LUCRAREA 2

SIMBOLIZAREA OŢELURILOR,
FONTELOR ŞI ALIAJELOR NEFEROASE

1. SCOPUL LUCRĂRII

Lucrarea are scopul de familiarizare a studenţilor cu modul in care

sunt simbolizate oţelurile, fontele şi aliajele neferoase, ce reprezintă aceste
simbolizări şi clasificarea acestor materiale.

2. PRINCIPII TEORETICE

2.1. SIMBOLIZAREA OŢELURILOR

Oţelurile carbon turnate în piese se notează cu două grupuri de trei

cifre care indică limita de curgere superioară şi rezistenţa minimă la rupere
prin tracţiune în N/mm2.
Exemplu: 200 400, 230 450, 340 550.
Pentru oţelurile care au capacitate de sudare uniformă, respectiv au
impuse limite la compoziţia chimică, simbolul de bază este urmat de litera
W.
 Exemplu: 200 400W, 230 450W, 340 550W.
Oţelurile carbon de uz general (STAS 500/2 – 80) se notează cu
simbolul OL urmat de un grup de două cifre care indică rezistenţa minimă la
rupere, în daN/mm2. Aceste oţeluri se elaborează în patru clase de calitate,
de la 1 la 4 şi trei grade de dezoxidare : necalmat n, semicalmat s, calmat k.
Pentru clasa 1 de calitate se garantează compoziţia chimică sau
unghiul de îndoire la rece. Astfel pentru clasa 1a se garantează numai
compoziţia chimică, iar pentru clasa 1b numai proprietăţile de tracţiune şi
unghiul de îndoire la rece. Pentru clasa 2 de calitate se garantează în plus
faţă de clasa 1 rezilienţa KCU la 20˚C. Pentru clasa 3 de calitate se
garantează în plus faţă de clasa 1 energia de rupere KV la 0˚C. Pentru clasa
4 de calitate se garantează în plus faţă de clasa 1 energia de rupere KV la -
20˚C.
Exemplu: OL 34 cu clasa de calitate 1, 1a sau 1b şi grad de
dezoxidare n, s, k; OL 30, OL 37, OL 42, OL 44, OL 50, OL 52, OL 60, OL
70.
Oţelurile carbon de calitate (STAS 880 – 88) se notează cu simbolul
OLC urmat de un grup de două cifre care reprezintă conţinutul mediu de
carbon, în sutimi de procente.
Oţelurile carbon de calitate se împart în oţeluri carbon de cementare
şi oţeluri carbon de îmbunătăţire. Dacă simbolul de bază este urmat de litera
X, oţelul este un oţel carbon de calitate superioară, garantându-se proprietăţi
superioare determinate de conţinuturi reduse de sulf şi fosfor, conţinut
maxim de incluziuni nemetalice, adâncime maximă de călire şi garantarea
mărimii grăuntelui de austenită.
 Oţelurile carbon de calitate se utilizează în stare tratat termic,
aplicându-se diferite tratamente termice în funcţie de caracteristicile
mecanice dorite.
Exemple :
- oţeluri carbon de calitate pentru cementare OLC 10, OLC 15, OLC 20 ;
- oţeluri carbon de calitate pentru îmbunătăţire OLC 25, OLC 35, OLC 45,
OLC 55, OLC 60 ;
- oţeluri carbon de calitate superioară OLC 25X, OLC 35X, OLC 45X, OLC
55X, OLC 60X .
Oţelurile carbon de scule (STAS 1700 – 90) se notează cu simbolul
OSC urmat de o cifră sau două, care indică conţinutul de carbon în zecimi
de procente. Dacă oţelul are un conţinut ridicat de mangan în simbol este
prezentă şi litera M.
Exemplu: OSC 7, OSC 8, OSC 8M, OSC 10, OSC 11, OSC 13.
Oţelurile aliate se împart în oţeluri aliate turnate în piese, oţeluri
aliate pentru construcţii de maşini şi oţeluri rezistente la coroziune,
inoxidabile şi refractare.
Oţelurile aliate turnate în piese se notează cu litera T urmată de un
grup de două sau trei cifre care reprezintă conţinutul mediu de carbon în
sutimi de procente, după care urmează un grup de litere care reprezintă
simbolurile chimice ale principalelor elemente de aliere, în ordinea creşterii
conţinutului lor, urmat de un grup de două sau trei cifre care reprezintă
conţinutul principalului element de aliere (de regulă ultimul) în zecimi de
