Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ll
hoe/vi 21
. .. ·
Oenvmireo �� Aspec!v( Omr, � v!ift:r<re 08nu», reo :�.,. i:,.J kt,ecM Q:,ztNi di 11/ilizare
/iniei � �- / liniei . '. � · re=ph J
feJtemp/eJ kn1tt1· �� r liniei
Co,A.nn , mvcliti �inie . 13 h/3 _____ Conlllron, mu:llli
Unie
CO?!illllO A Cl b
groosa
1--- fft11r rm/Nie
s«!wni ii��
VirM kle/lJ/vi
1
�te,.1t1ph 0
,re
rtOt> ot'gOW'f�
Linti d, o)I(}
. Li®
1---+-hl-+----fi; Ef�i.:
C/»?Ot'V/ ""'-''''4
/i,r. mo puncl E p3 hf,3 - -· • -- St.pra/J_h'*�,,.
Mlclit, /icl!�:;' =; w/Jli're rv
f""'l rd, • dn.h,i
/.Jnti di�
Lmli ((Jl)blxn
L:..... · --+--+-+-+--+----- i-·-·-- Tmsee
Ltme linie -· -· 1
F P3 b, d,
conlinurJ 8 C3 bf3 1 --- Llflll
lmir,
dtnclicu/� pt111CI ""'more
$/lb/ire
. Ci:i,hv/ ,1tJC/ti.J111hr mixAi b/3 L. -
¥"(J/X'le L/nie ln<Jcorer, tl'qM7,..-
far CV prt!lfCl'iJJ.fli
l111a dt /4t?tl u fXJIICI G Pl h -·-·-- spec,uk (luhmen
fikMu· �
L--1-++-l---�,����--:.=-�:=;.j grr,ow krmi:e,dt$ipl'Ofeh)
idt ,Yfhrif1dll
<J?lm,hm, ral!nhr
w-W�
Lime • .-:llilnih- ii in�!Xl·
coo!illllO Cf C3 bl � !orl!,ile nhmedant
d,/ire Linie am fl 6;/t-,,,,w do m-p:,e
tJ �A'IO#H1o/
Mi:t> .o /wrJntJa;/ui f'IIIIC'.le H
ondvhh 41,--·- ae�moc,k
.w6/ire Linil.e Cf!l'llrefy- �
IUn.e_ . � Lillli de ruptvro
P'ftihkl om�
confmw C2 C3 b'1J nu cc,,jlCfd ro Jnn.e
Mflre in kmn * aru
;, ;.M'l,:mt>
16 Norme generale
a b C
Fig. 2.1
Fig. 2.2
a
Fig. 2.3
22
Not:irea §i inscrip�ionarea desenelor tehnice se face c..i Lifrt �i litere ce un anu
mit fel, indicate prir. STAS 186-74, care stabile�i:e tipurde de scriere §i dimcnsiunile
literelor alfabetului latin, ,hiril c §i grec, a cifrcbr rom�r.e §I arabe, precum �i a sem·
nelor de larga utilizare, scrise cu min-• liberc sa,1 folvsind �abloane.
Conform prevederilor standardului men�ionat se utilizeaza la alegere fie scrie
rea inclinata, cu caractere inclinate la 75� spre dreapta fata de linia de baza a rindului
Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor tehnice: 17
/1- /-"'-a
Fig. 2.4
1,pr
-c::
T
t
Fig. 2.5
II
7o
1 l
e-<:�-ir--
<:r:= <:
<:I �I
1Qjl'1' t 1
Fig. 2.6
{-
Fig. 2.i
Fig. 2.8
(v. fig. 2.4, 2.5, 2.9, 2.10, 2.12, 2.13, i.15), fie scrierea dreapta, cu caractere per
pendiculare fatii de linia de baza a rindului (v. fig. 2.6-2.8, 2.11, 2.14, 2.16)
Pe un desen sau un ansamblu de desene al unei lucrari se va folosi acelaJi tip de
scriere ( dreapta sau inclinata).
Dimensiunea nominala a scrierii, masurata in milimetri, se noteaza cu h si se
alege din urmatorul Jir de valori : 2,5; 3,5; 5; 7; 10; 14; 20, precum �i v�lori
obtinute prin inmuliirea cu 10 a acestora.
Scrierea se executa intr-o re�ea de linii ajutatoare, alcatuita din linii paralele
echidistante, orizontale �i verticale, respectiv inclinate la 75° spre dreapta. Grosi
mea liniei de scriere este egala cu distanta dintre liniile retelei de scriere �i poate fi
de apfoximativ h/14 (scriere de tip A) sau de aproximativ h/10 (scriere de tip B).
In tabelul 2.2 este dat �irul de valori pentru grosimea acestor linii in funqie
de dimensiunile nominale ale scrierii.
Tobelul 2.2
Dimensiunea nominalli a
-- -- -- -- -- --
scrierii, in mm 2,5 3,5 5 7 10 14 20
Grosimea liniei de scriere. h/H(tip A) 0,18 0,25 0.35 0.5 0,7 1 ;o 1,4
in mm h/10(tip B) 0,25 0,35 0,5 0,7 1,0 1,4 2,0
Serlere• tip
Element• caraclerldlce
A B
Fig. 2.9
Fiq. 2.10
Fig. 2.11
•·'" - -11,�.•
,I(/ ��....
.!L
-'-;
20 Norme generale
Fig. 2.15
7i 8
fig. 2.16
Standarde generale· utilizate la intocmirea desenelor tehnice 21
formatului AS.
Notarea formatelor normale se 16
AO (f89x{JIJ (
face prin simbolul formatului prece (81,MIIJtJ)
dat in paranteze de dimensiunile
m
a x b, prima fiind dimensiunea de
baza a formatului (cea pe care se
a�aza indicatorul). Exemple de no
tare: AO (841 X 1 189), A2 (594 X Al 591,•81,( a5 8
X 420). (81,/11594)
Formatele derivate se obtin
din formatele normale(cu excepiia
EE
formatelor A4 �i AS), prin marirea
4
uneia din dimensiunile a sau b cu un A2 (42()Jt591,j
5{11,xt,Z} Q25
multiplu intreg al dimensiunii co
B
respunzatoare a modulului. De ex
emplu, dintr-un format A2 se poate M NJ,1,2() a12s 2
ob�ine un format derivat fie majorind (420x297}
D
inal�imea formatului (fig. 2.18, a),
fie majorind baza formatului (fig. A4 2!0•297 G0625 I
2.18, b).
Notarea formatelor derivate 2f()Klt,8 aojt:.:5 Q5 D
se face prin simbolul formatului I A5
de baza corespunzator, precedat
de un numar (intreg sau zecimal) care reprezinta raportul dintre supra
fata formatului derivat si cea -a formatului de baza, considerat drept unitate.
E;emple de notare ,: 1,5A.2 (594 x 630) - fig. 2.18, a ; 1,5A2 (891 x 420)-fig. 2.18,b ;
2,5A2 (1 485 x 420) - fig. 2.19, a; 1,25A1(1 050 X 594) - fig. 2.19, b.
inaliimea formatelor derivate nu trebuie sa fie mai mare de 841 mm.
