STUDIUL EXPERIMENTAL AL ASAMBLARILOR PRIN STRANGERE

PROPRIE(SERAJE)

7.1 Scopul lucrarii

Lucrarea urmareste trasarea diagramei de variatie a fortei de presare si a fortei de

depresare, precum si determinarea experimentala a coeficientilor de frecare la presare,
depresare si rotire, pentru asamblarile tip arbore-bucsa.

7.2 Consideratii teoretice

Serajele sunt asamblari realizate prin apasarea reciproca a pieselor pe suprafete cilindrice
folosind numai diferenta de dimensiuni corespunzatoare ajustajelor presate, fara nici un alt
organ suplimentar. Mentinerea asamblarii se face numai prin fortele de frecare ce iau nastere
pe suprafetele de contact ale pieselor asamblate. O asamblare de tip arbore-bucsa este
prezentata in figura 7.1.

Fig. 7.1
Aceaste asamblari sunt frecvent intalnite in constructia de masini la montarea rulmentilor
pe arbori si in carcase, a bandajelor rotilor de vagon, a coroanelor rotilor dintate, a
elementelor arborilor cotiti, etc. Ca avantaje ale folosirii serajelor se pot mentiona capacitatea
portanta foarte mare, economisirea de materiale deficitare, asamblarea nu necesita elemente
suplimentare. Ca dezavantaje, se constata practic ca nu se pot face montari si demontari
repetate, iar la un lot aparent identic de seraje rezulta strangeri diferite, datorita caracterului
probabilistic al formarii ajustajelor, ceea ce implica o precizie de executie relativ ridicata a
suprafetelor cilindrice de contact.
La aceste asamblari apar solicitari compuse : solicitarea de strivire pe suprafetele de
contact a arborelui si bucsei, precum si eforturi radiale si tangentiale in cele doua piese.
Marimea care caracterizeaza in mod deosebit asamblarea este strangerea teoretica S :
S  d e  De [ m] (7.1)
unde: d e este diametrul efectiv al arborelui inainte de presare;
De - diamentrul efectiv al alezajului inainte de presare.
Strangerea S determina marimea presiunii p intre suprafetele in contact, care influenteaza
direct asupra capacitatii asamblarii de a transmite forte si momente, precum si asupra
conditiilor tehnologice de realizare a serajului.
Practic se observa ca strangerea este influentata de o serie de factori : inaltimea
asperitatilor suprafetelor in contact, diferenta dintre temperatura de montaj si cea de lucru,
deformatiile cauzate de fortele exterioare. Deoarece in cadrul lucrarii, experimentarile se fac
la temperatura ambianta, fara a avea influenta fortele exterioare, doar primul factor se ia in
considerare la calculul strangerii efective S e
Se  S  1,2( Rz1  Rz 2 )[ m] (7.2)

unde, Rz1 si Rz 2 sunt inaltimile medii a rugozitatii suprafetelor in contact, tabelulul

7.1.

Tabelul 7.1
Felul prelucrarii Rz [ m] Felul prelucrarii Rz [ m]
Lustruire 0,1 – 0,4 Alezare 4,0-10,0
Lepuire fina 0,16 – 1,0 Strunjire fina cu
Lepuire 0,6 – 4,0 diamant 1,0-2,5
Honuire 0,1 – 1,0 Strunjire fina cu
Rectificare foarte metal dur 2,5-10,0
fina 0,1 – 1,0 Netezire prin
Rectificare fina 1,0 – 4,0 strunjire 10,0-40,0
Rectificare 4,0 – 10,0 Strunjire grosolana 40,0-100,0
Brosare 2,5 - 10,0 Frezare fina 4,0-10,0
Alezare fina 1,0 - 4,0 Netezire prin frezare 10,0-40,0
Netezire prin
rabotare 10,0-40,0
Rabotare grosolana 40,0-100,0

Intre inaltimea medie a rugozitatii Rz si abaterea medie aritmetica a rugozitatii Ra , care

se indica pe desenele de executie, se poate scrie relatia:

Rz  k  Ra [ m] (7.3)

unde : k  5 daca 0,025m  Ra  1,6 m

k  4 daca 1,6 m  Ra  100m .
Presiunea de contact p se calculeaza cu formula:
Se  103
p [ N / mm 2 ]
K1 K 2 , (7.4)
d(  )
E1 E2

unde: S e este strangerea efectiva in m ;

d - diametrul asamblarii in mm;
E1 , E2 - modulul de elasticitate longitudinala a materialelor arborelui, respectiv bucsei,
in N / mm 2 din tabelul 7.2;
K1 , K 2 - coeficienti adimensionali, care au valorile :
d 2  d12 d 22  d 2
K1  2  1 , K 2  2  2 (7.5)
d  d12 d2  d 2

unde d, d1 , d 2 corespund notatilor din figura 7.1, iar  1 si  2 sutn coeficientii lui
Poisson pentru materialul arborelui, respectiv al bucsei, din tabelul 7.2.

