Sunteți pe pagina 1din 46

f'

(1
cl

if:.t i

::l

-1,.

*
4. "4

ptEN \sstt't'-zsss :,'


't ,t'' | ,r*

1'.r

v!*nFL fr*$$tr&KY'&

*&wmmx

flSr45.uru #Vl$!ql PSPA


ffiFK&X

2 4 t,
{r

&RGIhnhie rut**$",M& $M*XL

tFF*K&t ffi&}Ff&Kt,

-}-\&

\3

J.

;'rt

alia*+-$r
-ttt ':.... rr

we ffiw$wtrw&w&

Z -Fa
Jr
i
I

Jt'

<!--

*!
:*,{-*'-'51 l, *:l*.'-" !

HllE*q

t* r aa"-)d rf..ffi/ lF$it*r*\: *.ll,l'f.afrJll /FJ-ft{r( \

,.-..-.t uil.* #++{--= JP"IP*!ns"+F; \,'

I o

,q

z
ft
ffiYPMKffiS

I.
Europeani -)rganismul
unoaqterea ationale au andarde al 1.3. Standa

G"rnroliralj priyind Standardizarea

rdizareain Rom0nia

:a balanfei

rea
1l

este

nafionale, gi ASRO este asociatdra comitetur "r.op"r" intemafionare. European de standardizare (CEN), Comitetului European de standardizare pent,t Erectrotehnicd (CENELEC),

in Romdnia, organismul nafional de standardiz Standarrlizare nl*ario-avAnd activitate dezvortareastandardizdrii

lin

iiool,

ca,fi:fff :::::: f"

)otenliale,

?;:#r:r,

European de stuictardizare

in

Tetecomunicalii (ETSI) qi ta

orlentatd

rn,",noti*?,
"

;'tri,#:n:;:,""tri)i*t
s-a conven

permanent

qi in

organizatia

rnonizdrii tbcilitnfii ;iale care

,r""o"1llomania
sigla

it utilirur"uurmdtoarelor modalitdfi de notare

1'

Crearea

.rl!.

2' 3'

'orttitetul

creatd

4'

trdizare .br lron

and

ca

.-anisme

le lucru
poarte

cument

::CR-

standarde rapoafte ale comitetului este posibila forosirea siglei SR cR urmatd de numirul qi anul apariliei (SR CR 10260:2000). ASR' a prevdzut qi alte tipuri de document" nu fac obiectul prezentei lucrdri, fiind adresate "u." altor domenii de standard izare. Pentru notarea mdrc'or de oteluri, fonte sau a altormetale gi aliaje, s_a convenit folosirea a dou6 tipuri de simboriz5ri: simbol izareaalfanumerici _ un qir de litere gi cifre _ qi simb olizarca numericd _ un qir de cifre. Simboluril e furnizeazd informatii asupra claselor de calitate, caracteristicilor principale, compozi{iei chimice, destinaliei, stdrii suprafeferor, metodei de oblinere sau doar informafii pentru identificarea mdrcii.

Pentru completarea standarderor existente sau pentru cuprinzdnd

o. urr,rl edit'rii, exemplu SR ISO 9477:1992. sigla sR EN (standard romanesc identic cu un standard european .EN/.ENELE.), urmatd de numirul standardului, doud puncte qi de anul editdrii, exemplu SR EN 10213:200g.

urmatd de num[ru] standardului, doud puncte

Se aplicd tuturor standardelor aprobate inainte d,e anul1992. '277,g6. sigla sR (standard rom6nesc), urmatd de numdrul standardurui, doud puncte, anul apari[iei, exemplu SR I 1273:1993. sigla SR rSo (standard rom'nesc care adoptd un standard intemafional),

srAS urmatr de numdrul standardului, cratimd qi urtimele doui cifre ale anului aparitiei, exemplu srAs

gi

il

ClasiJicarea si simbolizsrea sliai elor

Modui

schematic mai la olel qi la prc

3.SIMBOLIZAREAALFANUMERICA$INUMERICA A OTELURILOR

simboluri prin

simb

vrziunea Comitetului European de pachet de standarde Standardizare a impus preluarea de cbtre ASRO a unui dup[ cum urmeaz6: - sR EN 10027-122006. sisteme de simbolizare a olelurilor' Simbolizarea ofelurilor

in

Simbot

conform acestora, olelurile se noteaz' folosind simboluri


alfanumerice qi numerice, care reprezintd anumite caracteristici mecanice' ftzice, chimice de bazd ori direclii principale de utilizare. Dupd aceste de simboluri principale se pot adluga simboluri suplimentare pentru clasa olel descris[ sau pentru identificarea produselor elaborate din olelul respectiv. Simbolurile suplimentare caracteizeazdmafca de o{el respectivi' precizAnd fie starea suprafe{ei, starea de tratament termic, gradul de dezoxidare, granulalia, comportarea la anumite temperaturi, ele fiind cuprinse in trei tabele anexate inifial in standardul sR cR 10260:2000, ulterior inlocuit prin SR EN 10027-1:2006'
3.1. Simbolizarea alfanumerici a o{elurilor

Partea 1: Simboluri alfanumericd; sR EN 10027-221996. Sisteme de simbolizare pentru oleluri. Partea 2: Sistemul numeric'

semnificalia a (dup[ utihzat chimicd). Vor


Simbot simbolul prin impdr"tite

in d (rezilienla K\

cdlire...), proc dezoxidare. c cuprinde simt (cdlire gi rer er

Simbot addugate la c alfanumerice

Conform SR EN 10027-1, s-au adoptat doui criterii de simboltzate alfanumericd a olelurilor, alcdtuindu-se unndtoarele gnrpe principale [9]: - Grupu / - ofeluri simbolizate in funcfie de utilizare qi de caracteristicile mecanice sau fizice;

acoperire sau i pentru produsr

Exemp redate mai jos a. Con

-Grupa2-ofelurisimbolizateinfunc{iedecompozifia
chimici.

18

3. Simbolizarea alfanumericd Si numericd

olelurilor

Modul de simbolizare alfanumertcd a olelurilor este reprezentat


schematic mai jos. Simbolurile sunt principale gi suplimentare la olel qi la produsele din acestea.

- referitoare

Gannnn ananan... *an*an*an...


simboluri

prirrroor
suolimenture _.r....-:.-.--2 simboluri -. pentru o{el

Tr*
I | ,

ruprimentare

rentru prodttsele din otel

Simbolul principul (Gannnn) este format din litere qi cifre, semnihcalia acestora fiind in funcfie de criteriul de simbohzarc adoptat (dupd utilizare qi caracteristici mecanice/fizice sau dupd compozifia chimicd). Vor fi tratate in subcapitolele urmdtoare.
Simbolurile suplimentare pentru o(el (ananan...) se adaugi dupd simbolul principal, sunt specifice pentru fiecare clasl de olel qi sunt imp[rfite in doud grupe. Grupa I reprezintd unele caracteristici mecanice (rezilienfa KV, J ...), precizdri asupra tratamentului termic (recoacere, cdlire...), procedeu de elaborare (laminat...) sau alte caracteristici (gpad de dezoxidare, conlinut de mangan...). Cea de-a doua grupd (grupu II) cuprinde simboluri referitoare la tratamente termice, mod de elaborare (c61ire qi revenire, normalizare, forjare la rece).

l
1

Simholuri suplimenture pentru ptoduse (*an*an*an...) sunt addugate la cerere, prin utilizarea simbolului ,,+" inaintea caracterelor alfanumerice speciale, pentru codificarea condiliilor speciale, tipului de
acoperire sau a tratamentului termic al produselor. Simbolurile suplimentare pentru produse sunt specifice fiecdrei grupe de olel. Exemple de notare a simbolurilor suplimentare pentru produse sunt
redate mai

jos [9]:

a. Condifii speciale - simboluri aferente +Zl5: gAtuire garantatd min. l5o/o;

+225

gAtuire garantatd mrn. 25o/o;

19

Clusfficarea Si simbolizarea aliajelor feroase qi neferouse

+235

*H:
+CH

gAtuire garuntatd, min. 3 5Yo; cu prescripfii de cilibilitate;

cdlibilitate miez.
L4l
.1

b. Tipul de acoperire - simboluri aferente *A : cu aluminiu, imersare la cald; +AZ: cu aliaj Al-Zn; +AR: cu aluminiu, placare; +AS : cu aliaj Al-Si; *CE : cu crom sau oxid de crom, acoperire electroliticd; *S: cu staniu, imersare la cald; *SE: cu staniu, acoperire electrolitic5; *T: cu aliaj Pb-Sn, imersare la cald; +TE : cu aliaj Pb-Sn, electrolitic[; *Z: cu zinc, imersare la cald; +ZF: cuZn-Fe, imersare la cald; IZA: cuZn-Al, imersare la cald; +ZN: cu aliaj Zn-Ni, acoperire electroliticd; +ZE: cu staniu, acoperire electroliticd; +CU: acoperire cu cupru; +OC: acoperire organic[; +IC : acoperire anorganicd.
c. Starea de tratament termic - simtloluri aferente *A: recoacere de inmuiere;

otelr
1iter,

in pi
CU

fi

care

conil

stan(

litera

ahm
de

cr,

: recoacere de globulizare; +AT : recoacere de punere in solufie;


*AC

din o

fie

la

gi revenire; c6lire; +QA: cdlire in aer; +QW : cdlire in apd; tQO : cdlire in ulei; +QT : cdlire qi revenire; *T : revenire; *P: durificare prin precipitare; +CR: laminare la rece; +M: laminare termomecanicd; +HC : laminare la cald urmati de ecruisare la rece; *C : durificat la rece; *Cnnn: durificat la rece in vederea oblinerii a unei rezistenle minime la tracfiune de nnn MPa;

*RA: recoacere de recristalizarc; *N : normahzare; +NT : nortnalizare

*Q:

)Sr

malca oiel.

20

Si numericii

olelurilor

3.1.1. Criteriide simbolizare a otelurilor in funcfie de utilizare qi de caracteristicile mecanice sau fizice Simbolizarea alfanumericd a ofelurilor in funclie de utilizare qi de caracteristicile mecanice sau frzice (Grupa l) reprezint[ de fapt marca olelului respectiv, f,rind asociatd cu caracteristici d.e utllizare sau destinafie.

simbolul principal (Gannnn) este format din litere qi cifre. prima liter[ din simbolul principal (G) se utllizeazd doar in cazul ofelurilor tumate in piese. Uiin[toarea litera (a) simbolizeiz6clasa de ofel (categoria de ofel), cu referire la destinafia acestuia, qi este urmatd de un grup de cifre (nnnn)
cate reprezintd valoarea unei caracteristici mecanice sau fizice.

Pornind de la criteriul de simbolizarc amintit, se va prezenta in continuare modul de simbolizare a principalelor clase de oteluri conform standardului SR EN 10027-1.