procente.
Exemple:
- oţeluri aliate turnate pentru construcţii de maşini : T 20Mn14, T 35Mn14,
T 40Mn11, T 30SiMn12, T 35SiCrMn11, T 30MoCrNi14, T 40TiCrNi17;
- oţeluri aliate refractare şi anticorozive turnate în piese : T 15Cr130, T
12TiMoCr170, T 40SiCr130;
- oţeluri manganoase rezistente la uzură, turnate în piese: T 105Mn120, T
130Mn135.
Oţeluri aliate pentru construcţii de maşini (STAS 791-88) se
notează cu două cifre care reprezintă conţinutul mediu de carbon în sutimi
de procente, după care urmează un grup de litere care reprezintă simbolurile
chimice ale principalelor elemente de aliere, în ordinea creşterii conţinutului
lor, urmat de un grup de două cifre, care reprezintă conţinutul principalului
element de aliere (de regulă ultimul), în zecimi de procente. Dacă oţelul este
de calitate superioară, se garantează aceleaşi caracteristici ca şi la oţelurile
carbon de calitate superioară, iar simbolul de bază este urmat de litera X.
Exemple:
- oţeluri aliate pentru construcţii de maşini pentru cementare: 15Cr09,
17MoCrNi14, 20TiMnCr12, 20MoNi35, 21MoMnCr12;
- oţeluri aliate pentru construcţii de maşini pentru îmbunătăţire: 35MnSi14,
40Cr10, 40BCr10, 33MoCr11, 41MoCr11, 41CrNi11, 50VCr11,
34MoCrNi15, 30MoCrNi20, 39MoAlCr15.
Oţeluri rezistente la coroziune, inoxidabile şi refractare (STAS
3583-87, STAS 11510-80) se notează cu un grup de două cifre care
reprezintă conţinutul mediu de carbon în sutimi de procente, după care
urmează un grup de litere care reprezintă simbolurile chimice ale
principalelor elemente de aliere, în ordinea creşterii conţinutului lor, urmat
de un grup de două sau trei cifre care reprezintă conţinutul principalului
element de aliere, în zecimi de procente. Un oţel este considerat a fi
inoxidabil dacă are minim 12%Cr.
Exemple:
- oţeluri inoxidabile: 20Cr130, 40Cr130, 8Cr130, 8TiCr170, 2NiCr185,
10TiNiCr180, 2MoNiCr175, 2NbNiCr250, 2CuMoCrNi250;
- oţeluri refractare: 12CrMoV3, 16Mo3, 40SiCr90, 10MoCr22,
20VWMoCr120, 40MoSiCr100, 12TiNiCr180, 10TiAlCrNi320.
Oţeluri aliate pentru scule (STAS 3611-88) se notează cu un grup de
litere care reprezintă simbolizarea prescurtată a elementelor de aliere (C
pentru Cr, N pentru Ni, S pentru Si, M pentru Mn), în ordinea creşterii
conţinutului lor, urmat de un grup de două sau trei cifre care reprezintă
conţinutul principalului element de alere, în zecimi de procente.
Exemplu: NCW14, VM18, CW20, C120, VmoC120, CV06,
VCW85, MoCN15, VmoCN17, MoVC30, MoW53, VSCW20.
Oţeluri rapide pentru scule (STAS 7382-88) se notează prin
simbolul Rp urmat de una sau două cifre care reprezintă numărul de ordine
din standard.
Exemplu: Rp1, Rp2, Rp3, Rp5, Rp9, Rp10.
Oţeluri pentru rulmenţi (STAS 1456-89, STAS 11250-89) se
notează prin simbolul Rul urmat de cifrele 1 sau 2, care reprezintă numărul
de ordine din standard.
Exemplu: Rul 1, Rul 2.
Oţelurile pentru arcuri (STAS 975-92, STAS 8371-80, STAS
11514-80) sunt oţeluri carbon pentru arcuri, a căror simbolizare este identică
cu a oţelurilor carbon de calitate şi otelurile aliate pentru construcţii de
maşini, cu menţiunea că simbolul este urmat de litera A.
Exemplu: OLC 55A, OLC 65A, OLC 75A, OLC 85A, 40Si17A,
51Si17A, 60Si15A, 51VCr11A.
 Oţelurile pentru prelucrare prin aşchiere la maşini unelte automate
(STAS 1350-89) se notează prin simbolul AUT urmat de un grup de cifre
care reprezintă conţinutul mediu de carbon, în sutimi de procente.
Exemplu: AUT 9, AUT 12, AUT 20, AUT 30, AUT 40.
Pentru alte mărci de oţeluri care nu au fost prezentate anterior se
recomandă consultarea standardelor în vigoare.

