Sunteți pe pagina 1din 33

Universitatea Tehnica Cluj Napoca

Facultatea de Constructii de Masini


Specializarea Masini si Sisteme de Productie
Lucrare de proiect semestrul I-
Disciplina :
Scule Aschietoare pentru Masini Unelte
Tema :
Calcul de proiectare pentru un burghiu elicoidal
2007 - 2008
Cuprins
Nr.crt Detaliu Pag
1 Fisa lucrarii 1
2 Cuprinsul lucrarii 2
3 Memoriu tehnic. Burghie date generale ,geometrie, elemente constructive 3
Proiect date initiale 1!
" Calcule proiectare 1!
1.Stabilirea schemei de aschiere 1!
2.le!erea tipului bur!hiului si a materialului sculei 1!
".Calculul avansului de lucru 2#
#.Calculul $ortei a%iale la bur!hiere 2#
&.Calculul $ortei principale de aschiere 2#
'.Calculul momentului de torsiune 21
(.Calculul puterii necesare) a puterii masinii*unelte si mecanismului de avans 21
+.,iametrul spatelui dintilor 22
-..naltimea $atetelor elicoidale si toleranta acesteia 22
1/.0atimea $atetelor elicoidale si toleranta acesteia 23
11.,iametrul miezului bur!hiului si toleranta acestuia 23
12.Pasul elicei bur!hiului 2
1".Un!hiul de inclinare al canalelor elicoidale 2
1#.0atimea dintelui $rezei pentru canalul elicoidal si toleranta acestuia 2
1&.1aza mare a canalelor elicoidale 2"
1'.1aza mica a canalelor elicoidale 2"
1(.0atimea dintelui $rezei pentru e%ecutarea canalelor elicoidale 2$
1+..naltimea dintelui $rezei 2$
1-.Un!hiul de inclinare a canalelor elicoidale 2%
2/.Un!hiul de de!ajare 2M 2%
21.Un!hiul de atac 3m 2%
22.Un!hiul de inclinare al taisului 2&
2".Un!hiul de de!ajare normal n 2&
2#.Un!hiul de asezare normal n 2&
2&.Un!hiul de de!ajare 2!
2'.Tehnolo!ia ascutirii bur!hielor 2!
2(.Norme de protectia muncii la e%ploatarea si ascutirea bur!hielor 32
$ Bi'liogra(ie 33
- 2 -
% Desen
2. Memoriu tehnic
Burghiele
1). Date generale
Burghiele sunt scule a)chietoare utili*ate la e+ecutarea g,urilor din plin, (iind dintre cele
mai r,sp-ndite scule.
.re'uie privite ca scule de degro)are, cu toate c,, /n numeroase situa0ii, g,urile
'urghiate pot (i considerate su(icient de precise, ast(el /nc-t nu mai necesit, prelucr,ri ulterioare.
1e construiesc, de regul,, cu dou, t,i)uri, a(late permanent /n contact cu materialul prelucrat /n
timpul a)chierii.
Clasificarea burghielor
Burghiele se pot clasi(ica dup, construc0ie )i dup, e+ecu0ie. 2n acest sens, /n (unc0ie de
construc0ie, se disting urm,toarele categorii principale de 'urghie3
Burghie cu canale elicoidale,
(Fig.1)
B
urghie cu canale drepte,
(Fig.2)
- 3 -
Burghie late, mono'loc sau cu lam, demonta'il,,
(Fig.3)
Burghie de centruire4
Burghie pentru g,uri ad-nci.
Burghiele elicoidale sunt cel mai (recvent utili*ate at-t datorit, unei geometrii mai
convena'ile a p,r0ii a)chietoare, c-t )i datorit, unei p,reci*ii sporite a prelucr,rii )i dura'ilit,0ii
totale ridicate, ca urmare a unui num,r mare de reascu0iri posi'ile.
Burghiele cu canale drepte repre*int, o solu0ie constructiv, mai simpl,, dar ridic, o serie
de pro'leme /n ceea ce prive)te evacuarea a)chiilor, mai ales /n ca*ul 'urghierii /n po*i0ie vertical,
sau a prelucr,rii g,urilor de ad-ncime relativ ridicat,.
Burghiele late sunt cele mai simple su' aspect constructiv, pre*ent-nd, /ns,, o serie de
de*avanta5e legate de dura'ilitate )i de preci*ia prelucr,rii. 1unt (olositem, mai ales, su' (orm, de
'urghie lam,, /n componen0a unor scule com'inate, pentru prelucrarea ale*a5elor, av-nd partea
a)chietoare (i+at, mecanic.
Burghiele de centruire au un domeniu speci(ic de (a'rica0ie )i utili*are, av-d caracteristici
constructive deose'ite.
2n ceea ce prive)te 'urghiele pentru g,uri ad-nci, acestea repere*int construc0ii
speciale, cu unul sau mai mul0i din0i, asimetrici, dar cu propriet,0i autocentrante.
Dup, materialul p,r0ii a)chietoare, e+ist,3
6 Burghie din o0eluri de scule4
6 Burghie din car'uri metalice sinteri*ate.
- 4 -
2). Geometria burghielor elicoidale
7lementele caracteristice geometriei 'urghielor elicoidale
(Fig.4)
a) Unghiul al canalelor elicoidale
8 se e+ecut, pentru a imprima t,i)urilor a)chietoare valori po*itive unghiului de dega5are,
precum )i a permite evacuarea u)oar, a a)chiilor.
9aloarea sa di(er, de al un punct la altul de pe t,i), (iind ma+im, la e+terior )i minim, la nivelul
diametrului mie*ului 'urghiului,
(1.1)
(1.2)
(1.3)
- 5 -
b) Unghiul de degaare !
8 m,surat /ntr8un plan paralel cu a+a 'urghiului )i care cuprinde direc0ia mi)c,rii principale de
a)chiere, este egal cu : /n acela)i punct,
(1.4)
;e*ult, c, valoarea lui <+ di(er, de la un punct la altul de pe t,i), (iind ma+im, la e+terior
)i minim, spre centru.
c) Unghiul de atac "
(Fig.5)
M 4 M1 =puncte e+terioare
din triun!hiul TMS1,
, sau din triun!hiul TM1S ,
) raportam ecuatiile)
- 6 -
TM
1
S
TMS
1
OQM
MM
1
M
1
MPM
1
poi )din triun!hiul dreptun!hic 45M rezult6 rela7iile
1ezulta) in $inal)