Conform celor prezentate, olelurile de construcfie se simb oljzeazd cu litera S urmatd de un grup de cifre ce rcprezintdvaloarea minimd specificat6 a limitei de curgere, exprimatd in Mpa (lMpa: 1 N/mm2). valoarea limitei de curgere corespunde dimensiunilor nominale minime ale semifabricatelor din ofel qi se referd fie la limita de curgere superioar[ RsH s?u inferioard R";, fie la limita de curgere convenfionald Rpo,z sau la limita de extensie totald
Rt..

Simbol principal:

GS24O
oleltumat
ofel de construcfie+---J

minim[

limitei

de

-l-l-l-tuuloarea

curgere' ?n MPa (Rpo,z: min. 240 MPa)

La simbolul principal se pot anexa simboluri suplimentare pentru


nte

marca de olel respectivd qi simboluri suplimentare aferente produselor din ofel.

21

clase de calitate qi fac Grupa l:Literele J, K, L urmate de o cifrd reprezinta referire la valoarea energiei de rupere la diferite temperaturi; qoc este de J : valoarea energiei de rupere la incovoiere prin

ral
ole

olel
.,i

minimum 27J JR : la temperatur a de 20"C, J0


600c.

la temperatura de 0oc' J2

I r-l-

:latemperaturade-20"C,'..,J6:latemperaturade-

t\\
orei

K: valoarea energiei de rupere la incovoiere prin qoc este de minimum 40J de OoC, I(R: la temPeratura de 20"C, K0 :la temperatura : de la temperatura K2 : latemPeratura de -20oC, ..., K6
60'c.

1u:

rG

L:

qoc este de valoarea energiei de ruPere la incovoiere prin

minimum 60J : LR : la temperatura de 20"C, L0 la temperatura de OoC, L2 : latemperatura de -20oC, ..., L6: latemperatura de 60"c. M: laminat tertnomecanic; Q : cdlit 9i revenit; N : normaltzat sau G = alte laminare normalizantd; A : durificat prin precipitare;
caracteristici. qi revenit; Grupa II:M: laminat termomecanic; Q: c61it N: normalizat; c: formare la rece speciald; D : pentru acoperire la

P urr
hmito

princ

pentr

cald;L:pentrutemperaturiscdzute;W:rezistentlacoroziune : 1' : pentru atmosfericd; F : pentru forjare; P pentru palplanqe;


!evi;

Ote_

S: pentru construcfii navale; E :

pentru emailare etc'

'.r
s460QL, S460QL1, S500QL, s620QL, s890QL1' S960Q' S280GD+ZF, s500GD+2, . s315NC, S350GD, s235J2w',
S355K2G2W,S235JRH,S460NLII'S550GD+ZA,S350GD+AZ.
:

Gr;':
l:3

csraa
\Jt i.t:

G
construclie cuprinse in diverse stundarde: cu valoarea minimd a olel sR EN 10025-2-5355J2+N ) olel de construclii garanteazd 27J limitei de curgere (R. sau Rpo,z) de 355 MPa, la care se

'/I

22

3. Simbolizarea alfanumericd qi rutmericd o{elurilor

valoarea energiei de"rupere la temperatura de -20"C (J2), produsul din ofel este livrat in stare normalizatd, (+N); olel sR EN 10025-5-s231J|V+AR ) olel de construcfii cu limita minimd de curgere de 235 MPa la care se garunteazd 27J valoarea energiei de rupere la temperatura de Ooc (J0), rezistent la coroziune atmosfericd (W), produsul din olel este laminat brut (+AR); olel sR EN 1034- s250GD ) ofel de construclii cu valoarea minim[ a limitei de curgere de 250 MPa, la care sunt prevdzute alte caracteristici (G), este destinat acoperirii prin imersarb la cald (D). b. Oteluri pentru recipiente sub presiune (P)

Olelurile destinate utilizdrii sub presiune sunt simbolizate prin litera P urmatd de un grup de cifre ce reprezintd. valoarea minimd specificat[ a limitei de curgere, exprimatd in MPa (lMPa : 1 N/mmt).Lu acest simbol principal se pot ad[uga simboluri suplimentare pentru marca de otel qi
pentru produse.

GP 240
ofel turnat

olel pentru recipiente


sub

presiune

, I --l-lT-""loarea #

minimd a limitei de curgere' in MPa (Ruo,z min. 240 MPa)

laminat termomecanic; Q : cdlit qi revenit; N: normalizat;B : recipient de gaz; S : recipiente simple; f : pentru !evi; G : alte caracteristici. Grupa II: L : pentru temperaturi sc[zute; H : pentru temperaturi ridicate; X: pentru temperaturi ridicate qi scdzute; R: pentru temperatur[ ambiantd.
Grupa

I:

M:

P355NL2, p355GH, p2g5QH, p460NH, p620Q, p6g0QH, p265BR, GP280GH+QT.

23

ClasiJicarea E i s imb olizarea aliaj elor feroase qi neferoase

recipiente sub presiune caprinse tn diverse stundurde: olel SR EN 10216-2-P235GH ) ofel pentru recipiente sub presiune cu valoarea minimd a limitei de curgere (Rpo,z) de 235 MPa, la care sunt prevdzute anumite caracteristici (G) la temperatura ridicat[ (H). olel SR EN 10213-GP280GH+N ) olel turnat (G) pentru recipiente sub presiune, cu valoarea minimd a limitei de curgere convenfionale (Rpo,z) de 280 MPa, la care sunt prevdzute anumite caracteristici (G) la

temperafur[ ridicatd
normalizatd (+N).
c.

(H), produsul din olel fiind livrat in

stare

Oteluri pentru tevi destinate conductelor (L)

Aceastd clasd de o{eluri are ca simbol principal litera curgere, exprimatd in MPa.

urmatd de
de

grup de cifre care reprezintd valoarea minimd specificatd a limitei

ofel pentru de conducte

1""i -

valoarea minim[ a limitei de T-T 9curgere, in MPa


(Rro,z

L 195

min. 195 MPa)

Grupa

I: M: laminat termomecanic; Q : calit qi revenit; N : normalizat; G II:


Ao

alte caracteristici.

Grupa

clasa de exigen!6 (clasd de prescripfii), urmatd de o cifrd

dacd este cazttl.

L415f{8, L450QB, L555MB.


olel SR EN 10208-1-L360GA ) ofel pentru {evi destinate conductelor, cu limita minimd de curgere de 360 MPa, la care sunt prevdzute anumite caracteristici (G), clasa de prescrip{ii A.

24

Ii"_
3. Simbolizarea alfenumericii Si numericd oyelurilor oyel SR

EN 10208-2-L4ISeB ) ofel pentru fevi destinate conductelor, cu limita minimd de curgere de 415 MPa, in stare cdlitb qi revenitd (e), clasa de prescrip{ii B.

ofelurile pentru construclii mecanice se simboli zeazd cu litera E urmatd de un grup de cifre ce reprezintd valoarea minim[ specificatd a limitei de curgere,.sxprimatd in Mpa (lMpa: 1N/mm2).

GE 300
o{el tumat

otel penrru constructii


mecanlce

--f -

I I

T*

valoarea minimi a limitei de curgere, ?n MPa (Rro,z : min. 300 MPa)

Grupa L' J, K, L : clase de calitate, urmate de o cifr6, cu referire la valoarea energiei de rupere la diferite temperaturi (vezi otelurile de construclii); G : alte caracteristici. Gruoa II: C : capacitate de deformare la rece.

olel sR EN 10296-I-EsssK2 ) ofel pentru construclii mecanice

constructii metslice cuprinse tn diverse stundurde: olel sR EN 10025-2-E3ss+N ) olel pentru construclii mecanice cu valoarea minimi a limitei de curgere de 355 Mpa, produs livrat in stare norrnalizatd (+N). olel sR EN 10293-G8200 ) olel tumat (G) pentru construclii mecanice cu valoarea minimd a limitei de curgere de 200 Mpa.
cu valoarea minimd a limitei de curgere de 355 Mpa, la care se garunteazd 40J valoarea energiei de rupere la temperatur a de -20c (K2).

25

Simbolul principar este alcbtuit din litera B urmat de un grup de cifre ce reprezintd valoarea minimi specificatd a limitei de curgere, exprimatd in MPa (lMPa: 1 N/mm2).

olel pentru ar-nrarea

betonului
A, B,

-,

T=T= I

B 500

valoarea limitei de curgere


> caracteristice, in

(R":

Mpa

500 Mpa)

c:

doud cifre.

clasd de exigenfd (de calitate), urmatd dacd este cazul de una

olel sR EN 10080-85008

ofel pentru armarea betonului cu limita curgere caracteristica de 500 Mpa, clas6 de calitate B.

de

Olelurile pentru pentru beton precomprimat se simbolizeazd, cu litera Y urmatd de un grup de cifre ce reprezintl valoarea minimd specificati a rezistenlei la tracliune, exprimatd in MPa (iMpa: I N/mm2).

o{el pentru beton precomprimat

Y 1770

_J-

T.-

valoarea minimd specificatd a rezistenfei la tracliune (R_), in Mpa (Rn : min. 1770 MPa)

sdrmd cdlitlt qi reveniti; c : s6rmd trasd la rece; H : bare laminate la cald sau bare laminate la cald gi procesate; S : toron; G: alte caracteristici.

