PROIECT ICIS

" S se ntocmeasc tehnologia de inspecie a produsului vas drenaj n

condiiile implementrii n organizaie a unui sistem de management al calitii
conform cu standardul SR EN ISO 9001 : 2000".
1 Formularea temei
Vas drenaj, asigura separarea fluidelor de sonda.
2 Analiza produsului
Vasul separator drenaj este de a separa, masura si analiza fluidele de sonda. Este
un recipient vertical, fabricat prin sudura din otel, conform standardelor pentru
vase sub presiune. Sunt montate pe structuri metalice rezistente, impreuna cu
instrumentatia necesara, devenind astfel unitati tehnologice in constructie
modulara. In acest mod este facilitata transportarea separatoarelor in conditii
optime, fara a fi periclitata integritatea mecanica si electrica.
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca sunt:
a)Presiunea interioara de calcul: 10bar
b)Temperatura de calcul: 1500 C
c)Presiunea de lucru : 5,5 bar
d)Temperatura de lucru: 720C
AMDEC
Materialul de baza, utilizat, la fabricarea vasului drenaj, este un otel carbon,
nealiat pentru vase sub presiune cu limita de curgere minim garantata de 235
Mpa, rezistent la temperaturi inalte. P235GH, in conformitate cu standardul
EN 10028-2 (2009).
Compozitia chimica(%)

Marca
de oel

Compoziie chimic
(%)

SR EN 10028-2
(2009)

Mn

Si

Cr

Mo

P235GH

max.
0,23

0,40
1,20

0,15
0,35

max.
0,040

max.
0,040

Marca Grupare Denu Produs Temperatura Limita

mire
limit
de
o
[ C]
curgere
[MPa]

Reziste
na de
rupere
[MPa]

Alungi
rea la
rupere
A5
[%]

Energi
a de
rupere
prin
oc
KV [J]

1.0345 Termo- P235 Plci, 480

rezisten GH Table,
te
evi fr 450
sudur

360480

25

27 la
0oC

235
235

Dimensiu
ni
semifabri
cat
[mm]

<16

23
360500

Material de adaos folosit este : Sarma cuprata pentru sudare in mediu de gaz
protector in toate pozitiile. Se utilizeaza ca gaz protective Ar/CO2, Ar/CO2/O2
sau CO2. Indicat pentru sudarea intr-o singura sau mai multe treceri (in acest
caz, la grosimea materialului de 6 mm, 2 treceri), a otelurilor nealiate, cu
rezistenta de rupere la tractiune pana la 560 N/mm2 (tip SG55J2G3 EN 10025
FE 510/St52 sau similar). Arc electric stabil, stropire redusa, aspect estetic al
cordonului.
ANALIZA CHIMICA A SARMEI %
C
Mn
Si
S
P
Cu
0.06-0.13 1.3-1.6 0.70-1.00 0.025 0.025 0.25

CARACTERISTICI MECANICE
GAZ
CO2

Tratament termic Rm
N/mm2
Stare sudata

510-560

Rs
N/mm2
430

E % 5d Kv J -300C
24

27

Procedee tehnologice folosite, ordinea operatiilor tehnologice pentru realizarea

ansamblului.
Se incepe cu masurarea dimensiunii necesare, urmata de taierea tablei, prin
debitare, ce va fi utilizata la realizarea virolei.
Alegerea procedeului de taiere se face in functie de precizia impusa pieselor
taiate, de duritatea materialului, de calitatea acestuia si de consumul energetic al
procedeului. Se poate face cu sau fara pierderi de material. Debitarea este
operatia tehnologica de separare completa sau partiala a semifabricatelor.
Tierea metalelor cu flacara oxiacetilenica.
Aceste maini de debitat cu flacr oxiacetilenic sunt un tip de maini-unelte
folosite la tierea termic, n principal a pieselor metalice. Procesul de tiere cu
flacr este foarte potrivit n cazul oelurilor nealitate, dar i pentru molibden i
titan. Indiferent de duritatea metalului de prelucrat, acest procedeu de tiere cu
flacr sau chiar procedeul cunoscut sub denumirea de tiere cu plasm ofer o
prelucrare eficient chiar i pentru metale a cror compoziie este foarte dificil
de modificat.
Cu operaiuni speciale de tiere cu flacr se pot separa i toate celelalte metale,
cum este aluminiul, cuprul i oeluri aliaje precum i materiale minerale ca
betonul.
FUNDURILE recipientelor sunt executate, n general, prin ambutisare
(presare) la cald, (FIG.1), ele putnd avea diverse forme geometrice,
confecionate dintr-o singur bucat de tabl (atunci cnd diametrul desfurat
al acestuia se ncadreaz n limea de tabl standardizat), sau din dou sau mai
multe buci.
Pentru fundurile elipsoidale (eliptice) sunt recomandate a fi utilizate la presiuni
mari i diametre Di<4000 mm (Di diametrul interior al recipientului). Aceste
funduri sunt caracterizate prin coeficientul de elipticitate, ke= Di/2H. De
valorile acestui coeficient depinde intensitatea tensiunilor dezvoltate, ca i
modul de repartizare al lor.

FIG. 1 Schema de principiu la ambutisare

Virola este realizata prin roluire, (FIG. 2), dintr-un numr minim de table,
limile tablelor trebuind s corespund limilor standardizate de tabl (cu
excepia virolei de nchidere).