22
· -� n J I
IJA2(594K630) l,25Af(I05{)xfld4)
I
M t5A2{89/xl,2Q} 2,5A2{fl,85x420}
lJIIIIBiffi
b
Fig. 2.18 Fig. 2.19
Fig. 2.20
A2
Liniile utilizate pentru executia grafica a formatelor sint cele conform STAS
103-76. Scrierea utilizata este cea conform STAS 186-74.
Formatul are urmatoarele elemente grafice (fig. 2.20) :
1 - fisia de indosariere; 2 - chenarul ; 3 - simbolul formatului ; 4 - indicatorul;
5 - c�nturul pentru decuparea copiei ; 6 - ..vnturul pentru decuparea desenului
original; 7 - retea de coordonate ; 8 - cimpul desenului.
Chenarul se traseaza cu linie continua groasa, tip A, la 5 mm distarl�a de con
turul pentru decuparea copiei. Fi�ia de indosariere se prevede pe latura din stinga
a formatului �i se traseaza cu linie continua subtire, la 20 mm de conturul pentru
decuparea copiei. Mijlocul spatiului fi�iei de indosariere se indica printr-o linie con
tinua subfire. La formatele AS, A4, A3 cu inaltimea de 297 mm Ji derivatele acestuia,
fiJia de indosariere este delimitata de linia chenarului, trasata in stinga formatului
la 20 mm de conturul pentru decuparea copiei (fig. 2.21).
Simbolul formatului se inscrie sub indicator, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm.
Pe formatele AO ... A3 �i derivatele acestora se traseaza o retea de coordonate,
cu linii continue subtiri, care imparte formatul in zone avind dimensiunile 105 Ji
148,5 mm, notate cu cifre arabe Ji litere majuscule, cu dimensiunea nominala de 3,5 mm.
Formatele pot fi utilizate avind ca baza oricare dintre dimensiunile a sau b, cu
exceptia formatelor A4, a caror baza este intotdeauna dimensiunea a, Ji a forma
telor AS, a caror baza este intotdeauna dimensiunea b.
Formatele derivate se vor utiliza numai in cazurile in care nu este posibila folo
sirea formatelor normale.
Pe aceea�i coala de desen, in cadrul unui contur unic pentru decuparea desenului
original, pot fi executate mai multe desene originale, ale ciiror copii urmeaza a fi
separate prin decupare, fiecare desen avind formatul Ji elementele grafice ale aces
tuia (fig. 2.22).
PARTEA A DOUA
REPREZENTARI
UTILIZA TE TN
DESENUL TEHNIC
a-
J l
/1},
m,
, m\
I
\
I
f ifcA; l'\1,f_
' ,cf·(! l'C>': t,'I' ��
Vederile se clasifica in: vedere obi�nuitci, dad. este reprezentata dupa una din
directiile de proieqie prevazute in STAS 614-76 ; vedere inc/inata, daca este obti
nuta dupa alte direqii de proieqie decit cele indicate in STAS 614-76.
Pentru piesele turnate sau forjate ale caror forme pline rezulta din supra
puneri sau interseqii de forme geometrice simple se recomanda folosirea muchiilor
fictive la trasarea liniilor de interseqie dintre suprafetele formelor geometrice ale
pieselor, conform prevederilor STAS 105-76. Muchiile fictive reprezinta interseqii
imaginare ale suprafetelor pieselor racordate prin rotunjire. Acestea se traseaza
pe desene cu linii continue subtiri �i se termina inainte de interseqia lor cu liniile
de contur sau cu alte muchii fictive (v. fig. 4.1).
Trecerea unei linii de contur printr-o muchie fictiva se realizeaza prin intre
ruperea acesteia pe o distanta de 1-2 mm. Suprafetele cu inclinari care sint !imitate
in proieqie de muchii fictive paralele apropiate (muchiile m 1 �i m2 ) se reprezinta
in desen numai printr-o singura muchie, �i anume cea care corespunde grosimii
mai mici a piesei (muchia m p fig. 4.2, a).
Fetele paralelipipedelor, ale trunchiurilor de piramida �i portiunile de cillndri,
te�ite plan, in forma de patrulater se reprezinta in vedere prin trasarea cu linie
continua subtire a celor doua diagonale (fig. 4.2, b).
Daca pentru reprezentarea corecta a formei unei piese este suficienta o vedere
partiala a acesteia, detaliul respectiv se poate reprezenta fara linii de ruptura (fig. 4.3).
A-A
m·-<;) -= ----�
0r I ,'®
se traseaza cu linii continue de aceea�i grosime cu liniile de contur exterior, iar par
�ile pline ale piesei seqionate se ha�ureaza cu linii sub1iri, pentru scoaterea lor in
eviden�a (fig. 4.5).
Secfiunea, conform STAS 105-76, este definita ca fiind reprezentarea in proieqia
ortogonala pe un plan a unei piese, a�a cum ar arata aceasta daca ar fi seqionata cu o
suprafa�a fictiva de seqionare (plana. in trepte sau cilindrica) �i daca ar fi indepar-
Fig. 4.5
A-A
Fig. 4.6
Reprezentoreo in proiectie ortogonolc'i a pieselor 45
A-A
•
� A-A
A1 a
,Jc,:f,1,,u, .,,. 1·r1:,(}
b C
Fig. 4.7
Fig. 4 8
Fig. 4.9
Fig. 4.10
A-A
Fig. 4.12
Fig. 4.11
Reprezentoreo in proiectie ortogonala a pieselor
47
- seqiune cilindrica, cind suprafata de seqi
este desfa�urata pe unul din planele de proie onare este cilindrica, iar seqiunea
qie (fig. 4.13).
Dupo proportia in care se face seqio
narea piesei :
- sectiune comp/eta, cind proieqia resp
intregime in seqiune (v. fig. 4.8 �i 4.9); ectiva a piesei este reprezentata in
- seqiune partia/a, cind numai o parte
a piesei
este reprezentata in seqiune in proieqia
separata de restul piesei printr-o linie
respectiva, A-ACL
de r uptu ra
(fig. 4.14 �i 4.15) ..
Seciiunile propriu-zise. Se utilizeaza·
cu scopul
de a se reduce spatiul de reprezentare in
desen al
pieselor de ma�ini, prin reducerea numa r ului
de pro �
ieqii necesare determinarii lor corecte, reali
zindu-se
totodata o economie de timp �i de materiale
.
Dupo pozitia pe desen (ata de proieqia
principala
a piesei, seqiuni/e propriu-zise se c/asi(i
ca in :
Seqiune obi�nuita, cind seqiunea este
repr
tata in afara conturului proieqiei unei piese ezen
�i este
dispusa confo r m STAS 614-76, sau in alta
pozitie
(v. fig. 4.22).