2.2. SIMBOLIZAREA FONTELOR

Fontele se pot clasifica după mai multe criterii, dintre care cele mai
importante sunt conţinutul în carbon, proportia de grafit şi morfologia
grafitului, respectiv conţinutul în elemente de aliere.
După proportia de grafit din structură, fontele pot fi cenuşii, pestriţe
şi albe.
Fontele cenuşii sunt fontele în care proporţia de carbon legat este
mai mică decât proporţia de carbon a punctului S (0,77%C) din diagrama
fier-carbon, respectiv Cleg. ≤ 0,77%. În funcţie de carbonul legat, fontele
cenuşii se pot clasifica în : fonte cenuşii feritice, la care Cleg.=0; fonte
cenuşii ferito-perlitice, la care 0<Cleg.< 0,77%; fonte cenuşii perlitice, la
care Cleg.=0 ,77%.
Fontele pestriţe sunt fontele în care proporţia de carbon legat este
mai mare decât proporţia de carbon a punctului S (0,77%C) din diagrama
fier-carbon, dar mai mică decât proporţia de carbon total, respectiv
0,77<Cleg.<Ct. Fontele pestriţe au în structura lor atât carbon sub formă de
grafit cât şi carbon legat sub formă de cementită. Denumirea de fonte
pestriţe provine de la culoarea pestriţă din suprafaţa de rupere, zonele
ocupate de grafit fiind negre iar cele ocupate de ledeburită fiind albe.
 Fontele albe sunt fontele în care carbonul se găseşte sub formă
legată.
Fontele brute (SR EN 10001-93) sunt numite şi fonte de primă
fuziune, şi se clasifică după proporţia de siliciu şi mangan.
Fontele maleabile turnate în piese (SR EN 152-1999) se obţin în
urma tratamentului de maleabilizare.
Fontele cu grafit nodular (SR EN 1563-1999) se obţin prin
introducerea unor prealiaje în fonta topită, în scopul obţinerii grafitului sub
formă de nodule (sfere).
Fontele cu grafit nodular se notează cu simbolul EN-GJS urmat de
un grup de trei cifre care indică rezistenţa minimă la rupere prin tracţiune în
N/mm2 şi de un grup de două cifre care indică alungirea până la rupere A5 în
%. Simbolul de bază poate fi urmat de grupul de litere LT (temperatură
scăzută) sau RT (temperatură ambiantă).
Exemplu : EN-GSJ 350-22, EN-GSJ 400-18, EN-GSJ 500-7, EN-
GSJ 350-22-LT, EN-GSJ 400-18-RT.
Fontele bainitice (SR EN 1564-1999) sunt tot fonte cu grafit
nodular, dar cu caracteristici mecanice superioare. Simbolizarea este
identică cu a fontelor cu grafit nodular.
Exemplu : EN-GSJ 800-8, EN-GSJ 1000-5, EN-GSJ 1400-1.
Fontele austenitice (SR ISO 5892-1994) pot fi cu grafit lamelar şi
atunci simbolul este precedat de litera L, sau cu grafit nodular iar simbolul
este precedat de litera S, după care urmează principalele elemente de aliere
în ordinea scăderii proporţiei acestora în compoziţia chimică şi la sfârşit un
grup de litere care arată proporţia principalelor elemente de aliere, în %.
Exemplu : L-NiMn 13 7, L-NiSiCr 20 5 3, L-NiCuCr 15 6 3, S-
NiMn 13 7, S-NiSiCr 20 5 2, S-NiMn 23 4.
 Fontele rezistente la uzare (STAS 6707-79) se notează cu simbolul
fontei Fc, Fm, Fgn, urmat de litera A (antifricţiune) apoi de cifra 1, 2, 3, 4
care indică numărul de ordine din standard.
Exemplu : FcA1, FcA2, FcA3, FcA4, FgnA1, FgnA2, FmA1.
Fontele refractare (STAS 6706-79) se notează cu simbolul Fr, urmat
de un grup de litere (elementul de aliere) şi apoi un grup de cifre care indică
proporţia elementului de aliere, în %.
Exemplu : FrCr0,4 , FrCr2,5 , FrCr16, FrgnSi5, FrAl22.
Fonte aliate (STAS 6706-79) sunt fontele în care elementele de
aliere se încadrează în următoarele limitele : Si ≤ 4% ; Mn ≤ 2% ; Ni, Cr,
Cu, Al ≤ 3% ; Sn, W, Ti, V, Mo ≥ 0,1%.
Fontele aliate se pot clasifica în funcţie de proporţia de elemente de
aliere în: fonte slab aliate, la care suma elementelor de aliere nu depăşeşte
4%; fonte mediu aliate, la care suma elementelor de aliere este între 4% şi
8%; fonte înalt aliate, la care suma elementelor de aliere depăşeşte 8%.