3L!!

ol i, o, o
"

Ifu ,r*

* i, d

i ru m eri c d o le I uri I or

precomprimat specilicat tn prenormd (prEN) tn de adoptare: "lo^ olel prEN 10138-2-yl670c ) ofel pentru beton precomprimat cu valoarea minimd a rezistenfei de rupere la tracfiune 1670 Mp. sub formd de sdrmd trasd la rece (C) . olel prEN 10138-3-yIs60s ) otel pentru beton precomprimat cu valoarea minimd a rezistenJei de rupere la tracfiune 1g60 Mpa, sub formd de toron (s)

ofelurile pentru sau sub formi de qine de care feratd,se simborizeazd cu litera R urmatd de un grup de cifre ce reprezintd valoarea minimd a durit5lii Brinell HBw (penetrator - bil6 din carburd de wolfram)

olel pentru sau

formi

de qine cale

feratd

de

sub ++ #

t--valoarea

minimd a duritdfii Brinell (duritate min. 220 HBW)

Grupa J: Mn : conlinut ridicat de mangan; cr : aliat cu crom; G : alte caracteristici. Grrea II; Q : cdlit qi revenit; rrr : tratat termic; Lrrr : slab ariat qi tratat termic.

ferotd cuprinse in diverse stsnclarde: olel sR EN 13624-I-R260M, ) ofel pentru gine cu valoarea minimd duritetii 260 HBW, care are un confinut ridicat de mangan (Mn).

cale

27

) ofet pentru qine cu valoarea minimd a duritdfii 350 HBW, trarat termic (HT). oyel SR EN I48I t-R2g\GHT ) ofel pentru qine cu valoarea minimd a duritafii 290 HBW pentru care sunt prescrise anumite caracteristici (G) in stare tratatd termic (HT).
olel SR EN 13624-I_R320Cr ) ofel pentru qine cu valoarea minimi duritdfii 320 HBw, aliat cu icr;. "ro_
h.
a

olel SR EN 13674-\_R3S0HT

Produsele plate din ofel cu rezistenfd ridicatd pentru deformare la rece sunt simbolizate prin litera H, dupd care sunt prwdzute condifiile de laminare simbolizate printr-o literi (D, c sau X). Acest simbol este urmat de un grup de cifre care face referire fie ra valoarea minimd a limitei de curgere, fie la varoarea minimd a rezisten{ei de rupere la tracfiun e caz, in care cifrele sunt precedate de litera T.

produse ptare din orer

rezistenld ridicard deformare la re

6;; J "

cu f ri= l-.

valoarea minimd a limitei de I curgere, MPa I I l: O ) laminare la cald -J= C ) laminare Ia rece l: X ) condi{iile de laminare neprecizate

l{H{{ii1

;g,il deformare +t?


la

rece

-i iI

t*
:

D ) laminare la cald C ) laminare Ia rece f: : X ) condiliile de laminar e neprecizate

t*.fir"#_, up"

*;"'5

;T#ffi

de va,. area

D=
.i -_ u;:r

28

3. Simbolizarea alfanumericd Si numericd

otelurilor

Grupa

fosfor;
Grupa

I: M: laminare te(momecanicd; B :durificat prin

LA :

micoraliat;

X:

bifazic; C :

caracteristici.

p: cu faze complexe; G : alte


ecruisare;

II:D :

acoperit prin imersie la cald.

ridicutd pentru de rmare la rece: r oyel sR EN 10268-HC400LA ) produse plate laminate larece (HC) din ofel cu rezistenfd ridicatd pentru deformare la rece; o{elul este microaliat (LA) qi are valoarea minimd a limitei de curgere convenlionale (Rp6.2) de 400 MPa. o{el sR EII 10346-HXT4sLx > produse plate din ofel cu rezisten{d ridicatd pentru deformare la rece; condiliile de laminare nu sunt precizate (HTX), o{elul este bifazic (x) qi are valoarea minimd a rezistentei la tracfiune de 450 MPa.

ann
P1"*:-:
llate oelorrnare la rece

pentru-l IT*clasi
I l: O ) bl: C) l: X )
I

de catitare

laminare la cald laminare la rece condiliile de laminare neprecizate

pentru acoperire prin imersare la cald; T : pentru !evi; H : pentru profile deschise; EK : pentru emailare la rece; ED : pentru emailare direct6; G : alte caracteristici.

DCO2ED, DC02EK, DCO4ED, DCO4EK, DX51D, DX54D, DXslD+Z , DX56D+ZF, DX51D +ZA, DX'LD+AZ.
29

derormare,; olel SR EN 10130_


deformare

c i de , ! SR :io y " o, * " ilifi;;:;';::::;'' tu rece oyel cuprinse EN l0 t I I _Dn r , ("_'_"'",'' in di a n o r m dr

olel SR EN IB46_
derormare produsul din

^;,:Ti* i;;;":f::^;,:T:rr.

;;::il':

"

;:;,

i#i! : ::iiilff*_
prare raminate din orer penrru

plate taminate rarece din ofel pentru

;;;;:{:::;,:,1: ,i,J.::gu,"
ofet esre rivrar acoperir

j#fiT"ririi

prin

t,n*r"* t"'.o*

sunr simbo tizateprin y 3"Jtf"]"t"/:produsele suntofer ritera T, unnard dublu t"-tr#"r",l| produsele sunt
prin c ipa

am.balaredin

Mpa.

.";;;;;t*,*'vqrvcr :ilT i :-:,T#'' g:


'

sin

"

.' u" 0""

',mrnald a rimitei de curgere, exprimati ",1T? in

i"

*,ii":lJ

Produse din Pentru ambalare

orel I I f- valoarea rominald a limitei de I -curgere.


{Rro,t = 435 Mpa) | Lproduse dublu laminate
la rece

rHs

|l:frTiil;H

*i i t' ffi*:,;"#ii" :660


L

rimi,ei de

(Rpo: MPa) .>produse sirnplu laminate la rece

30

3. Simbolizarea alfanumericd Ei numericd

otelurilor

ofel pentru ambalare laminat simplu la rece sub formd de tabld, cu valoarea minimd a limitei de curgere nominald de 550 MPa; produsul este acoperit electrolitic cu staniu (+sE). olel sR EN 10202 - TH550+CE ) ofel pentru ambalare laminat dublu sub formd de tabld, cu valoarea minimd a limitei de curgere de 550 Mpa; produsul este acoperit electrolitic cu crom sau oxid de crom (+cE). k. (n4)

produse de umbulare; olel sR EIv 10202 - r,s550+,sE

ofel pentru electrotehnici

pierderi magnetice maxime nominale multiplicate cu 100, WKg

grosimea nominald multiplicatd cu 100, mm

***

in cazul unei valori a inducliei magnetice de 1,5 Tesla qi afrecvenlei de 50 Hz, simbolul literar ,,a" este reprezentat prin litera A pentru grdunli neorientafi; D pentru ofel nealiat sau E pentru olel aliat. pentru o valoare a inducliei magnetice de I,7 Teskt si afrecvenlei de 50 Hz: a: P - grdunli orientali cu permeablitate mare sau a : S - grdunti orientali.

50D, M 1 00 -23P, Mt 40_305, M3 g0_50E.

electrotehnicd cuprinse tn diverse stundarde: olel sR EN 10106- M400-50A ) Tabld din olel pentru electrotehnicd cu grdunli neorientali (A), cu pierderi magnetice maxime de 4,0 wKg la o

31

C lasilicarea qi

simbolizarea aliaj elo r.feroase Si

valoare a inducfie de 1,5 Tesla qi frecvenfa de 50 }{z;tabla are grosimea nominald de 0,50 mm.

olel sR EN 10107- Ml20-23s ) Tabl[ din olel pentru electrotehnicl cu gr[unfi orientafi (S), cu pierderi magnetice maxime de 1,2 WKg la o valoare a inducfie de 1,7 Tesla qi frecven{a de 50 Hz; tabla are grosimea
nominald de 0,23 mm.
3.1.2.

Criterii de simbolizare a otelurilor in functie de compozi{ia chimici

Conform acestui criteriu olelurile din Grupa 2 se impart in patru subgrupe fiecare cu modalitatea proprie de simbolizare Grupa 2.1: cuprinde olelurile nealiate cu un confinut mediu de mangan mai mic de loh, cu excepfia olelurilor pentru automate; Grupa 2.2: cuprinde olelurile nealiate cu confinut de mangan mai mare de |Yo, o\elurlle nealiate pentru automate gi ofelurile aliate cu un conlinut al fiecdrui element de aliere mai mic de 5o/o (cu exceplia olelurilor rapide); Grupa 2.3: cuprinde ofeluri aliate cu un continut al unui element de aliere > 5o/o;

Grupa 2.4: cuprrnde olelurile rapide. Grupa 2.1:

opluri nealiate

1<

l% Mn-eai).

Simbolul principal este alcdtuit din litera c (carbon), urmatd de un grup de cifre reprezentdnd continutul mediu de carbon multiplicat cu 100 (?n %). Dupit simbolul principal se adaug[ simbolurile suplimentare pentru olel cu referire in principal la destinalia acestuia.

.u.bnn

T-t-J

c 10s

rolel neoliat)

conlinutul mediu precizat de carbon multiplicat cu 100, in (1,05% Cn,ndi,)

o%

32

r[
3. Simbolizarea alfanumericd Si numericit

urilor

confinut maxim de sulf precizat; R : conlinut de sulf intr-un interval precizati' S : destinat fabricarii arcurilor; u : destinat fabricdrii sculelor; C : pentru formare la rece (tragere, extrudare); D : pentru tragere sub formd de sdrme; w: pentru sarmd laminati pentru sudare; G: alte caracteristici.

fi adbugat simbolul unui element chimic specificat, urmat de un num6r care reprezintd con{inuful mediu al elementului multiplicat cu 10. a
c60R, c60s, c100s, c125S, C70tJ, Cg0u, cgOu.

La finalul acestor simboluri mai poate

cuprinse in diverse stundurde: olel SR EN 10016-2-CILD ) ofel nealiat cu un confinut mediu de carbon de 0,I0oA, pentru trefilare qi/sau laminare la rece a sArmelor (D). olel SR EN 10083-2- C60 ) ofel nealiat cu un conlinut mediu de carbon de 0,60yo (olel nealiat pentru ciilire Si revenire). olel sR EN 10084-2- c15 ) ofel nealiat cu un con{inut mediu de carbon de 0,l5yo (olel nealicrt pentru cementare). olel sR EN ISo 4957- ct20u ) olel nealiat pentru de scule (u) cu un confinut mediu de carbon de 1,20o/o, olel sR EN 10132-4- c85s ) ofel nealiat pentru de arcuri (S) cu un confinut mediu de carbon de 0,85%.

Grupa2.Z:

) ) )

oyeluri neoliate (> t% Mnneai)i oleluri nealiate pentru uutomatel o{eluri aliate (con{inutul mediu alfiecdrui element cle aliere < 5%o)

Simbolizarea acestor m[rci de o]el se realizeazd, prin inscrierea cantitdlii medii de carbon multiplicatd cu 100, urmatd de simbolurile elementelor de aliere inscrise in ordinea importantei.

-) -'t

Tabelul 3.2. Factorul de multiplicare (r) pentru elementele de aliere [9J.


Element de aliere

Cr, Co, Ni, Nln, Sio W

I r

ot,

Be, Cu, Nlo, Nb,

Pb,

Ti,Ta,y,Zr
10

Ce,N,P,S
100

B 1000

Factor (r)

Grupul de cifre desp[rfite prin cratimd, de la finele simbolurilor, se referd la cantitatea medie procenfuald a elementelor de aliere, inscrise in ordinea importan{ei, multiplicatd cu factorul ,,t, (tab. 3.2). in cazul ofelurilor tumate ?n piese pe prima pozilie a simbolului principal se afld litera G.

Gl7 CrMo 9-10


otel

tumat-IT

conlinutul mediu precizat de carbon multiplicat cu 100, ?n o% (0,17% C.ndi)

L:iT:ff*i

T'+

confinutul mediu al elementelor


de aliere multiplicat cu factorul

,,r" (tab. 3.2),itr ordinea


imporlanfei (2,25% Ctme,tiu, lo% Mo*"a;,) simbolurile chimice ale elementelor de aliere care caract erizeazd. o{elul, in ordinea importanfei (Cr, Mo)

In situafia in care conlinutul unui element de aliere nu este cuprins in simbolul mdrcii respective se presupune ca av6nd o valoare subunitard, cuprinsd intr-un interval precizat in standard.