>1."?
;e*ult, c, unghiul de atac scade de la valoarea @ la e+terior, la o valoare minim, /n
punctul .1 de intersec0ie a t,i)ului principal cu cel transversal, /n care rM )i @M sunt date de rela0iile

>1.$?
>1.%?
d) Unghiul de #nclinare a t$i%ului
din triunghiul MM1M1A re*ult, rela0ia
- 7 -
din triunghiul MPM1 re*ult, rela0ia
, deci,
, iar valoarea unghiului M se o'0ine din triunghiul BCM, con(orm rela0iei
, unde 3
1e poate conclu*iona e+presia (inal, a unghiului de /nclinare a t,i)ului principal ca (iind 3
>1.&?
e) Unghiul de degaare &
- 8 -
Dnghiul de dega5are normal, N, este legat de paremetrii constructivi prin rela0ia 3
>1.!?
, de unde re*ulta relatia
>1.1#?
Ein-nd cont c, 2M este egal cu unghiul elicei :M, se deduce ca 3
>1.11?
, iar
>1.12?
f) Unghiul de a%e'are &
Dnghiul de a)e*are FN se o'0ine prin ascu0ire, iar legea de varia0ie pe care o prime)te
depinde de tipul supra(e0ei reali*ate, care poate (i3 conic,, elicoidal,, cilindro8circular,, cilindro8
eliptic, sau plan,.
2n ca*ul ascu0irii (e0ei de a)e*are dup, o supra(a0, conic,, unghiul F se (ormea*,
datorit, de*a+,rii a+ei 'urghiului (a0, de a+a conului imaginar cu valoarea @
- 9 -
>Fig.$?
1ec0ion-nd t,i)ul a)chietor cu un plan normal ce trece prin punctul M, va re*ulta o elips,
>Fig.%?
G+a mare a elipsei este 2a )i coincide cu a+a conului imaginar C1 C1, iar a+a mic, 2'.
G+a 'urghiului B B este deplasat, c,tre /n spate (a0, de a+a conului imaginar cu valoarea
@,re*ultand relatia 3
- 10 -
, /n care C/ este distan0a de la a+a conului la t,i)ul a)chietor, iar d/ este diametrul mie*ului.
7(ectuand calculele a(erente, re*ulta ca unghiul de ase*are N se calculea*a dupa
(oprmula 3
>1.13?
Dnghiul de a)e*are F+, m,surat /n plan a+ial, este dependent de FN )i se calculea*, cu
rela0ia 3
>1.1?
Gcest unghi interesea*, /n procesul de a)chiere, )i ca atare, /n (unc0ie de valoarea sa se
determin, unghiul de a)e*are m,surat /n plan normal, care urmea*, apoi a (i reali*at prin ascu0ire.
2n urma tras,rii cur'elor de varia0ie ale unghiurilor constructive ale 'urghiului elicoidal, >Fig. &?, se
pot trage urm,toarele conclu*ii3
>Fig.&?
Dnghiul : de /nclinare a canalelor elicoidale scade c,tre a+a 'urghiului )i, /n consecin0,, )i
unghiul +4
Dnghiul de atac @ scade spre mie*ul 'urghiului4
- 11 -
Dnghiul de /nclinare H /)i p,strea*, semnul negativ, cresc-nd /n valoare a'solut, c,tre
centrul 'urghiului4
Dnghiul de dega5are N scade spre mie*ul 'urghiului, unde cap,t, valori negative4
Dnghiul de a)e*are normal FN prime)te legea de varia0ie /n (unc0ie de metoda de ascu0ire4
pentru ascu0irea dup, o supra(a0, conic,, unghiul F cre)te c,tre a+a 'urghiului, dac, v-r(ul
conului imaginar este /ndreptat spre v-r(ul 'urghiului )i scade, dac, este /ndreptat invers.
Gceea)i varia0ie prime)te )i F+.
Dnghiul de a)e*are al t,i)ului transversal Ft cap,t,, (unc0ie de procedeul de ascu0ire, valori
mari, cuprinse /ntre 2I )i #I4 valorile mari ale acestui unghi sunt necesare, /ntruc-t, odat,
cu cre)terea unghiului Ft, cre)te corespun*,tor )i unghiul t.
Dnghiul de dega5are t al t,i)ului transversal, cap,t,, prin di(erite procedee de ascu0ire,
valori (oarte mici >t = 82"I J 8"I la ascu0irea elicoidal,, du'lu plan,, sau du'lu cilindro8
eliptic, )i t = 8""I J 8$%I, la ascu0irea conic,, cilindro8circular, sau cilindro8eliptic,?.
(). )arametrii geometrici optimi
Ka sta'ilirea parametrilor geometrici optimi ai 'urghielor elicoidale, se procedea*, dup,
metodologia general,, pornind de la cerin0ele de 'a*, privind satis(acerea ma+imal, a criteriilor de
optimi*are >dura'ilitate, capacitatea de a a)chia cu (or0e )i momente minime, la o preci*ie )i
calitate de supra(a0, impus,?, )i, 0in-nd totodat, seama de particularit,0ile procesului de 'urghiere,
/n sensul c,, at-t vite*a de a)chiere c-t )i parametrii geometrici constructivi )i (unc0ionali sunt
varia'ili de8a lungul t,i)ului.
Un!hiul optim de 8nclinare al canalelor elicoidale) : , se sta'ile)te /n (unc0ie de diametrul
'urghiului )i de materialul supus prelucr,rii. Gst(el, pentru diametre mari, sunt indicate valori
cuprinse /ntre 3#I 8 3"I, la care se o'0in a)chii spiralate ce se evacuea*, u)or, iar la diametre mici,
din cau*a sl,'irii dintelui odat, cu cre)terea unghiului :, valori cupreinse /ntre 1"I 8 22I. Pentru
diametre medii sunt recomandate valorile cuprinse /ntre 2#I 8 2"I.
Un!hiul optim de 8nclinare al canalelor depinde )i de natura materialului de prelucrat4 /n
acest sens, la prelucrarea o0elurilor aliate cu Lr = 13# 1"# daNMmm2, a (ontelor dure, cu NB =
2"# 3"# sau la prelucrarea ta'lelor, pentru evitarea ruperilor la st,pungerea piesei )i /nt,rirea
t,i)ului principal, se recomand, valori optime mici, : = 1#I 8 1&I. 9alorile indicate pentru unghiul
de /nclinare al elicei repre*int, )i unghiul de dega5are <+, m,surat la peri(eria t,i)ului principal.
Stabilirea valorii optime a un!hiului de v9r$ 2" . Dnghiurile de atac 2@ ale 'urghielor
elicoidale normale este de 11&I4 pentru materiale mai dure, peste %" daNMmm2, acest unghi se
alege /ntre 13#I )i 1#I, iar pentru materiale cu duritate mic,, de asemenea, 133I 8 1#I. Gceste
indica0ii nu pot (i generali*ate datorit, (actorilor di(eri0i care intervin la 'urghiere. Cu toate acestea,
pe 'a*a dependen0ei dintre criteriile de optimalitate )i unghiul de la v-r( 2@, c-t )i pe 'a*a
e+perien0ei de produc0ie, valorile optime ale acestui unghi depind, /ncea mai mare m,sur,, de
materialul de prelucrat.
- 12 -
9aloarea unghiului la v-r( 2@, )i legat de aceasta, (orma t,i)ului principal, pre*int, o
importan0, deose'it, asupra modului de comportare a sculei /n timpul lucrului )i anume asupra
u*urii )i dura'ilit,0ii acesteia.
.ipuri de taisuri 3
.,i) principal rectiliniu, o'0inut printr8o ascu0ire normal,4
>Fig.!?
.,i) principal cu dou, valori ale unghiului la v-r(, o'0inut printr8o ascu0ire du'l,4
.,i) principal cu trei valori ale unghiului la v-r(, o'0inut printr8o ascu0ire tripl,4
.,i) principal cur'iliniu.
.,i)ul principal rectiliniu pre*int, avanta5ul simplit,0ii, dar )i de*avanta5ul unei re*istan0e
la u*ur, )i deci dura'ilit,0ii relativ sc,*ute, ca urmare, /n primul r-nd, a condi0iilor /nr,ut,0ite de
evacuare a c,ldurii din *ona v-r(urilor e+terioare ale t,i)urilor principale, datorate unor unghiuri O
mici, iar /n al doilea r-nd, datorit, /nc,rc,rii energetice unitare ma+ime /n aceast, *on, a t,i)ului.
.,i)ul principal cu dou, valori ale unghiului la v-r(, pre*int, un t,i) au+iliar, /nclinat cu un
unghi 2@# mic)orat, @# = >#,$ #,%?@ )i o lungime c = #,"D, asigur-nd o cre)tere de p-n, la dou,
ori a dura'ilit,0ii (a0, de ca*ul t,i)ului rectiliniu normal, pe de o parte, datorit, mic)or,rii
compensatoare a grosimii alchiei >a1A P a1? /n *ona vite*elor ma+ime de a)chiere, iar pe de alt,
parte, datorit, m,ririi corespun*,toare a unghiului de v-r( a t,i)ului principal >OA Q O? )i /m'un,t,0irii
