Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi”

Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial

Iasi

STANTA

Indrumator: Student:
Prof.Dr.Ing. Braha Vasile

2013

1
 Bibliografie

1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ – Tehnologii de stantare si

matritare – Indrumar de proiectare – Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh.

Sindila - Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si
Pedagogica – Bucuresti 1988

3. Adrian A. Cirillo – Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II –

Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica – Iasi 1972

2
 TEMA PROIECTULUI
Conceperea procesului tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea
reperului reperului conform desenului de executie in conditiile productiei de serie
mare sau masa (1 milion piese pe an).

 Bazele teoretice privend operatiile de decupare – perforare;

 Solutii tehnologice date in literatura pentru realizarea piesei.

ANALIZA DATELOR INITIALE:

1.1 Analiza materialului din care se vor extrage date referitoare la:
Forme si dimensiunile de livrare.

Materiale: CuZn37 – STAS 289-88

σr = 350 [N/mm2] σc = 100 [N/mm2] σat = 50

[N/mm2]

σac = 50 [N/mm2] σai = 50 [N/mm2] τc = 90

[N/mm2]

E = 105 [N/mm2] G = 3.5 . 104 [N/mm2]

- Grosimea semifabricatului este de s =0.5 mm

3
1.2 Analiza desenului de executie

Abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute
prin taiere, indoire sau ambutisare conform STAS 11111 – 88.

Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg piese obtinute din produse
plate laminate,prin operatii de taiere ( perforare, decupare, retezare).

In Tabel sunt date abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor
plate, cu exceptia razelor de racordare in functie de grosimea nominala a produsului
plat laminat utilizat.

Grosimea semifabricatului
Dimensiunea
Clasa de
nominala de la
precizie 1-3 3-6 6-10 peste 10
[mm] 0,1pana
la 1
Abateri limita
1 ±0,1 ±0,15 ±0,2 ±0,3 ±0,4
de la 1 pana
2 ±0,2 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±0,6
la 6
3 ±0,4 ±0,5 ±0.8 ±1 ±1,2
peste 6 pana 1 ±0,15 ±0,2 ±0,25 ±0,3 ±0,4
la 10 2 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±0,6 ±0,8
3 ±0,6 ±0,8 ±1 ±1,2 ±1,5
peste 10 1 ±0,2 ±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,6
pana la 25 2 ±0,4 ±0,5 ±0,6 ±0,8 ±1
3 ±0,8 ±1 ±1,2 ±1,5 ±2
peste 25 1 ±0,25 ±0,3 ±0,4 ±0,5 ±1,2
pana la 63 2 ±0,5 ±0,6 ±0,8 ±1 ±1,2
3 ±1 ±1,2 ±1,5 ±2 ±2,4

4
STUDIUL TEHNOLOGICITATII PIESEI

2. TEHNOLOGIA CONDITIILOR TEHNICE IMPUSE

2.1 Stabilirea procedeelor prin care se obtin piesa;

 Perforare : 𝑑 < 5 ∙ 𝑠
 Decupare : 𝑑 ≥ 5 ∙ 𝑠
2.2 Stabilirea dimensiunilor minime ale orificilor perforate;

Dimensiune Materialul piesei

a minima a Otel Aliaje
Forma Alama
orificiului de
orificiului Inoxidabi , Textolit
[mm] Dur Moale alumini
l Cupru
u si zinc
Circulara Diametrul, d 0.8s 1.2 1.0s 0.8s 0.7s 0.5s
s
Patrata Latura , a 1.0s 1.1 0.9s 0.7s 0.5s 0.4s
s
Dreptunghiula Latura mica, 1.0s 0.9 0.7s 0.6s 0.5s 0.4s
ra b s
Ovala Latimea , b 1.0s 1.0 0.9s 0.7s 0.6s 0.5s
s
Obs: In cazul in care poansonul se ghideaza pe intreaga lungime, se pot obtine si
orificii cu dimensiunea d > (0.3… 0.55)s

2.3 Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate;

Grosimea Dimensiunile orificiului [mm]

materialului [mm] Pana la 10 Peste 10 pana la 50 Peste 50 pana la
100
Peste 0.2
±0.06⁄±0.02 ±0.08⁄±0.04 ±0.1⁄±0.08
Pana la 1.0
Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie
obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata

5
 2.4 Precizia pieselor decupate;

Grosimea Dimensiunile orificiului [mm]

materialului [mm] Pana la 50 Peste 50 pana la Peste 150 pana la
150 300
Pana la 1.0 ±0.1⁄±0.03 ±0.15⁄±0.05 ±0.20⁄±0.08

Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de

precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata.

2.5 Precizia distantei intre marginea orificiului si conturul piesei;

Grosimea Dimensiunile orificiului [mm]

materialului [mm] Pana la 50 Peste 50 pana la Peste 150 pana la
150 300
Pana la 1.0 ±0.50⁄±0.25 ±0.60⁄±0.30 ±0.70⁄±0.35

Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de

precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata.

2.6 Distanta minima intre muchiile active ale orificilor placilor placilor
de taiere;

s[mm] 0.4 0.6 0.8 1.0 1.2 1.4 1.6 1.8

a[mm] 1.4 1.8 2.3 2.7 3.2 3.6 4.0 4.4

6
 2.7 Raze minima de racordare la contururilor unghiulare;

Material Decupare Perforare

∝ ≥ 90° ∝ < 90° ∝ ≥ 90° ∝ < 90°
Otel, alama,
0.3s 0.5s 0.4s 0.7s
aluminiu

3. CALCULE TEHNOLOGICE

3.1 Analiza croirii semifabricatului

Deoarece pieselor ce rezulta in urma procesului de prelucrare li se cere o

precizie ridicata, decuparea lor trebuie sa respecte cateva conditii:
• Decuparea se face cu puntite laterale si intermediare
• Marimea campului de toleranta la latimea benzii sau fasiei de table
• Executarea decuparii si perforarii cu apasare laterala pentru evitarea
deformarii materialului ce urmeaza a fi prelucrat.
Problema economisirii metalelor reprezinta o chestiune deosebit de
importanta, a carei rezolvare depinde de o serie de factori de natura constructiva,
tehnologica si organizatorica.
Unul din principalele moduri de economisire a metalelor in industria
constructoare de masini este croirea judicioasa a semifabricatelor utilizate la
operatiile de deformare plastica la rece.
Prin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme
tehnologice determinate, im vederea separarii lor, astfel incat sa rezulte o cantitate
minima de deseuri.

7
 Printr-o croire judicioasa se urmareste reducerea la minim a deseurilor,
precum si posibilitatea utilizarii acestora cit mai complet, ca semifabricate de
dimensiuni mici.
Pentru determinarea croirii celei mai avantajoase se intocmesc trei variante de
croire pentru piesa produsa.