Fig.2 Schema de principiu roluirea tablelor

Modelele de masini pentru roluit tabla sunt masini dotate cu 3 sau 4 cilindri
(role cilindrice) care sunt actionate manual sau motorizat si care realizeaza
operatiunea de roluire a tablei (indoirea tablei in forma de cilindru sau con).
Dupa roluirea tablei, se curata suprafetele ce urmeaza a fi sudate, apoi se prinde
virola in puncte si se sudeaza. Dupa sudare, virola va fi calibrata pentru
verificarea si indreptarea eventualei indoirii, ce apare de-a lungul cusaturii
sudate.
3.Defecte posibile
3.1 Defecte specifice materialelor folosite
Defecte specifice materialelor folosite
Fisuri de cristalizare sunt disconuitati micro sau macroscopica,care apar in
cordonul de cristalizare primara.Elemente caracteristic la crapaturile de
cristalizare il constituie traseul intercristalin de formare si dezvoltare.Dupa
directia pe care se formeaza aceste fisuri pot fi longitudinale,transversale si
combinate.Crapaturile de cristaline pot fi deschise si interioare.
Cauzele aparitiei fisurilor de cristalizare sunt legate de compozitia chimica
a cusaturii,prin prezenta peliculei eutectice,durata intervalalui de solidificare ,
geometria rostului imbinarii,compozitia chimice.
Fisurile la rece apar la regula ZIT,dupa racire imbinarii,uneori dupa perioade
lungi de timp,ordinea zilelor sau chiar saptamanilor.
Cauzele producerii fisurarii la rece sunt in general complexe,cele mai
importante fiind aparitia structuriilor dure,prezenta hidrogenului difuzat in
imbinare,tensiunile interne.
Pori in cordonul de sudura.Se produc in timpul cristalizarii primare si
apare in urma degajarii incomplete a gazelor din baia de sudura.Cauzele
principale ale aparitiei porilor in sudura sunt legate de prezenta hidrigenului,
azotulului si oxidului de carbon,care se pot elimina intergral din baia metalica,in
timpul solidificarii cordinului,sudura.
Incluziuni nematalice sunt formatiuni solide de flux,oxizi metalici,
sulfuri,zgura,care raman in cordonul din cauza temperaturiii scazute a baii de
sudura,a vitezei mari de sudare,tehnologie de sudare necorespunzatoare.

Imperefctiuni de forma si suprafata a cordonului de sudare ca exemplu:

-crestatura este o adancitura situata la marginea cordonului,datorata sudarii cu
intensitate prea mare a curentului,a unor viteze de sudare prea mari ;
-retasura este o cavitate care apare ca urmare a contractiei la solidificarea
cordonului de sudura,a continutului ridicat de azot si de fosforului,a dezoxidarii
insuficiente a bai metalice.
-execusuluii de patrundere reprezinta un surplus de metal la radacina sudurii,
care apar din cauza curentului de sudare prea mare,a rostului cu deschidere prea
mare.
3.2 Defecte introduse de tehnologia de fabricatie
- in cazul cand patrunderea cusaturii este prea mica, se va mari curentul de
sudare, se va lucra in curent continuu DC+, se va micsora tensiunea arcului, se
va micsora lungimea libera, se va micsora viteza de sudare, inclinarea
electrodului se va mari spre inapoi (>0);
- in cazul aparitiei fisurilor in imbinare sau in zona influentata termic, atunci se
va lucra in curent continuu cu polaritate DC-, va fi micsorata intensitatea
curentului electric, va fi micsorata tensiunea arcului, va creste daca este posibil
latimea rostului, iar dupa caz se va folosi preincalzirea;
- in cazul aparitiei fisurilor transversale in cusatura, caz intalnit la sudarea in
mai multe treceri, atunci se va mari temperatura de preincalzire, se va introduce
sudarea intre treceri, va fi micsorata viteza de sudare, tensiunea arcului si
intensitatea curentului electric;
-in caziul lipsei de topire sau a muscaturilor laterale se va lucra in curent
continuu cu polaritate DC-, va fi micsorata tensiunea arcului, va creste
diametrul sarmei electrod, se va micsora viteza de sudare;
- in cazul in care cusatura prezinta pori se va remedia regimul de sudare prin
curent continuu cu polaritate DC+, se va reduce intensitatea curentului electric
si tensiunea arcului, se va face controlul grosimei pernei de flux si controlul
degresarii si curatirii rostului;
- in cazul tendintei curgerii gravitationale a baii de sudura se va mari viteza de
sudare, va fi micsorata intensitatea curentului si tensiunea arcului;
- in cazul unor pete pe suprafata cusaturii se va reduce tensiunea arcului, se va
lucra in curent continuu cu polaritate directa, va fi redusa intensitatea curentului
si tensiunea arcului si va creste viteza de sudare.
3.3 Defecte induse de exploatare
SERVICIU NETERMINAT:
Sudura lipsa/incompleta
Piese lipsa
Observatii nefacute
Revizii neterminate, nefacute
Montaje lipsa
GRESEALA DE SERVICIU:
Degrosare incorecta

Decupari date gresit

Dezaxare
Deformatii
Rost mare
Zgura, stropi
Lipsa detensionare
In afara tolerantelor
Nu respecta desenul/specificatia/standarde
Pregatire rost necorespunzatoare
Nepolizarea marginilor libere
Montaj defectuos
NECONFORMITATI ALE SUDURII:
Fisura/Parametrii tehnologici sau tehnologie incorecta
Cordon neinchis
Suprapunere
Arsura marginala / Parametrii tehnologici Incorecti.
Porozitati / Parametrii tehnologici Incorecti.
Lipsa patrundere / Parametrii tehnologici Incorecti. (vizual)
Lipsa topire / Parametrii tehnologici Incorecti. (vizual)
Latime/inaltime cordon / Parametrii tehnologici Incorecti.
TESTE NECORESPUNZATOARE:
Neetanseitati
Functionare insuficienta
Rezultate teste necorespunzat
Spalare insuficienta
Zgomot
Vibratii
ALTE DEFECTE:
Nerespectare Proceduri de Control
Lipsa de planeitate indusa in exploatare
Subtierea tablei in timput exploatarii
Aparitia fisurilor in timpul exploatarii.

3.4 Listare
Defect

Simbol/StaCauza
ndard
SR EN

Metode de evitare

Probab. Ap
%
P S

Fisuri

26520
100 R

Pori, sufluri
2013
Lipsa de
patrundere

402 R

Lipsa de topire

401 R

Suprainaltarea si
convexitatea
excesiva

Influenta gazelor
(H2),tensiuni remanente,
compozitia chimica
Umiditatea,
Uscarea electrozilor
2
Regimul de lucru
Verif. proceselor
tehnologice
Compozitia chimica
Rost prea mic
Verificarea marimii rostului
Diametrul prea
Stabilirea diametrelor
1
mare/prea mic
optime
Parametrii tehnologici Corelarea corespunzatoare a
necorespunzatori
parametrilor
Curatirea neingrijita a Curatirea atenta inainte de
materialelor
sudare
3
Parametrii
Verificarea regimului
necorespunzatori
tehnologic de sudare
Abateri dimensionale Control dimensional