Materialul E N / mm 2 

Otel ( 2,0  2,1) 10 5

0,3
(1,15  1,6)  105
1,15  105
Fonta cenusie 0,9  10 5
0,23-0,27
Bronz 0,32-0,35
(0,67  0,71)  105
Alama laminata la rece 0,32-0,42
Aliaje de aluminiu 0,32-0,36

Forta necesara presarii este :

Fp    d  l  p   p [N] (7.6)

unde l este lungimea de presare, figura 7.1, b in mm,

 p - coeficientul de frecare la presare.
Forta de depresare este :
Fd    d  l  p   d [N] (7.7)

unde  d este coeficientul de frecare la depresare.

Momentul de torsiune transmisibil este :
10 3
Mt    d 2  l  p   r [ N  mm] (7.8)
2

unde  r este coeficientul de frecare la rotire.

Experimental coeficientii de frecare  p ,  d ,  r nu sunt egali.
In tabelul 7.3 se dau valori recomandate pentru  p si  d iar in tabelul 7.4 se dau valori
recomandate in cazul proiectarii asamblarilor prin strangere.
Tabelul 7.3
Materialul pieselor Presare la rece
Arbore Bucsa Stare de p d 
ungere (proiectare)
Otel Otel Cu ungere 0,06-0,22 0,08-0,20 0,09-0,17
 la montare
Otel Fonta Cu ungere 0,06-0,14 0,09-0,17 0,07-0,12
la montare
Otel Aliaje Fara ungere 0,02-0,08 0,03-0,09 0,02-0,06
usoare

Cuplu de materiale Starea suprafetelor Calitatea 

in contact suprafetelor in (proiectare)
contact
Arbore rectificat- 0,1-0,3
butuc alezat
Uscata, fara oxizi
Arbore rectificat 0,25-0,4
fin-butuc rectificat
Otel pe otel
Arbore rectificat- 0,07-0,16
butuc alezat
Bine unsa
Arbore rectificat 0,05,013
fin-butuc rectificat
Arbore rectificat- 0,15-0,25
butuc alezat
Uscata, fara oxizi
Arbore rectificat 0,17-0,33
Otel pe fonta sau fin-butuc rectificat
fonta pe fonta Arbore rectificat- 0,06-0,13
butuc alezat
Bine unsa
Arbore rectificat 0,02-0,1
fin-butuc rectificat

7.3 Utilajul si aparatura utilizata

Epruveta de incercat se compune dintr-un arbore 1 (canelat la un capat) si o bucse 2 (fig.

7.2), adaptate la standul de incercat.
 Standul de incercat seraje din figura 7.3
se compune din doua subansamble
principale : subansamblu de presare si
depresare si subansablul de rotire.
Elementul principal al subansamblului
de presare este surubul de forta 1, antrenat
de piulita 2 prin intermediul rotii melcate 3,
a melcului 4 si a manivelei 5. Surubul 1 este
blocat impotriva rotirii cu doua pene
paralele 6.
Subansamblul de rotire se compune din
butucul canelat 9 antrenat de roata melcata
10, melcul 11 si manivela 12.
Forta de presare se transmite de la surubul de forta la sistemul cilindru-piston 15 prin
intermediul epruvetei 7, 8 a piesei 13 si a rulmentului axial 14. Sistemul cilindru-piston 15
are in interior un arc de forma speciala 16 si este umplut cu ulei. Sub influenta fortei de
presare arcul 16 se deformeaza, spatiul din interiorul cilindrului 15 se micsoreaza iar uleiul
este trimis prin conducta 17 in indicatorul de forta 18.
Forta de presare se evalueaza cu ajutorul unei diagrame de etalonare a indicatorului de
forta 18.
Rotind manivela 12 si odata cu ea butucul canelat 9, acesta din urma va roti arborele
epruveta 7. Momentul de torsiune se transmite prin asamblarea cu strangere la bucsa epruveta
8 care este prevazuta cu doua proeminente ce permit rotirea piesei 13. Piesa 13 este legata
prin articulatiile sferice 19 de doua sisteme cilindru-piston 20, in interiorul carora se gaseste
cate un arc elicoidal 21.
Sistemele 20 se reazama, in partea opusa, de masa standului.
In urma rotirii, volumul din sistemul 20 se micsoareaza iar uleiul ce se gaseste in interior
va face sa creasca nivelul lichidului din indicatorul de rotire 22. Indicatorul de rotire 22
permite determinarea momentului transmis, utilizandu-se diagrama de etalonare.
Lungimea de presare se determina cu formula :
n
l1  p  i [mm] (7.9)
i34
unde: l1 este deplasarea arborelui 1 in raport cu bucsa 2
p – pasul surubului 1 in mm ;
ni - numarul de rotatii a manivelei 5;
i34 - raportul de transmitere a angrenajului melcat 3-4.