VARIANTA 1

VARIANTA 2

8
 VARIANTA 3

3.2 Stabilirea marimii puntitelor

𝑎 = 𝑘1 ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 ∙ 𝑎1 - puntita intermediara

𝑏 = 𝑘1 ∙ 𝑘2 ∙ 𝑘3 ∙ 𝑏1 - puntita lateral

k1 = 1.2 – pentru bronz laminat si alama.

k2 = 1.0 – pentru banda care trece prin stanta o singura data.

k3 = 0.8 – pentru stante cu inaintare si ghidare precisa a benzi.

a1 = 1.8 [mm]

b1 = 1.8 [mm]

Folosesc cutite cu pas atunci:

c = 1.5 [mm]

𝑎 = 1.2 ∙ 1 ∙ 0.8 ∙ 1.8 = 1.728 [mm] Aleg: 3 [mm]

9
 𝑏 = 1.2 ∙ 1 ∙ 0.8 ∙ 1.8 = 1.728 [mm] Aleg: 2 [mm]

3.3 Determinarea latimii benzilor

Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura la folosirea eficienta a

materialului, la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie. Schema de
croire este cu deseuri , cu un cutit de pas, iar schita croirii fara apasare laterala este:

Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3

Fara apasare:
B = D + 2 ∙ a + c + ai B=116.5 B=158.5 B= 223.5
𝐵0 = 𝐵 + 𝑗
D – dimensiunea transversala pe latimea bezii
c - puntinta pentru cutitul de pas
a – puntita laterala;
ai – abaterea inferioara la latime a benzii;
j – jocul dintre banda si riglele de conducere;
Fara apasare laterala:

B = D + 2 ∙ a + c + ai

10
 𝐵0 = 𝐵 + 𝑗

Varianta 1: D = 107 a=3 ai = 2 c = 1.5 j=1

B = 107 + 2 ∙ 3 + 1.5 + 2 = 𝟏𝟏𝟔. 𝟓 [𝐦𝐦]

𝐵0 = 116.5 + 1 = 117.5 [𝒎𝒎]

Varianta 2: D = 149 a=3 ai = 2 c = 1.5 j=1

B = 149 + 2 ∙ 3 + 1.5 + 2 = 𝟏𝟓𝟖. 𝟓 [𝐦𝐦]

𝐵0 = 158.5 + 1 = 𝟏𝟓𝟗. 𝟓[𝒎𝒎]

Varianta 3: : D = 214 a=3 ai = 2 c = 1.5 j=1

B = 214 + 2 ∙ 3 + 1.5 + 2 = 𝟐𝟐𝟑. 𝟓 [𝐦𝐦]

𝐵0 = 223.5 + 1 = 𝟐𝟐𝟒. 𝟓 [𝒎𝒎]

Alegerea din STAS a latimii benzii (STAS 290)

Varianta 1 : B1 = 120 [mm]

Varianta 2: B2 = 160 [mm]

Varianta 3 : B3 = 240 [mm]

3.4 Determinarea pasului de stantare

Croiala 1 Croiala 2 Croiala 3

Pasul 123 163 243

P = l+a

l – lungimea piesei in lungul benzi

a – puntita intermediara

Varianta 1 : 𝑃1 = 120 + 3 = 123 [mm]

Varianta 2 : 𝑃2 = 160 + 3 = 163 [mm]

Varianta 3 : 𝑃3 = 240 + 3 = 243 [mm]

11
 3.5 Calculul coeficientului de utilizare a materialului pentru cele trei variante

𝐴
𝐾𝑓 = ∙ 100%
𝑃∙𝐵
A – aria piesei fara orificii

L – lungimea benzii

B – latimea benzii

Varianta 1:

13907.70811
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 94.22 %
120 ∙ 123
A = 13907.7081 [𝑚𝑚2]

P = 123 [mm]

𝐵1=120 [𝑚𝑚]

Varianta 2:

13907.7081
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 53.32%
163 ∙ 160
A = 13907.7081 [𝑚𝑚2]

P = 163 [mm]

𝐵2=160 [𝑚𝑚]

Varianta 3:

13907.7081 ∙ 2
𝐾𝑓 = ∙ 100% = 47.69 %
243 ∙ 240
A = 13907.7081 [𝑚𝑚2]

P = 243 [mm]
𝐵3=240 [𝑚𝑚]
3.6 Adoptarea variatei cu coeficient de utilizare a materialului maxim

Numar schema de croire Coeficient de utilizare a Ierahizarea schemelor

materialului
1 94.22% I
2 53.32% II
3 47.69% III

12
4. CALCULUL FORTELOR TEHNOLOGICE, A LUCRULUI MECANIC SI AL PUTERII DE STANTARE

poanson 1, poanson 2

𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟏𝟎 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟐𝟐. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟐 = 𝒍𝒄𝒑𝟐 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟐 = 𝟔𝟒 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟕𝟖𝟒[𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟑 = 𝒍𝒄𝒑𝟑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟑 = 𝟕 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟒 = 𝒍𝒄𝒑𝟒 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟒 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟓 = 𝒍𝒄𝒑𝟓 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟓 = 𝟕 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟔 = 𝒍𝒄𝒑𝟔 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟔 = 𝟕𝟑 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟖𝟗𝟒. 𝟐𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝑭𝟏 + 𝑭𝟐 + 𝑭𝟑 + 𝑭𝟒 +𝑭𝟓 +𝑭𝟔

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝟏𝟐𝟐. 𝟓 + 𝟕𝟖𝟒 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 + 𝟖𝟗𝟒. 𝟐𝟓 = 𝟐𝟐𝟎𝟑. 𝟎𝟒[𝒅𝒂𝑵]

13
a(0;5) b(32;10) c(64;13.5) d(70;19.55) e(76;13.5) f(112.7;10)
∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟏𝟐𝟐. 𝟓 ∙ 𝟎 + 𝟕𝟖𝟒 ∙ 𝟑𝟐 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 ∙ 𝟔𝟒 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 ∙ 𝟕𝟎 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 ∙ 𝟕𝟔 + 𝟖𝟗𝟒. 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟏𝟐. 𝟕
𝑿𝒑 = = 𝟔𝟗. 𝟗𝟏[𝒎𝒎]
𝟐𝟐𝟎𝟑. 𝟎𝟒

a(0;5) b(32;10) c(64;13.5) d(70;19.55) e(76;13.5) f(112.7;10)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟏𝟐𝟐. 𝟓 ∙ 𝟓 + 𝟕𝟖𝟒 ∙ 𝟏𝟎 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 ∙ 𝟏𝟑. 𝟓 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 ∙ 𝟏𝟗. 𝟓𝟓 + 𝟖𝟓. 𝟕𝟓 ∙ 𝟏𝟑. 𝟓 + 𝟖𝟗𝟒. 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟎
𝒀𝒑 = = 𝟏𝟎. 𝟗𝟗 [𝒎𝒎]
𝟐𝟐𝟎𝟑. 𝟎𝟒

14
Poanson 3

𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟏𝟎 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟐𝟐. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟐 = 𝒍𝒄𝒑𝟐 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟐 = 𝟏𝟒𝟗 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟖𝟐𝟓. 𝟐𝟓[𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝑭𝟏 + 𝑭𝟐

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝟏𝟐𝟐. 𝟓 + 𝟏𝟖𝟐𝟓. 𝟐𝟓 = 𝟏𝟗𝟒𝟕. 𝟕𝟓[𝒅𝒂𝑵]

15
 a(0;5) b(74.5;0)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟏𝟐𝟐. 𝟓 ∙ 𝟎 + 𝟏𝟖𝟐𝟓. 𝟐𝟓 ∙ 𝟕𝟒. 𝟓
𝑿𝒑 = = 𝟔𝟗. 𝟖𝟏[𝒎𝒎]
𝟏𝟗𝟒𝟕. 𝟕𝟓

16
 a(0;5) b(74.5;0)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟏𝟐𝟐. 𝟓 ∙ 𝟓 + 𝟏𝟖𝟐𝟓. 𝟐𝟓 ∙ 𝟎
𝒀𝒑 = = 𝟎. 𝟑𝟏[𝒎𝒎]
𝟏𝟗𝟒𝟕. 𝟕𝟓

17
Poanson 4

𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟑𝟕. 𝟔𝟗𝟗𝟏 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟒𝟔𝟏. 𝟖𝟏 [𝒅𝒂𝑵]