503
1
Prinderea insuficienta
prin puncte
Regimul termic prea
puternic

Incluziuni
300

Observatii
nefacute

U4

Piese lipsa

U3

Sudura
lipsa/incompleta

U2

Controlul modului de
prindere
Controlarea regimului
termic prin parametrii
tehnologici
Suprafata materialului Curatarea suprafetelor
acoperita cu rugina.
2
Rizuri adanci dupa
Tesirea rizurilor
debitare
Parametrii tehnologici Micsorarea vitezei de
solidificare
Indepartarea
Curatirea/ controlul zgurii
insuficienta a
Neatentia personalului Angajarea de personal
care se ocupa sa observe competent
procesul de fabricare
Nerespectatrea
Pregatirea personaluilui care
desenului de executie se ocupa de desen, si
informarea acestuia de cu
privire la corectitudinea
desenului
Materialul de adaos nu Calculul parametrilor, si
are dimensiunea
alegerea lor in functie de

corecta, intensitatea
curentului, mica

necesitati

Revizii
neterminate,
nefacute
Montaje lipsa

Sudura
lipsa/incompleta

Anexa tabel: 3=foarte mare;2= mare;1=mica

4. Metode de examinare posibile
4.1 Metode de control distructiv
Analiza chimica se face cu spectrometrul de masa pentru determinarea
procentula.Analiza metalografica consta in eaminarea macro si microscopica a
materialului de adaos,a zonei de influenta termica si materialului de baza, i
scopul punerii in evidenta a structurilor si a constuientilor metalografici ai
imbinari sudate.
Incercarea la tractiune
Prin aceasta incercare se determina rezistenta la rupere si plasticitate
materialului depus,in ansamblul ei.
Incercarea la indoire
Prin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a imbinarii
sudate,prin determinarea unghiului de indoire pana la aparitia fisuri.
Incercarea la duritate
Prin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din
materialul de adaos,on zona de influenta termic si material de baza.

Incercarea la oboseala
Aceasta incercare permite sa se determine capacitatea materialului de a
rezista actiunii unor sarcini alternative repetate,variabile in timp,marime si
directie.La un numar de variatii a sarcinilor,metalul incercat este dispus la
tensiuni mai mici decat limita de rezistenta la rupere.
Incercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie.
Penetratia se considera suficienta atunci cand distrugerea(ruperea) are loc doar
in materialul depus.
In urma acestor incercari se obtin rezultatele care serves la aprecierea tenacitatii
diferitelor zone ale imbinarii sudate precum si determinarea sensibilitatii la
imbinarii.
4.2 Metode de examinare nedistructiva
Metodele de control se grupeaza:
-metode pentru determinarea discontinuitati pe suprafata precum:OV,LP,PM,CT.
-metode pentru depistarea discontinuitati de profunzime:RP,US,EA.
Simbolurile au semnificatia urmatoare:
VT
Examinare optico-vizuala
RT
UT
MT
PT
ET
LT
AET
IRT

examinare cu radiatii penetrante(Radiographic Testing);

examinare cu ultrasunet(Ultrasonic Testing);
examinare cu pulberi magnetice(Magnetic Particle
Testing)
examinare cu lichide penetrant(Liquid Penetrant Testing)
examinare cu curenti turbionari(Electromagnetic Testing)
examinarea etansitati(Leak Testing)
examinare prin emisie acustica (Acoustic Emission
Testing)
examinare prin termografiere in infrarosu(Infrared
Testing)
5. Metode optime de examinare

Examinare optico-vizuala
Controlul optico-vizual constituie cea mai simpla metoda de control
defectoscopic nedistructiv.El se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul
unor aparate optice de examinare optic-vizuala.
Defectele ce pot fi depistate sunt:fisuri,cratere,incluziuni de suprafata,scurgeri
sau improscari de metal,deteriorari accidentale,urme ale sculelor.
Aparetele folosite la controlul optico-vizual:
-lupe

-microscopie
-endoscopie
Avantajel metodei :
este cea mai simpla metodei de control;
este cea mai ieftina metoda de control defectoscopic nedistructiv;
permite depistarea defectelor de suprafata;
nu necesita o pregatire deosebita a suprafata inainte de efectuarea
controlului.
Deavantajele metode:
nu necesita defectarea defectelor de interior;
necesita o acuitate vizuala foarte buna a operatorului
calitatea rezultatelor obtinute depinde de operator.
Examinarea cu radiatii penetrante
Domeniul de utilizare:
Prin aceasta metoda se defecteaza aproape toate tipurile de defecte,dar ca
domeniu de utilizare se foloseste pentru detectarea defectelor de interior.Se pot
stabili variatii de grosimi deci se pot masura grosimi de material sau ce pot
analiza structuri de material si imperfectiuni de tipul segregatiilor.
Examinarea cu raze X
Radiatia X este produsa ca urmare a franarii uni fascicul de electroni pe o
tinta.In urma franarii bruste materialul tintei produce radiatie X sub forma unei
cuante de energie datorita unor salturi de electroni de pe un invelis enegetic pe
altul.
Radiatia X produsa artificial cu ajutorul aparatelor precum:
aparatul Rontgen
betatronul
accelaratorul liniar
Avantaje:
calitatea radiografiei
discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr-o distanta
egala sau mai mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt
considerate acceptabile.
Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea optico-vizuala se stabilesc
in conformitate cu prescriptile normei interne R-NI-OV care specifica
urmatoarele:
nu sunt accepate fisurile
nu sunt acceptate discontinuitati liniare
nu sunt acceptate deterioarile accidentale
Pct. Metoda
Mod de Defecte
Sensibilitatea Particulariti Domeniul de
verificare evideniate metodei
le metodei aplicare
1 2
3
4
5
6
7

Optic

Cu radiatii
penetrante

Vizual
i/sau
optic,
VT

Defecte de Defecte nu mai Examinarea Imbinri

suprafa mici de 0,1 mm se efectueaz sudate
cu ochiul
accesibile
liber sau cu verificrii
Radiografi Defecte de Defecte de min. aparate optice vizuale
ere cu
suprafata si 0.5-5% din
radiatii X defecte de grosimea
interior
metalului
controlat, in
Ca gaze Defecte
in funcie de
radiostrpunse aparatura de
active
detectare