7.4 Desfasurarea lucrarii

 Se masoara dimensiunile efective ale arborelui si bucsei, se apreciaza rugozitatile
suprafetelor de contact, se determina strangerea efectiva S e cu formulele (7.1) si (7.2).
Se determina numarul de rotatii n1 , n2 , n3 , n4 ale manivelei 5 necesare deplasarilor
l1 = 5mm, l 2 = 10mm, l3 =15mm si l 4 = 20mm.
Se introduc bucsa si arborele in standul de incercat seraje.
Rotind manivela 5 se preseaza arborele in bucsa pe lungimea l1 . Se citeste nivelul
indicatorului de forta inainte si dupa presare.
Aceleasi operatii se executa pentru lungimile l 2 , l3 , si l 4 .
Apoi se determina momentul de torsiune transmisibil. Pentru aceasta se ridica surubul de
forta 1 de pe arbore, se roteste de manivela12 si se citeste la indicatorul de rotire nivelul
acestuia inainte si dupa rotire.
Pentru depresare se inverseaza ansamblul arbore-bucsa si se repeta aceleasi operatii ca la
presare. Cu ajutorul diagramelor de etalonare se determina fortele de presare si depresare
corespunzatoare lungimilor l1 , l 2 , l3 , l 4 si momentul maxim transmis de imbinare (fig. 7.5
si 7.6).

7.5 Prelucrarea datelor

Din relatiile (7.6), (7.7) si (7.8) se calculeaza  p ,  d si  r :

Fpi
 pi  (7.10)
  d  li  p
Fdi
 2i  (7.11)
  d  li  p
2M t  103
r  (7.12)
  d 2  l4  p

unde presiunea p se calculeaza cu relatia (7.4), iar  pi si  di sunt coeficientii de frecare

corespunzatori lungimilor de presare sau de depresare li (i = 1÷4) respectiv fortele de presare
sau depresare Fi .

Cu valorile  pi
si  di se calculeaza
 pmediu si  dmediu .
Toate valorile
masurate, determinate
experimental sau
calculate se trec in
tabelul 7.5.
Avand marimea
fortelor de presare
Fpi si de depresare
Fdi in functie de
lungimea de presare l1 se traseaza diagramele: Fpi  f1 (li ) si Fdi  f 2 (li ) , care teoretic au
aspectul din fugura 7.4.
Coeficientii de frecare obtinuti se vor compara cu valorile recomandate in tabelele 7.3 si
7.4.

Tabelul 7.5
 Denumire Simbol U.M. Observatii si formule Valoarea
Diametrul
D [mm] Masurare cu sublerul
nominal
Diametrul
efectiv al de
Masurare cu micrometrul de
[mm]
arborelui exterior
(fig.7.1.a)
Diametrul
De Masurare cu micrometrul de
efectiv al [mm]
interior
alezajului
Diametrul
alezajului din d1 [mm] Masurare cu subler
arbore (fig 7.1,
c)
Diametrul
exterior al d2 [mm] Masurarea cu sublerul
bucsei
(fig.7.1.c)
Modulul de E1 [ N / mm 2 ] Tabelul 7.2
elasticitate
longitudinala
pentru
materialele E2 [ N / mm 2 ] Tabelul 7.2
arborelui,
respectiv
bucsei
Coeficientii lui 1 - Tabelul 7.2
Poisson pentru
materialele
arborelui, 2 - Tabelul 7.2
respectiv
bucsei
Rugozitatea Se determina din tabelul 7.1
R z1 [ m ]
arborelui sau cu formula (7.3)
Rugozitatea Se determina din tabelul 7.1
Rz 2 [ m ]
alezajului sau cu formula (7.3)
Strangerea Se [ m ] Se  d e  De  1,2( Rz1  Rz 2 )
efectiva
Coeficientii
adimensionali d 2  d12
pentru arbore K1 - K1  2 1
respectiv d  d a2
bucsa
d 22  d 2
K2 - K2   2
d 22  d 2
 S e 103
Presiunea de p
p [ N / mm 2 ] K K
contact d( 1  2 )
E1 E2
Tabel 7.5 (continuare)
ni Nivelul Fpi Fpi
i  pi 
1

n
indicatorului  pmed   pi
rotatii [mm] [N]   d  li  p n i 1
de forta
n1  l1  5
l2  1
n2 
0
Presare

l3  1
n3 
5
l4  2
n4 
0

ni li Nivelul Fdi Fdi 1

indicatorului  di   dmed  
n
 di
rotatii [mm] [N]   d  li  p n i 1
de forta
Depresare

n1  l1 
n2  l2 
n3  l3 
n4  l4 
Nivelul Mt 2 M t  103
r 
Rotire

indicatorului
de rotire
[ N  m]   d 2  l4  p

Fig. 7.5 Fig. 7.6