condi0iilor de evacuare a c,ldurii /n aceast, *on,.
.,i)ul principal cu trei valori ale unghiului de v-r( )i t,i)ul cur'iliniu pre*int, avanta5e )i
mai pronun0ate /n ce prive)te re*isten0a la u*ur,, dura'ilitatea )i deci productivitatea 'urghielor
elicoidale, dar pre*int, unele greut,0i de ordin tehnoligic4 aceste di(icult,0i pot (i eliminate prin
ascu0iri dup, procedeul cilindro8eliptic, cu racordarea t,i)ului principal cu (a0eta, printr8o supra(a0,
toroidal, eliptic,, prin compunerea a numai trei mi)c,ri de lucru.
Forma t,i)ului principal cu dou, valori pentru unghiul de atac se recomand, a (i (olosit,
pentru 'urghie cu diametrul peste 1# mm, de asemenea, )i (orma cu trei valori ale unghiului de
atac. Pentru diametre mai mici de 1# mm, se recomand, (orma simpl, a t,i)ului principal.
- 13 -
2n ce prive)te (orma cur'ilinie, se recomand, /n ca*urile /n care se impun condi0ii
speciale cu privire la calitatea supra(e0ei, iar materialul de prelucrat preuint, propriet,0i de
prelucra'ilitate ridicate.
Un!hiul de a:ezare optim F &, considerat la diametrul e+terior al 'urghiului, este cuprins
/ntre &I )i 1I. 9alorile mai mari ale unghiului de a)e*are sunt recomandate pentru 'urghiele de
diametre mai mici, precum )i /n ca*ul prelucr,rii materialelor cu caracteristic, plastic, )i duritate
redus,.
Cre)terea e+agerat, /ns, a unghiului F, pe l-ng, (aptul c, nu antrenea*, o sc,dere
sensi'il, a momentului )i (or0ei de 'urghiere, determin, o mic)orare a re*isten0ei termomecanice a
t,i)ului, cu e(ect negativ asupra dura'ilit,0ii.
9alorile unghiului FN, considerate /n plan normal la t,i)ul principal, tre'uiesc transpuse
cu a5utorul rela0iilor de dependen0, /n planul secant longitudinal la t,i), acestea interes-nd /n
procesul de a)chiere /n mod nemi5locit.
Procedeul de ascu0ire adoptat tre'uie s, asigure o cre)tere accentuat, a unghiului de
a)e*are constructiv spre mie*ul 'urghiului, /n dou, scopuri de 'a*,3
;eali*area unui unghi de dega5are al t,i)ului transversal c-t mai mare, /ntruc-t <t = Ft 8 RM24
Compensarea, /n c-t mai mare m,sur,, /n *ona din imediata apropiere a a+ei 'urghiului, a
de(orma0iilor cinematice, datorate pre*en0ei componentei a+iale a vite*ei re*ultante )i care
determin, mic)orarea su'stan0ial, a unghiului de a)e*are (unc0ional /n raport cu cel
constructiv, Fig.1# 3
>Fig.1#?
Un!hiul de 8nclinare optim) ) al t6i:ului transversal . Gcest unghi este cuprins /n
standarde ca av-nd valoarea de "#I J "$I, pentru toate 'urghiele, indi(erent de materialele
prelucrate.
Dup, cum a re*ultat /ns, din cercet,rile privind in(luen0a t,i)ului transversal asupra (or0ei
)i momentului la 'urghiere, valoarea optim, medie este de #I J "I, ceea ce implic, modi(icarea
/n procesul de ascu0ire a (e0ei de a)e*are.
*). Stabilirea elementelor constructi+e ale burghielor elicoidale
- 14 -
Principalele elemente constructive ale 'urghielor elicoidale sunt3 diametrul e+terior,
lungimea p,r0ii active, diametrul mie*ului, l,0imea (a0etelor laterale, pro(ilul )i dimensiunile
canalelor pentru evacuarea a)chiilor, (orma )i dimensiunile co*ii.
,iametrul e%terior al bur!hiului se dimensionea*, la diametrul nominal al g,urii,
prev,*-nd o toleran0, /n (unc0ie de treapta de preci*ie aleas,. 2n .a'elul 1 sunt pre*entate valorile
a'aterilor limit, la diametrul D al 'urghielor.
>.a'el 1?
a;. ,iametrul spatelui din7ilor D , se sta'ile)te /n (unc0ie de diametrul e+terior )i /n,l0imea
(a0etelor elicoidale (3 D# = D 2(#.
b;. <n6l7imea $a7etelor se ale!e ast$el3
6 (# = #,1D, pentru diametre p-n, la 1# mm4
6 (# = >#,#! #,#&?D, pentru 1# P D P 2# mm4
6 (# = >#,#& #,#%?D, pentru 2# P D P # mm4
6 (# = >#,#% #,#$?D, pentru D Q # mm.
c;. 0un!imea p6r7ii utile a bur!hiului tre'uie s, (ie mai mare dec-t ad-ncimea g,urii
prelucrate, pentru asigurarea evacu,rii complete a a)chiilor, de regul, cu de dou, sau trei ori
diametrul e+terior. 2n unele situa0ii, se poate admite ca lungimea util, s, (ie egal, cu >1# 2#?D.
d;. 0un!imea bur!hielor elicoidale normale este relativ mare, (apt ce mic)orea*,
rigiditatea lor static, )i dinamic,. Gceast, lungime este impus, de di(erite condi0ii de lucru posi'ile,
asigur-nd sculei o utili*are universal,. Pentru ca*uri de e+ploatare intensiv,, /n vederea elimin,rii
pericolului ruperii, se (olosesc 'urghie cu lungime redus,, ceea ce m,re)te randamentul
prelucr,rii, concomitent cu m,rirea rigidit,0ii lor statice )i dinamice.
e;. Fa7etele elicoidale, caracteristice 'urghielor cu canale elicoidale, con(er, o 'un,
ghidare a sculei /n timpul a)chierii, sta'ilitate )i o cre)tere a preci*iei de prelucrare. K,0imea (a0etei
tre'uie aleas, ast(el /nc-t s, se evite (rec,rile intense cu materialul de prelucrat, (enomen ce poate
apare la l,0imi mari ale (a0etei, dar )i presiuni de contact e+agerate, cu intensi(icarea procesului de
u*ur,, /n ca*ul unei l,0imi prea mici. 1e recomand, ( = >#,1$ 2,"? mm, pentru 1 P D P # mm.
- 15 -
$;. ,iametrul miezului bur!hiului) d ,, se sta'ile)te /n (unc0ie de diametrul e+terior, ca o
cot, parte din acesta, (iind mai mare la 'urghiele cu diametrul mai mic, /n scopul m,ririi re*isten0ei
lor. 1e recomand, (olosirea urm,toarelor valori3
6 d#MD = #,2& #,2#, pentru #,2" P D S 1,2" mm4
6 d#MD = #,1! #,1", pentru 1," P D S 12 mm4
6 d#MD = #,1" #,1%", pentru 13 P D S &# mm.
!;. Pentru o cre:tere suplimentar6 a rezisten7ei mecanice a bur!hielor, mie*ul se
e+ecut, cu o conicitate spre coada sculei, egal, cu 1, 1,& mm, la o lungime de 1## mm.
h;. Pro$ilul canalelor pentru cuprinderea :i evacuarea a:chiilor. Gcestea tre'uie s,
asigure3 re*isten0, mecanic, )i rigiditate su(icient,4 s, nu constituie un concentrator de tensiune la
opera0iile de tratament termic4 asigurarea unui volum necesar pentru cuprinderea a)chiilor4
asigurarea unei (orme rectilinii a t,i)urilor principale, pentru o valoare determinat, a unghiului de
atac.
Principalele elemente ale canalelor elicoidale sunt determinate de3 diametrul mie*ului d#,
l,0imea )i ad-ncimea canalelor, (orma )i dimensiunile (re*ei pentru canale, etc.
Determinarea gra(ic, )i analitic, a pro(ilului (re*ei (iind la'orioas,, /n practic, se
(olose)te un sistem de calcul prin coe(icien0i, prin care se ia /n considerare in(luen0a diver)ilor
(actori, unghi de atac, grosimea mie*ului )i diametrul (re*ei, o'0in-ndu8se un pro(il (ormat din arce
de cerc )i linii drepte, care a dat re*ultate practice (oarte 'une.
i;. <n Fi!. 11 se prezint6 pro$ilul $rezei)
>Fig.11?
Dnde 3
>1.1"?
>1.1$?
>1.1%?
>1.1&?
- 16 -
>1.1!?
>1.2#?
, iar ,
coe(icientul CT1 = determin, in(luen0a unghiului @ asupra pro(ilului (re*ei,
coe(icientul Cd = 0ine seama de in(luen0a diametrului mie*ului 'urghiului,
coe(icientul C( = indic, in(luen0a e+ercitat, de diametrul (re*ei asupra pro(ilului acesteia
2@ )i : sunt e+prima0i /n grade, iar diametrele /n milimetri.
;a*a ;2 se determin, cu rela0ia 3
>1.21?
, iar C@2 cu relatia 3