46sicrMo6, 18Nicr5-40 60crMo3-3, G9Nil0, GlTcrMo5-5,


Gl7NicrMol3-6, G18Mo5, G9Nil4, GlTcrMog-r0, Gr1sMnpb30.

cliverse stundarde:

34

3. Simbolizarea

numericd qi numericd olelurilor

mediu de 0,l3Yo olet sR EN 10028-2-11CtMo9-10 ) olel cu un continut : Cfmediu' C, loh Cr qi 0,5% Mo. (11:100 : 0,ll%o C*nai'u 9:4 2'25%

10:10:l,TokMo*nan)@lelpentrurecipientesubpresiune)' de 0,16o/o c,Iyo olel sR EN 10084-16MnCr5) o{el cu un continut mediu Cr qi 0,5olo Mo. (16:100:0,160'4 Cmedi'o 5:4: l'259% Cr*"4i) @lel
pentru cemenlare) olel sR EN 10087- tlsMnPb30
fl
ri a

olel cu un conlinut mediu de 0,11%

qi0,3o/oS.Conlinemangangiplumbintr-unintervalprescrisconfofin :0,13?5 Cmediu, 30:100:0'3% S'nctiu) standardului de produs. (11:100


olel sR

G20Mn5+QT ) olel turnat (G) cu un continut mediu qi revenita (+QT)' (20:100 de 0,200h c qi 1,250hMn, livrat in stare cdlite : 0,20?% Cmediu, 5:4 : 1,25 o% Mn*nai') ' olel SR EN 10213- Gl7CrMoV5-10 (17:100 : 0'l7o% < mediu de 0,llu/o C, 1,250 Cr, l,0o/o Mo qi 7o/oY'

@1el

pentru automale)

EN

10213-

Cmeditr,

5:4:

1,25%o C(merliu,

10:10: l'0

o%

Mo*"ai')'

Grupa2.3:)o{elurialiate(con(inutulmediuucelpu|inun
element de aliere este
>-

5 '%)'

continutul a cel Simbolul principal al marcilor de olel aliat in cafe

ln
rd.

pulinunelementdealiereestemaimaresauegalcu5Toestealcatuitdin carbon multiplicati cu litera X, urmat6 de cantitatea procentuald medie de in ordinea importanlei' la 100 qi simbolurile elementelor de aliere inscrise feprezintd canttlatea care se adaugl cifre desp[r{ite prin cratimd care in ordinea importanfei' procentuala medie a elementelor de aliere, inscrise principal in cazul in rotunjitala numlr intreg. Litera G precede acest simbol
care olelul este tumat in Piese'

10,
i_5r 0.

?in

35

t3-4 GX 3 CrN iT mr medi ual hrl r I cont r{inutul utul o1.t *rnu,--J
conlinutul
Pulin un > 5 oh I aliere de element
a cel

I I

T" I

L;

ntelor elor de aliere, rofunjiir mentelor "l.n Llun g,inoh rumdr intreg. intr rdr Lr in io% Cr*na (1 4ok Ni*naiu) ( 39 t'mediu, Cf mediu 4
<

tl 'i

conlinutul mediu precizat de carbon, multiplicat cu 100,o% (0,03% C*nai)

lemente lor de rile elem elemet lunl sir ;imbol imboluri r re caract :aractetnzeaza liere carr care ali lliere ,telul, in dinea i mportan{ei r ordinea inc ot( r!elul, /Cr, (c Cr. N Ni) 'i)

Xl 1 CrMo 9 -1, X45CrSi9-3, XSCrNil 8-1 0' Xl 0crNil 8-8' X5 CrNil 8- I 0, X3 CrNiMo 1 7-1 3-3, X2CrNiMolT -12-2, X2 CrNiM ol7 -12-3' X2CrNiMo I 8- I 4-3, X2 CrNiMoN I 7-1 3-3'
GX3
C

r-Ni

13

-4, GX5 C rNi

9- I

0, GX2NiC rMo28 -20 -2.

in diverse standurde: o{et SR EN ISO 4957-X2l0CrW12 ) ofel aliat cu un conlinut mediu de 2,10o c, l2o/o cr qi w al cdrui confinut este precizat in standardul de produs (olel aliat de scule). o{el SR EN 10293-GX4CrNiMol6-5-1+QT ) ofel tumat cu un conlinut mediu de 0,04o/oC, t6o/oCr,5%Ni qi l%Mo; produsul este livrat in stare c[litd qi revenitd (+QT) (olel rurnat inoxidabil). o{el sR EN 10088-1-X5CrNiI8-10 ) oJel aliat cu un confinut mediu de
0,05ohc,l8o/oCr qi 107oNi (ofel inoxidabil). olet SR EN 10088-l-X2CrMoTil8-2 ) ofel aliat cu un confinut mediu de 0,02o/oc, l8o/oCr,2o/oMo qi care mai conline Ti intr-un interval prescris (conform standardului de produs, se calculeazdin func{ie de cantitatea de carbon) (olel inoxidabil).

,,. i

36

D
Sim b

ol iz ar e a alfanum er

ic

d S i nu

qt

a4

gfl u rlly

Grupa 2.42 Oteluti iuPide


se olelurilerapidesuntsimboltzatepringrupuldelitereHS la cafe aliere, in ordinea adaug[ confinutul mediu in procente al elementelor de

wolfram, molibden, vanadiu gi cobalt, separat prin cratim6'

otel

"Pi6

*Jl

conlinutul mediu
wolf,ram, ino/o (6%o

molibden, in% (5% Mo.ndi,)

W*"diu) conlinutul mediu de J

de J

ltJ
I I

II Ir
I

)-1

conlinutul mediu de cobalt, in% (5% Co*"ai,)


de

l_ conlinutul mediu
vanadiu,

in% (2% V*ndi)

HS3-3-2,HS6-5-2,HS6-5-2C,HS6-5-3oHS6-5-2-5,HS6-5-3-80 HS 18-1-1-5, HS 10-4-3-10.


,1Se

de de

mut tare

mediu de 6oh olel sR EN ISO 4957- HS 6-5-2 ) ofel rapid cu un conlinut W, 5oh Mo 9i 2%V. con{inut mediu de 6Yo olet sR EN ISO 4957- HS 6-5-2C ) olel rapid cu un decat W, 5% Mo qi 2% V avand carbon intr-o concentralie mai ridicatd marcasimilard din standard (HS 6-5-2)' conlinut mediu de 18% olel sR EN ISO 4957- HS 18-0-1) olel rapid cu un

rde
r.r

de

W,}ohMo qi l%V. confinut mediu de 6oh olel sR EN ISO 4957- HS 6-5-3-8 )> olel rapid cu un W,5o/oMo,3oh V qi 8% Co'
avea propria sa afara acestor exemple fiecare clasd de olel poate adduga simboluri simbolizare. La finele simbolurilor prezentate se pot

s;ris ade

in

suplimentare pentru produse din o!el'

37

6. CLASIFICAREA $I SIMBOLIZAREA

FONTELOR DE TURNATORIE

Clasa fontelor de turndtorie a fost supusS modificarilor, standardele

nafionale fiind inlocuite cu Euronorme. ln viziunea acestora, fontele de turndtorie sunt definite ca ,,aliaje Fe-c conlindnd peste 2,lo% c, sunt oblinute prin turnare si sunt aliaje tn care carbonul se gdseste total sau parlial sub formd de carbon liber, adicd grafit. pe ldngd carbon acestea mai conlin in mod normal elemente ca : Si : 0,5 - 3,5o%, Mn : 0,3 - I,5o%, p : 0,1 - I,2o%, S : 0,02 - 0,15o%". Standardul sR EN 1560:1999 intitulat ,,TUKN,|ToklE - sistem de

simbolizare pentru fonte. simbolizare alfanumericd qi numericd" reglementeazd modalitatea de notare a fontelor de turndtorie. Se vor prezenta cerinfele impuse de acest standard fbr6 de care nu este posibil[ interpretarea restului standardelor in domeniu. Reglementdrile standardului sR EN 1560:1999 prevad posibilitatea simbolizdrii fontelor de turnbtorie in sistemul alfanumeric pentru fontele standardizate qi nestandardizate qi in sistemul numeric doar pentru fontele

din sistemul nestandar dizat. Fonta standardizatd se defineqte ca fontd specificatd,intr-un standard
european.

Fonta nestandardizatd, nu este specificatd intr-un standard european dar poate fi elaboratd qi utilizatd intr-o far6 membrd CEN.
6.1. Simbolizare alfanumprici a fontelor

Simbolizarea alfanumericd este unicd pentru fiecare marcd de fontd. Conform standardului SR EN 1560:1999, siinbolizarea alfananumericd a fontelor constd din 6 pozi[ii, unele cu caracter obligatoriu $tozilia I, II, v) iar altele cu caracter opfional fftozi[ia III, IV, VI) t34].
66

&,
6. Clasificarea qi simbolizareafontelor de turndtorie

Pozi(ia

fontastandardizata pozitia ll +l
Pozifia

EN-GJ a

I I lbnraderurndtorie +J I
III
Forma gralitrrlrri

]- T
I

a an - a TPozitia IV T T Simbolul unorcondilii


I I I l. I I I
sunlimentare (indicat de litere)

> pozifiaV
Simbol alFanumeric care
mecanice sau compozitia

tsimbolizatd"printr-o literd)
- tL

nr,ffij*ru

(simbolizatb printr-o literd)

de

Itlt
-eo

P
de
LI

Pentru infelegerea simbolizdrii alfanumerice a fontelor se detaliazd principiul de simbolizare in cadrul fiecdrei pozi[Ii. Primele doud litere EN (euronormd) din cadrul Pozifiei I se utrlizeazd, doar in cazul fontelor standardizate; acestea sunt despdrlite de simbolul fontei de turndtorie GJ din Pozifia II prin cratimd (G - piesa

tumatd;

J - din fontd). Urmdtorul

simbol din Pozifia

III

precizeazd,

,'or
,1

la

e1e

rrd
tan

Itd.

la
\..)

structura/forma grafitului qi este indicat prin litere: L pentru grafrt lamelar; S pentru grafrt sferoidal; V pentru grafit vermicular; M pentru grafit sub formd de cuiburi numit qi carbon de recoacere (in fontele maleabile); N pentru lipsa grafitului (fonta ledeburiticd); - Y pentru formd/structurd speciald. Pozifia IV cuprinde simbolul microstructurii sau macrostructurii fontei qi este indicat prin litere, astfel f,rind utilizate urmdtoarele simboluri: W pentru fontd maleabild cu inimd albd (miez alb); B pentru fontd maleabild cu inim[ neagrd (mrez negru); F pentru structurS feriticd; P pentru structurd perliticd; A pentru structurd austeniticd; M pentru structurd marlensiticd; L pentru structurd ledeburiticS' Q pentru fonta cdlitd; T pentru fonta cilitd qi revenitd.