Seqiune suprapusa, cind seqiunea este
repre
zentata direct peste conturul proieqiei piese
i res-
yective (fig. 4.14). Se utilizeaza numai in cazul
in care Fig. 4.13
nu inca rca cla r itatea desenelor �i nu duce la
compli-
caiii de citire. Seqiunile suprapuse se trase
aza cu linie continua subtire, iar craseu l
ce seqionare cu Iinie punet sub;ire, care repr
ezinta �i axa de simetrie a seqiunii.
Sectiune deplasata, cind seqiunea se
r eprezinca in afara conturulu
:e-a lungul axei care reprezinta urma planu i proieqiei,
lui de seqiona r e, privita din stinga (ro
== ----=ns,r�v
� ta sp re dreapta). Seqiunile deplasate se trase
aza cu linie continua groasa (fig. 4.15).
D ,Jilpt@
�--, ttt:--jj-
�1,u,� lz1y-coh.fi
L.:,,e �-'b/t.-.e
!f£c/J,� ...�
F,g. 4.14
••
ta de rup p
numita suprafa .
cu planul de p roiec� ie
�i printr -un plan paralel
separarea se poate face c scop ul :
R up tura se executa
u
sp a �iulu i o c upat p e de
- reducerii
ntarea pie sei,
p rin inde par
s en d e r epr eze
sp al l a piesele
EIH: b
t a r ea par�ii ru pte, in
eci
af e ct at a cl arit atea �i
lungi . fara ca sa fie
(fig. 4.16, a �i b);
I preci zia reprezentarii
par�i ale p ies ei,
\ - reprezentarii u nor
care la repre
zent area i n v edere si nt aco
partata (fig. 4.14,
perite de p artea in de
4.15).
u pere pe p lan
ul
I I U rma su prafeiei de r
d e proieqie se
nume�te /inie de rup tura
, cu
,
nti a su b�i re
se traseaza cu li ni e c
o nu
Fig. 4.15 m a de l inie ondul atii
mina l ibera, �i are for
erial (fig. 4.16,
a � i b), cu
din orice mat
se de orice for ma �i
pentru rupturi in pie ag (fig. 4.1 7,) . Liniil e de
de l inie i n zi g-z
e a re f orma
x pti a pie se l or din lemn , u ncl p ie s ei s au sii
e ce de contur a
sa c oinc i da cu o
mu ch ie sau cu o linie
r upt ur ii nu tre b uie
a acestora .
fie trasata in cont inuare zentate prin
piesele simetrice repre
i n lungul unei a xe, la
D aca r uptura se face aceasta fiind
r i, linia de ru
pturii nu se traseaza,
c mb ina te, sec�iuni � i ve de
proi eqii o
f-·--t
Fig. 4.17
Fig. 4.16
a, l a p iesele si
metrice re
pec ti va a piesei
(fig. 4.18). D e a semene
i nlocu,1.i de a,� res
a (fi g. 4.19); i n
ta� sau sferturi , linia
de ruptura nu se traseaz
pre zentate pr " j umii i
para lele, perpendiculare
p ri n cite doua liniu�e
acest caz a xelc
de simetrie se no teaza
pe a x a de simet rie.
Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor 49
8-8 a
IT
d
�
Ii
TB
J B
BT� b :j::
·-·
1A
�/? /
a proieqiilor corespunzatoare se
face cu litere majuscule din alfa- 1= ( ,._ (,O(](b�l \
7/,n1eiJli(l1e
I
betul latin{ avind dimensiunea �--·---�
nominala de 1,5-2 ori mai A _(w� �-
mare decit cea. folosita pentru lfig. 4.20
inscrierea cotelor pe desen.
Literele se scriu paralel cu baza formatului, deasupra sau linga linia sage!ii care indica
direqia de proiecJie, cit �i deasupra proieqiei. De-alungul intregului traseu, va
trebui sa apara acee�i litera majuscula, diferita de cele notate pe alte proiecfii de
pe acelafi desen. ___..
---
4 - Desen tehnic industrial pentru constru::tll de ma$lnl - ed. 183
50 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
a b
Fig. 4.21
Fig. 4.22
zinca 1n vedere �i nu in seqiune, chiar daca planul de seqionare trece prin axa lor
de simetrie sau printr-o parte din ele.
Reprezencarea corecta a nervurilor in desenul tehnic este indicata in fig. 4.23 :
cind planul de seqionare taie o nervura in lungul ei, aceasta se reprezintii in vedere,
neha�uratii (in fig. 4.23, bin proieqia principalii), iar cind este tiiiatii transversal ner
vura se reprezintii in seqiune, ha�uracii (in proieqia laceralii).
A-A �
1/
=
B-8
------
...........
�. . -
�-;;,,}·
A-A JA
ar B
in planul de seqionare (v. fig. 4.34, a). Astfel de reprezentari se folosesc atunci cind
planul de seqionare nu trece prin axele unor astfel de elemente, iar reprezentarea
ob�inuta este suficient de clara pentru citirea desenului.
Piesele care admit plane de simetrie se pot reprezenta in desen combinat,
jumatate vedere - jumatate seqiune, respectindu-se urmatoarele reguli:
- in proiectie pe planul vertical se va reprezenta in vedere partea din stinga
axei de simetrie, iar in seqiune partea din dreapta axei (v. fig. 4.18);
Bl__.,
b
Fig. 4.26
'
-
Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 53
in cazul reprezentarii intrerupte, prin finie de ruptura, a unei piese, totafita
tea elementelor identice care se repeta se stabilesc prin numarul lor (fig. 4.28, c).
Conturul piese/Qr sau ansambluri/or invecinate, care se impune a fr repre;en·�at
pentru lamurirea interdependen�ei dintre piese 'sau pentru stabilirea gabaritufui,
se traseaza cu linie-doua puncte sub�ire (fig. 4.29, c;, �i. b).
c�-wtJ �-t-l=Bfl
A-A �
a b
a loo/�
C
Fig. 4.28
b
Fig. 4.27
11L4m
[�ti
J'�
.
11r
y_J
J ...................................
�I�
b
a
Fig. 4.29
A-A
()
lltW;l-----g
lffil...----8
3 �--=-----7
�fl-+J�'1iN----6
l..�!------5
2 4
I
Af' .TA
Fig. 4.30
UIHNt16f.-e 8 AG_
.xvro5-i
ff}
a b
·\Y tA
a b
Fig. 4.31 Fig. 4.32
Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 55
limitindu-se prin linie de ruptura (fig. 4.31, b); in acest caz, portiunea proieq1e1
respective se incadreaza cu un cerc (fig. 4.31, a) trasat cu linie continua subtire,
marcat printr-o litera. Detaliul astfel reprezentat se amplaseaza, de obicei, in apro
pierea proieqiei respective.
Piesele sau obiectele care au suprafe�e curbe (fig. 4.32, a §i 4.33, a) se reprezinta
�i desfa�urat, daca este necesar; in acest caz liniile teoretice de indoire se repre
zinta cu linie continua subtire (fig. 4.32, b §i 4.33, b), iar deasupra se trece simbolul
grafic care indica reprezentarea desfa�urata a piesei.