2.3. SIMBOLIZAREA ALIAJELOR NEFEROASE

2.3.1. CUPRUL ŞI ALIAJELE SALE

Cuprul (STAS 270-80) se notează cu simbolul Cu urmat de cifre
care reprezintă gradul de puritate al cuprului în % şi uneori de o literă care
precizează modul de obţinere.
Exemple : cupru fără oxigen turnat continuu Cu 99,98 b; cupru
turnat continuu Cu 99,95;
cupru electrolitic în catozi Cu 99,97k; cupru obţinut prin topirea deşeurilor
Cu 99,5; cupru obţinut în convertizoare Cu A, Cu B.
Bronzurile sunt aliaje ale cuprului cu staniu. Simbolizarea
bronzurilor se face în funcţie de tipul aliajului respectiv.
 Exemple :
- bronzurile turnate în piese (STAS 197/2-83) se notează cu simbolurile
cuprului şi staniului urmate de două cifre care reprezintă proporţia de staniu
în zecimi de procente CuSn14, CuSn12, CuSn10. Aceleaşi bronzuri se mai
pot nota cu simbolul bronzului urmat de două cifre care reprezintă proporţia
de staniu în zecimi de procente şi de litera T care precizează modul de
obţinere (turnat), Bz14T, Bz12T, Bz12T.
- bronzurile turnate în piese cu compoziţie chimică complexă (STAS 197/2-
83) se notează cu simbolurile cuprului şi staniului urmate de una sau două
cifre care reprezintă proporţia de staniu în zecimi de procente, apoi simbolul
celui de-al treilea element chimic urmat de o cifră care reprezintă proporţia
elementului în zecimi de procente, CuSn10Zn2, CuSn9Zn5, CuSn6Zn4Pb4.
- bronzurile cu aluminiu (STAS 198/2-81) se notează cu simbolul cuprului
şi aluminiului, urmat de o cifră care reprezintă proporţia de aluminiu în
zecimi de procente, apoi simbolul unui element de aliere urmat de o cifră
care reprezintă proporţia acestuia în zecimi de procente şi în final litera T
care precizează modul de obţinere (turnat), CuAl9T, CuAl10Fe3T,
CuAl9Fe5Ni5T.
Alamele sunt aliaje ale cuprului cu zinc. Simbolizarea alamelor se
face în funcţie de tipul aliajului respectiv.
Exemple :
- alamele turnate (STAS 199/2-86) se notează cu simbolul cuprului şi
zincului urmate de două cifre care reprezintă proporţia de zinc în zecimi de
procente, apoi simbolul celui de-al treilea element chimic urmat de o cifră
care reprezintă proporţia elementului în zecimi de procente şi în final litera