Spectro- Defecte
metrie de strpunse
mas

Cu mano- Defecte
metru
strpunse

Verificarea
etaneitii

Cu
Defecte
halogeni strpunse

Imbinri
Conform
sudate prin
SR EN
topire ale
444:1996
pieselor
Pericol de
Detectarea
iradiere.
neetaneiMetod de tilor
detectare
mbinrilor
local
sudate supuse
presiunii, ale
construciilor
Funcie de
Se poate
Detectarea
procedeu:
folosi cnd: neetaneiverificare cu
-temperatura tilor
presiune:
mediuconstruciilor
pn la 1 lui ambiant: nchise.
x 10 -9 Pa.m 3 10...35C;
/s;
-umiditatea
-Cu urmrirea
verificare relativ
Metod de Determinarea
pierderii de
detectare
neetanpresiune
global
eitilor
Cu manometru
mbinrilor
diferenial
sudate ale
Sensibilitatea
construciilor
metodei scade
nchise sub
cu ct volumul
presiune:
construciei
-determinarea
crete. Durata
scurgerilor
Cu freon 12:
Metod cu Detectarea
-cu detector, la detectare
locurilor
presiune
global i
i a mrimii
atmosferic
local
scurgerilor la
- cu detector de
mbinrile
vid
sudate ale
Sensibilitaea si
construciilor
exactitatea se
nchise care
reduc dac n
funcioneaz

Chimic

Defecte
strpunse

Acustic

Defecte
strpunse

Cu
Defecte
lichide
strpunse
penetrante

Hidrostati
c
a) cu
presiune
b) fr
presiune
Verificarea
etaneitii

Defecte
strapunse
Defecte
strapunse

Stropire Defecte
cu jet de strpunse
ap sub
presiune

a)Cu amoniac: Respectarea Detectarea

max, 6,65
normelor de locurilor
x 10-7 Pa.m3/s. protecie
scurgerilor
b)Cu amoniu:l x privind
locale la
10-4...
folosirea
mbinarile
Min. 1 x 10-5 Examinarea Detectarea
Pa.m3/s
trebuie s se locurilor
realizeze in scurgerilor la
absena
mbinarile
perturbaiilor, sudate ale
Cu penetranti Necesit
Detectarea
fluorescenti si curairea
locurilor
fluorescentiminuioasa a scurgerilor
colorati: 1 x 10- suprafeei de locale la
5... 5 x 10-5
examinat.
mbinarile
Pa..m3/s.
La
sudate ale
- Cu penetrani examinarea construciilor
fluoresceni i cu umezire cu deschise i
verificare
petrol exist nchise, cu:
hidraulic:
pericol de
-gaze sau
1 xl0-7... 5xl0-7 incendiu.
lichide n
Pa.m3/s.
cazul
metodei
3x10-7... 2x10- In cazul
Detectarea
1Pa.m3/s
construciilor locurilor
de mare
scurgerilor la
capacitate
mbinarile
Max. 1 x 10-5 In cazul
Detectarea
Pa.m3/s.
construciilor locurilor
de mare
scurgerilor la
capacitate
mbinrilor
trebuie
sudate ale
Max. lx 10Examinarea Detectarea
4Pa.m3/s.
se
locurilor
Sensibilitatea efectueaz scurgerilor la
metodei se
naintea
mbinarile
mreste dac
montrii.
sudate ale

Stropire Defecte
Cu jet de strpunse
ap
dispersat

Max. 1 x 104Pa.m3/s.
Sensibilitatea
metodei se
mreste dac
suprafaa
examinat se
acoper cu un
material
luminiscent

Cu bule

Varianta
Se utilizeaz
pneumatic:
aer
- cu aer sub
comprimat.
presiune:
Compoziia
7xl0-7... lxl0- pastelor cu
8Pa.m3/s;
care se
- cu jet de aer formeaza
comprimat:
lichide
max. 1 x 10-5 spumante
Pa.m3/s;
pentru
Varianta
examinare
pneumohidraulic depinde de
:
temperatura
-in imersie:
la care se
max.1x10execut
6Pa.m3 /s
ncercarea.
-in imersie sub Metoda cu
presiune:
detectare
5x10-7 1x10- local.
8 Pa.m3/s;
-cu vid local:
max. 1x10-5
Pa.m3/s.

Defecte
strpunse

Examinarea
se efectueaz
naintea
montrii.

Detectarea
locurilor
scurgerilor la
mbinarile
sudate ale
onstruciilor
deschise.

Detectarea
locurilor
scurgerilor la
mbinarile
sudate:
- cu aer sub
presiune la
construcii
nchise la care
substanele de
lucru sunt
gaze sau
lichide;
-cu jet de aer
comprimat la
construcii
deschise de
gabarit mare;
- n imersie la
construcii
nchise de
gabarit redus.

Tabel Metode nedistructive de verificare a imbinarilor sudate

Metoda Deosebit Se
Avantaj
Limitelei metodei Costuri de la 1 (scazut)
de
de
poate deosebit fa de
la 10 (ridicat) pentru
control adecavat autom alte metode,de
Perfeci Mijloace Execu
pentru
atiza asemenea
onarea de control tarea
adecvate
control i aparate contro

1
2
Radiogr Detectarea
afiere cu defectelor
radiaii interne
Roentge plane sau
n
volumice

3
4
5
Pn Documentarea Grosimea
acum imaginii reale a piesei,fisurile se
nu,pos defctelor pe
pot detecta doar
ibil n film,sensibiliat limitat.Protecia
viitorr atea de detaliu personalului
mai bun decat
n cazul
radiaiilor
gama
Radiogr Detectarea Pn Sunt
Grosimea
afiere cu defectelor acum controlabile
piesei,fisurile se
radiaii interne
nu,pos grosimi mai
pot detecta doar
gama plane sau ibil in mari decat n limitat
volumice viitor cazul raiaiilor
Roentgen
Cu
Fisuri de Da,vit Detectarea
Se poate folosi
cureni suprafa. eza de fisurilor n
doar la materiale
turbiona Sortarea contro metale
conductoare
ri
materialelo l
neferoase.Nu electric
r.
ridicat este necesar
Msurarea
mediu de
grosimii
cuplare
straturilor
Controlu Fisuri i Limita Nu este
Defectele trebuie
l cu
pori de
t
necesar
s fie deschise la
lichide suprafa
aparatura,nu suprafaa;nu este
penetran
depinde de
adecavat pentru
te
geometria
materiale de baz
piesei de
poroase
controlat
Control Discontinui Limita Simplitate n Subiectiv,
vizual ti
t
aplicare
far un mijloc
de
Cheltuieli
ajutator are
suprafa
minime
sensibilitate
i abateri
scazut
de
forma i de
poziie

orilor
6

lului
8

10

Emisia Detectarea
acustic apariiei i Da
dezvoltrii
fisurilor

Controlul
instalaiilor n
intregime,
Adecvat
pentru
prognozarea
duratei de
via.