>1.22?
K,0imea (re*ei este dat, de rela0ia =
>1.23?
, /n care 1#I.
2n,l0imea pro(ilului dintelui este dat, de rela0ia 3
>1.2?
- 17 -
Muchia spatelui dintelui poate (i numai de'avurat, sau, pentru o e+ecu0ie mai /ngri5it,,
rotun5it,.
j;. Partea de $i%are) respectiv coada bur!hielor poate (i cilindric,, pentru diametre p-n, la
1# 1" mm )i, uneori, prev,*ut, cu antrenor, iar pentru diametre peste 12 mm, se pre(er, co*ile
conice. Glegerea solu0iei constructive a co*ii 0ine seama de sistemul de (i+are disponi'il pe ma)ina8
unealt,, )i anume, dac, (i+area se (ace /n 'uc), elastic, sau direct /n a+ul ma)inii.
3.Datele initiale 3
8diametrul 'urghiului D=1$ UmmV
8lungimea piesei Kp=2$,& UmmV
8materialul piesei 13CN3"
8tipul masinii de gaurit W#
- 18 -
.Proiectarea 'urghiului 3
1. Stabilirea schemei de aschiere
2. le!erea tipului bur!hiului si a materialului sculei
8 'urghiul elicoidal cu coada conica
8 materialul 'urghiului ;p."
8 pentru 'urghiul cu D=1$ UmmV se alege constructia sudata cap la cap
8 coada 'urghiului din BK"#
8 antrenorul se va trata termic la duritatea 3# # N;C
". Calculul avansului de lucru
s = DM1## sau s = 1," >DM1##? UmmMrotV
s = C# + D
D = 1$ UmmV
C# = coe((icient pentru 'urghierea otelului 13Cr3" cu r = 11" UdaNMcm
2
V
- 19 -
a
s
d
t = D2
;e*ulta 3 C# = #,#1#, iar
s = #,#1# + 1$ = #,1$ UmmMrotV
#. Calculul $ortei a%iale la bur!hiere
F+ = #,!1 + CF + D
XF
+ 1
YF
UdaNV
, unde pentru otelul 13CN3", valorile coe(icientului CF si a e+ponentilor >XF? si >YF? sunt 3
CF = &&
XF = #,!$
YF = #,$!
Deci , F+ = #,!1 + && + +1$
#,!$
+ #,1$
#,$!
UdaNV
F
+
= 323,&3 UdaNV
&. Calculul $ortei principale de aschiere
@s1 + s
18
F* = 1,1 + + >D 8 D#? UdaNV
2
18
+ sin

