Dispozitive

1. Clasificarea dispozitivelor
A) dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:
- dispozitive de orientare qi fixare a semifabricatelor la prelucrare -
denumite qi dispozitive pentru maqini - unelte (dispozitive pentru frezat,
strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);
- dispozitive de orientare qi fixare a sculelor, denumite qi portscule:
portcuf ite, portarozi, portfi liare ;
- dispozitive de orientare gi fixare a pieselor sau subansamblelor la
asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat
etc.)
- dispozitive de control (dispozitive pentru controlul paralelismului,
coaxialitalii, planeit5lii, etc.).
B) dupd gradul de universalitate - se deosebesc dispozitive:
- universale - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate;
Proiectarea s i constructia disp ozitivel or 1....
- specializate - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme apropiate;
- speciale - permit orientarea qi fixarea unor semifabricate gi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;
- din elemente modulare - sunt construite din elemente modulare cu grad
ridicat de universalitate qi se oblin prin asamblarea unor module dupd
necesitate, (se folosesc pentru operalii de gdurire, frezare, alezare, etc.)
C) dupd felul acliondrii dispozitivelor:
- dispozitive aclionate manual - la care lucru mecanic necesar fixdrii
semifabricatului se rcalizeazd folosind energia musculard a operatorului;
- dispozitive aclionate mecanic - la care lucru mecanic necesar fixdrii
semifabricatului se realizeazd folosind energia electric[, magnetic6,
hidraulicd, vacum, etc.;
D) dupd gradul de automatizare, dispozitivele pot fi:
- dispozitive automate - orientarea qi fixarea semifabricatelor se face frrd
intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate) ;
- dispozitive aclionate mecanic * la care orientarea qi comanda fixdri se face
de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd electrrc,
pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.
2.Orientare unui corp prismatic in spatiu

3.Elemente de reazem fixe, cepuri
Cepurile de reazem sunt elemente de orientare care servesc la rezemarea
pieselor, in general, pe suprafele plane neprelucrate sau prelucrate grosolan.
Cepurile pot fi:
- cu cap plan, fig.2.12.a;
- cu cap bombat, fig.2.12.b;
- cu cap zimlat,ftg.2.l2.c.

D - diametrul capului de reazem;
d - diametrul de montaj;
H - inillimea utild a capului;
L - lungimea total6.
Cepurile se monteazd in corpul dispozitivelor prin presare cu un ajustaj Hl ln6,
simplu sau prin intermediul unei bucge, fi,g.2.12.d, fig.2.12.e.
Materialul din care se executd sunt materiale rezistentelauzurd:
- OSC 8, OSC 10 - pentru cepuri cu dimensiuni mici;
- OLC 10, OLC 15 - pentru dimensiuni mari.
4.Precizia orientari semifabricatelor in dispozitive
Abaterile care apar in procesul prelucrdrii pot fi dimensionale, de forma si de
pozilie, provocate de mai mulfi factori ai procesului tehnologic.
Aceste erori nu se pot elimina complet pentru ca unele sunt sistematice iau altele
sunt intamplatoare.
T
(dispersia cdmpului abaterilor < toleranfa dimensiunii prelucrate)
Erorile cele mai semnificative sunt:
- erorile de instalare a semifabricatului in dispozitiv;
- erori cwzate de varialia forfelor de aqchiere;
- erori de reglare a elementelor sistemului tehnologic;
- erori de control;
- erori determinate de varialia temperaturii degajate in procesul de
prelucrare;
- erori ale magini - unelte;
- erori determinate de uzura admisibild a sculelor.
Eroarea de instalare a semifabricatului este dependentd de:

5. Fixarea semifabricatelor in dispozitive
Aplicarea asupra semifabricatului a unui sistem de forte care sa-l mentina
permanent in contact cu elementele de orientare si sa se pastreze aceaste
pozigie pe tot parcursul procesului de prelucrare, se numegte fixare.
Fortele care actioneaza asupra semifabricatului sunt aratate in fig. 4.1.

6.Mecanisme de fixare cu bride (parghi)


Cu parghia din fig. 5.2. a) - se poate obline numai o demultiplicare;
Cu parghia din fig. 5.2.b) - se poate obline multiplicare sau demultiplicare;
Cu parghia din fig. 5.2. c) - se poate obline o multiplicare.
Parghiile pot fi foarte diverse dupa unghiul forlei de aclionare Q fata de forfa
de strdngere S.
Un exemplu de parghie unghiulara este dat in fig.5.3
Relaliile dintre forta si curse sunt date de relaliile:


In general bridele sunt folosite in mecanismele combinate cu filet, cu
excentrici, la acfiondri manuale sau combinate.
In fig. 5.4 sunt ardtate exemple de dispozitiv de fixare cu parghii (bride)
pentru urmatoarele cazuri :
- demultiplicare de forta, fig.5.4.a;
- demultiplicare sau multiplicare de forta; fig. 5.4.b;
- multiplicare de forta, fig. 5.4.c;


7.Mecanisme de strangere cu filet

Calculul curselor gi fo4elor de strdngere realizate la mecanismele cu filet:
-pentru realizareastrdngerii cu mecanismele cu filet trebuie si se aplice piulilei
sau gurubului un moment de rotire;
-o paghie din momenlul M este consumat pentru antrenarea piulitei sau
surubului pe suprafetele elicoidale ale filetului M1


La rotirea surubului sau a piulitei cu un unghi B , acesta se deplaseaza pe
directia fortei de strangere cu o cursa h proportionali cu pasul p al filetului.


Principalele tipuri de suprafele frontale a piulilei sau surubului in miscare
depinde de forma suprafefei respective.
8.Mecanisme de fixare cu excentric
Dupi forma profilului de lucru excentricii pot fi:
-circulari;
-curbilinii:
. dupa o curba arhimedica;
. dupa o curba logaritnica
Sunt mai simpli si usor de executat;
prezinta forte de strangere si curse de lucru care depind de unghiul sub care
se face strangerea;

- excentricii circulari se obtin prin plasarea excentrica a axei alezajului unui
disc fata de suprafata cilindrica exterioara a acestuia;
- profilul de lucru este executat sub forma unor arce de cerc.


9.Mecanisme de centrare cu bucsa elastica (dorn, mandrina)



10.Mecanisme de centrare cu bucsa burduf

11.Mecanisme de centrare si fixare cu pene si plunjer









12.Actionarea pneumatica a dispozitivelor (Schema generala a dispozitivelor
pneumatice)


13.Motoare pneumatice cu motor
14.Actionarea hidraulica


15.Motoare hidraulice








16.Actionarea pneumohidrostatice



17.Constructia si exploatarea actionarilor magnetice si electromagnetice ale
dispozitivelor

18.Constructia si exploatarea actionarilor prin vacum a dispozitivelor


20.Dispozitive de control