T care precizează modul de obţinere (turnat), CuZn40PbT, CuZn32Pb2T,
CuZn35Mn2FeAlNiT.
- alamele deformabile (STAS 95-80) se notează ca alamele turnate fără
litera T în final, CuZn30, CuZn38, CuZn15, CuZn10, CuZn36Pb1,
CuZn39Pb3.
2.3.2. Aluminiu şi aliajele sale.
Aluminiul (STAS SR EN 573-3) se notează cu simbolul Al urmat de
cifre care reprezintă gradul de puritate al aluminiului în %.
Exemplu : EN AW – Al 99,99; EN AW – Al 99,98; EN AW – Al
99,5.
Aliajele de aluminiu se clasifică în funcţie de elementele de aliere în
aliaje Al-Cu (seria 2000), aliaje Al-Mn (seria 3000), aliaje Al-Si (seria
4000), aliaje Al-Mg (seria 5000) şi aliaje Al-Mg-Si (seria 6000). Aliajele de
aluminiu se notează cu simbolul Al urmat de simbolul principalului element
de aliere şi două cifre care indică proporţia elementului în zecimi de
procente, apoi simbolul celui de-al doilea element de aliere şi două cifre
care indică proporţia elementului în zecimi de procente.
Exemple :
- aliajele de aluminiu seria 2000 Al-Cu se simbolizează EN AW –
AlCu5,5MgMn; EN AW –AlCu4MgSi; EN AW –AlCu2Li2Mg1,5;
- aliajele de aluminiu seria 3000 Al-Mn se simbolizează EN AW –
AlMn0,2Mg0,1; EN AW –AlMn1Cu0,3;
- aliajele de aluminiu seria 4000 Al-Si se simbolizează EN AW –
AlSi10Mg1,5; EN AW – AlSi12,5MgCuNi;
- aliajele de aluminiu seria 5000 Al-Mg se simbolizează EN AW –
Al99,85Mg; EN AW – AlMg2Mn0,8Zr;
- aliajele de aluminiu seria 6000 Al-Mg-Si se simbolizează la fel ca celelalte
aliaje de aluminiu introducându-se la început litera E, EN AW – EAlMgSi,
EN AW –EAlMg0,9Si0,9Cu.
 2.3.3. Aliaje antifricţiune (STAS 202-80).
Majoritatea aliajelor antifricţiune sunt pe bază de Sn şi Pb. Aceste
aliaje se notează cu litera Y urmată de simbolul elementului de bază şi două
cifre care indică proporţia elementului în zecimi de procente.
Exemple : Y – Sn83, Y – Sn80, Y – PbSn10, Y – Pb98.

3. MATERIALE ŞI APARATURĂ

Pentru efectuarea lucrării sunt necesare diverse STAS-uri.

4. MOD DE LUCRU

Fiecare student, pe baza studiului individual a diferitelor standarde

de oţeluri, fonte şi aliaje neferoase, va trebui să-şi însuşească simbolizarea
acestora.