Rar posibile
9
concluzii
cantitative,
capacitate de
decizie sub
sarcin
mai bun dect
staionar,
zgomotele de fond
deranjeaz
Doar la geometrie 10
uniform,
indicaiile se
modifiic n timp

Metode Detectarea Foarte Evaluare pe

termice defectelor limitat suprafa
de
mbinare i
a
separrilor
plane
Tabel 4. Posibilitai de utilizare a metodelor de END
Denumirea metodei

10

10

Sensibilitatea * (Pa.m3/s)

Costuri relative **

Proba pneumatic
10 -3... 10 -6
1
-4
-6
Retenia vidului
10 ... 10
7
-5
-7
Proba hidraulic
10 ... 10
4
-4
-6
Metoda vasului compensator
10 ... 10
5
Cu bule de gaz in lichid:
3... 7 3... 7
-3
-5
-cu film lichid
10 ... 10
-prin imersie
10-5... 10 -7
Cu gaze trasoare:
20
-12
-15
-12
-17
-cu heliu
10 ... 10 10 ... 10
20
-8
-9
-cu Kr 85
10 ... 10
5... 15
-cu halogeni
Cu indicatori chimici
10 -6... 10 -7
5
-3
-6
Cu lichide penetrante
10 ... 10
3...4
Tabel 5. Evaluarea metodelor de verificare a etaneitii produselor n funcie
de sensibilitatea metodei i de costurile aferente
Metoda

Costuri relative

Examinare optico-vizual:
- cu lupa sau microscop
- cu endoscop
Examinare cu pulberi magnetice

1
10
60
40

Examinare cu lichide penetrante

30
Examinare cu cureni turbionari
50
Examinare cu ultrasunete
60
Examinare cu radiatii penetrante: RX
100 200
Ry
Examinare prin emisie acustic
200
Tomografie industrial
200
Termografiere n infrarou
200
Tabel 6. Evaluarea metodelor de examinare nedistructiv n funcie de costurile
relative globale
Nr.
crt.

Metoda de
Durata Cost
Echipament
Calificare Cost
examinare nedistructiv
consumabile Pre Amortisme personal total
nt
operator relativ

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

VT
1
1
1
1
1
1
RT
9
7
8
7
5
7
UT
6
6
6
4
6
4
MT
3
3
3
3
3
3
PT
5
5
5
5
5
5
ET
6
6
6
6
6
6
LT
8
8
8
8
8
8
AET
9
9
9
9
9
9
IRT
9
9
9
9
9
9
Tabel 7. Costuri relative pentru evaluarea metodelor de examinare nedistructiv

Poziia
1.

4.

Tipul examinrii sau ncercrii

Tariful (mii lei)
Examinarea cu lichide penetrante a mbinrilor sudate:
a) efectuat n laboratorul ISCIR
190/ml 285/ml
b)
efectuatcu
pelichide
instalaii
sau componente
Examinarea
penetrante
pe suprafa:
a) efectuat n laboratorul ISCIR
475/m2 670/m2
b)
efectuatcu
pepulberi
instalaii
sau componente
Examinarea
magnetice
a mbinrilor sudate:
a) efectuat n laboratorul ISCIR
285/ml 670/ml
b)
efectuatcu
pepulberi
instalaii
sau componente
Examinarea
magnetice
pe suprafa:

5.

a) efectuat n laboratorul ISCIR

570/m2 760/m2
b)
efectuatcu
peradiaii
instalaii
sau componente
Examinarea
penetrante
la o grosime de pn

2.
3.

6.

la 10 mm inclusiv cu film radigrafic de 100x240 mm:

a) efectuat n laboratorul ISCIR
230/radiografie
b) efectuat
instalaii sau
componentecu dimensiuni 380/radiografie
Verificarea
i pe
interpretarea
radiografiilor
maxime de 100x480 mm
40/radiografie

7.
8.

Analiza metalografic a microstructurii:

a) cu fotografii
b)
far metalografic
fotografii
Analiza
a macrostructurii:

9.
10.
11.
12.

c) cu fotografii
d)
far fotografii
Incercarea
la traciune
Incercarea la ndoire
Incercarea la ncovoiere prin oc (set de 3 epruvete)
Msurarea duritii

380/epruvet
250/epruvet

200/epruvet
130/epruvet
190/epruvet
115/epruvet
570/set
29/punct de mas.
1500/analiz
Tabel 8. Tarife pentru examinri i ncercri nedistructive i distructive
5.1 Criteriile Acceptatre/Respingere pentru examinarea cu lichide
penetrante
Se considera neacceptate urmatoarele defecte:
fisuri;
pori;
suprapunerile;
lipsa de ptrundere ngust deschis la suprafa;
crestturile marginale.
5.2 Echipamente
Pentru efectuarea examinarii cu lichide penatrante este necesar un spatiu
special amenajat,bine aerisit sau ventilat,iluminat corepunzator.Intensitatea
luminoasa trebuie sa fie minima 350 lucsi.Pentru masurarea intensitatii
luminoase se va folosi se va folosi luxumetru pentru spectrul vizibil verificat
metrologic.Spatiul destinat examinarii cu lichide penetrante va fi racordat la
reteaua de apa calda.Instalatia de apa va fi dotata cu manometru pentru
masuararea presiunii jetului cu posibilitatea reglarii acestuia.
La efectuarea examinarii se folosec lichide pentrante cu contrast de culoare
indepartabile cu apa produse in sistem de asigurarea a calitatii.Alte echipamente
necesare efectuarii examinarii cu lichide pentrante sunt:uscatorul,cuva,lampa.
Pentru efectuarea examinarea optico-vizuale sunt necesare:un microscop,o
trusa cu lupe diferite puteri de marire,endoscopie cu tija foarte subtire pentru
examinarea zonelor interioare greu accesibile.Este necesara iluminarea
corespunzatoare a spatiuluiin care se va efectua controlul precum si efetuarea
controlului de catre operator cu acuitate vizuala.
5.3 Personalul operator
Certificarea acopera una s-au mai multe din urmatoarele metode:
- examinarea cu cureti turbionari
- examinarea cu lichide penetrante
- examinarea cu pulberi magnetice
-examinarea radiografica