18
 a(70;70)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟒𝟔𝟏. 𝟖𝟏 ∙ 𝟕𝟎
𝑿𝒑 = = 𝟕𝟎[𝒎𝒎]
𝟒𝟔𝟏. 𝟖𝟏

19
 a(70;70)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟒𝟔𝟏. 𝟖𝟏 ∙ 𝟕𝟎
𝒀𝒑 = = 𝟕𝟎[𝒎𝒎]
𝟒𝟔𝟏. 𝟖𝟏

20
21
poanson 5,6,7,8

𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒𝟗𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟐 = 𝒍𝒄𝒑𝟐 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟐 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒𝟗𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟑 = 𝒍𝒄𝒑𝟑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟑 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒𝟗𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟒 = 𝒍𝒄𝒑𝟒 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟒 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒𝟗𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 [𝒅𝒂𝑵]

F1=F2=F3=F4

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟗 ∙ 𝟒 = 𝟗𝟐𝟑. 𝟔 [𝒅𝒂𝑵]

22
 a(83.5;68) b(140.5;68) c(83.5;19) d(140.5;19)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟖𝟑. 𝟓
𝑿𝒑𝒂 = = 𝟖𝟑. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟏𝟒𝟎. 𝟓
𝑿𝒑𝒃 = = 𝟏𝟒𝟎. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟖𝟑. 𝟓
𝑿𝒑𝒄 = = 𝟖𝟑. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟏𝟒𝟎. 𝟓
𝑿𝒑𝒅 = = 𝟏𝟒𝟎. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎

23
 a(83.5;68) b(140.5;68) c(83.5;19) d(140.5;19)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊

𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟔𝟖
𝒀𝒑𝒂 = = 𝟔𝟖[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟔𝟖
𝒀𝒑𝒃 = = 𝟔𝟖[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟏𝟗
𝒀𝒑𝒄 = = 𝟏𝟗[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎 ∙ 𝟏𝟗
𝒀𝒑𝒅 = = 𝟏𝟗[𝒎𝒎]
𝟐𝟑𝟎. 𝟗𝟎

24
poanson 9,10,11,12

𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

25
 𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟏𝟏𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟒𝟐𝟏 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟐 = 𝒍𝒄𝒑𝟐 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟐 = 𝟏𝟏𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟒𝟐𝟏 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟑 = 𝒍𝒄𝒑𝟑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟑 = 𝟏𝟏𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟒𝟐𝟏 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟒 = 𝒍𝒄𝒑𝟒 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟒 = 𝟏𝟏𝟔 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟒𝟐𝟏 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟒 = 𝟓𝟔𝟖𝟒 [𝒅𝒂𝑵]

F1=F2=F3=F4

a(37;60.5) b(112;60.5) c(37;26.5) d(112;26.5)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊

26
 𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟑𝟕
𝑿𝒑𝒂 = = 𝟑𝟕[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟏𝟏𝟐
𝑿𝒑𝒃 = = 𝟏𝟏𝟐[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟑𝟕
𝑿𝒑𝒄 = = 𝟑𝟕[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟏𝟏𝟐
𝑿𝒑𝒅 = = 𝟏𝟏𝟐[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏

a(37;60.5) b(112;60.5) c(37;26.5) d(112;26.5)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟔𝟎. 𝟓
𝒀𝒑𝒂 = = 𝟔𝟎. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟔𝟎. 𝟓
𝒀𝒑𝒃 = = 𝟔𝟎. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏

27
 𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟐𝟔. 𝟓
𝒀𝒑𝒄 = = 𝟐𝟔. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏
𝟏𝟒𝟐𝟏 ∙ 𝟐𝟔. 𝟓
𝒀𝒑𝒅 = = 𝟐𝟔. 𝟓[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟐𝟏

Poanson 13,14

28
 𝑭 = 𝒍𝒄𝒑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝝉 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝝈𝒓 = 𝟎. 𝟕 ∙ 𝟑𝟓 = 𝟐𝟒. 𝟓 [𝒅𝒂𝑵/𝒎𝒎𝟐 ]

𝑭𝟏 = 𝒍𝒄𝒑𝟏 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟏 = 𝟔𝟕. 𝟓 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟖𝟐𝟔. 𝟖𝟕[𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟐 = 𝒍𝒄𝒑𝟐 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟐 = 𝟏 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟑 = 𝒍𝒄𝒑𝟑 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟑 = 𝟏𝟖. 𝟖𝟒 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟒 = 𝒍𝒄𝒑𝟒 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟒 = 𝟏 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝟓 = 𝒍𝒄𝒑𝟓 ∙ 𝒔 ∙ 𝝉

𝑭𝟓 = 𝟐𝟕. 𝟓 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟐𝟒. 𝟓 = 𝟑𝟑𝟔. 𝟖𝟕 [𝒅𝒂𝑵]

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝑭𝟏 + 𝑭𝟐 + 𝑭𝟑 + 𝑭𝟒 +𝑭𝟓

𝑭𝒕𝒐𝒕 = 𝟖𝟐𝟔. 𝟖𝟕 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 + 𝟑𝟑𝟔. 𝟖𝟕 = 𝟏𝟒𝟏𝟗. 𝟎𝟑[𝒅𝒂𝑵]

29
a(152;73.25) b(152.5;39.5) c(155.55;33.5) d(152.5;27.5) e(152;13.75)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒙𝒊
𝑿𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟖𝟐𝟔. 𝟖𝟕 ∙ 𝟏𝟓𝟐 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟓𝟐. 𝟓 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 ∙ 𝟏𝟓𝟓. 𝟓𝟓 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 ∙ 𝟏𝟓𝟐. 𝟓 + 𝟑𝟑𝟔. 𝟖𝟕 ∙ 𝟏𝟓𝟐
𝑿𝒑 = = 𝟏𝟓𝟐. 𝟓𝟖[𝒎𝒎]
𝟏𝟒𝟏𝟗. 𝟎𝟑

30
a(152;73.25) b(152.5;39.5) c(155.55;33.5) d(152.5;27.5) e(152;13.75)

∑𝒊 𝑭𝒊 ∙ 𝒚
𝒀𝒑 =
∑𝒊 𝑭𝒊
𝟖𝟐𝟔. 𝟖𝟕 ∙ 𝟕𝟑. 𝟐𝟓 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 ∙ 𝟑𝟗. 𝟓 + 𝟐𝟑𝟎. 𝟕𝟗 ∙ 𝟑𝟑. 𝟓 + 𝟏𝟐. 𝟐𝟓 ∙ 𝟐𝟕. 𝟓 + 𝟑𝟑𝟔. 𝟖𝟕 ∙ 𝟏𝟑. 𝟕𝟓
𝐘𝐩 = = 𝟓𝟏. 𝟗𝟕[𝐦𝐦]
𝟏𝟒𝟏𝟗. 𝟎𝟑

31
32
 PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE DEFORMARE

5. ADOPTAREA DIMENSIUNILOR ELEMENTELOR COMPONENTE

ALE STANTELOR

5.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elementele component

Poansoane şi plăci de tăiere -OSC 10 TT(călire+revenire la 58-60 HRC)

Plăci ghidare -OLC 45
Coloane si bucşe de ghidare -OLC15
Rigle de ghidare -OLC45
Poansoane laterale de pas -OLC 45 TT(Călire+revenire la 50-55 HRC)
Placa de desprindere -OL42
Placă de bază -OL 45
Placă port-poanson -OL 45
Placa superioara -OL42
Şuruburi -OLC 45
Ştifturi de poziţie -OLC45
Arcuri de compresie -Rul12(d<3mm); Arc6 (d>3mm)

5.2 Adoptarea dimensiunelor active

33
5.2.1 Adoptarea dimensiunilor placii active

a. Grosimea placii active

𝑯 = 𝒔 + 𝑲√𝒂 + 𝒃 + (𝟕 ÷ 𝟏𝟎)𝒎𝒎

𝑯 = 𝟎. 𝟓 + 𝟏. 𝟑√𝟒𝟔𝟐. 𝟗𝟗 + 𝟏𝟐𝟕 + 𝟏𝟎 = 𝟒𝟐. 𝟎𝟕[𝒎𝒎]

𝑯𝒂𝒅 = 𝟒𝟑[𝒎𝒎]

b. Distanta minima dintre margina placii si muchia active

𝒃𝟏 = 𝑯

𝒃𝟏 = 𝟒𝟑 [𝒎𝒎]
c. Lungimea placii active

𝑳𝒑𝒂 = 𝒏𝒑𝒂𝒔 ∙ 𝒉𝒑𝒂𝒔 + (𝟐 ÷ 𝟐. 𝟓) ∙ 𝒉𝒑𝒂𝒔

npas - numarul de pasi;
hpas - marimea pasului.