67

Simbolul alfanumeric din cadrul pozi{iei v se referd la anumite caracteristici mecanice sau la compozilia chimic[ a fontei. Standardul prevede doud criterii de simbolizare a fontelor, in funcfie de csructeristicile mecsnice qi in funclie de compozi(ia chimicd.

Simbolizarea fontelor in funclie de rezisten{a la tracliune se face printrun grup de trei cifre, care indica valoarea minimd a rezistenfei la tracfiune

(R-, N/mm2; 1 N/mm2 : 1 MPa), urmat de o liter[ care indicd modul de prelevare a probelor pentru incerciri (S - epruvetd turnatd separat; u epruvetd ataqatd la pies6; C

epruvetd prelevatd din piesd). S

EN-GJL.3OO euronormd
(fontd standardizatd)

fontd de turndtorie

grafit lamelar

sunr rumare TL.o*vetete separat tumath separat I t+R- min.:300 MPa

cazul unor mdrci de fontd simbolurile corespunzdtoare Pozifiei V cuprind indicafii cu privire la valoarea minimd pentru alungireu Ia rupere (.4, oh) qi/sau la temperaturu la care se determind rezilien{a (RT la temperaturd ambiantd, LT - la temperaturd sclzutd), principiul simboliz[rii fiind urmdtorul:

In

EN.GJS- 3s0

grafit sferoidal

L R- min. :300 MPa


Standardul prevede qi posibilitatea simbolizdrii fontelor in func{ie de caracteristicile de duritate, folosind pentru Pozi{ia V un grup de trei cifre

6. Clasificarea Si simbolizareafontelor de turndtorie

mumite

rdardul ,isticile

carc rcprezintd valobrea duritdlii, precedat de un grup de doud litere care codificd metoda de determinare a duritdtii:

isticile

HB HV HR

- pentru duritate Brinell - pentru duritate Vickers - pentru duritate Rockwell


euronormd

printrlctiune 'dul
de

s-g!_HB2s0 J (fontasrandardizatd)Tf . Lvaloareadurirdfii 250HB I I fontd de tumatoried


I

grafit

t:U-

lur.r"lurJ

Simbolizarea fontelor
addugarea

ifiei V
'upere

l-la
'lizdni

procente prin cifre rofunjite ra numerele intregi cel mai apropiate, despdr{ite prin cratimd.
a

poate continua cu sau fErd indicarea confinutului de carbon. Daci nu se cere confinutul de carbon, dup6 X se inscriu simbolurile chimice ale principalelor elemente de aliere, prima pozi[ie fiind rezervatd celui mai important din punct de vedere cantitativ. IJrmeazd, conlinuturile elementelor de aliere,

dupi pozifiile I, II, III sau rv a literei X reprezent6nd primul simbol din Pozi,tia v. in funcfie de solicitarea beneficiarului, simbolizarea

in func{ie de compozigia chimicd presupune

exprimate

in

Pozifa
jnd
utd

V:

XErEz...nr-nz-...

. ," i"diror""
unde:

"o"tl Pozi[iaV

XnnnE1E2...n1-n2-...

nnn:

tie de cifre

confinutul mediu precizatde carbon murtiplicat cu r00,%o; ErE.zr... : simbolurile chimice ale erementelor de ariere importante din aliaj; rtb \2;... : confinutul mediu al elementelor de aliere, rotunjit la numere intregi, %o.

69

euronorrna
(fontd
fbntd de

standardizard) I

EN.GJL.

TI
I I

turnatorieJ

grafit lamelar+J

aliere: Ni, Mn

fontd aliatd

320 CrNiSi 9-5-2


crme.,iu. Ni,.a;,. l- T T;z '2o/oSi^"a1 I I L+ principalele elemente de
50%

I ,liere: Cr. Ni. Si | r+3.270C_"a;,

Acest mod de simbolizare este aplicat fontelor austenitice (sR EN 13835:2003) qi fontelor inalt aliate cu crom rezistente la uzare (sR EN 12513:2001). cazul mdrcilor de fontl la care sunt prevdzute anumite condilii suplimentare, la f,rnalul simbolului (Pozifia VI) se pot adduga urmdtoarele litere: D - piesd brutd tumatd; H - piesd tratatd termic; W - sudabilitate, pentru suduri de imbinare; z - alte condifii suplimentare specificate in comand[ de c6tre beneficiar.

In

EN-GJS-800-2' EN-cJMw-550-22s-RT, EN-GJMB-700-2, Et{GJL-HB175' EN-GJS-H8230, EN-GJN-HV350, EN-GJS-HB}61,


EN-GJSP-XNiCr20-2, EN-GJLP-X3 20SiMn3-2.

EN-GJL-3OOS ) fontd standardizatd, de turndtorie cu grafit lamelar, avdnd valoarea minim[ a rezisten]ei la trac]iune de 300 Mpa, determinatd pe epruvete prelucrate din probe turnate separat.

lTifi

carea

llnbotizarea fontelor de turndtorie

) T:,u standardizats mareabld cu miez arb, cu "T;",j*y;illli_^11" valoarea minimd a rezistenfei la tracfiune de 450 vnu, ut,rri;;:ffi;; 7o/o, mdsurate pe epruvete
termic.
furnate separat. Determinarea rezistenfei ra incovoiere prin qoc se face la temperaLra ambrantd iar piesa fontd cenugie standardizatd cu grafit lamelar (L), cu valoarea duritdfii 350 HB. EN-GJMW-H'3', ) fontd maleabild standardizatd cumiezalb (Mw), cu valoarea duritefii 300 HV.

EN-GJL-HB3''

este

tratati

l*diu,
de

EN-GJL-xcrNir0-3
l}Yo Cr qi 3% Ni.

fonta

ariatd, standardizatd

cu

grafitlamelar (L), cu

EN-GJSA-XNiMn23-4 ) fontd ariatd standardizatd cu grafit sferoidal (S) $i structur' austenitic' (A), av6nd un confinut mediu de 23%oNi qi
4%
I. EN
I.

EN

GJN-x3,'crNisi9-5 -2

) fontd ariatdnestandard izatd, frrd, grafrt(N), cu un confinut mediu de carbon de 3yo qi 9% Cr, 5%oNl, iX Si.
6.2. Simbolizarea numericl a tbntelor

ndifii
arele

Fiecare marcd de fontd din cadrul unui stand ard arc alocatd o simbolizare numericd formatd din noud caractere (inclusiv cratima), grupate in patru pozi[ii a cdror semnificafie este detaliatd jos.
mai
Pozi(ia
fontd

standardizatd
pozilia

EN.J
T
I

IS, , EN2650

simbolul fontei

Pozi.tia 5 simbol numeric care exprimd caracteristicile principale, marca

Pozi[ia 3 forma grafitului

qi condifiile specifice

and

Primere doud caractere sunt rezervateprefixului EN (pozifia r) in cazul fontelor standardizate, dupd care urmeazd qatimdqi simborul fontei J (pozi{ia 2).

'Pe

Litera a (pozi[ia 3) reprezintd simborur care indicd forma grafiturui L, S, V, M, ... (vezipozi[ia III, subcapitolul5.l.)

Grupul de patru cifre arabe rl1n2n3n4 $ozi{ia 4) are urmdtoarea semnificafie:

Prima cifrd, n1, cu valoare de principold a fontei:

la 0 ra 9,

reprezintd caracteristicu

o o

rczervat rezistenfa la tracfiune rtt:2 ) duritatea nl :3 ) compozifia chimica Ill : 4, S, 6,7, g sau 9 ) rezewat. urmdtoarele doud cifre, n2n3, de la 00 la gg, sunt arocate ca numdr specific fiecdrei mdrci clefontdconform standardului de material; ultima cifrd, \4, este rczervatd indicarii unor condi|ii specffice caracteristice fiecdrei mirci de fontd dup' cum urmeazd:0 _ nu sunt prevdzute restricfii specifice; 1 - epruvetd turnatd separat; 2 epruvetd ataqatd' la piesa turnat'; 3 - epruveti prelevatd din piesa tumatd,; 4 rezistenfa la incovoiere prin qoc la temperafur a ambiantd,; 5 _ rezistenta la incovoiere prin qoc la temperaturd, scdzutd.;O - ,uAui'i'fllut"" ;r"#;, 7 - piesd brutd de turndtorie, 8 - piesi furnati tratatd,termic, 9 - conditii suplimentare sau particulare, specificate in comandd.

Ill : I )

Ilt :0 )

JN-2112, EN_JS1130, EN_JS2030, EN_JN 3029.

EN-JS1120

) font6 standardizatd, cu grafit sferoidal, caracteristica principald fiind rezistenfa ra tracfiune (r), numdrur mdrcii este 12 gi nu prezintd'restricfii (0) (este ofontd bainiticd, simborizatit arfanumeric EN_ GJS-1200_2).
cu grafit lamelar,

EN-JS3011 ) fontd stan dardizatd, principal' fiind comp ozigia chimicd (.este

attsteniticd, simborizatd arfanumeric EN-GJLA_ XN|CuCTI5-6-2).


EN-JN2049

caracteristica (3), numdrur mdrcii de fontd este 0r, iar caracteristic'e mecanice sunt determinate pe probe tumate

o .fontd

separat

(l)

) fonta standardizatd fdrFt grafrt, caracteristica principald fiind duritatea (2), numdrul mdrcii este 04 qi pot fi previzute anumite conditii

12

'"-

7. Clasificarea si simbolizarea aliajelor neferoase cu baza aluminiu si cu baza cupnt

'0te

l
]

] -]

7.

CLASIFICAREA $I SIMBOLIZAREA ALIAJELOR NEFEROASE CU BAZA ALUMINIU $I CU B'AZA CUPRU


7.1. Aliaie de aluminiu

rl
crate

plus lnca.