-examinarea cu ultrasunete
- verificarea etanseitatii
- examinarea vizuala
- emisie acustica
- termografie
Niveluri de competenta:
Nivelul 1: O persoana calificata pentru nivelul 1 este calificata pentru efectuarea
de examinari nedistructive conform unor instructiuni scrise, sub supravegherea
unui operator de nivel 2 sau nivel 3. Ea trebuie sa fie capabila sa:
- efectueze reglarea aparaturii
- efectueze examinari
- inregistreze si sa clasifice rezultatele in functie de criterii scrise
- raporteze rezultatele
Nivelul 2: O persoana certificata pentru nivelul 2 este certificata pentru
efectuarea si conducerea unei examinari nedistructive conform unor proceduri
stabilite sau recunoscute. Ea trebuie sa fie competenta pentru:
-alegerea tehnicii pentru metoda de examinare de utilizat
-definirea limitelor de aplicare a metodei de examinare pentru care este calificat
operatorul de nivel 2
- intelegerea standardelor si specificatiilor de examinare nedistructiva si
transpunerea acestora in instructiuni practice de examinare adaptate la conditiile
reale de lucru
- reglarea si calibrarea aparaturii
- efectuarea si supravegherea examinarilor
-evaluarea si interpretarea rezultatelor in functie de standardele, codurile sau
specificatiile aplicabile
- elaborarea instructiunilor scrise de examinare
-efectuarea si supravegherea tuturor sarcinilor atribuite personalului de nivelul 1
-formarea si indrumarea personalului pentru examinari de nivel inferior
nivelului 2
structurarea si redactarea rapoartelor de examinari nedistructive
Nivelul 3: O persoana certificata pentru nivelul 3 este calificata pentru
conducerea orcarei operatii de examinare nedistructiva pentru care este
certificata. Ea trebuie sa fie competenta pentru:
-asumarea intregii responsabilitati a unui laborator de examinare si a
personalului
-stabilirea si validarea tehnicilor si a procedurilor
-interpretarea standardelor, codurilor, specificatiilor si procedurilor
-desemnarea metodelor, tehnicilor si procedurilor de examinare de utilizat in
situatii specifice
Ea trebuie sa aiba:
-competenta pentru evaluarea si interpretarea rezultatelor in functie de
standardele, codurile si specificatiile existente

-o cunoastere suficienta, bazata pe experienta practica, a materialelor, a

fabricatiei produselor implicate, pentru a putea alege metodele si a stabili
tehnicile si pentru a ajuta la definirea criteriilor de acceptabilitate, atunci cand
nu exista nici unul
-o cunoastere generala a altor metode de examinare nedistructiva
-aptitudini pentru indrumarea personalului de nivelul inferior nivelului 3
6. Integrarea controlului in procesul de fabricatie
1. Autocontrol
1.1. Inspectia efectuata de muncitor/maistru in timp ce lucreaza pentru a
verifica daca produsul satisface specificatiile, standardele, desenele, conform
procedurii "Autocontrolul", cod DMPA -321.
1.2. Punctele de inspectie, din planul de inspectie, incredintate departamentului
de productie de catre inspectorul CTC sunt verificate in conformitate cu desene,
proceduri, standarde.
2.
Inspectia efectuata de CTC
Inspectia efectuata de inspectorul CTC conform "Planului de Inspectie".
Inspectia in patrulare: in timpul efectuarii inspectiei in patrulare inspectorul
CTC completeaza formularul de "Inspectie in patrulare" (formular DMF0088)
cand gaseste neconformitati. Trimite formularul departamentului responsabil cu
tratarea neconformitatii constatate.
Inspectorul CTC propune Directorului CTC oprirea lucrului in cazul in care
sesizeaza probleme de calitate deosebite ale inspectiilor obligatorii Clasa/Client.
7. Planul calitii pentru execuia unui vas drenaj
Partea

Diagrama- Etapa Procedur Controlul procesului

Inspecie
flux a
a sau
CaracteristicInstruci Funcia
Parametru Proced
procesului
instruciua calitativ unea de responsabil
ur
nea de controlat verifica
lucru
re

A
Obinerea
virolelor

1
21
3

Tiere I.L-T-01 Dimensiuni

Curbar I.L-C-01 Diametru
e
P.L-S-01 Diametru

Sudare
Calibra
re
I.L-T-02 Unghi

Teire

Contro
l

I.C.P Punct de
A
lucru
A

Dicontinu P.L.C iti

01

B
Obinerea
capacelor

1
2
3

Tiere I.L-T-03 Diametru

Ambut I.L-A-01 Adncime
isare
diametru
I.L-S-01
Strunji
Unghi
I.C.P Punct de
re
B
lucru
B

Contro
l

Dicontinu P.L.C iti

02

C
Asamblar
e

11

Sudare P.L-S-03 Coaxialitate

virole

21
3

Sudare P.L-S-02 Coaxialitate

capace
Gurir I.L-G-01 Diametru
e
P.L-S-02 Perpendicul
Punct de
Sudare
aritate
I.C.P lucru
tuuri
C
C

Contro P.L-C-03
lul
sudurii

Contro
l
etanei
tate

Legend:

1
- operaie
de prelucrare;

-depozitare.