𝑳𝒑𝒂 = 𝟒 ∙ 𝟏𝟒𝟗 + 𝟐 ∙ 𝟏𝟒𝟗 = 𝟖𝟗𝟒[𝒎𝒎]

𝑳𝒑𝒂𝒂𝒅 = 𝟖𝟗𝟒 [𝒎𝒎]

d. Latimea minima a placii active

𝑩𝒑𝒂 = 𝑩𝑺𝑻𝑨𝑺 + (𝟐 ÷ 𝟒) ∙ 𝑯𝒑𝒂

𝑩𝒑𝒂 = 𝟏𝟐𝟎 + 𝟐 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎]

e. Diametrul gaurilor de fixare cu suruburi si stifturi

𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 = 𝒇(𝑳𝒑𝒂 , 𝑳𝒑𝒂 ) = (𝟔. 𝟓 ÷ 𝟏𝟐. 𝟓)𝒎𝒎

𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 = 𝟏𝟐 [𝒎𝒎]

𝒅𝒔𝒕𝒊𝒇𝒕 = 𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 − (𝟏 ÷ 𝟐)𝒎𝒎

𝒅𝒔𝒕𝒊𝒇𝒕 = 𝟏𝟎 [mm]

34
 f. Distanta minima intre gaurile de stift si de surub

𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 + 𝒅𝒔𝒕𝒊𝒇𝒕
𝒃𝟒 = 𝟎. 𝟖 ∙ 𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 + [𝒎𝒎]
𝟐
𝟏𝟐 + 𝟏𝟎
𝒃𝟒 = 𝟎. 𝟖 ∙ 𝟏𝟐 + = 𝟐𝟎. 𝟔[𝒎𝒎]
𝟐

g. Distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu suruburi

𝑩𝒑𝒂 − 𝒃𝟑
= 𝟏. 𝟒 ∙ 𝒅
𝟐

𝒃𝟑 = 𝑩𝒑𝒂 − 𝟐 ∙ 𝟏. 𝟒 ∙ 𝒅𝒔𝒖𝒓𝒖𝒃 [𝒎𝒎]

𝒃𝟑 = 𝟐𝟎𝟔 − 𝟐 ∙ 𝟏. 𝟒 ∙ 𝟏𝟐 = 𝟏𝟕𝟐. 𝟒[𝒎𝒎]

5.2.2 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

a. Lungimea poansoanelor

𝑳𝒑 = 𝑯𝒑𝒑𝒑 + 𝑯𝒑𝒓𝒐𝒕𝒆𝒄𝒕𝒊𝒆−𝒑𝒂𝒄𝒉𝒆𝒕𝒆 [(𝟑𝟎 ÷ 𝟒𝟎)𝒎𝒎] + 𝑯𝒑𝒔𝒄 + 𝑯𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆−𝒈𝒉𝒊𝒅𝒂𝒓𝒆 + 𝒉𝒑𝒂𝒕𝒓𝒖𝒏𝒅𝒆𝒓𝒆−𝒑𝒐𝒂𝒏𝒔𝒐𝒏 [(𝟐

÷ 𝟓)𝒔]

Recomandari: 𝑯𝒑𝒑𝒑 = (𝟎. 𝟑 ÷ 𝟎. 𝟖) ∙ 𝑯𝒑𝒂 = 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟐𝟏. 𝟓[𝒎𝒎]

𝑯𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆−𝒈𝒉𝒊𝒅 = (𝟒 ÷ 𝟔)𝒎𝒎 = 𝟓[𝒎𝒎]
𝑯𝒑𝒔𝒄 ≅ 𝑯𝒑𝒂 = 𝟒𝟑[𝒎𝒎]

𝑳𝒑 = 𝟐𝟏. 𝟓 + 𝟑𝟎 + 𝟒𝟑 + 𝟓 + 𝟐. 𝟓 = 𝟏𝟎𝟐[𝒎𝒎]

5.2.3 Verificarea la incovoiere a placii active:

𝒃
𝟑 ∙ 𝑭𝒄 𝒂
𝝈𝒊 = ∙( ) ≤ 𝝈𝒂𝒊
𝑯𝟐 𝒃𝟐
𝟏+ 𝟐
𝒂

𝑵
𝝈𝒂𝒊 = 𝟑𝟓𝟎 [ ]
𝒎𝒎𝟐
𝑵
𝑭𝒄 = 𝟏. 𝟑 ∙ 𝑭 = 𝟏. 𝟑 ∙ 𝟏𝟐𝟔𝟑𝟗𝟐. 𝟑 = 𝟏𝟔𝟒𝟑𝟎𝟗. 𝟗𝟗 [ ]
𝒎𝒎𝟐
𝟏𝟐𝟕
𝟑 ∙ 𝟏𝟔𝟒𝟑𝟎𝟗. 𝟗𝟗 𝟒𝟔𝟐. 𝟗𝟗 ) = 𝟐𝟔𝟔. 𝟓𝟗 ∙ 𝟎. 𝟐𝟓𝟓 = 𝟔𝟖. 𝟎𝟏 ≤ 𝝈
𝝈𝒊 = ∙( 𝒂𝒊
𝟒𝟑𝟐 𝟏𝟐𝟕𝟐
𝟏+
𝟒𝟔𝟐. 𝟗𝟗𝟐
35
5.2.4 Verificarea poansoanelor:

- La flambaj

𝒍𝒇
𝝀=
𝒊𝒎𝒊𝒏

lf – lungimea de flambaj;
imin – raza minima de inertie a poansonului.

𝒍√𝟐 𝟏𝟎𝟐√𝟐
𝒍𝒇 = = = 𝟕𝟐. 𝟏𝟐 [𝒎𝒎]
𝟐 𝟐
𝑰𝒎𝒊𝒏
𝒊𝒎𝒊𝒏 = √
𝑨𝒎𝒊𝒏
Imin- momentul de inertie minim al sectiunii tranzversale minime a
poansonului.