5. PREZENTAREA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR

Se va studia simbolizarea, compoziţia chimică, caracteristicile

fizico-mecanice, diversele corespondenţe între standardele româneşti şi
străine.
 Tabelul 1. Corespondenţa mărcilor de oţeluri de construcţii nealiate româneşti şi străine.
Nr. SR EN 10025+A1 STAS DIN BS NF
crt. 500/2-88 17100-80 4360-86 A35-501-87
1 S 185 OL 32-1 St 33 - A 33
2 S 235 JR OL 37-2 St 33-2 - E 24-2
3 S 235 JEG1 OL 37-2n USt 37-2 - -
4 S 235 JRG2 OL 37-2k RSt 37-2 40 B -
5 S 235 JO OL 37-3k St 37-3U 40 C E 24-3
6 S 235 J2G3 OL 37-4kf St 37-3N 40 D E 24-4
7 S 275 JR OL 44-2k St 44-2 43 B E 28-2
8 S 275 JO OL 44-3k St 44-3U 43 C E 28-3
9 S 275 J2G3 OL 44-4kf St 44-3N 43 D E 28-4
10 S 355 JR OL 52-2k - 50 B E 36-2
11 S 355 JO OL 52-3k St 52-3U 50 C E 36-3
12 S 355 J2G3 OL 52-4kf St 52-3N 50 D -
13 E 295 OL 50-1k St 50-2 - A 50-2
14 E 335 OL 60-1k St 60-2 - A 60-2
15 E 360 OL 70-1k St 70-2 - A 70-2
unde,
S – oţel de construcţii metalice ;
235 – valoarea minimă a rezistenţei la curgere în N/mm2 ;
E – oţeluri pentru construcţii mecanice ;
JR – se garantează energia de rupere de min. 27 J la 20˚C;
JO – se garantează energia de rupere de min. 27 J la 0˚C;
J2 – se garantează energia de rupere de min. 27 J la -20˚C;
G1 – oţel necalmat;
G2 – oţel în altă stare decât necalmat;
G3 – oţel complet calmat suplimentar cu Al;
J2G3 – oţel complet calmat, se garantează energia de rupere de min. 27 J la
-20˚C;
N – normalizat ;
U – laminat (netratat) ;
C – oţel cu capacitate de deformare la rece.
 Tabelul 2. Corespondenţa mărcilor de oţeluri de îmbunătăţire de calitate nealiate şi
speciale româneşti şi străine.
NF A35-
Nr. SR EN SR EN STAS STAS DIN BS 551
crt. 10083-2 10083-1 880-88 791-88 17200-84 970-86 NF A35-
552
1. 1 C 25 - OLC25 - C25 - -
2. - 2C25 OLC25X - CK25 070M26 XC25
3. - 3C25 OLC25XS - Cm25 - XC25u
4. 1 C 30 - OLC30 - C30 - -
5. - 2C30 OLC30X - CK30 080M30 XC30
6. - 3C30 OLC30XS - Cm30 - XC32u
7. 1 C 45 - OLC45 - C45 - -
8. - 2C45 OLC45X - CK45 080M46 XC48N1
9. - 3C45 OLC45XS - Cm45 - XC48N1u
10. 1 C 55 - OLC55 - C55 - -
11. - 2C55 OLC55X - CK55 070M55 XC55N1
12. - 3C55 OLC55XS - Cm55 - XC55N1u
13. 1 C 69 - OLC60 - C60 - -
14. - 2C60 OLC60X - CK60 070M60 -
15. - 3C60 OLC60XS - Cm60 - -
16. - 28Mn6 - - 28Mn6 150M19 -
17. - 38Cr2 - - 38Cr2 - 38C2
18. - 38CrS2 - - 38CrS2 - 38C2u
19. - 34Cr4 - - 34Cr4 530M32 32C4
20. - 34CrS4 - - 34CrS4 - 32C4u
21. - 41Cr4 - 40Cr10 41Cr4 530M40 42C4
22. - 41CrS4 - 40Cr10XS 41CrS4 - 42C4u
23. - 25CrMo4 - - 25CrMo4 708M25 25CD4
24. - 25CrMoS4 - - - - 25CD4u
25. - 34CrMo4 - 34MoCr11 34MCr4 708M32 34CD4
26. - 34CrMoS4 - 34MoCr11XS 34CrMoS4 - 34CD3U
27. - 36CrNiMo4 - - 36CrNiMo4 817M30 -

28. - 34CrNiMo6 - 34 MoCrNi16 34CrNiMo6 817M40 -

29. - 51CrV4 - 51VMnCr11 50CrV 735A50 50CV4
unde,
1C45 - otel carbon de calitate,
2C45 - otel carbon special,
3C45 - otel carbon special resulfurat.