In vederea ?mbundtdfirii rezistenlei qi duritdlii sau a unor proprietdfi tehnologice (aqchiabilitate, turnabilitate ...), aluminiul se ariazd, cu Mg, cu, Mn, Ni, Zn, Ti, Li, Bi, Sb, Pb, Sn etc. Aceste elemente in funclie de natura qi cantitatea lor pot insd scddea proprietdfile de conductivitate electric[, deformabilitatea qi, in unele cazttri, rezistenta la coroziune a aluminiului.
7.1.1. Clasificarea aliajelor de aluminiu

1 6.7

Aliajele cu baza aluminiu se pot clasifica in functie de mai multe


criterii:

a. dupd numdrul qi natura elementelor de aliere; b. dupl tehnologiile de obfinere a produselor; c. dupd proprietdli qi domenii de utilizare.
a. in funclie de numirul qi natura elementelor de aliere, aliajele de aluminiu se impart in: - aliaje binare: Al-Si, Al-Cu, Al-Mg, Al-Mn, Al-Ti etc.; - aliaje ternare: Al-Cu-Mg, Al-Mg-Si, Al-Si-Cu, Al-Fe-Si etc.; - aliaje polinare: Al-Cu-Mg-Mn, Al-Si-Cu-Mr, Al-Cu-Mg-Ni, AlLi-Cu-Mg, Al-Si-Mg-Bi etc.

b. Clasificarea aliajelor de aluminiu in funcfie de tehnologia de fabricafie se referd la oblinerea de produse prin tumare sau deformare
plasticS. O clasificare aparte o dd comportamentul acestor aliaje la tratamente

termice.

aliaje de turnitorie; aliaje deformabile.

procesirii, aliajele cubazaaluminiu se pot clasifica in: - aliaje care se durifici prin tratament termic (durificare prin
precipitare

cdlire + imbdtr6nire);

aliaje care nu se durifici prin tratament termic.

c. clasificarea aliajelor de aluminiu dupi proprieti{i qi domenii de utilizare. Av6nd in vedere proprietdlile deosebite pe care le pot avea aliajele complexe ale aluminiului, acestea pot fi utllizate in diverse domenii ce presupun solicitdri specifice intense. Dintre aliajele speciale cubazaaluminiu
fac parte:

aliajele antifricfiune, avdnd rezisten{[ mare la oboseald, uzare qi coroziune, in aceastd clasd fiind cuprinse aliajele complexe din sistemele
Al-Sb-Pb-Mg, Al-Sn-Cu-Ni
etc. ;

aliajele pentru pistoane, caracteizate prin rezistenld mecanicd

qi

duritate relativ mare, asiguratd pdnd la temperatura de 300"C, rezistenfd la rtzate, stabilitate dimensionald, precum gi conductivitate termicd ridicatd. Sunt aliaje de tumdtorie de o complexitate deosebitd (Al-Mg-Si, Al-sicu-Mg, Al-cu-Mg-Ni-Fe-Si). Tendinla actual[ este de a inlocui cuprul cu

siliciul; aliajele rezistente la coroziune. Rezisten[a Ia coroziune a aluminiului poate fi menlinutd prin alierea cu unele elemente, in special cu mangan, magneziu gi nichel (Al-Mn, Al-Mn-Mg, Al-Ni-Fe). De asemenea, pentru imbundt[firea compdrtdrii in medii agresive, dar qi pentru aspect, se practic[ un tratament superficial electrochimic, denumit pasivare anodicl (eloxare). Constd in formarea unor straturi de oxid cu aspect mat
sau lucios, uneori colorate pldcut;

aliajele pentru industria aeronautici qi aerospa{iali sunt aliaje scumpe, avdnd compozilii extrem de precise, ce trebuie sd reziste la solicitdri mecanice intense, in condigiile unor gocuri termice severe. cel mai bine se comportd aliajele din sistemul Al-Li-cu-Mg-zr, Al-cu-Mg-

80

Ag' Al-cu-Mg-Ni:Fe,
Al-Zn-Mg-Cu.

Al -cu-

S i-

F e-Mg-Zn, Al-Mg-

i-Mn

-F

e- cu- zn-T it,

roare

7'r'2' Simborizarea ariajelor:.de aluminiu conform srAS


Simbolizarea aliajelor de aruminiu conform vechii standardiz'ri respecti primele doud criterii de crasifiqare qi anume ariaje de aluminiu pentru furnitbrie sau deformabile.
7.1.2.1. Aliuj:! de aluminiu pentru turnitorie, sunt cuprinse in STAS 20lll-gg qi STAS 20I/2_g0, standarde anulate. Conform acestor nonne codifi
c

prin

tenii
1\-ea

[i ce

iniu

area

mircil or respect' urmdto arele simboluri generale:

ATETPIEzPzE:Ps... ;i
tele

aliaje de aluminiu turnate tn blocuri


ariaje de sruminiu turnutetnpiese

ATxErPrE2P2E3p3

... )

;1

ila
rtd.

sicu Iui
tn.

ru
se

unde : AT este simbolul aliajelor de aluminiu tumate; X este simbol literal utirizat in cazur ariujeror de uraminiu destinate tarndrii tn piese, simbol care poate fi inrocuit cu ritera N, p sau c, in cazul specific'rii metodei de turnare dupi cum urmeazd: X = N pentru turnare in formd nepermanentd (nisip); X = p pentru furnare sub presiune; X = C pentru turnare in cochild. ErPr - principalul erement de aliere (81 simbolul chimic), urmat de cantitatea medie a acesfuia in procente (p1); EzPz, Esp: etc. - celelalte elemente de aliere gi cantitatea procenfuald medie, in ordinea importanfei.

re at

in

cazur

in

subunitard,

&

nu se mai inscrie in simbol.

care un element de aliere (E") se afld

in

cantitate

le
,a
:1

ATNCu4

ATSil2 ) aliaj de aluminiu tumat in blocuri, cu l2yo Si (silumin); ATCSiTMg ) aliaj de aluminiu turnat in cochild, cu 7oh Si gi sub l% Mg (0,6%); ATCu4Ti ) aliaj de aluminiu tumat

in blocuri, cu 4o/ocu qi sub r% aliaj de aluminiu turnat in formd nepennanentd, cu 4o/o

Ti;

cu.
81

aliaje Al-Si > ATSi12, ATCSiTMg, ATSigMgMn, ATSiI 2CuMgNi, ATPSiSCu3Ni; aliaje Al-Cu ) ATCu4Ti, ATNCu4, ATCu4Si, ATCutOMg; aliaje Al-Mg ) ATMg3Si, ATMg6, ATMgt0Fe; aliaje Al-Zn ) ATZnSMg, ATZntOSiT.

7.1.2.2. Aliajele de aluminiu deformabile, cuprinse anulat STAS 7608-88, se notau conform simbolului general:

in

standardul

ErP1E2P2E3P3...

unde E"P" au aceeaqi semnificafie ca qi in cazulaliajelor de tumdtorie.

AfMgl ) aliaj de aluminiu deformabil, cu 1% Mg; AlMncu ) aliaj de aluminiu deformabil, cu un conlinut mediu
subprocentual;

de

Mn qi cu

AICu4Mgl,SMn

I%Mr'.

aliaj de aluminiu deformabil, cu 4o/o cu, l,SohMg < $i

aliaje de aluminiu deformabile care nu se durificd prin tratament termic

AlMgl, AlMg3, AlMnMg, AlMnCu


aliaje de aluminiu deformabile care se pot durifica prin tratament termic

AlMgl SiCu, AlCu4MgMn, AlCu4Mgl,SMn, NZn6Mg2,5Cul,5


:

7.1.3. simbolizarea aliajelor de aluminiu conform normelorin vigoare

Referitor la noile reglement[ri in vigoare privind standardizarea aluminiului gi aliajelor sale, se vor prezenta cdteva normative considerate ca
reprezentative:
82

7. Clasificarea Si simbolizarea aliajelor neferoase cu baza aluminiu qi cu baza cupru

Simbolizarea lingourilor de aluminiu aliat pentru retopire, a prealialelor qi a pieselor turnate; SR EN 1780-222003 - Simbolizarea lingourilor de aluminiu aliat pentru retopire, a prealiajelor qi a pieselor turnate. Sistem de simbolizare bazat
SR EN 1780-1:2003

pe simboluri chimice;

rdardul

SR EN 573-1:2005 - Compozi{ja chimicd Si forma produselor oblinute prin deformare plasticd. Sistem numeric de simbolizare; SR EN 573-221995 - Compozilia chimicd Si forma produselor obyinute prin deformare plasticd. Sistem de simbolizare bazat pe simboluri chimice; SR EN"515 21994 - Produse deforma*ite. Simbolizarea stdrilor.
prezenta cele doud sisteme de simbolizare specifice aluminiului qi aliajelor acestuia: simbolizarea numericd qi cea pe

in cele ce urrneazd

se

vor

bazd de simboluri chimice.

nqiCu
7.1.3.1. Simbolizarea numericl a aluminiului 9i aliajelor sale

dgqi<
a.

Aluminiu qi aliajete/prealiajele de aluminiu destinate turnirii

rtament

conformitate cu SR EN 1780-1, simbolizarea numericd a lingourilor de aluminiu nealiate qi aliate, destinate retopirii pentru prealiaje qi piese tumate, cuprinde patru simboluri literale (E, N, A, a) qi cinci simboluri numerice (Ilr, nz, Il3, Il4, Il5):

in

rtament

EN Ag-np2&n4!s
".rrono.-d simbol pentru

aluminiu
'rn

II . II

l-

*** simboluri numerice, indic[


compoziiia chimicd qi destina{ia aliaiului

a: C ) pentru piese turnate a: B ) pentru lingou brut destinat retopirii a: M ) pentru prealiai (material utlhzatla
elaborarea unor aliaje complexe, in vederea corectdrii compozifiei chimice, poate confine peste 50% element principal de aliere)

:duarca

rate

ca

83

$i simbolizurea

de cifre codificd compoziriachimicd a materialului gi destinafia acesfuia,'1'2'3'4'5, cu urmdtoarea semnifica{ie:

**xGrupul

llf l rl2:0

:;::,:.^:tfftt o. dupd virguld indic,nd puritatea aluminiului ns:0 ) pentru aprica[iigenerale ale aluminiului; n5 + 0 ) pentru aplicafii speciale are aluminiului.
(99,nznsyo Al);

*"1t" (min. l:*:luminiul ) pentru toate tipurile de alumi ee,00 % Ar);

"i"'"^rr^t'r,

elemente dec6t a celor de Uura

:.":"., 2 lTrt, ) pentru aliajele Al_Cu, 4 ) pentru aliajele d-Si, 5 ) pentru aliajele Al_Mg, \t: 7 ) pentru aliajele N-Zl'; nz ) a doua cifrd este 0 c6nd nu se indica

*-::

cifra n1

reprezinra
rnu:

t_Cf

rir[*Jffiu;
d"
al
i

e cu baza aruminiu

rlt: fir: Ill :

ere a aluminiului) *'s.''rurur,r

destinate

ffiff;nclusiv'
n:

,p""in*t" p.in tr1, slu se inscriu in situafia in .u." ozitia'alia;utui de


"o-p

prezen[ain aliaj

artor cifrele de bazd esre


de

) : 0 cifra arbitrardin general cu valoare zero; rls:0 ) pentru aplicafii generale ale aliajului de aluminiu; Il5 * 0 ) pentru aplica[iispeciale ale aliajului
Il4
de aluminiu.
84