T
pentru 'urghie cu D Q 1# UmmV, se calculea*a D# = >#,13 #,1$? + D
D# = #,1$ + 1$ = 2,"$ UmmV
1 = #,1$ UmmMrotV
@s = 1
= #,&
Deci 3
1 + #,1$
18#,&
F
*
= 1,2 + + >1$ 2,"$? = 3$$,!1 UdaNV
2 + sin #,&
'. Calculul momentului de torsiune
F* + >D Z #,2& + D
#,&2
?
M = UdaNV
2#
, re*ulta 3 3$$,!1 + >1$ Z #,2& + 1$
#,&2
?
M = = 33,2 UdaNV
2#
- 20 -
(. Calculul puterii necesare) a puterii masinii*unelte si mecanismului de avans
M + N1
P# = U@[V
1,3$ + %1 + $2#
N1 = turatia din gama de turatii a masinii de gaurit W#
N1 = 3! UrotMminV
, deci 3 33,2 + 3!
P
#
= 2 U@[V
1,3$ + %1 + $2#
P
2
= 2 M #,& = 2," U@[V
F + N1 + s1
P3 = U@[V
$,121
$
, deci 3 323,&3 + 3! + #,1$
P
3
= = #,3 U@[V
$,121
$
+. ,iametrul spatelui dintilor
D1 = D 2+>N1 .1? UmmV
- 21 -
D
1
!a"a#
-. .naltimea $atetelor elicoidale si toleranta acesteia
N1 = #,#& + D
#,%"
UmmV
.1 = #,#3 + D
#,$
UmmV
, deci 3
N
1
= #,#& + 1$
#,%"
= #,$3 UmmV
.
1
= #,#3 + 1$
#,$
= #,1% UmmV
, re*ulta 3
D
1
= 1$ 2+>#,$3 #,1%? = 1",#& UmmV
1/. 0atimea $atetelor elicoidale si toleranta acesteia
F = #,1$ + D
#,%"
UmmV
.3 = #,12 + D
#,&"
UmmV
, re*ulta 3
F = #,1$ + 1$
#,%"
= 1,33 UmmV
- 22 -