𝝅 ∙ 𝑫𝟒
𝑰𝒎𝒊𝒏 = [𝒎𝒎𝟒 ]
𝟔𝟒
𝝅 ∙ 𝑫𝟐
𝑨𝒎𝒊𝒏 = [𝒎𝒎𝟐 ]
𝟒
𝝅∙𝑫 𝟒
𝑫𝟐 𝑫
𝒊𝒎𝒊𝒏 = √ 𝟔𝟒 𝟐 = √ = [𝒎𝒎]
𝝅∙𝑫 𝟏𝟔 𝟒
𝟒

Poanson cu diametrul ∅𝟔
𝟔
𝒊𝒎𝒊𝒏 = = 𝟏. 𝟓 [𝒎𝒎]
𝟒
𝝀𝟎 = 𝟗𝟎

𝟕𝟐. 𝟏𝟐
𝝀= = 𝟔𝟎. 𝟏 ≤ 𝝀𝟎
𝟏. 𝟓
𝝈𝒇
𝒄= ≥ 𝒄𝒂𝒇
𝝈𝒄
𝑵
𝝈𝒇 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 − 𝟓. 𝟒 ∙ 𝝀 [ ]
𝒎𝒎𝟐
𝑵
𝝈𝒇 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 − 𝟓. 𝟒 ∙ 𝟔𝟎. 𝟏 = 𝟔𝟕𝟓. 𝟒𝟔 [ ]
𝒎𝒎𝟐
36
 𝑭𝒄 𝑭𝒄 𝟒 ∙ 𝑭𝒄 𝟒 ∙ 𝟐𝟑𝟎𝟗 𝑵
𝝈𝒄 = = = = = 𝟖. 𝟏𝟕 [ ]
𝑨𝒎𝒊𝒏 𝝅 ∙ 𝑫𝟐 𝝅 ∙ 𝑫𝟐 𝝅 ∙ 𝟔𝟐 𝒎𝒎𝟐
𝟒
𝟔𝟕𝟓. 𝟒𝟔
𝒄= = 𝟖𝟐. 𝟔𝟕 ≥ 𝒄𝒂𝒇
𝟖. 𝟏𝟕

𝒄𝒂𝒇 = 𝟒 ÷ 𝟓

Poanson cu diametrul ∅𝟏𝟐

𝑫 𝟏𝟐
𝒊𝒎𝒊𝒏 = = = 𝟑 [𝒎𝒎]
𝟒 𝟒
𝝀𝟎 = 𝟗𝟎

𝟕𝟐. 𝟏𝟐
𝝀= = 𝟐𝟒. 𝟎𝟒 ≤ 𝝀𝟎
𝟑
𝝈𝒇
𝒄= ≥ 𝒄𝒂𝒇
𝝈𝒄
𝑵
𝝈𝒇 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 − 𝟓. 𝟒 ∙ 𝝀 [ ]
𝒎𝒎𝟐
𝑵
𝝈𝒇 = 𝟏𝟎𝟎𝟎 − 𝟓. 𝟒 ∙ 𝟐𝟒. 𝟎𝟒 = 𝟖𝟕𝟎. 𝟏𝟖 [ ]
𝒎𝒎𝟐
𝑭𝒄 𝑭𝒄 𝟒 ∙ 𝑭𝒄 𝟒 ∙ 𝟒𝟔𝟏𝟖. 𝟏 𝑵
𝝈𝒄 = = = = = 𝟒. 𝟎𝟖 [ ]
𝑨𝒎𝒊𝒏 𝝅 ∙ 𝑫𝟐 𝝅 ∙ 𝑫𝟐 𝝅 ∙ 𝟏𝟐𝟐 𝒎𝒎𝟐
𝟒
𝟖𝟕𝟎. 𝟏𝟖
𝒄= = 𝟐𝟏𝟑. 𝟐𝟕 ≥ 𝒄𝒂𝒇
𝟒. 𝟎𝟖

𝒄𝒂𝒇 = 𝟒 ÷ 𝟓

- La compresiune:

𝑭𝒄
𝝈𝒄 = ≤ 𝝈𝒂𝒄
𝑨𝒎𝒊𝒏

𝑨𝒎𝒊𝒏 – aria sectiunii tranzvesale minime a poansonului

Poanson cu diametrul ∅𝟔

𝟐𝟑𝟎𝟗 𝑵
𝝈𝒄 = = 𝟖𝟏. 𝟔𝟕 [ ] ≤ 𝝈𝒂𝒄
𝟐𝟖. 𝟐𝟕 𝒎𝒎𝟐

Poanson cu diametrul ∅𝟏𝟐

37
 𝟒𝟔𝟏𝟖. 𝟏 𝑵
𝝈𝒄 = = 𝟔𝟕. 𝟑𝟕 [ ] ≤ 𝝈𝒂𝒄
𝟔𝟖. 𝟓𝟒 𝒎𝒎𝟐

- La strivire:

𝑭𝒄
𝝈𝒔𝒕𝒓 = ≤ 𝝈𝒔𝒕𝒓
𝑺𝒔
𝑵
𝝈𝒔𝒕𝒓 = 𝟏𝟐𝟎 ÷ 𝟏𝟖𝟎 [ ]
𝒎𝒎𝟐

𝑺𝒔 - aria suprafetei frontale superioare poansonului

Poanson cu diametrul ∅𝟔

𝝅 ∙ 𝟔𝟐
𝑺𝒔 = = 𝟐𝟖. 𝟐𝟔 [𝒎𝒎𝟐 ]
𝟒
𝟐𝟑𝟎𝟗
𝝈𝒔𝒕𝒓 = = 𝟖𝟏. 𝟕𝟎 ≤ 𝝈𝒔𝒕𝒓
𝟐𝟖. 𝟐𝟔

Poanson cu diametrul ∅𝟏𝟐

𝝅 ∙ 𝟏𝟐𝟐
𝑺𝒔 = = 𝟏𝟏𝟑. 𝟎𝟒[𝒎𝒎𝟐 ]
𝟒
𝟒𝟔𝟏𝟖. 𝟏
𝝈𝒔𝒕𝒓 = = 𝟒𝟎. 𝟖𝟓 ≤ 𝝈𝒔𝒕𝒓
𝟏𝟏𝟑. 𝟎𝟒

38
 5.2.5 Calculul dimensiunelor partilor de lucru a elementelor active la
decupare – perforare.

A. Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson

- Pentru decupare

𝑱𝒎𝒊𝒏 = 𝟎. 𝟎𝟒𝟎[𝒎𝒎]
𝑱𝒎𝒂𝒙 = 𝟎. 𝟎𝟖𝟎[𝒎𝒎]

- Pentru perforarea

𝑱′𝒎𝒊𝒏 = 𝒌 ∙ 𝑱𝒎𝒊𝒏 = 𝟏. 𝟓 ⋅ 𝟎. 𝟎𝟐 = 𝟎. 𝟎𝟑[𝒎𝒎]

𝒌 = 𝟏. 𝟐 ÷ 𝟏. 𝟓

𝑱′𝒎𝒂𝒙 = 𝒌 ∙ 𝑱𝒎𝒂𝒙 = 𝟏. 𝟓 ⋅ 𝟎. 𝟎𝟒 = 𝟎. 𝟎𝟔[𝒎𝒎]

𝑻𝒑𝒍 = 𝟎. 𝟎𝟐 [𝒎𝒎]

𝑻𝒑 = 𝟎. 𝟎𝟏 [𝒎𝒎]

B. Stabilirea dimensiunelor elementelor active

La decupare:

- Dimensiunile placii active sunt:

𝑫𝒑𝒍 = (𝑫𝒎𝒊𝒏 )+𝑻𝒑𝒍 = (𝑫 + 𝑨𝒊 )+𝑻𝒑𝒍

- Dimensiunile poansoanelor sunt:

𝑫𝒑 = (𝑫𝒑𝒍 − 𝒋𝒎𝒊𝒏 )−𝑻𝒑 = (𝑫 + 𝑨𝒊 − 𝒋𝒎𝒊𝒏 )−𝑻𝒑

La perforare:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒅𝒑 = (𝒅𝒎𝒂𝒙 )−𝑻𝒑 = (𝒅 + 𝑨𝒔 )−𝑻𝒑

