortezare; 1) electrodul scula (catod); 2) metalul de prelucrat (anod); 3) electrolit (silicat de sodiu).[2]

Echipamentele functionand pe principiul eroziunii complexe preiau atat din avantajele eroziunii electrochimice, cat si ale celei electrice, dovedind o mai mare suplete in exploatare. Utilizarile de pana acum in diverse operatii industriale: debitari, rectificari si mortezari, gauriri, profilari etc. arata obtinerea unor parametri tehnici superiori fata de cei oferiti de echipamentele clasice. In special, productivitatea de cateva ori mai mare lasa sa se intrevada pentru viitor o extindere a domeniilor de aplicatie.

5.Utilaje si scule utilizate pentru prelucrarea prin eroziune electrochimica

Fig.5.1 Schema unei masini universale de prelucrat prin eroziune electrochimica[3]
1 surs de curent continuu 2- regulator de avans 3- electrod 4- obiect de prelucrat 5- rezervor de elctrolit 6- filtru 7- pomp 8- instalaia de rcire 9- cuv cu medi de lucru

- 20 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

La obtinerea unor performante optime in functionarea masinii de prelucrare prin eroziune electrochimica, concura mai multi parametri si anume: interstitiul de lucru ( ), presiunea (p), debitul (Q), temperatura electrolitului (T), natura electrolitului si concentratia sa, forma sculei si a electrodului, tensiunea de lucru (U), curentul de lucru (I). De exemplu, pentru un regim de lucru reprezentativ, s-au stabilit urmatorii parametri: tensiunea U = 15V; densitatea de curent J = 30A /cm2; interstitiul de lucru = 0,3mm; presiunea p = 4daN/cm2; concentratia - 10%; natura electrolitului - NaCl; intervalul de temperatura - 30- 40oC; curentul de lucru - 500 1500A. Interstitiul de lucru necesar prelucrarii unei piese se obtine din relatia:

unde: Ew echivalentul chimic al materialului de prelucrat; U tensiunea de lucru; conductivitatea materialului de lucru;g densitatea materialului de lucru; F constanta Faraday viteza de prelucrare Conform legii II a lui Faraday, la trecerea curentului electric prin solutia de electrolit, cantitatea de substanta eliberata la anod este proportionala cu echivalentul chimic. Pentru un aliaj format din mai multe elemente avand masele atomice A 1, A..An, valentele Z1, ZZ n si compozitia in procente X1, XXn, viteza specifica de prelucrare Vsp se va obtine dintr-o relatie de tipul:

Viteza de prelucrare electrochimica se obtine din relatia:

unde: - greutatea specifica a aliajului g/mm3;S - suprafata de lucru (mm2);I - curentul de lucru. In studiul prelucrarii electrochimice, un loc deosebit il ocupa semifabricatul de la care se porneste prelucrarea: asemenea semifabricate se obtin, de regula, prin forjare pentru realizarea unui adaus de prelucrare minim. Perfectionarile introduse in sistemele de prelucrare prin eroziune electrochimica au condus la cresterea performantelor prelucrarii si constau in folosirea comenzii numerice si
- 21 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

adaptive si in conducerea cu calculatorul a proceselor de prelucrare. Comanda numerica a permis automatizarea ciclului de lucru si reglarea rapida a masinii la prelucrarea unei noi tipodimensiuni de piesa. La prelucrarea unor suprafete complexe se folosesc electrozi scula cu mai multe orificii de alimentare cu electrolit a zonei de lucru, iar sistemul de conducere a prelucrarii se complica, fiind necesare controlul si reglarea mai multor parametrii pentru a se obtine o precizie ridicata a prelucrarii si o rugozitate buna a suprafetei in conditiile asigurarii unei productivitati ridicate. Numarul mare de parametrii, care determina sau numai influenteaza prelucrarea electrochimica, impugn utilizarea unui calculator numeric de process pentru realizarea unor modele complexe de conducere si a algoritmului necesar. Operatii la care se aplica procedeul de prelucrare prin eroziune electrochimica: gurirea i copierea suprafeelor complexe prelucrarea suprafeelor plane honuirea electrochimic rectificarea strunjirea exterioar, interioar i frontal prelucrarea suprafeelor interioare profilate prelucrarea suprafeelor paletelor de turbin guriri de precizie ascuirea sculelor calibrarea barelor prelucrarea cu tub perforat acoperirea electrochimic

6.Tendinte de dezvoltare in viitor

Posibilitatea de a prelucra metale dure si a obtine forme foarte complicate ce nu se pot obtine la aceeasi calitate si rentabilitate prin nici un alt procedeu de aschiere sau transformare a facut ca numeroase firme sa construiasca tipuri de asemenea masini, specializate pentru una sau mai multe operatii. Gama larga de aplicatii a caror complexitate este deosebita: rotoare, palete de turbina, roti de cuplaj, roti dintate, dar si came, biele, cochilii si forme de turnat, valturi, forme pentru placi ceramice, cochilii extrudate de forme speciale, alezaje. Ca timpi de lucru, trebuie remarcate valorile reduse fata de cele date de alte tehnologii cunoscute, ceea ce, pentru o productie de serie mare, constituie un factor decisiv in stabili rea rentabilitatii procesului.
- 22 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