:#]}"liJ;'"ttu

cifrd arbitrar?, turusemnifica{ie speciard (conform standardului beneficiarului aceastd literd poate ,u u,ou o

anumitd

7. Clasificarea si simboltzarea aliajelor neferoase cu baza aluminiu si cu baza cupru

Exemple:

euronormd simbol pentru aluminiu

L aplicalii generale TT II laliaj Al-Cu care arein compozilie ; I +-J * qi Mg Piesd tumatd | +aliai
din sistemul Al-Cu

EN

"A

C-21200

euronormd simbol pentru aluminiu

TT IIlt"tia: de aluminiu aliat cu i%si | | piesdturnata +r I qi'l%Mg


apricalii generale

EN A C.422OO

bahai
100

din sistemul Al-Si

aplicalii generale aliaj de aluminiu aliat cu 10% Si

r +

piesl tumatd

qi<1%Mg

aliai din sistemul Al-Si

euronormr simbol pentru aluminiu

+-J I I compozi{ia aliajului Al_Mg este modificatdfafdde aliajul debazd piesdturnatA +J I '-> aliaj din sistemul Al-Mg

EN AC.513OO

TT

II,t

T--+ aplicafii

generale

b. Aluminiu qi aliajele de aluminiu deformabile Pentru aluminiu qi aliajele sale deformabile, sR EN 573-l stabilegte codificarea cu patru simboluri literale (EN Aw), patru simboluri numerice (n1n2n3na) care se referd la compozilia chimicd, urmate de un simbol literal (a):

Clasfficarea Si simbolizurea aliaj elor fero ase qi neferoase

simbolulproduselor
destinate

corespunzetoare compozitiei

deform[rii

chimice

plastice

***Grupul de cifre rl1rl2ll3ll4, codific[ compozifia chimicd a materialului, cu


urmdto area semnifi catie
:

I. Simb olizarea aluminiului nealiat dqformabil nr : 1 ) pentru aluminiul nealiat (min. 99,00yo Al), constituind grupa lxxx (seria 1000) Il2 : indicd modul in care sunt controlate impuritd{ile prezente in aliaj sau a elementelor de microaliere, poate lua valoarea 0 dacd este vorba de aluminiu in care sunt prezente doar impuritdfile naturale, in limite normale, sau poate fi un numdr de 1 la 9 atunci c6nd existd un control al impuritdlilor prezente ; n3rla ) cifrele de dupd virgulS indicdnd puritatea aluminiului (99,n3na% Al).

EN

AW.l 199

aluminiu

E
I I

puritate 99,99o

Al

nivel controlat al impuritdfilor

EN AW-l0 90
aluminiu

Jlftpuritate

gg,g0o/o

Al

aluminiu
nealiat

II. Simbolizarea aliqielor de aluminiu dqformabile Schema de simbolizare anterror prezentatd este valabild qi in cazul
aliajelor de aluminiu deformabile cu urmdtoarele specificdri:

7. Clasificarea si simbolizarea aliajeror neferoase cu baza aluminiu qi cu baza cupru

indica sisterirul de aliaje de aluminiu deformabile, in funcfie de elementul majoritar de aliere poate lua urmdtoarele valori:

nr )

r\: nr :

'nr: : 'r Ilr: or: Il1 :'

2 pentru aliajele AI-cu _ formeazdgrupa 2xxx (seria 2000; 3 pentru aliajele AI-Mn -formeazdgrupa 3xxx (seria 3000); 4 pentru aliajele Al-si - fonneazdgrupa 4xxx (seria 4000); 5 pentru aliajele AI-Mg formeazdgrupa 5xxx (seria 5000); 6 pentru aliajele Ar-Mg-si -formeazd,grupa 6xxx (seria 6000); 7 pentru aliajele N-zn-formeazdgrupa Txxx (seria 7000);

8 in cazul prezenfei altor elemente de aliere

8xxx (seria 8000); Ilr : 9 in cazul prealiajelor neuzuale e000);


rpa

formeazdgrupa

formeazd, grupa

gxxx (seria

sau

a doua cifrd este 0 cdnd nu se indicd prezen[a in aliaj a altor elemente decdt a celor de bazi specificate prin n1, S?u se inscriu cifrele de la I la 9 inclusiv, in situalia in care compozilia aliajului de bazd este
modificatS;

[z )

de

rite

rl3[a

indica pozilia aliajului in grupa respectivd, neavand o conotatie

lal

specialS.

euronormd

aluminiuJ
destinat deformarii

EN

IT

AW-50 52A
I

<-J

plastice

L aliaj Al-Mg
I f
| L

(seria 5000), adicd

Al-Mg

no.iliu l4 in grupa 2xxx (2000), adicd AI-Cu


aliaj At-Cu cu Mn qi Mg

destinat deformdrii

plastice

r;ul

Grupele lxxx, 3xxx, 4xxx, 5xxx sunt aliaje de aluminiu care nu se pot durifica prin tratamente termice, iar grupele 2xxx, 6xxx, Txxx gi gxxx corespund aliaj elor durifi cabile prin tratamente termi ce.

Tabelul 7.2. Simbolizarea unor aliaie de aluminiu de


Marca aliajului
a- aliaje care se durificd

ile.

finutul mediu al unor elemente chimice


in compozi{ia aliajului cu traza aluminiu

prin tratument termic


,50% Cu; 0,32%Mn;0,32%Mg; max.0,20% Fe ,00% Cu; 0,75%oMn;1,10% Mg, 1,2\o/opb; ,50%o Clu;0,80% Mn; 0,50%Mg; 0,90% Si ,00% Mg; 0,70% Si; max.0,80% Mn; max. 0,60% Fe .5000 Mg: 0.500o Si; 0,200o Fe 1,00% Mg; 0,60% Si; 0,27%o Cu:0.20%o Cr
,20Yo ,50oh

EN AW-2001 [Al Cu5,5MgMn]


EN AW-2007 [Al Cu4pbMgMn] EN AW-2014 [Al Cu4SiMg] EN AW-6003 [Al Mg1SiO,S] EN Aw-6060 [Al MgSi]

ENAw-6061 [AlMgtSiCu]
AI-Zn (grupa Txxx)
EN AW-7010 [Al Zn6Mgl] EN AW-7020 [Al Zn4,sMgll EN AW-8006 [Al Fel,5Mn] EN AW-8018 [Al FeSiCu] EN Aw-8090 [Ai Li2,sCu1,5Mg1]

Zn; 2 ,40%o Mg; I ,7 5%o Cu; 0 ,l3oh Zr Zn;1,20%oMg;0,30% Mn; 0.l1yo Zr..

(grupa 8xxx)

L,60YoFe;0,20% Mn;max. 0,40% Si; max. 0.30%o Cu ,30% Fe; 0,70%Si;0,45% Cu; 0.033% Ti ,45% Li; 1,30% Cu; 0,95% Me; 0,10% Zr

aliaje care nu se duriJicd prin tratament termic


Al-Mn (grupa 3rxx)
EN AW-3003 [Al MnlCu] EN AW-3 105 [Al Mn0,5Mg0,5] 1,25%Mn;0,13%o Cq max.0,60Vo Si; rnax.0.70% Fe ,55%oMn;0,50% Mg; nax.O,60Vo Si; max.0,70% Fe 10,00% Si; 0,35% Mg; max. 0,:10% Mn; max.0,03 1,80% Si;0,90% Mn;0,30% Mg; rnax.0,20 ToCu Mg;0,20%o Mn; max. 0,,{0% Si; rnax.0.25 ToCu ,50% Mg; 0,25o/o Cr; max.0,25o/o Si; max.O,10 %Cu ,50% Mg; 0,35% Mn; max.0,20%o Si; rnax.0.15 %Cu

EN Aw-4046 [Al Si10Mg] EN AW-4015 [Al Si2Mnl

ENAW-5010 [Al MgO,sMn] EN Aw-s052 tAlMe2,5l ENAW-5082 [AMga,s]

e.a.+ - alte elemente de aliere principale (Fe, Li..., in aJhrd cte Cu,

Mg,

Si,

Zn, Mn).

7'l'3.3. Simboluri specifice - starea de livrare a semifabricatelor de aluminiu qi de aliaje cubazaaluminiu


completeazd standardele anterioare prin faptul cd simbolurile existente pentru aluminiu qi aliajele de aluminiu fuinate, destinate deformdrii, sunt completate cu simboluri specifice stdrilor in care se prezint6 semifabricatele: ecruisat, recopt, tratat termic pentru punere in solulie, omogenizat, tr atat termomecanic, imbdtrinit. Simbolurile alocate stdrilor se adaugd dupd simbolurile aliajului, fiind separate de acestea printr-o linie, constau din litere qi cifre avdnd urmdtoarea semnificatie:

,sR

EN srs

F-brutde
O

fabricalie;

- recopt;

90

U44!!rno

si

ti*bolit*.

"f"roorn

,u baza aluminiu si cu baza cupru

' Ol - recopt latemperaturdidicatd,qi


"-=l
1-_Jt

r6cit lent;

02 03
H

- omogenizat;

tr atament termomecanic;

ecruisat; ecruisat pentru obfinerea rezistenfei solicitate, fhr6 aplicarea

Hlx -

_"1

_ti
=] _]

rl
Feil .Fe

- ecruisat qi stabilizat, ,. II4i'- ecruisat qi vopsit sau ldcuit, x - inidcd gradul final de ecruisare: x:8 - stdrile cele mai dure; x:4 - lajumdtate intre O qi Hxg;

H2x H3x

unui tratament termic, ecruisat qi parfial recopt,

#t *il .c"
*{l
ll

ll

x:2 - la jumdtate intre O gi Hx4; x:6 - lajumdtate intre Hx4 qi Hxg; x : 1; 3; 5...., poate apdrea qi a treia cifrd, pentru variante.
solufie (numai pentru aliajere care
se

w - cilit pentru punere in


imbdtrdnesc natural);

T -tratattermic pentru obtinerea unor st6ri stabile diferite de F, o sau H Tl - rbcit dupd prelucrare la cald qi ?mbdtrdnit natural pentru stare
stabild;

ttelor

rl

cd

T2 - rdcit dupd prelucrare la cald, deformat la rece qi imbdtranit natural pentru stare stabild; T3 - pus in solufie, deformat la rece qi imbdtranit natural pentru stare
stabild;

tinate >zintd rlulie,

f,ind
Oarea

T4 - pus in solulie qi imbdtrAnit natural pentru stare stabilr; T5 - rdcit dupi prelucrare la cald gi imbdtrdnit artificial; T6 - pus in solufie qi imbitrAnit allrificial; T7 - pus in solufie qi supraimb[trAnit/stab ilizat; T8 - pus in solufie, deformat qi imbdtrdnit artificial; T9 - punere in solufie, imbdtrAnire artificiald,qi deformare

la rece.