Q_
\]
Lm,e
.svblire- '
E3
(g,/vru/�
fliM�J
-
a b
Fig. 4.33
f OQa b
b
Fig. 4.34 Fig. 4.35
�roliiJ
l
t.==E-+---3
Q'1Elro/,O re.roer:liYd
/.Jn,e�
Fig. 4.36 Fig. 4.37
Vederl partial directe. Pozitia de reprezentare a unei piese se alege in a�a fel
incit un numar cit mai mare de fete plane ale formelor geometrice sa fie paralele
cu planele de proieqie pe care se face reprezentarea ; sint insa cazuri cind unele
parti din piesa au o pozi!ie inclinata fata de planele de proieqie, ceea ce duce la
ingreu narea reprezentiirii �i cotarii lor corecte.
In astfel de cazuri, pentru inlaturarea dificulta�ilor de reprezentare, se folo
se�te proiectarea pe plane auxiliare care, dupa rabaterea pe unul din planele de
proieqie, dau posibilitatea obtinerii adeviiratei forrne �i marirni a elernentului re
prezentat (fig. 4.38, o). Direqia de. proiectare se indicii printr-o sageata marcata
cu o majuscula, iar deasupra proieqiei se noteaza litera respectivii.
Reprezentarea in proiecfie ortogonala a pieselor 57
A AO
a b
F!q. 4.38
c-c
Es
D
�
�
'
-$- I n I 4>-
I ,
' II I
I
Fig. 4.39
- Akhk
45•
Lemn
1
-�nln m,dr:i refror:/o·
�. ot,a:;ro
G'I fihrei) Iii� prod,#
cwum."11
I
Partile pline ale piese/or meta/ice seciionate se hafureaza cu linii continue sub;iri
drepte, paralele, inclinate la 45°, la dreapta sau la stinga, faia de o linie de contur a
proieqiei, fa;a de o axa a reprezentarii sau fata de chenarul desenului (fig. 4.40).
Distan�a dintre hafuri se alege in func�ie de marimea suprafe;ei ha�urate, intre limi
tele 0,5-6 mm, �i trebuie sa fie de obicei, aceea�i pentru toate seqiunile �i pro
iec;iile respective, ale acelea�i piese.
Ha�urarile tuturor seqiuni/or care se refera la aceea�i piesa (in aceea�i proieqie
sau in proieqii diferite pe acela�i desen) se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i incli
nare �i la aceea�i distanta (fig. 4.40).
Daca o piesa se seqioneaza in trepte - cu mai multe plane paralele - ha�u
rarile corespunzatoare diferitelor trepte se traseaza in acela�i sens, cu aceea�i incli
nare �i distan;e, insa decalate intre ele la fiecare schimbare de plan (fig. 4.41).
Pentru ca doua piese a/iiturate 1 �i 2 (v. fig. 4.40), care au fost seqionate, sa se
deosebeasca una de alta, se ha�ureaza in sens invers, inclinat tot la 45°. Cind pe un
Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 59
desen sint reprezentate sectionat mai mult de douii piese aliiturate, evidentierea
acestora se realizeazii a tit prin orientarea ha�urilor, cit �i prin distanta diferitii din
t re ele (fig. 4.42).
Dacii liniile de ha�uri intilnesc o cotii sau o inscriptie, care nu au putut fi a�ezate
in afara suprafetei hafurate, acestea se intrerup in portiunea respectivii (fig. 4.43).
A-A
I
'f'e
'-.Llhf'-1�
�TA
sfr'iF AT��di�
qpi,nvudi
«cl�
Fig. 4.41
��-
Fig. 4.40
ti
""!O""IOtr-e
� ..
Jl>flff' m11irk.:e
�marrn
/1-,,7 �.Ye
_tt,pi�
cJ-eo,obfTKNc:t\1151
/,,_�_/n$11rthr
..Jl!!i ?!__
�coW,,r
I 8
2
5/
F II
E
F-�!!!.§!!!!.
_J,_ _
I
If I ,.,-
1.....1
IL______
c�:ri
I
0. G H
I
H
/I
H G
Fig. 4.47 Fig. 4.48
ale cubului, dupa directiile indicate prin sage�i ; prin desfa�urarea cubului (fig. 4.48)
se obtin �ase proiectii diferite, care, in conformitate cu STAS 614-76, se denumesc
astfel:
- Vedere din fato, pentru proieqia ob�inuta dupa direqia 1, careia i se mai
spune �i vedere sau proiecfie principalo a piesei fi corespunde cu proieqia sa pe pla
nul [V] ;
Reprezentarea in proiectie ortogonala a pieselor 61
b
Fig. 4.49
Ii
F,g. 4.50
8�
� ,B
/� I [0]1 ��
a r�l'f!..�� ,
�8
I
��§;Lg]'
/--,
I (- I
I I r-.�
i I, .....,_
I r.J r,
I '----'-
CL_______ O
�b
'' DJ]. /"
Fig. 4.51 D Fig. 4.52
�-o- 1. Generolitati
Desenul unei piese este, de fapt, reprezentarea grafica in proieqie ortogonala
a tuturor formelor geometrice componente �i in numarul de proieqii corespunza
toare astfel incit piesa sa fie cit mai clar �i complet determinata.
Dupa modul de concepere �i realizare, desenul unei piese, al unui subansamblu
sau al unui ansamblu poate fi :
Desen de proiect sau de documenta�ie tehnica, care exprima transpunerea gra
f:ci, in proieqie ortogonala, a concep�iei proiectantului, cercetatorului sau a ino
vatorului, datele necesare executarii desenului rezultind din calcule sau experi
"'l'lentari.
Desen de releveu, care reprezinta transpunerea grafica, in proieqie ortogonala,
dopa model (piesa sau subansamblu existent), prin reproiectare.
in ambele cazuri se incepe cu un desen executat cu mina libera, in creion, pe
or1ce fel de hirtie (de obicei pe hirtie alba opaca), de un format corespunzator unei
reprezentari cit mai dare �i complete. Acest desen poarta denumirea generala de
sclJ,fo, poate fi facut la o scara marita sau miqorata, intr-o aproxima�ie vizuala �i
64 Repre:r:entari utilizate in desenul tehnic
Realizarea schitei unei piese comporta doua etape principale: etapa de obser
vatii fi de studiu asupra piesei ce urmeaza a fi desenata �i etapa de realizare grafica
a schitei.
Epata de observafii �; studii (studiul preliminar al piesei) cuprinde urmatoarele:
- Studiul (identificarea) piesei ; precizarea denumirea piesei ; stabi!irea func
t1e1 piesei in ansamblul, mafina sau instalatia din care face parte; determinarea
pozitiei de funqionare, in special la piesele care prin natura functiei lor nu se pot
desena decit intr-o anumita pozitie (arborele cotit al unui compresor, al unui mo
tor etc.); stabilirea raporturilor reciproce ale piesei cu celelalte piese ale ansam
blului din care face parte.