- operaie de control;

8. Intocmirea documentatiei de control si inspectie

Universitatea "Politehnica" din Bucuresti
Laboratorul de Defectoscopie
Corp CF 105, Spl. Independentei. 313
Sector 6, Cod 060032, Bucuresti
Tel.: 4029445
Raport de examinare optico-vizuala a imbinarilor sudate
Nr. 1/. (2016)
Beneficiar..Adresa......Comanda nr. 1
Data efectuarii examinarii 2016 Piesa nr.1 Materialul: P 235 GH

Imperfeci
uni
P.L.C
03
neetaneit
ate
P.L.C
04

Grosimea materialului 6 mm. Procedeul de sudare : MAG

Metoda de examinare : OPTICO VIZUAL
Modul de pregatire a piesei pentru examinare Standardul de metoda folosit :
Criteriul:Admis/Respins
Conditiile tehnice de efectuare a examinarii: In spatiu inchis
Aparatul optic folosit : ochiul uman
AccesoriiIluminarea (tip lampa/putere, W) Distanta lampa-piesa (m) Examinarea s-a efectuat INAINTE / DUPA tratamentul termic: Nu s-a efectuat
tratamentul termic
Rezultatele examinarii
Defecte constatate:Decizia: ADMIS
Raportul, inclusiv anexele, contine
Responsabilitati
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT DATA
Sef de
laborator
Numele
si prenumele
Semnatura
Universitatea POLITEHNICA din Bucuresti
Laboratorul de Defectoscopie, Sala CF 105
Splaiul Independentei, 313, Sector 6
060032, Bucuresti
Tel: 402 9445
RAPORT DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
Nr.2/2016
Beneficiar: .Adresa:.....
Comanda nr.1
..Data efectuarii examinarii: ...........
Proba nr.2Material : P235GH
Procedeul de obtinere:BW
Modul de pregatire a produsului pentru examinare:
Procedura de lucru folosita
Criteriul Admis/Respins
Conditiile tehnice de efectuare a examinarii
Setul de lichide penetrante, producator, nr. lot: ................
Temperatura mediului ambiant: ......Temperatura piesei examinate: .....
Timpul de penetrare (min.): ....Timpul de developare (min.): .......
Uscare:................................
Modul de indepartare a excesului de penetrant: ................

Tipul si puterea lampii/iluminare pe suprafata: .................

Distanta dintre lampa si piesa (cm): ....................
Examinarea s-a efectuat: *........................
Rezultatele examinarii
Defecte constatate (denumire/simbol/standard):Fisura
Clasa de calitate prescrisa/constatata .....................
Decizia:RESPINS
|
Prezentul raport, impreuna cu anexele, contine: ..pagini.
Responsabilitati
EXAMINAT VERIFICAT APROBAT
DATA
Sef de laborator
Numele si
prenumele
Semnatura
REZULTATELE EXAMINARII CU LICHIDE PENETRANTE AL
LOTULUI DE PRODUSE NR.: 1
(anexa la raportul de examinare nr 2 din 2016)
Denumirea produselor: VIROLA-FUND Cod: .
Comanda nr.: 1 Beneficiar .
Criteriul A/R ..
Plan de examinare nr.1
Nr.
Cod
Defecte
Decizia
Observatii
produs
A/R
1
Fisuri
R
1

Crestaturi marginale

Universitatea "Politehnica" din Bucuresti

Laboratorul de Defectoscopie
Corp CF 105, Spl. Independentei. 313
Sector 6, Cod 060032, Bucuresti

RAPORT DE INSPECIE
Nr1./ Data 2016.

OPERAIILE DE EXAMINARE
Nr. Denumirea Procedura Criteriul Decizia Numele
Semntura Data Raport de
crt operaiilor de lucru
A/R
A/R
operatorului
examinare
(simbol)
Nr.
1
OV
Punct de
A
A
2016
1
lucru 1
2
LP
Punct de
A
R
2016
2
lucru 1
DECIZIE FINAL
ADMIS, PRODUS CONFORM
RESPINS, PRODUS NECONFORM

ADMIS

OBSERVAIE: Pentru produsele respinse se intacmete raportul de produs

neconform nr. data.
care se ataeaz prezentului raport de control i inspecie

Responsabiliti:
ntocmit
Verificat
Aprobat
Nume,prenume Semntura Data Nume,prenume Semntura Data Nume,prenume Sem

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Laboratorul de DEFECTOSCOPIE
Corp CF 105, Spl. Independenei. 313
Sector 6, Cod 060032, Bucureti
Tel. 4029455
FIA DE NECONFORMITATE Nr.1
Denumirea produsului
VIROLA.
Nr. lotului 1/3.Reper nr 1.
Beneficiar .
Denumirea
neconformitii

FISURA

Simbol/standard
ISO 6520-1

101

Metoda de examinare folosit

LICHIDE PENETRANTE
la depistarea neconformitii
Indicaia de defect
Schia neconformitii (configuraie, dimensiuni, coordonate)

Anexe
Prerea compartimentului
CONTROL privind cauzele
neconformitii

Nerespectarea parametrilor de sudare

Responsabiliti
ntocmit
Nume

Verificat
Semntura Data Nume

Aprobat
Semntura Data Nume
Semntura Data

Universitatea POLITEHNICA din Bucureti

Laboratorul de DEFECTOSCOPIE
Corp CF 105, Spl. Independenei. 313
Sector 6, Cod 060032, Bucureti
Tel. 4029455
RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Nr.1/data 2016
Denumirea produsuluiVIROLA-FUND
Nr. lotului 1/3.Reper nr 1Bucati1..
Beneficiar .
Denumirea neconformotii

FISUR IN
Simbol/standard 100/ ISO
CORDON
6520-1
Stadiul n care a fost
Finalizare, prin metoda Fia de
1
descoperit neconformitatea i cu LICHIDE
neconformitate
metoda de examinare folosit PENETRANTE
nr./data
Decizia i recomandrile
comisiei de analiz

Respins,

Corecia aplicat
Rezultatul examinrii dup
aplicarea coreciei
Msuri corective propuse
Notificri (destinatar, nr. i
data)

Reconditionare
Admis
Selectarea parametrilor optimi procedurii de sudare

Componena comisiei de analiz

Nr.

Numele i
prenumele

Funcia

Specializarea

1
2
3
4
5
ntocmit
Numele, compartiment, semntura:
..