.
3
= #,12 + 1$
#,&"
= #,$ UmmV
11. ,iametrul miezului bur!hiului si toleranta acestuia >,
/
;
D# = #,2& + D
#,&2
UmmV
. = #,#& + D
#,
UmmV
, re*ulta 3
D
#
= #,2& + 1$
#,&2
= 2,%1 UmmV
.

= #,#& + 1$
#,
= #,2 UmmV
12. Pasul elicei bur!hiului >p;
P2 = %,3 + D
#,&!"
UmmV
, re*ulta 3
P
2
= %,3 + 1$
#,&!"
= &%,2! UmmV
- 23 -
!a"a#
!$ada
%
Pa&t' a!ti(a
D
0
a"t&'"$&
gat
13. Un!hiul de inclinare al canalelor elicoidale >;
7 = arctg >+DMP2? U V
, re*ulta 3
7 = arctg >3,11"!2$ + 1$ M &%,2!? = 2!""\21] 3#
1#. 0atimea dintelui $rezei pentru canalul elicoidal si toleranta acestuia
sin >#," + cos
2
7?
B = + D UmmV
cos 7
, re*ulta 3
sin >#," + cos
2
7?
B = + 1$ = !,3 UmmV
cos 3#
.% = #,12 + D
#,%&
UmmV
, deci 3
.
%
= #,12 + 1$
#,%&
= 1,# UmmV
1&. 1aza mare a canalelor elicoidale ale bur!hiului
&
2@ 2@ #,1+ D 13 D
;1 = #,#2$ + + > ?
#,#
+ > ?
#,! M
+ D UmmV
d# D(
2@ = 12#
tg = >DMP? , deci 3 = arctg >DMP? = arctg >3,11"!2$ + 1$ M &%,2!? 3#
- 24 -
D# = d# = 2,%1 UmmV
D( = 13 D , deci 3 D( = 13 1$ = "2 UmmV
D( = diametrul (re*ei,
, re*ulta 3
&
12# 12# #,1+ 1$ 13 1$
;1 = #,#2$ + + > ?
#,#
+ > ?
#,! M
+ 1$ UmmV
3# 2,%1 "2
, deci 3
;
1
= 2,&& 3 UmmV
1'. 1aza mica a canalelor elicoidale ale bur!hiului
;2 = #,#1" + D UmmV
, re*ulta 3
;
2
= #,#1" 3# + 1$ = #,"$ UmmV
1(. 0atimea dintelui $rezei pentru e%ecutarea canalelor elicoidale
&
2@ 2@ #,1+ D 13 D #,#1"
B = D+U #,#2$ + + > ?
#,#
+ > ?
#,! M
Z V UmmV
d# D( cos
, unde 3 = unghiul taisului transversal
- 25 -
, u*ual 3 = "# 8 $# 4 adoptam 3 = "#
, re*ulta 3
&
2@ 12# #,1+ 1$ 13 1$ #,#1" 3#
B = 1$+U #,#2$ + + > ?
#,#
+ > ?
#,! M
Z V UmmV
3# 2,%1 "2 cos "#
B = 1$+ U#,1& Z #,#"V = 3,%" UmmV
1+. .naltimea dintelui $rezei
&
2@ 2@ #,1+ D #,#1"
N = D+U #,#2$ + + > ?
#,#
+ cos 8 #,#1" Z V UmmV
d# cos
, re*ulta 3
&
12# 12# #,1+ 1$ #,#1" 3#
N = 1$+U #,#2$ + + > ?
#,#
+ cos"# 8 #,#1" 3# Z VUmmV
3# 2,%1 cos"#
N = 2,23 UmmV
19. Un!hiul de inclinare a canalelor elicoidale >
M
;
DM
tgM = + tg
D
DM = 1# UmmV U^ punctul ales pe taisV
, re*ulta 3
- 26 -
1#
tgM = + tg 3# = #,3$
1$
, deci 3

M
= arctg #,3$ = 1!"#\ 2#
20. Un!hiul de de!ajare >
2M
;
DM
tg XM = tgM = + tg = #,3$
D
, daca 3 XM = M , re*ulta 3