- Studiul tehnologic
al piesei: precizarea mate
- Tnmc/,1 4? rialului din care este rea
lizata piesa ( de ex. fonta
Fe 250 STAS 568-75 ; otel
�rr O L 37 STAS 500/2-80;
bronz - Bz 14 T ST AS
197/1-75 etc.); stabilirea
procesului de fabricatie a
piesei �i eventualele trata
I mente termice ; determi
narea calitatii prelucrarii
suprafetelor (rugozitatea).
\ "· '111d pa/rot;_
- Studiul formelor
Fig. 4.53 geometrice ale piesei: ·de
termi narea formei geome-
trice de baza (principala) care determina �i pozitia de reprezentare a piesei ; determi
narea celorlalte forme geometrice ale piesei (fig. 4.53) Ji modul lor de reprezentare ;
determinarea formel funcflonale a plesel, rezultata din completarea formelor prin
cipale cu elemente auxiliare rezultate din prelucrare, ca filete, canale de pana, gauri
etc. ; determinarea formei constructiv tehnologlce a piesei, care rezulta din forma func
tionala prin completarea cu unele detalii, ca racordari, inclinari ale peretilor, t�i
turi, conicitap etc., impuse de procesul tehnologic de fabricatie al piesei.
Reprezentarea in proiectie ortogonalc'i a pieselor
65
a
Fig. 4.54
sint cercurile, patratele, hexagoanele etc., inlesnind astfel intocmirea corecta a de
senului �i citirea acestuia ; pozi\ia de reprezentare sa corespunda cu pozitia reala
de functionare a piesei in ansamblul sau instalatia din care face parte (in cazul pie
selor care pot fi folosite in orice pozitie, se recomanda sa fie reprezentate In pozitia
principala de prelucrare) ; daca exista doua sau mai multe pozitii .de funqionare a
piesei se va alege ca p�nitie de reprezentare aceea in care proiectia principala -
vedere sau seqiune - sa reprezinte cit mai multe detalii de forma Ji sa permit.a
inscrlerea cit mai multor dimensiuni, urmarindu-se totodata sa existe cit mai putine
muchii Ji elemente nevazute 'reprezentate prin linii intrerupte.
��tt' i�tfJ
L.....:
�L
a:$
0 .,.� Fig. 4.55 b
- Stabilirea numarului de proiectii functie de criteriile de mai inainte, cu
noscind ca o piesa poate fi complet determinata dintr-o proiectie, doua, trei sau
mai multe, in functie de gradul sau de complexitate. Daca pentru o piesa sint nece
sare trei proiectii, acestea se reprezinta ji se a�aza pe formatul de desen conform
figurii 4.55, b.
5 - Desen tehnlc industrial pentru constructU de ma,1n1 - ed. 183
66 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
'
1
-� I -..
-+--·
' A ••
-t·
-+-
- n,r
Fig. 4.56
Spa�iile necesare pentru fiecare proiecfie vor fi astfel dispuse indt distantele di ntre
ele sa fie aproximativ egale �i sa incadreze perfect conturul piesei. Necunoscutele x
Ji y din figura 4.56 se determina astfel:
- Trasarea conturului exterior se face cu. linie continua subtire, pe cele trei
proiec�ii, in limitele dreptunghiurilor de incadrare stabilite (fig. 4.59).
- Trasarea conturului interior al piesei se face considerind piesa imaginar sec
�ionata cu o suprafa�a de sec�ionare (v. § 4.2), complet sau par�ial (fig. 4.60). Forma
I
t \
_.&
s,mefrie
i � nll=tc: g:,ehr
�3Jt!gtne11K:
� /..![liil d> c� se h:epe fl._
a b se Tvrmna a; �nt
Fig. 4.57 Fig. 4.58
I
1-
-·-+-·-·
·Fig. 4.59
(unc�ionali a piesei se determini prin trasarea filetelor, iar forma constructiv-tehno
logici prin trasarea ra,cordirilor Ji a muchiilor fictive.
- Tngro,area liniilor de contur se face dupa completarea detaliilor de form!
ti constructive ale piesei, cu linie continua groasa atit conturul exterior, cit Ji con-
68 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
Fig. 4.60
INOICATlJll
Fig. 4.61
Repreientarea in proiecfie oraogonalci a pieselor
69
t
� r,
Fig. 4,62,
70 Reprezentari. utilizate in desenul tehnic
turul interior al piesei (fig. 4.61). Tot in aceasta faza se indica pe desen urma planelor
cu car.e a fost seqionata piesa, prin marcarea traseului de seqionare A�A fi B-B.
- Hafu rarea partilor seqionate se face pentru scoaterea in evidenta a portiu
nilor pline din piesa seqionata pe planele respective. Aceste portiuni se hafureaza
cu linii continue subiiri, inclinate la 45°, conform § 4.7 (fig. 4.61).
Spre a se intui Ji mai bine modul de intocmire a unei schiie, in figura 4.62,
piesa este reprezentata atit in proiec�if. axonometrica (fig. 4.62, o), cit Ji in proi�ciie
ortogonala (fig. 4.62, b), eviden�iindu-se creJterea clarita�ii.
Pentru ca desenul de releveu - schifo - sa serveasca fi ca desen de executie
trebuie completata cu datele referitoare la dimensiuni, starea suprafetelor fi abate
rile de forma �i pozi�ie reciproca a suprafeielor (v. cap. 5 �i 6).
5. Cotarea desen¢lor tehnic¢
5. 1 .1. Generalito\i ·
fig. 5.1
a b
Fig. 5.5 ·Fiig. 5.6
75 75 75
b
Fig. 5.7 Fig. 5.8 fig. 5.9
Cotarea desenelor tehnice 73
lungimii arcelor de cerc (fig. 5.2 �i 5.6), diametrelor de circumferinta (fig. 5.4), razelor
de curbura cind centrul poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3, R 20) �i
razelor de curbura cind centrul nu poate fi determinat la scara desenului (fig. 5.3,
H 120), linia de cota se executa frinta inspre centru.
Liniile ajutcitoare se traseaza cu linie continua subtire �i indica suprafetele sau
planele intre care se inscriu cotele, putind servi ji la construirea punctelor necesare
pentru determinarea formelor geometrice ale pieselor reprezentate (muchii fictive,
centre de curbura etc.).
Liniile a)utatoare trebuie sa fie, in general, perpendiculare pe liniile de cota
�i sa le depajeasca cu 2-3 mm. Daca este necesar, pentru claritatea cotarii, liniile
ajutatoare se pot trasa inclinat la 60 °, fata de linia de contur (v. fig. 5.4, 0 30). in
cazul cotarii dimensiunilor unghiulare sau a lungimii arcelor de cerc ce corespund
unor unghiuri obtuze, liniile ajutatoare se traseaza radial (fig. 5.5, b), iar in cazul
coardelor de cerc sau al lungimii arcelor ce corespund unui unghi � 90 °, liniile aju
tatoare se traseaza paralel cu bisectoarea unghiului respectiv (fig. 5.5, a �i 5.6).
Ca linii ajutatoare mai pot fi folosite : (liniile de cota, in cazul special al cotarii
profilurilor curbe (fig. 5.7); liniile de contur, in cazul unor desene cu destina�ie
speciala, trasate cu o grosime deosebita (fig. 5.8, a �i b) �i fig. 5.9).