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒅𝒑𝒍 = (𝒅𝒑 + 𝒋𝒎𝒊𝒏 )+𝑻𝒑𝒍 = (𝒅 + 𝑨𝒔 + 𝒋𝒎𝒊𝒏 )+𝑻𝒑𝒍

39
 Pentru orificiul cu ∅𝟔 (perforare):

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒅𝒑 = (𝒅𝒎𝒂𝒙 )−𝑻𝒑 = (𝟔 + 𝟎. 𝟐)−𝟎.𝟎𝟏 = 𝟔. 𝟐−𝟎.𝟎𝟏 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒅𝒑𝒍 = (𝒅𝒑 + 𝒋𝒎𝒊𝒏 )+𝑻𝒑𝒍 = (𝟔 + 𝟎. 𝟐 + 𝟎. 𝟎𝟐)+𝟎.𝟎𝟐 = 𝟔. 𝟐𝟐+𝟎.𝟎𝟐 [𝒎𝒎]

Pentru orificiul cu ∅𝟏𝟐 (perforare):

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒅𝒑 = (𝒅𝒎𝒂𝒙 )−𝑻𝒑 = (𝟏𝟐 + 𝟎. 𝟒)−𝟎.𝟎𝟏𝟎 = 𝟏𝟐. 𝟒−𝟎.𝟎𝟏 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒅𝒑𝒍 = (𝒅𝒑 + 𝒋𝒎𝒊𝒏 )+𝑻𝒑𝒍 = (𝟏𝟐 + 𝟎. 𝟒 + 𝟎. 𝟎𝟐)+𝟎.𝟎𝟐 = 𝟏𝟐. 𝟒𝟐+𝟎.𝟎𝟐 [𝒎𝒎]

Perforare cu forme speciale:

- Pentru poansonul 1:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟎 + 𝟎. 𝟐)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟒 = (𝟏𝟎. 𝟐)−𝟎.𝟏 [𝒎𝒎]

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔𝟒 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟔𝟒. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕𝟑 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟕𝟑. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟎 − 𝟎. 𝟐)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟒 = (𝟗. 𝟖)+𝟎.𝟏 [𝒎𝒎]

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔𝟒 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟔𝟑. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕𝟑 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟕𝟐. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul 2

- Dimensiunile poansoanelor:
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕 + 𝟎. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟕. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 ) = (𝟒𝟒. 𝟖𝟒 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟒𝟓. 𝟑𝟒)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
−𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + ′
𝑨𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕 + 𝟎. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟕. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]

40
- Dimensiunile placi active sunt:
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕 − 𝟎. 𝟏𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟔. 𝟖𝟓)+𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟒𝟒. 𝟖𝟒 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟒𝟒. 𝟑𝟒)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟕 − 𝟎. 𝟏𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟔. 𝟖𝟓)+𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul 3:
- Dimensiunile poansoanelor:
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟒𝟗 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟏𝟒𝟗. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟎 + 𝟎. 𝟔)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏.𝟐 = (𝟏𝟎. 𝟔)−𝟎.𝟑 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟒𝟗 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟏𝟒𝟖. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟎 − 𝟎. 𝟔)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏.𝟐 = (𝟗. 𝟒)+𝟎.𝟑 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul4:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟑𝟕. 𝟔𝟗 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟑𝟖. 𝟏𝟗)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

- 𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟑𝟕. 𝟔𝟗 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟑𝟕. 𝟏𝟗)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul5,6,7,8:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟖. 𝟖𝟒 + 𝟎. 𝟐)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟒 = (𝟏𝟗. 𝟎𝟒)−𝟎.𝟏 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

- 𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟖. 𝟖𝟒 − 𝟎. 𝟐)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟒 = (𝟏𝟖. 𝟔𝟒)+𝟎.𝟏 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul9,10,11,12:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟏𝟔 + 𝟎. 𝟔)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏.𝟐 = (𝟏𝟏𝟔. 𝟔)−𝟎.𝟑 [𝒎𝒎]

41
 - Dimensiunile placi active sunt:
- 𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏𝟏𝟔 − 𝟎. 𝟔)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏.𝟐 = (𝟏𝟏𝟓. 𝟒)+𝟎.𝟑 [𝒎𝒎]
- Pentru poansonul 13:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔𝟕. 𝟓 + 𝟎. 𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟔𝟖)−𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟐𝟕. 𝟓 + 𝟎. 𝟐𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟓 = (𝟐𝟕. 𝟕𝟓)−𝟎.𝟏𝟐 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔𝟕. 𝟓 − 𝟎. 𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟏 = (𝟔𝟕)+𝟎.𝟐𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟐𝟕. 𝟓 − 𝟎. 𝟐𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟓 = (𝟐𝟕. 𝟐𝟓)+𝟎.𝟏𝟐 [𝒎𝒎]

- Pentru poansonul 14:

- Dimensiunile poansoanelor:

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏 + 𝟎. 𝟏)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟐 = (𝟏. 𝟏)−𝟎.𝟎𝟓 [𝒎𝒎]

𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟑𝟐. 𝟖𝟒 + 𝟎. 𝟐𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟓 = (𝟑𝟑. 𝟎𝟗)−𝟎.𝟏𝟐 [𝒎𝒎]
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏 + 𝟎. 𝟏)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟐 = (𝟏. 𝟏)−𝟎.𝟎𝟓 [𝒎𝒎]
𝒂′𝒊𝒑 = (𝒂′𝒊 + 𝑨′𝒔𝒖𝒑 )−𝟎.𝟎𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔 + 𝟎. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟔. 𝟏𝟓)−𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]

- Dimensiunile placi active sunt:

𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏 − 𝟎. 𝟏)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟐 = (𝟎. 𝟗)+𝟎.𝟎𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟑𝟐. 𝟖𝟒 − 𝟎. 𝟐𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟓 = (𝟑𝟐. 𝟓𝟗)+𝟎.𝟏𝟐 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟏 − 𝟎. 𝟏)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟐 = (𝟎. 𝟗)+𝟎.𝟎𝟓 [𝒎𝒎]
𝒃′𝒊𝒑 = (𝒃′𝒊 + 𝑨′𝒊𝒏𝒇 )+𝟎.𝟐𝟓𝑻𝒊 = (𝟔 − 𝟎. 𝟏𝟓)+𝟎.𝟐𝟓∙𝟎.𝟑 = (𝟓. 𝟖𝟓)+𝟎.𝟎𝟕 [𝒎𝒎]

5.3 Adoptarea dimensiunelor geometrice ale elementelor de sustinere si

reazam

a. Placa de baza (se adopta functie de placa activa)

- Lungimea placii de baza

𝑳𝒑𝒃 = 𝑳𝒑𝒂 + (𝟖𝟎 ÷ 𝟏𝟎𝟎)𝒎𝒎
𝑳𝒑𝒃 = 𝟖𝟗𝟒 + 𝟖𝟎 = 𝟗𝟕𝟒[𝒎𝒎]

42
- Latimea placii de baza
𝑩𝒑𝒃 = 𝑩𝒑𝒂 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎]
- Inaltimea placii de baza
𝑯𝒑𝒃 = (𝟏. 𝟑 ÷ 𝟏. 𝟓)𝑯𝒑𝒂

𝑯𝒑𝒃 = 𝟏. 𝟓 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟔𝟒. 𝟓[𝒎𝒎]

- Dimensiuniile orificiilor de exacuare a pieselor sau deseurilor

𝑫𝒐𝒓𝒊𝒇 = 𝑫𝒑𝒊𝒆𝒔𝒂(𝒅𝒆𝒔𝒆𝒖) + (𝟐 ÷ 𝟑)𝒎𝒎

Pentru orificiul cu ∅𝟔

𝑫𝒐𝒓𝒊𝒇 = 𝟔 + 𝟐 = 𝟖 [𝒎𝒎]