XM
= 2#

21. Un!hiul de atac>3
M
;
1 >r# M rM?
2
tg@M = tg@
1 8 >r# M ;?
2
, deci 3
1 >1,3"" M "?
2
#,!2$
tg@M = tg$# = 1,%! = 1,$!
1 8 >1,3"" M &?
2
#,!%1
, re*ulta 3
@
M
= arctg 1,$! = "!2\ $#
22. Un!hiul de inclinare al taisului >;
ctg M = 8 >rM M r#?
2
1 Z >rM M r#?
2
8 >rM M ;?
2
+ ctg
2
@
ctg M = 8 >"M1,3""?
2
1 Z >"M1,3""?
2
8 >"M&?
2
+ ctg
2
$# = 8 12,$1 Z 13,$1 #,3!+#,33
- 27 -
_ar 3 r# = D# M 2 = 2,%1 M 2 = 1,3"" UmmV
rM = DM M 2 = 1# M 2 = " UmmV
; = D M 2 = 1$ M 2 = & UmmV
@ = $#
ctg
M
= 8 #,3$ , de unde
M
#
23. Un!hiul de de!ajare normal >
n
;
rM 1 >r# M rM?
2
r# 1
tgnM = + tg 1 8 + ctg
2
@ 8 +
; 1 8 >r# M ;?
2
rM
2
r#
2
1 >r# M rM?
2

1 Z
1 8 >r# M ;?
2

" 1 >1,3""M"?
2
1,3"" 1
tgnM = + tg3# 1 8 + ctg
2
$# 8 +
& 1 8 >1,3""M&?
2
"
2
1,3""
2
1 >1,3""M"?
2

1 Z
1 >1,3""M&?
2

tgnM = #,3$ + #,21 + #,33 #,2&1 + #,!13
tg
nM
1&
2#. Un!hiul de asezare normal
C#
tg nM =
1 Z DM
1 Z tg
2
+ > ?
2
+ tg >1 8 tg
2
? 8 C#
2