Liniile de indicofii se traseaza cu Iinie -continua subtire ji servesc pentru a se
preciza pe desen o prescriptie, o notare conventionala (v. fig. 5.1) sau o cota, care
din lipsa de spatiu, nu poate fi inscrisa deasupra liniei de cota (v. fig. 5.17).
Linia de indicatie se sprijina pe o suprafata, printr-un punct ingro�at (v. fig. 5.6,
gros. 10). pe o linie de contur, printr-o sageata (v. fig. 5.6, 0 15), sau pe o Iinie de cota
fara punct sau sageata (v. fig. 5.17).
Cote/e reprezinta valorile numerice ale dimensiunilor elementelor cotate.
Se inscriu deosupro liniilor de cotci, la 1-2 mm distanta de �cestea, de preferinfci spre
mijlocul /or, �i decalate alternativ una fata de cealalta, sau fata de o axa de simetrie
v. fig. 5.1 �i fig. 5.19), dimensiunea nominala a scrierii fiind de minimum 3,5 mm.
Toate dimensiunile liniare, inscrise pe desen, se exprima in milimetri, insa
simbolul unitatii de masura nu se inscrie dupa cota respectiva, cu exceptia dimen
siunilor unghiulare, sau a dimensiunilor liniare exprimate in alte unitati de masura,
a care se inscriu simbolurile unitatii de masura.
Fae exceptie de la regulile de inscriere a cotelor urmatoarele cazuri :
- cind spatiul pentru dispunerea cotelor este insuficient, acestea se inscriu
fe in afara liniilor ajutatoare, de preferinta in dreapta, fie in dreptul unor linii de
ndicatie (v. fig. 5.17) sau pe bratul prelungit al liniilor de cota;
- cind se indica o conicitate, prescrip1ia conicitatii se inscrie paralel cu axa
;:iesei (fig. 5.10, a) sau pe o linie de indica1ie (v. fig. 5.39, b);
- cind se indica o inclinare, prescriptia se va inscrie paralel cu suprafata
ndinata, deasupra acesteia (fig. 5.10, b).
Reprezentari utilizate in desenul tehnic
Siigetile utilizate la cotare au forma �i dimensiu nile indicate in fig. 5.11, dar nu
mai mica de 2 mm. Sagetile se sprijina, de obicei, pe liniile ajutatoare, pe liniile de
contur sau pe liniile de axa (cind reprezinta conturul imaginar al piesei). Cind sageata
intilne�te o linie de contur, in zona sage�ii linia de contur se intrerupe (fig. 5.12).
i
,J
r
'1 I
i >N«J
�
E1J
KXJ ]
a b �
Fig. 5.10 Fig. 5.11
b
a
Fig. 5.12 Fig. 5.13
Liniile de cota sint prevazute cu sage�i numai la una din extremita�i. in urma
toarele cazuri : la cotarea razelor de curbura (fig. 5.13, o �i b); la cotarea elemen
telor simetrice (fig. 5.14); la cotarea mai multor dimensiuni fa{a de o linie de refe
rinta printr-o singura linie de cota (fig. 5.15, a �i b).
Cotarea desenelor tehnice 75
,,��,
din dreapta proieqiei (sensul trigonometric), in raport cu baza formatului pe care
)1� \�
'iI�", -_/,.,,_,_
�.�
7;,;J�� /
--b
Fig. 5.16
elte trasat indicatorul, conform celor indicate in fig. 5.16, a �i b. Zona ha�urata,
cJprinsa intre axa verticala fi unghiul de 30 ° este interzisa pentru inscrierea cotelor.
Cind spa;iile afectate cotarii nu permit inscrierea corecta a cotelor, se utilizeaza
..dicatiile din fig. 5.17.
Reprezentari utilizate in desenul tehnic
76
N
,.n
N
N
,.n
0
N
,.n
-�
Cl
Cotarea desenelor tehnice 77
�
-it
Co&ex.flt:,oore .,
a
a b
Fig. 5.26 Fig. 5.27
a b a b
Fig. 5.28 Fig. 5.29
a
Fig. 5.30 Fig. 5.31
40
Fig. 5.32
«se a
fig. 5.33
b
Cotarea desenelor tehnice 79
a b
0 cota de pozifie (funqionala) se inscrie direct pe desen, cota 120 (fig. 5.34, a), Ji
nu trebuie sa rezulte din insumarea cotelor 90 + 30 (fig. 5.34, b).
Diametrele �i pozifia gaurilor de prindere, de acelaJi diametru, la o flanJii cilin
drica, aJezate simetric pe un cerc, se pot cota simplificat ca in fig. 5.35, notindu-se
diametrul cercului purtator al centrelor gaurilor ( 0100), iar pe o linie de indicafie
numarul Ji diametrul gaurilor de
prindere, precum Ji echidistanfa lor.
£/ementele identice �i dispuse
simetric pe aceeaJi proiecfie se co
teaza o singura data (fig. 5.36)..
C1nd o piesa este comp/et deter
minata dintr-o singura proieqie, in
special la piesele subtiri, grosimea
acestora se noteaza in interiorul
proieqiei (Gros. 5, fig. 5.37, a) sau
la capatul unei linii de indicafie
(fig. 5.37, b), realizindu-se astfel o
economie de o proiecfie. Fig. 5.37
Tn ariumite cazuri, cotarea este reglementati de reguli speciale care s-au stabilit
fie din necesitatea de a aduce anumite simplificiri operatiei de cotare, fie din adaptarea
regulilor generale la anumite forme specifice ale elementelor pieselor cotate, ca Je
exemplu conicitaii, reduceri, lnclinari, teJituri etc., care in coi,formitate cu STAS
· 188-76, sint considerate tot cote.
80 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
Conicitatea, conform STAS 2285-71, este definita ca fiind raportul dintre dife
ren�a diametrelor (0 a fi 0 b) a doua seqiuni normale la axa conului �i distan�a / dintre
cele doua sec�iuni (fig. 5.38). Simbolul literal folosit pentru notarea conicitatii
este K. Se determina cu relatia
1/K = (0 ,. - 0 b)//.
Cind conicitatea se exprima in grade
1 ex 1 ex
- = 2 tg- = 1 :- cotg-,
K 2 2 2
iar cind conicitatea se exprima in procente
p = 100/K = 100(0 a - 0 b)// = 200 tg a/2,
a fiind unghiul de inclinare.
Conicitatile sint standardizate �i astfel alese incit numaratorul raportului este
intotdeauna unitatea.
inscrierea conicita\ii pe desene se face paralel cu axa piesei, deasupra acesteia.
precedata de cuvintul conicitate (fig. 5.38) sau de simbolul grafic al notarii conicitat11
cind spatiul de pe desen este mic (fig. 5.39, a) ; conicitatea se poate inscrie �i pe o
linie de indicatie (fig. 5.39, b �i d).