AUTOCONTROLUL - PROCEDUR

Semntura

Data

1. Etapele inspectiei
Sistemul de control presupune executarea urmatoarelor activitati:
Tip inspectie

Etape

Autocontrol

Lucrarea
autocontrol (primul pas: muncitor, al
2-lea pas: maistru)

Inspectia C.T.C

Lucrarea
autocontrol
chemarea la inspectie
pentru control/calitate
inspectia control/calitate

Inspectia
Client/Clasa

Lucrarea
autocontrol
chemarea la inspectie
pentru control/calitate
chemarea la inspectie
pentru Client/Clasa
inspectia Client/Clasa

1.1. Domeniul autocontrolului

Toate produsele/lucrarile vor fi controlate de muncitori, maistri sau maistri
principali.
Domeniul
controlului

Toate
lucrarile sau
produsele

Felul lucrarii/produsului

Controlorul

Operatii uzuale in sectie

Muncitorul

Produse ale unor operatii simple Muncitorul sau maistru

Subansamble sau instalatii

Maistrul sau maistrul

principal

Testul de functionare al unui

produs

Maistrul sau maistrul

principal

1.2. Responsabilitatile controlorului/inspectorului

Inspector
Rol
Responsabilitate
Muncitor
Auto-control
Controlul calitatii
materialeor/echipamentelor; executarea
lucrarii conform desenelor, specificatiilor
sau standardului
Controlul calitatii unei lucrari uzuale
Controlul calitatii unui produs al unei
operatii simple
Executarea unor lucrari de corectare
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este
necesar
Maistru/
Responsa-bilitati Instruirea muncitorilor in cerintele
Maistru prinin control
calitatii (standardul calitatii, situatii cu
cipal
probleme de calitate)
Supravegheaza si verifica prin sondaj

autocontrolul executat de muncitori

Controlul calitatii unor elemente
importante care impun respectarea unor
conditii severe de calitate
Controlul calitatii unor
subansamble/instalatii
Testul de functionare a unui produs
Executarea inspectiei incredintate de
inspectorul Q.C.
Corectarea lucrarilor
Intocmirea Raportului de Probleme
Pregatirea fiselor de masuratori, daca este
necesar
Tratarea neconformitatilor
Chemare la inspectie a Q.C.
Pregatirea inspectiei oficiale si rezolvarea
observatiilor
Prevenirea problemelor calitatii si
imbunatatirea calitatii
Inspector Q.C.
Controlul calitatiiStabileste procedura de inspectie,
punctele de inspectie si planul cumulat de
inspectii zilnice
Executa inspectia Q.C., inspectii in
patrulare
Anunta si confirma executarea
observatiilor Clasa/ Client
Intocmeste Raport de Neconformitate,
Raport de Actiuni Corective si Raport de
Actiuni Preventive
Executa inspectia incredintata de
Client/Clasa
Pregateste fisa de masuratori daca este
necesar
Controleaza si evalueaza efectuarea
autocontrolului
ReprezentantClient/ Confirma
Executa inspectia Client/Clasa si
Societate de
calitatea finala confirma rezultatele inspectiei
Clasificare
Solicita actiuni corective/preventive in
problemele calitatii.
2.
Verificarea punctelor de inspectie
2.1. Inspectiile se impart dupa cum urmeaza:
Inspectia
Domeniul inspectiei
Inspectie Client/Clasa Puncte de inspectie standard cerute de Societatea de

Clasificare.
Puncte de inspectie cerute de organizatii/autoritati
nationale/internationale
Puncte de inspectie specificate in contract sau de
specificatia de constructie.
Puncte de inspectie pentru prevenirea poluarii,
asigurarea sigurantei, confortului, increderii,
intretinerii.
Inspectie
Puncte de inspectie ale Clientului/Clasei incredintate
incredintata inspectorului Q.C.
Inspectia
Inspectii aleatorii si inspectii pentru confirmarea
Q.C.
tratarii neconformitatilor
Inspectie
Inspectii de confirmare a nivelului calitatii, in etape
stabilite de realizare a produsului
Inspectie
Puncte de inspectie Q.C. incredintate maistrului
incredintata
Puncte de inspectie Client/Clasa, puncte de inspectie
Maistrul
Q.C., puncte de inspectie incredintate
Autocontrol
Toate produsele finite sau care sunt trimise la faza
urmatoare a procesului de productie
Controlul muncitorului Toate produsele unei operatii simple

TEHNICIAN, NU MAISTRU SI CTC NU QC!

DE MODIFICAT DEFECTE POSIBILE LA
CAPITOLUL 3!
SA NOTEZ TABELELE!!!!

BIBLIOGRAFIE
. ASTM E 1316 - 1992 Terminology for Nondestructive Examination.
2.
xxx Manualul sistemului calitatii - Ghid pentru implementarea
standardelor internationale ISO 9000, Editura Tehnica, Buc., 1997.
3.
xxx Nondestructive Testing Handbook, second edition: Vol.l, 2, 3, 4, 5, 6,
7, 8, 9 si 10, American Society for Nondestructive Testing, USA, 1996

4.
xxx Annual Book of ASTM Standards, Metals Test Methods and
Analytical Procedures, Vol.3 Nondestructive Testing, ASTM, USA, 1997.
5.
MOCANU, D. R., incercarea Materialelor, voi. 3, Editura Tehnica, 1986.
LICHIDE PENETRANTE
79. SR EN 571 1:1999 Examinari nedistructive. Examinari cu lichide
penetrante. Partea 1: Principii generale.
80. SR ISO 9916:1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu si de magneziu.
Examinarea cu lichide penetrante.
81. STAS 10214 - 84 Defectoscopie cu lichide penetrante.
OPTICO - VIZUAL
82. SR ISO 3057: 1993 Examinari nedistructive. Mijloace de examinare
vizuala. Alegerea lupelor cu grosisment mic (ISO 3058:1974).
83. SR EN 970: 1999 Examinari nedistructive ale imbinarilor sudate prin topire.
Examinare vizuala.
84. SR ISO 10049: 1995 Piese turnate din aliaje de aluminiu. Metoda vizuala de
evaluare a porozitatii.
85. SR ISO 3057:1993 Examinari nedistructive. Tehnicile replicii
metalografice pentru Examinarea suprafetelor.
PULBERI MAGNETICE
86. STAS 10042-90 Control nedistructiv magnetic. Terminologie.
87. STAS 8539 - 85 Defectoscopie cu pulberi magnetice.
CURENTI TURBIONARI
88. STAS 10785 - 79 Defectoscopie cu curenti turbionari. Terminologie.
89. STAS 12789 - 89 Defectoscopie cu curenti turbionari. Controlul tevilor din
materiale metalice neferomagnetice. Conditii tehnice generale,
90. STAS 12514 - 85 Feritometrie magnetica. Clasificare si terminologie.