Pentru orificiul cu ∅𝟏𝟐

𝑫𝒐𝒓𝒊𝒇 = 𝟏𝟐 + 𝟐 = 𝟏𝟒 [𝒎𝒎]

b. Placa superioara (de cap) – dimensiunile sunt normalizate – se adopta

functie de placa de baza – aceleasi dimensiuni ca la placa de baza L si B

- Inaltimea placii
𝑯𝒑𝒄 = (𝟏. 𝟏 ÷ 𝟏. 𝟐)𝑯𝒑𝒂
𝑯𝒑𝒄 = 𝟏. 𝟐 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟓𝟏. 𝟔[𝒎𝒎]

- Lungimea placii
𝑳𝒑𝒄 = 𝑳𝒑𝒃 = 𝟗𝟕𝟒[𝒎𝒎]
- Latimea placii
𝑩𝒑𝒄 = 𝑩𝒑𝒃 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎

c. Placa port – poanson (dimensiuni identice cu ale placii active)

- Inaltimea placii
𝑯𝒑𝒑𝒑 = (𝟎. 𝟖 ÷ 𝟏)𝑯𝒑𝒂 , 𝒅𝒖𝒑𝒂 𝒔
𝑯𝒑𝒑𝒑 = 𝟏 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟒𝟑[𝒎𝒎]
- Lungimea placii
𝑳𝒑𝒑𝒑 = 𝑳𝒑𝒂 = 𝟖𝟗𝟒[𝒎𝒎]

- Latimea placii
𝑩𝒑𝒑𝒑 = 𝑩𝒑𝒂 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎]

43
 d. Placi de presiune (identic cu placa port poanson) au o duritate ridicata
(OLC 45, 55CrV11A)

- Inaltimea placii
𝑯𝒑𝒑𝒓𝒆𝒔 = (𝟑 ÷ 𝟖)𝒎𝒎
𝑯𝒑𝒑𝒓𝒆𝒔 = 𝟓[𝒎𝒎]
- Lungimea placii
𝑳𝒑𝒑𝒓𝒆𝒔 = 𝑳𝒑𝒑𝒑 = 𝟖𝟗𝟒[𝒎𝒎]

- Latimea placii
𝑩𝒑𝒑𝒓𝒆𝒔 = 𝑩𝒑𝒑𝒑 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎]

5.4 Elemente de ghidare

a. Placa de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson – placa )

- Inaltimea placii
𝑯𝒑𝒈 = (𝟎. 𝟕 ÷ 𝟎. 𝟖) ∙ 𝑯𝒑𝒂
𝑯𝒑𝒈 = 𝟎. 𝟖 ∙ 𝟒𝟑 = 𝟑𝟒. 𝟒[𝒎𝒎]
- Lungimea placii
𝑳𝒑𝒈 = 𝑳𝒑𝒂 = 𝟖𝟗𝟒[𝒎𝒎]

- Latimea placii
𝑩𝒈𝒔 = 𝑩𝒑𝒂 = 𝟐𝟎𝟔[𝒎𝒎]

5.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in

interiorul stantei

a. Rigle de ghidare (sau rigle de conducere)

- Lungimea riglelor – poate fi egala cu cea a placii active sau mai mare dar
se recomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza.

𝑳𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = 𝑳𝒑𝒂 + (𝟏𝟎 ÷ 𝟐𝟎)𝒎𝒎

𝑳𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = 𝟖𝟗𝟒 + 𝟏𝟎 = 𝟗𝟎𝟒[𝒎𝒎]

- Lungimea de conducere a riglei

𝑳𝒄𝒐𝒏𝒅−𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 ≈ 𝟏𝟓[𝒎𝒎]

- Latimea riglelor – este in functie de diametrul surubului de strangere a

pachetului

44
 𝒍𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = 𝟐𝟓 ÷ 𝟒𝟎[𝒎𝒎]
𝒍𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = 𝟑𝟎 [𝒎𝒎]

- Grosimea riglelor

𝑯𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = (𝟐 ÷ 𝟑) ∙ 𝒔 [𝒎𝒎]
𝑯𝒓𝒊𝒈𝒍𝒆 = 𝟑 ∙ 𝟎. 𝟓 = 𝟏. 𝟓 [𝒎𝒎]

- Distant intre riglele de ghidare

𝑩𝟎 = 𝑩 + 𝒋[𝒎𝒎]
𝑩𝟎 = 𝟏𝟐𝟎 + 𝟎. 𝟓 = 𝟏𝟐𝟎. 𝟓[𝒎𝒎]

45
7.2 NORME SPECIFICE DE PROTECTIA A MUNCII

Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la

rece este necesar ca inca de la proietare sa se respecte o serie de norme de
ptrotectie a muncii:
- se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente
prin aplicarea lor.
- stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care
sa impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor.
- se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in
zona de actiune a elementelor mobile.
- stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in
functie de felul lucrarilor
- toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in
timpul lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii
in zona elementelor mobile sau o pozitie incomoda de actionare.
- toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca
aceasta este posibila si din punct de vedere tehnologic.
La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli:
- incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de
ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii.
- stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta
corespunzatoare. - stantele se vor controla periodic.
- inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier.
- fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta
eficace care nu va permite repetarea intamplatoare a cursei de lucru.

46
7. ALEGEREA UTILAJULUI DE PRESARE
7.1 Alegerea si verificarea presei

𝑭𝒕 𝟏𝟐𝟔𝟑𝟗𝟐. 𝟑
𝑭𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋 ≥ = = 𝟏𝟔𝟖𝟓𝟐𝟑. 𝟎𝟔 [𝑵]
𝟎. 𝟕𝟓 𝟎. 𝟕𝟓

𝑷𝒖𝒕𝒊𝒍𝒂𝒋 ≥ 𝑷𝒕

𝒄𝒎𝒊𝒏 = 𝑯𝒓𝒊𝒈𝒍𝒂−𝒈𝒉𝒊𝒅𝒂𝒓𝒆 + (𝟐 ÷ 𝟑)𝒎𝒎

𝒄𝒎𝒊𝒏 = 𝟓 + 𝟐 = 𝟕[𝒎𝒎]
Notatii Date principale U.M Tipul presei
Cuplaj cu pana rotativa
PAI 40
F Forta de presare KN 400
C Cursa culisorului mm 10 – 120
n Numarul de curse ale min-1 110
culisolului
M Lungimea de reglare a bielei mm 63
H Distanta utila maxima a mm 280
presi dupa inchidere
R Distanta dintre axa mm 220
culisolului si coloana presei
A1xB1 Dimensiunile mesei presei mm 360x450
dxl Locasul pentru cep mm 40x90
AxB Dimensiunile placii de mm 225x260
asezare a matriteii
H2 Distanta utila minima a mm 217
presei dupa inchidere

47
 8. CALCULE TEHNICO – ECONOMICE

8.1 Normarea tehnica a lucrarilor

Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

𝑻𝒑𝒊 𝟏𝟒
𝑵𝑻 = + 𝑻𝒐𝒑 + 𝑻𝒅𝒍 + 𝑻𝒊𝒓 = + 𝟎. 𝟏𝟒 = 𝟎. 𝟏𝟔
𝒏𝒐 𝟓𝟒𝟎

In care:
Tpi – este timpul de pregatire- incheiere;
no – numarul de piese din lot;
Top – timpul operativ;
Tdl – timpul de deservire a locului de munca;
Tir – timpul de intreruperi reglementare
Suma Top, Tdl si Tir se mai intalneste si sub denumirea de timp unitar si se noteaza
cu Tu
1.Pregatirea si predarea lucrarii Continutul lucrarilor: primirea comenzii, Timpul pe lot
studierea lucrarii, primirea instructiunilor, primirea materialului si asezarea
la locul de munca, predarea lucrarii. 8 min

2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor Continutul lucrarilor: primirea stantei de la magazie,

scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea stantei noi, reglarea presei, executarea unei piese de
proba si controlarea acesteia, predarea stantei scoase la magazie.