. ·-
I
a b
'h
C
Fig. 5.38 Fig. 5.39
a
El b a
�w
· 8
�
C
d
Ef b
Fig. 5.45
Fig. 5.44
a
Fig. 5.47
Fig. 5.46
a b
Fig. 5.48
Cotarea desenelor tehnice 83
courea literala (fig. 5.49), iar valorile literelor corespunzatoare cotelor sint inscrise
·:::r-un tabel alaturat desenului ; tabelul mai con�ine �i numerele de pozi�ie ale
u·1antelor, numarul de bucaii din fiecare varianta �i masa neta a acestora .
Pe reprezentiirile sche
.-c: ce ale construqii/or meta-
ce cotele se scriu direct pe
e e'""entele respective, fara
c-�� urea Iiniilor de cota sau
a niilor ajutatoare, cu
ie:xcepiia cotelor de gabarit
t• 5.50).
a
Lo cotarea mai mu/tor di
' ::::·�,, liniore sou unghiulare a
;i ee o linie de referinta, in
ll:X� cfspunerii cotelor pe linii
cou paralele (fig. 5.51, a
552. a), se poate utiliza
e:"" .. , de dispu nere a co-
.:;,: ;:,e O singura linie de cota
<::, � �
!. 5.51, b �i 5.52, b), cu b
::, 4rea corespunzatoare a
� Fig. 5.51 Fig. 5.52
�-;i or fa� de linia de re-
-,.�;.a Punctul de pe linia de referinta se reprezinta ingroJat �i se noteaza cu
� C. ar cotele se scriu paralel cu liniile ajutatoare, in dreptul punctelor de
,. ,. �q.e a acestora cu linia de cota.
84 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
c::, le � �
X
0
� f 2 3 4 5 ...
!i)
J )(15 15 3() JO 48 ...
�
y 15 6() JO 6() 42 ...
20 ...
�>4 -Ett
� /0 8 6 6
#
a b
Fig. 5.53
Docii pe un desen al unei piese toate razele de racordare sau toate teJiturile au
aceeaJi valoare, pentru simplificare, nu se mai coteaza fiec·are raza (te�itura) �i se
recomanda sa se noteze deasupra indicatorului sau in conditiile tehnice pe desen,
o prescriptie de felul : Toate rocordarile au RS sau Toate te�iturile sint 2 x 45° .
5.2.1. Generalitati
�•
cote /, / 1 fi /2 , ce determina dimensiunile
piese� in sens longitudinal.
In exemplul din fig. 5.55, b, suprafa;a
Bc1, cu toate ca este plana, perpendicu Iara pe
p anul proieqiei, accesibila pentru masurare
�i limitind piesa, nu este recomandata pentru
cotare ; se prefera Bel, paralela cu Bc1, �,• "' 1""1-
c!ar care este prelucrata, conditie care este
rnai importanta decit aceea de a limita piesa Fig. 5.54
fig. �.55, o).
In activitatea de proiectare se intilnesc deseori piese, care au mai multe bate
de cotare (fig. 5.56), fata de care se inscriu cotele, astfel: / 1 reprezinta dimensiunea
d ntre cele doua baze (Bc1 �i Bel), iar /2, / 3 �i /4 - dimensiunile piesei, de la baze le
de cotare la axele de simetrie (plane de simetrie).
8c2
Corect
�·----'
�
�
lncoffCt
�
a
Bel
�
���
b '
Fig. 5.55 Fig. 5.56
()fl(
"
U")
Ol
u.
�
� i11, 10
I
1'01
l ----- ---------'-----------
n
0
_Jff4 0
A-A ;
0
a.
CD
CD
..
::,
II>
f
;;
�
::,
�cs ;;·
.... .,
�
_ _@ ____ RC·00.01
Fig. 5.58
88 Reprezentari utilizate in desenul tehnic
Fig. 5.59
Juproh,h reperolu,
mH"llfl?efll11/11i «' tn(i$(pu
Fig. 5.60
Pentru ca o piesa sa fie cit mai precis �i corect cotata, pe linga regulile stabilite
a §§ 5.1.4-5.1.6, se recomanda fi respectarea urmatoarelor principii:
a. Cotele Sl inscriu pe desene, intr-o anumita ordine, iinindu-se seama de ana
z:a formei piesei reprezentate, astfel incit sa nu ramina vreun corp geometric sau.
reo forma auxiliara nedeterminata prin cotare, sau cote funqionale care sa nu fie
_ ,scris'e diree1 pe desene ;
b. Pe un desen o cota se inscrie o singura data. in cazul executarii unui desen
-:,e mai multe plan�e. ce reprezinta aceea�i piesa, se admite repetarea aceleia�i cote
� diferite plan�e ale desenului numai daca este necesar, evidentiindu-se prin asterisc
:eta repetata.
c. Cotele referitoare la acela�i element se inscriu, de obicei, numai pe una din
-:o·.eqiile piesei reprezentate, �i anume pe proieqia unde elementul apare mai
:e..,plet determinat.
d. Pe desene se vor inscrie numai cotele care se pot masura, in timpul exe
..,_;:e· piesei, cu instrumente �i dispozitive corespunzatoare.
e. Pe desenul unei piese se inscriu mai intii cotele funqionale (v. fig. 5.57)
•·1 ... _'Tlai dupa aceea cotele nefunqionale �i auxiliare (v. fig. 5.58) .
;Y\
a
Fig. 5.61
direqie .;a sc coteze pornind de la aceea�i baza de cotare (fig. 5.62). Aceasta metoda
Jine seama fi de considerentele de ordin tehnologic de fabricare a piesei, fapt pentru
care sc mai nume�te �i cotare tehnologicii. in exemplul din figura 5.62 s-au indicat
doua posibilitafi : cotarea / fata de baza Bc1 !i cotarea // fasa de baza Bel.
Cotarea desenelor tehnice 91
Cotarea in linie (lant), care consta in a�ezarea cotelor pe o singura linie, indife
rent de bazele de cotare luate ca referin�a (fig. 5.63). Aceasta metoda se aplica numai
in cazul in care cumularea toleran�elor nu influenieaza calitatea func�ionala a piesei
sau in cotarea desenelor de construqii industriale.
Cotarea mixta, care imbina cotarea prin coordonate a unor elemente, cu cota
rea in linie a altor elemente geometrice componente ale piesei, pe aceea�i proieqie;
este cea mai utilizata metoda la cotarea desenelor tehnice (fig. 5.64).
•
• •
!,O 30
Din cele prezentate mai inainte cu pri-
vire la cotare reiese ca Iantu I de cote se �
realizeaza, de obicei, in sistem rectangular �
de coordonate. Prin excep�ie, se pot
utiliza insa Ji lanturi de cote realizate in
!!2
sistem polar de coordonate (fig. 5.65), in
cazul in care numai in acest mod este de- I. 150 .I �
terminata forma constructiv tehnologica a Fig. 5.64
piesei.
in alte cazuri, in func�ie de necesitate, se admite formarea unor lan�uri de
cote care nu pot fi direct masurate, pe piesa prelucrata, dar care sint necesare pen
tru trasarea conturului piesei (fig. 5.66).