sin @
, se alege con(orm 1.G1, valoarea 3

nM
= 12
2&. Un!hiul de de!ajare
tg tg 3#
tg = = = #,$
sin @ sin $#
, deci 3
- 28 -
= arctg #,$ = 331\2] 33
2'. Tehnolo!ia ascutirii bur!hielor
Gscu0irea 'urghielor elicoidale const, /n generarea supra(e0elor de a)e*are )i are drept
scop imprimarea urm,toarelor calit,0i p,r0ii a)chietoare3
6 un unghi de a)e*are cresc,tor, de la e+terior spre mie*ul 'urghiului4
6 geometrie convena'il, a 'urghiului /n *ona t,i)ului transversal4
6 calitate superioar, a supra(e0elor de a)e*are4
2n practic,, sunt utili*ate urm,toarele metode de 'a*, pentru ascu0irea 'urghielor
elicoidale3
6 Gscu0irea dup, o supra(a0, conic,4
6 Gscu0irea dup, o supra(a0, cilindric, circular,4
6 Gscu0irea dup, o supra(a0, elicoidal,4
6 Gscu0irea dup, o supra(a0, plan, du'l,4
6 Gscu0irea dup, o supra(a0, cilindro8eliptic,.
Procedeul de ascu7ire dup6 o supra$a76 conic6, >Bancro(t8[ash'orne8 1tocT?,con(orm
(igurii este cel mai cunoscut )i se caracteri*ea*, prin (aptul c, (a0a de a)e*are a 'urghiului re*ult,
de (orm, conic,, ce se o'0ine prin mi)carea de rota0ie 1 a sculei a'ra*ive, mi)carea de avans
oscilator 2 a 'urghiului /n 5urul a+ei conului dup, care se (ace ascu0irea, mi)carea de avans pe
ad-ncime 3 /n lungul a+ei 'urghiului )i mi)carea , de oscilare (rontal, a sculei pentru
uni(ormi*area u*urii. Dnghiul de a)e*are F Q # se o'0ine datorit, de*a+,rii cu valoarea @ a a+ei
sculei (a0, de a+a conului imaginar dup, care se (ace ascu0irea >pentru valoarea @ = #, ar re*ulta )i
F = #?.
Din (igura se poate deduce, de asemenea, c, detalonarea la peri(erie va re*ulta mai mic, dec-t la
t,i)ul transversal, deoarece cur'ura supra(e0ei conului cre)te spre v-r(, /n consecin0, )i unghiul
prime)te aceea)i varia0ie.
- 29 -
scu7irea dup6 o supra$a76 conic6 se poate reali*a )i con(orm (igurii de mai 5os
>procedeul [eiseTer?. 1peci(ic acestui procedeu este (aptul c, a+a 'urghiului (ace un unghi drept
cu a+a conului imaginar dup, care se reali*ea*, ascu0irea )i, ca atare, e+ecut-nd mi)carea de
oscila0ie 2, descrie un con. Ka aceast, metod,, varia0ia unghiului F este descresc,toare c,tre a+a
'urghiului.
scu7irea dup6 o supra$a76 circular6) con(orm (igurii de mai 5os. 2n ca*ul /n care a+a de
pendulare a 'urghiului este paralel, cu supra(a0a
(rontal, a discului a'ra*iv, (a0a de a)e*are a
sculei re*ult, cilindric,8 circular,, iar unghiul de
a)e*are este constant dea lungul /ntregului t,i).
Mi)c,rile de lucru sunt acelea)i ca )i la procedeele
conice.
- 30 -
scu7irea dup6 o supra$a76 elicoidal6 .1e poate reali*a dup, procedeul Bliver sau
1piropoint8Cincinati, caracteri*at prin (aptul c, (a0a de a)e*are a 'urghiului re*ult, ca urmare a
cinci mi)c,ri de lucru3
1? Mi)carea principal, de a)chiere4
2? Mi)carea de avans de rota0ie continu, /n 5urul a+ei proprii4
3? Mi)carea de avans pe ad-ncime4
? Mi)carea planetar, sau de ascila0ie a discului pentru uni(ormi*area u*urii4
"? Mi)carea de avans de detalonare, imprimat, discului a'ra*iv >at-tea curse pe
rota0ia 'urghiului c-te t,i)uri principale are acesta4 de o'icei *=2?.
Dnghiul de a)e*are ce se o'0ine este cresc,tor spre centru, datorit, legii de mi)care
imprimat, discului a'ra*iv >mi)carea "? )i po*i0iei 'urghiului /n raport cu a+a sculei a)chietoare.
Stabilirea procedeului de ascu-ire optim
Gv-nd /n vedere cercet,rile e+perimentale e(ectuate, s8a constatat c, procedeele de
ascu0ire, elicoidale )i du'lu8plane, determin, o (or0, a+ial, minim, /n timpul 'urghierii, o'0in-ndu8
se /n acela)i timp )i o cre)tere u)oar, a dura'ilit,0ii. 2n ca*ul prelucr,rii materialelor dure, t,i)ul
transversal, ascu0it dup, procedeul elicoidal, datorit, unghiului de ascu0ire mic, se sl,'e)te )i se
rotun5e)te, contri'uind la sc,derea dura'ilit,0ii. 2n aceste situa0ii, cele mai 'une re*ultate dau
- 31 -
'urghiele elicoidale ascu0ite dup, o supra(a0, conic,, care se caracteri*ea*, prin t,i)uri puternice
)i 'ine consolidate, prin evacuarea 'un, a c,ldurii )i printr8un lucru lini)tit.
Ein-nd seama de aceste elemente, /n ca*ul 'urghielor de dimensiuni mici, D P 12 mm, )i
care nu au t,i)ul transversal suplimentar ascu0it, ascu0irile optime sunt cele elicoidale, du'lu plane
)i cilindro8eliptice, care asigur, (or0e de 'urghiere minime.
2n ca*ul c-nd se urm,re)te o preci*ie ridicat, a prelucr,rii, ascu0irea optim, este
ascu0irea elicoidal,, 1piropoint8Cincinati, ascu0irea du'lu cilindro8eliptic,, cu v-r( piramidal
autocentrant.
Pentru 'urghiele de dimensiuni mai mari, care au t,i)ul suplimentar ascu0it )i conul de
atac du'lu, ascu0irea optim, este cea dup, o supra(a0, conic,. Datorit, varia0iei unghiurilor de8a
lungul celor dou, t,i)uri principale, precum )i a e+isten0ei t,i)ului transversal prev,*ut cu unghi de
dega5are negativ, geometria 'urghielor elicoidale re*ultat, /n urma ascu0irii normale, este /n
general nesatis(,c,toare.
B /m'un,t,0ire a geometriei acestor t,i)uri se o'0ine numai prin ascu0iri suplimentare3
6 G5ustarea t,i)ului transversal /n sensul mic)or,rii lungimii sale conduce la
mic)orarea (or0ei a+iale )i (ragmentarea par0ial, a a)chiilor /n *ona central,4
6 Cori5area muchiilor principale )i a5ustarea t,i)ului transversal reali*ea*,, pe
l-ng, mic)orarea (or0ei a+iale, (ormarea mai 'un, a a)chiilor )i evacuarea c,ldurii, datorit,
mic)or,rii unghiului de dega5are4
6 G5ustarea (a0etelor laterale are drept e(ect mic)orarea (rec,rii t,i)urilor
secundare cu pere0ii laterali, precum )i diminuarea u*urii t,i)urilor principale.
Gceast, opera0ie se e+ecut, pe o lungime de 1," mm, cu imprimarea unui unghi de
a)e*are secundar F1 = $I 8 &I )i a unei micro(e0e de l,0ime (1 = #,2 #, mm, (iind recomandat, /n
ca*ul 'urghielor cu diametrul peste 12 mm.
2(. Norme de protectia muncii la e%ploatarea si ascutirea bur!hielor
* se va controla starea masinii inaintea inceperii lucrului, veri(icandu8se toate
mesele de comanda, instalatiile de ungere si racire
* se controlea*a instalatia electrica a masinii unelte , impamantarea acesteia
* se vor (olosi dispo*itivele de siguranta si de ingradire a transmisiilor angrena5elor
* in timpul ascutirii se vor (olosi dispo*itivele de protectie impotriva aschiilor sau
ochelari de protectie
* nu se permite (ranarea organelor in miscare cu mana
* nu se admite indepartarea aschiilor cu mana, ci cu carlig M perie speciala
* in ca*ul poli*arii si ascutirii 'urghielor se veri(ica integritatea dispo*itivelor de
protectie corespun*ator unghiului de contact dintre piatra si scula
^Bi'liogra(ie 3
1. 1te(anuta, 7nache Proiectarea asistata a sculelor aschietoare, 7ditura .ehnica
Bucuresti, 1!&
2. 9lase, G. ;egimuri de aschiere, adaosuri de prelucrare si norme tehnice de timp, vol.8_8,
7ditura .ehnica Bucuresti, 1!&
- 32 -
3. 1ecara, Whe. Proiectarea sculelor aschietoare 8 7ditura Didactica si Pedagogica
Bucuresti, 1!%!
. Nollanda,D. Gschiere si scule aschietoare 8 8 7ditura Didactica si Pedagogica Bucuresti,
1!&2
". 7nache, 1t. .ehnologia ascutirii si nete*irii sculelor aschietoare , 7ditura .ehnica
Bucuresti, 1!%3
- 33 -