9l

ClastJicarea gi simbolizareu aliajelor ferouse qi neferoase

Exemple:

Duraluminiu, simbolizat EN AW-2014 sau EN AW-AI Cu4SiMg, in stare recoapta (o) qi tratat termic prin cdlire de punere in solufie, urmatd de imbdtrdnire artificiale G6)

EN AW-201 4-O

r*

recopt

EN AW-2014-T6 L+

pus in solutie qi

imbdtr6nit artificial

Aliaj de aluminiu din sistemul Al-Zn, simbolizat EN AW-7050 AW-AI Zn6CuMgZr,in stare omogenizatd (O3)

sau EN

EN AW-7050-O3

E
7.2. Simbolizarea

o111og

enizat

cuprului gi aliajelor cubaza cupru aliajelor cubaza cupru conform STAS

7.2.1. Simbolizarea

standardele din acest domeniu au fost schimbate prin adaptarea sau modificarea celor existente, in conformitate cu standardele europene. Din considerente practice, standardele vechi func{ioneazd inc6 paralel cu noile standarde ,SR E|l qi .lR 1SO.

La fel ca qi in cazul olelurilor qi fontelor,

Simbolizarea aliajelor cu baza cupru conform vechilor normative presupune inscrierea simbolului chimic al elementului de bazd, din aliaj (Co), urmat de simbolul principalelor elemente de aliere scrise in ordinea importanlei, cu precizare4 confinutului in procente al elementului respectiv. CuE1P1E2P2E3P3

...,

simbolul chimic al principalului element de aliere, urmat de cantrtatea acestuia (P1), in procente; 82P2, E3P3 etc. - celelalte elemente de aliere qi cantitatea procenfuald, in ordinea importanfei.
92

E1

Mdrcile de bronzuri cu aruminiu turnate sunt cuprinse in STAS 198/1-86 (anulat) qi STAS r9$l2-92, dintre acestea fac parte: cuAlgT, CuAl9Fe3T, CuAI9FesNisT, CuAtl0Mn2T.
Dintre standardele vechi, referitoare la aliajele cubazacupru care sunt in vigoare qi funcfioneazdin paralel cu standardele noi, aminti: srAS 9s_90 9i STAS 203-80.

95-90 cuprinde mdrcile de aliaje cu-zn, alame, clestinate prelucrdrii prin deformare plasticd la cald sau la rece (laminare, presare, tragere, forjare sau extrudare). Sunt trei categorii de alame deformabile: alame Jdrd plumb: cuznrl, cuznrl, cuzn2}, cuzn3}, cuzn36, ^. CuZn37;

srAS

b. alame cu plumb: cazn36pbr,


CaZn39Pb3, CuZnfiDpbl;

cuZn36pb1o5, cuzn36pb2,

c. alame speciale (aliate): cuZn3lSi,


deformabile,

cuzn36NiAlMnFepb, CuZn39MnAlPb, CuZn LMnFe, CuZn3TMnAl. Standardul STAS 203-80 se referi la bronzuri cu aluminiu

$i

cuprinde m6rcile: cuAIS,

CuAll 0Fe5Ni5, CuAl9Mn2.

cuAlg,

cuAlgFe3,

7.2,2. Simbolizarea cuprurui qi aliajelor cu baza cupru conform reglementlrilor in vigoare

Normativele noi adoptate sunt reglementate de: SR EN ll73:200g ,,cupru si aliaje de cupru - simbolizarea stdrilor metalurgice" qi sR EN l4l2zl997 ,,cupru si aliaje de cupru - sistem european de simbolizare numericd".

Din considerente de utilitate practicd, se vor prezenta sistemele de simbolizare conform sR EN LAlz, ce atribuie un singur simbol unei mdrci de material. Notarea prin simboluri chimice ale diferitelor mdrci, asemdndtoare cu cea din standardele anteri or prezentate, rdm6ne valabild, fiind reglementatd de SR ISO 1190-1:1993. sR EN 1412:1997 prevede simbolizarea cu ajutorul a 6 caracterc,
litere qi cifre, grupate conform schemei de mai jos:

94

7. Clasificarea qi simbolizarea aliajelor neferoase cu baza aluminiu Si ctt baza cuprtr

;TAS
{9T,
l sunt
)5-90 'inate
lsare,
1n36,

?1 - simbol literal, cu urmdtoarea semnificalie:

&r

B pentru un material sub formd de lingou destinat retopirii, cu


scopul elabordrii de piese prin tumare; c pentru situafia in care este un material turnat sub form[ de piese;

'PbZ,
'ePb,

rriniu
iFe3,

: " flr : F pentru material utllizatla operalii de lipire sau sudare; a1 : M pentru material utilizatca prealiaj la elaborarea altor aliaje; ?r : Rpentru marcarea cuprului brut rafinat; ?r : S pentru materiale destinate materiilor prime reciclabile; 31 : W pentru materiale destinate produselor ob{inute prin
flr flr

'orm

'

deformare plasticd; pentru materiale nestandardizate darposibil a fi elaborate la cererea benefi ciarului ;

Il1rl2rl3 sunt numere de trei cifre cuprinse intre 000 qi 999. Intervalul
000.'.799 se referd la materiale standardizate iar intervalul 800...999 la materi ale nestandardi zate, cifr ele indicAnd tipul ali aj ului ; il2 - simbol literal indicand grupa de aliaje (referitor la compozi{ia
chimicd), dupd cum urmeazd: 1z : A sau B pentru cupru pur; Az: C sau D pentru aliaje de cupru slab aliate (max. de aliere);
de aliere;

!008

EN :are

50%

elemente

ede
Iarcl arcl, bile,
leIg,

Az: E sau F pentru aliaje de cupru con{indnd minim 5olo elemente


tip Cu-Al; a2: H pen|ru aliaje de tip Cu-Ni; A2: Jpentru aliaje de tip Cu-Ni-Zn; a2: K pentru aliaje de tip Cu-Sn; Az: L sau Mpenhu aliaje de tip Cu-Zn; a2 : If sau Ppentru aliaje de tip Cu-Zn-pb; a2: R sau S pentru aliaje de tip Cu-Zn complexe.
95

az:

G pentru aliaje de

Clasificures

Si

simbolizarea uliaj elor feroase qi neferoase

lt deformatplastic<-'t
cupru

JTTI*

cw024A
cupru pur

l+standardizat

ptezenta modul de simbolizare a mdrci de aliaje cubazacupru, inbazaindicafiilor date de SR EN 1412:

in cele ce urmeazd se vor

Cupru nealiat:CR007A, CR022A

CR 003 A

,-;;;"jj
.
cupru cupru

TT*
I

cupm pur (nealiat)

L+

standardizat. cu compozilie conform EN 1978

Cupru nealiat deformabil plastic: CW009A, CW023A

JTI-L*

cw003 A
..,0*
pur (neatiat)
rturrau rdizalcu compozilie

deformabilJ l-

conform EN 1978

Cupru slab aliat (max. 5% elemente de aliere) Simbol CW100C (simbol chimic CuBel'7);

CW105C (simbol chimic CuCrl); CW109C (simbol chimic CuNilSi); CW115C (simbol chimic CuSil).

Aliaje Cu-Al Simbol CW300G (simbol chimic CuAlSAs); CW301G (simbol chimic CuAl6Si2Fe); CW302G (simbol chimic CuAtTSi2)i CW307G (simbol chimic CuAll0Ni5Fe4).
96

7. Clasificarea qi simbolizarea aliajelor neferoase cu baza aluminiu Si ctt baza cupru

Aliaje Cu-Ni Simbol CW350H (simbol chimic CuNi25); CW353H (simbol chimic CuNi3OFe2Mn2); CW354H (simbol chimic CuNi3OMnlFe). Aliaje Cu-Ni-Zn Simbol CW400J (simbol chimic CuNi7Zn39Pb3Mn2); CW405J (simbol chimic CuNil2Zn29); CW409J (simbol chimic CuNi 182n20). Aliaje Cu-Sn (bronzuri de staniu) Simbol CW450K (simbol chimic CuSn4); CW451K (simbol chimic CuSnS); CW452K (simbol chimic CuSn6); CW453K (simbol chimic CuSnS); CW454K (simbol chimic CuSn3Zn9); CW455K (simbol chimic CuSn4Pb2P); CW456K (simbol chimic CuSn4Pb4Zn4); CW457K (simbol chimic CuSn4TelP); CW458K (simbol chimic CuSnSPbl); CW459K (simbol chimic CuSnSP); CW460K (simbol chimic CuSn8PbP). Aliaje Cu-Zn (alame) Simbol CW500L (simbol chimic CuZnS); CW501L (simbol chimic CuZnl0); CW502L (simbol chimic CuZnl5); CW503L (simbol chimic CuZn2O); CW504L (simbol chimic CuZn28); CW505L (simbol chimic CuZn30); CW506L (simbol chimic CuZn33); CW507L (simbol chimic CuZn36); CW508L (simbol chimic CuZn37); CW509L (simbol chimic CaZn4O). Aliaje Cu-Zn-Pb (alame aliate cu plumb) Simbol CW600N (simbol chimic CuZn35Pbl); CW601N (simbol chimic CaZn3SPbZ);
97

,/

CW6ilN (simbol chimic CuZn3gpbt);


CW6I3N (simbol chimic CuZn3gpb2Sn); CW62 1 N (simbol chimic CuZn42pbAt); CW624N (simbol chimic CuZn43pb2AI). Aliqje Cu-Zn complexe(alame complexe)
Simbol CW700R (simbol chimic CuZnl3AIlNif Sil); CW710R (simbol chimic CuZn35Ni3Mn2Alpb); CW715R (simbol chimic CuZn3gAtFeNipbSn).

Prealiaje cu baza Cu Simbol CN[344tr, (simbol chimic CuAlSO); CM2O1E (simbol chimic CuCol5); CM208E (simbol chimic CuMn20); CM390E (simbol chimic CuNi30).

Lingouri gi piese turnate din atiaj Cu_Zn complexe Simbol CB750S (simbol chimic CuZnSipA4; CC715S (simbol chimic CuZn33pb2Si); CC767S (simbol chimic CuZn3SAI).
Lingouri
piese turnate din aliaj Cu_Sn Simbol CB4SOK (simbol chimic CuSnlO);
Si

CB4BIK (simbol chimic CuSnl 1pb2); CB484K (simbol chimic CuSnt2Ni2); CC484K (simbol chimic CuSnt2Ni2).

Aliaje de cupruforosite ca adaos ra eraborarea ariajeror Simbol CFtl6C (simbol chimic CuSi3Mnt); CF222E (simbol chimic CupS); CF133C (simbol chimic CuSnlMnSi); CF239E (simbol chimic CuMnl3AtlOFe2NiZ). Materialerefolosibile Simbol CS5IL (simbol chimic CuZn3); CS630M (simbol chimic CuZnT);
CS702R (simbol chimic CuZnZL At2As); CS706R (simbol chimic CuZn2SSntAs).

il