30
Fig. 5.67
Elicea ci/indricii este curba in spafiu descrisa de un punct Ao, care executa o
mi�care uniforma de translatie de-a lungul generatoarei unui cilindru circular drept,
care executa, in acelafi timp, o rotafie uniforma in jurul axei sale (fig. 5.68). La o
rotatie a cilindrului, punctul Ao, aflat pe generatoare, descrie o curba numitii spirii
(Ao-A12 . fig. 5.68), iar distanfa dintre doua spire consecutive, masurata pe aceeafi
generatoar:e, se nume�te posu/ elicei p.
Construqia grafica a elicei cilindrice este indicata in figura 5.69. Daca se cunosc,
D - diametrul cilindrului �i p - pasul elicei, AoB0 , elicea se construiefte astfel:
se reprezinta cilindrul de diametru D, in doua proiec!ii ; se imparte, atit cercul de
Cotarea desenelor tehnice 93
baza. cit �i pasul, in acela�i numar de parfi egale (de ex. 16) ; prin punctele de divi
ziune d� pe cerc 1, 2 . .. 16 se due paralele la generatoarele cilindrului, iar prin
punctele de diviziune ale pasului Ao80 se due paralele la baza; punctele de interseqie
obfinute 1', 2' ... 16' apar�in elicei (determina elicea).
z
__
,-.. --, ',.
5
Fig. 5.69
0
t-1:
J!O
:
i
i
a
Fig. 5.70
•
Unghiul ex de inclinare a elicei este reprezentat in figurile 5.69 �i 5.70, a �i este
:!eterminat de relaiia
tg t. = p/(,tD).
Cind elicea se infa;oara spre dreapta (/, fig. 5.70), filetul realizat se numeite
� dreapta, iar cind elicea se infa;oara spre stinga (//, fig. 5.70), filetul se numeite
s':lfe stinga.
94 Reprezentari utilizate in desenul tehnie
E/icea conicci este curba in spa!iu descrisa de un punct care executa o mi�care
de transla!ie uniforma pe generatoarea unui con circular drept, in timp ce acesta
face o mi�care de rocaiie uniforma, in jurul axei sale.
Fig. 5.71
Construc�ia grafica a elicei conice se executa in mod analog cu cea a elicei cili n
drice (fig. 5.71). Tn proieqie verticala elicea conica este o sinusoida, iar in proieqie
orizontala-spira/a Jui Arhimede.
in STAS 3872-75 se stabilesc elementele principale ale filetelor, dintre care cele
mai caracteristice sint :
Profilul filetului, care poate fi : triunghiular, patrat, trapezoidal etc. (ca exemplu,
in fig. 5.72, a s-a reprezentat o seqiune prin doua piese in�urubate, avind filet cu
profil triunghiular).
lnalfimea filetului t1 masurata intr-un plan axial, reprezinta distan�a intre vir
ful �i fundul filetului.
inolfimea triunghiului generator t reprezinta distan�a intre virful �i baza triun
ghiului generator, in direqie perpendiculara pe axa filetului.
Unghiul filetului o:, format intr-un plan axial, de doua flancuri adiacente ale
profilului.
Pasul filetului p reprezinta distan�a intre punctele medii a doua flancuri inveci
n.,te, situate intr-un plan axial, de aceea�i parte a filetului.
Cotarea desenelor tehnice 95
, ,1,. -
t-486&0.
t.-o.s�g/p
�f �-r
� ·t.,-a
,..... l <b·d-t,
di•d-2�
�l
�),),),).i ).J,·),,l,,'I I D•d
¼
I �
a � 4•4
4·4•2o b
Fig. 5.72
ftA,T I VI {)
a _..
d e
Fig. 5.73
Tobelu/5.2.
CLAS/f/CAREA f/LETELOR
Cilindric Conic
1--=---t�
I
if
c:s '� E-�� Fi/et metric
�£--·3
flk! Ji, ,Ioli (Whi!l',f)r/h)
Cu/)(lhv H1CEiXJ/vri
e�m a
Q; i>ceput Q; dJIKi 1'ix:epu!iri Cv frei h:epul/Jri
� ·s
(,fl
t� E·-·l�I E·--JI
':,..
�l
��
file! me/tic 110rmo/ Fl/et melf"IC fin fi'iJ! v, .M normal
l
·fai�
�
E-J�l E·-3t� E--1�1
Cotarea desenelor tehnlce 97
a b
Fig. 5.74
F,lg. 5,76
b
@DO
(fig. 5.76, a fi b);
- tefitura de la capatul filetului exterior
sau interior nu se reprezinta in proiecfie per
pendiculara pe axa filetului (vedere sau sec
tiune) (v. fig. 5.75).
Normele de mai inainte se aplica intocmai
a �i la reprezentarea filetelor conice (fig. 5.77,
0 fi b).
lo6elu! 5. J.
MJTA!lEA SI mTAflEA F/LETELOI< MAPTA CU UNS/NGIJR /NCff)(JT
i•
re/vi nleliJ/111 �/. Eletne>?A! co!ok li'�11t>� Al>�zenhll!' � cohre
�
h .to/1 pentro Oiometro/ 1&ni110I al
(evi (6oz) G !:vi, ilci
���
!----=
�
/lo/1111<1
(romx,/) Rd 010mehv/ eKAmo/'
mm.ruv
inci
�
t:=---n-�1
�
Edi8M E Oiomehv/ 1/()(f)IIIO/ mm
KM 010me/rol exh'iY•posul mm
I�
U}()JC me/tic s- -...__
1-...
COfliC fn toll
(Br iggs) KW
Oiomehvl exlenor m
mm " posul ii incl
/l/1/'1�
tilc
i
!=t �--1
_2fL
100 Reprezentori utilizate in desenul tehnic
9
A/et me!r,c CO?IC
ex'1ripr(Yfdere
�hd!nold) /1<1, 50 Gavra ;,hndoh
li'eb� Ii/et
C(/
metric normol
{$SC/111ne longdudi·
noJi)
51
10
-- _@ - .,i.L.4.
1 5•
A A
Jcoro:!I�
-� &'ff�
Scoro I I
�q_·�
a b
Fig. 5.78 fig. 5.79
5.4.1. Generalita\i
Fig. 5.81
Fig. 5.82
JA
Raza de rotunjire a colturi
lor flanJelor (patrate, triunghiu A-A
lare, ovale Ji dreptunghiulare),
de obicei, trebuie sa fie egala cu
diametrul gaurii de prindere.
Cotele care se inscriu pe T
desenul unei flanse sint : diame I
trul nominal ; di�metrul cercului
purtator al centrelor ; diametrul
gaurilor de prindere ; diametrul tx,, ,,11 I
exterior al flan�ei (latu ra la cele
pitrate); unghiul pozi1iei gauri
lor de prindere faia de axa
de simetrie a flanJei ; grosimea
flan�ei ; raza de rotunjire a col
iurilor flan�ei. Fig. 5.83
lA
5.4.3. Reprezenta rea
�i cotarea
flari�elor