Pe baza caracteristicilor referitoare la materialul piesei, la electrolitul utilizat, la forma si dimensiunile piesei, tensiunea de lucru si caderea de tensiune in electrolit, vitezele de avans, debitul de electrolit pe diferite faze ale prelucrarii, marimea deplasarilor, dupa care calculeaza temperature electrolitului la iesirea din zona de lucru, timpul de prelucrare , fortele aplicate sistemului de avans. Marimile stabilite de calculator sunt transmise, prin intermediul unui convertor digital analogic, elementelor de executie si reglare a masinii. Astfel, se efectueaza deplasarea rapida a electrodului scula si apoi deplasarea cu viteza de avans ,alimentarea cu energie la tensiunea comandata, alimentarea cu electrolit la presiunea, debitul si temperatura comandata. In functie de valorile efective ale parametrilor prelucrarii, ca tensiunea de lucru, intensitatea curentului, viteza si pozitia electrodului scula, debitul de electrolit, temperature si conductivitatea acestuia, care sunt transmise calculatorului prin convertorul analogic digital aceasta introduce corectiile necesare pentru obtinerea obiectivelor stabilite sistemului de prelucrare. In conditiile unor serii mici de fabricatie, prelucrarea prin eroziunea electrica a matritelor si a formelor de turnare este mai mica si economica decat cea prin eroziune electochimica . Dar, in aceste cazuri, in stratul superficial se produce o durificare a acestuia , o modificare a compozitiei chimice, apar tensiuni interne si chiar fisuri. Datorita faptului ca matritele si formele de turnare sunt supuse la solicitari termice variabile, calitatea relative scazuta a suprafetei , zonele albe care apar si tensiunile interne determina o durabilitate mai scazuta a acestora . Astfel, este necesar sa se execute, dupa prelucrare , o lustruire a suprafetelor erodate si sa se inlature zonele influentate termic. Aceste prelucrari suplimentare se pot executa numai manual, configuratia pieselor fi ind deosebit de complexa si dureaza foarte mult. Odata cu utilizarea unui dielectric nou, pe baza de apa , la prelucrarea prin eroziune electrica s- a ivit posibilitatea folosirii eroziunii electrochimice la inlaturarea stratului superficial, modificat termic, unindu-se astfel doua procedee intr-o singura masina. Deoarece , pentru eroziune electrica este nevoie de un dielectric, iar pentru eroziune electrochimica de un electrolit, trebuie ca intre cele doua prelucrari sa se schimbe mediul de lucru. Aceasta schimbare poate avea loc mult mai usor cand este vorba de doua medii pe baza de apa, decat in cazul utilizarii unui dielectric pe baza de ulei. Stratul de material, care trebuie inlaturat prin eroziune electrochimica, are o grosime de cel mult 0,5 mm, astfel ca prelucrarea poate fi efectuata fara avansul electrodului scula, precizia dimensionala si forma fiind foarte ridicata. Aceasta combinatie de procedee prezinta un potential ridicat de dezvoltare in viitor, formele de turnare si gravurile matritelor se pot realize sigur, rapid si economic si in conditiile unor serii mici de fabricatie. In concluzie, in viitor se urmareste minimizarea costurilor de prelucrare, scaderea energiei folosite pentru prelucrare si o automatizare sistematica a productiei, aceastea se pot optine
- 23 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

prin folosirea unor electroliti cu calitate superioare, dezvoltarea unor noi masini cu costuri de mentenanta si de utilizare mult mai scazute prin intermediul computerizarii productiei sau prin combinarea cu anumite procedee mai satisfacatoare din punct de vedere calitativ sau al costului de productie.

- 24 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

CUPRINS
1)Principiul de lucru 2 2)Stadiul actual 4 3)Prezentarea principiului de lucru al operatiei de prelucrare prin ------------eroziune electro chimica 7 4)Aspecte tehnologice privind prelucrarea prin eroziune --------------------------electrochimica 11 5)Utilaje si scule utilizate 20 6)Tendinte de dezvoltare si de viitor 22

- 25 -

Procesul tehnologic de prelucrare cu eroziune electrochimica

BIBLIOGRAFIE
1) http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronicaelectricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.php, 12.05.2013, 16:24 2) Metode si procedee tehnolocice, Vol II, Prof. Dr. Ing. FELICIA SPRNCEAN ANGHEL, ef lucrri D RAGO ANGHEL 3) AUXIL IA R C URRIC ULA R pentru CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI,Prof. HANCEA GHEORGHE, Prof. MNIGA VASILE 4) http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronicaelectricitate/TEHNOLOGII-DE-PRELUCRARE-A-MET14325.php, 12.05.2013, 17:48. 5) Tehnologii neconventionale, Valentin Tabacaru, Mihaela Banu , Galati 2008 6) MATERIALE I TEHNOLOGII NECONVEN IONALE Prof.univ.dr.ing.Ioan-Lucian BOLUNDU, Chisinau 2012

- 26 -