Forta nominala a
Dimensiunile stantei Tipul presei Denumirea stantei
presei
30 – 80 tone
De decupat si
900x900 Cu actionare simpla Timpul pe lot in min
perforat
25
3.Introducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a
stantei 6

48
 𝒕𝒂𝟏 (𝒏𝟐 + 𝟏) + 𝒕𝒂𝟐 + 𝒕𝒂𝟑 + 𝒕𝒂𝟒 (𝒏𝟐 − 𝟏) + 𝒕𝒂𝟓
𝑻𝒖 = [𝒕𝒃 + ] ∙ 𝑲𝟏
𝒁 ∙ (𝒏𝟏 + 𝒏𝟐 )

In care:
tb – timpul de baza pentru o piesa, in min.
K1 – coefficient care tine seama de timpul de deservire a locului de munca, de
timpul de intreprinderi reglementate;
ta1 – timpul ajutator pentru pornirea presei in cursa de lucru, in min;
ta2 – timpul ajutator pentru luarea semifabricatelor individuale sau sub forma de
fisie si aducerea la presa sau pentru luarea benzii-colac si asezarea ei in dispozitivul
de derulare al presei, in min;
ta3 – timpul ajutator pentru asezarea semifabricatului in stanta, in min;
ta4 – timpul ajutator pentru avansarea semifabricatului cu un pas de stantare, in min.
ta5 – timpul ajutator pentru indepartarea deseurilor din stanta, in min;
n1 – numarul de curse duble ale culisoului pieselor pentru un semifabricat, in cazul
ciclului de lucru cu avans automat;
n2 – numarul de curse duble ale culisoului presei pentru un semifabricat, in cazul
ciclului de lucru cu avans manual;
Z – numarul de piese obtinute la o cursa dubla a culisoului presei.
𝒕𝒂𝟏 (𝒏𝟐 + 𝟏) + 𝒕𝒂𝟐 + 𝒕𝒂𝟑 + 𝒕𝒂𝟒 (𝒏𝟐 − 𝟏) + 𝒕𝒂𝟓
𝑻𝒖 = [𝒕𝒃 + ] ∙ 𝑲𝟏
𝒁 ∙ (𝒏𝟏 + 𝒏𝟐 )
𝟎. 𝟎𝟏𝟖(𝟐𝟎 + 𝟏) + 𝟐. 𝟐 + 𝟑. 𝟖 + 𝟏. 𝟒(𝟐𝟎 − 𝟏) + 𝟏
𝑻𝒖 = [𝟎. 𝟎𝟎𝟗 + ] ∙ 𝟏. 𝟏𝟐 = 𝟎. 𝟎𝟗[𝒎𝒊𝒏]
𝟏 ∙ (𝟑𝟖𝟐 + 𝟐𝟎)

𝒏𝟏 + 𝒏𝟐 𝑲𝒄 𝟑𝟖𝟐 + 𝟐𝟎 ∙ 𝟏. 𝟐𝟓
𝒕𝒃 = = = 𝟎. 𝟎𝟎𝟗 [𝒎𝒎]
𝒏𝒁(𝒏𝟏 + 𝒏𝟐 ) 𝟏𝟏𝟎 ∙ 𝟏(𝟑𝟖𝟐 + 𝟐𝟎)
In care:
n - numarul de curse duble ale culisoului presei, pe minut;
49
Kc – coeficent care depinde de tipul cuplajului;

Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore, se determina cu relatia:

𝟒𝟖𝟎 𝟒𝟖𝟎
𝑵𝒑 = = = 𝟓𝟑𝟑𝟑 [𝒃𝒖𝒄]
𝑻𝒖 𝟎. 𝟎𝟗

8.2 Calculul costului unei piese stantate la rece

𝑪 = 𝑪𝒎𝒂𝒕 + 𝑪𝒎𝒂𝒎 + 𝑪𝒓 + 𝑪𝒂𝒑 + 𝑪𝒂𝒔 [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]

Unde:
Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc]
Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc]
Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc]
Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]
Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]

𝒇∙𝒔∙𝜸∙𝒑
𝑪𝒎𝒂𝒕 = [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟏𝟎𝟒 ∙ 𝑲𝒇
Unde:
f – aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2]
s – grosimea materialului [mm]
𝛾 – greutatea specifica a materialului [daN/dm2]
Kf – coeficientul de folosire a materialului [%]
p – costul unitar al materialului [lei/kg]

𝟏𝟑𝟗𝟎𝟕. 𝟕𝟎𝟖𝟏𝟏 ∙ 𝟎. 𝟓 ∙ 𝟖. 𝟓 ∙ 𝟗𝟔. 𝟗𝟓

𝑪𝒎𝒂𝒕 = [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟏𝟎𝟒 ∙ 𝟗𝟒. 𝟐𝟐

50
f [mm2] s [mm] 𝛾 [daN/dm3] Kf [%] P[lei/kg] Cmat [lei/buc]
𝟏𝟑𝟗𝟎𝟕. 𝟕𝟎𝟖𝟏𝟏 0.5 8.5 94.22 96.95 0.57

𝑺𝒑 𝑺𝒓 𝑻𝒑𝒊
𝑪𝒎𝒂𝒏 = ∙ 𝑻𝒖 + ∙ [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟔𝟎 𝟔𝟎 𝒏𝒐
Unde:
Sp – retributia medie orara a presatorului
Sr – retributia medie orara a reglorului
Tu – timpul unitar
Tpi – timpul de pregatire – inchidere
n0 – numarul de piese din lot
𝟏𝟎. 𝟕𝟎 𝟏𝟐. 𝟏𝟎 𝟐𝟓
𝑪𝒎𝒂𝒏 = ∙ 𝟎. 𝟎𝟗 + ∙ [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟔𝟎 𝟔𝟎 𝟑𝟓

Sp [lei/ora] Sr [lei/ora] Tu [min] Tpi [min] n0 Cman [lei/buc]

10.70 12.10 𝟎. 𝟎𝟗 25 35 0.160

𝑹
𝑪𝒓 = 𝑪𝒎𝒂𝒏 ∙ [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟏𝟎𝟎

51
Unde:
𝐶𝑚𝑎𝑛 - costul manoperei
R – regia total
𝟑𝟕𝟎
𝑪𝒓 = 𝟎. 𝟏𝟔𝟎 ∙ [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟏𝟎𝟎

R[%] 𝐶𝑚𝑎𝑛 [lei/buc] 𝐶r [lei/buc]

370 0.160 0.592

𝑽𝒑 ∙ 𝑨𝒑
𝑪𝒂𝒑 = ∙ 𝜼 [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝒏 ∙ 𝟏𝟎𝟒

Unde:
Vp – valoarea initiala a presei
n – programul anual de fabricatie
Ap - norma de amortizare a presei
𝜂– gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese
𝟗𝟒𝟎𝟎𝟎 ∙ 𝟒. 𝟐
𝑪𝒂𝒑 = ∙ 𝟕𝟎 [𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]
𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎 ∙ 𝟏𝟎𝟒

Vp [lei] n [buc/an] Ap [%] 𝜂 [%] Cap [lei/buc]

94000 1000000 4.2 70 0.0027

52
 𝟏 ∙ 𝟗𝟒𝟎𝟎𝟎
𝑪𝒂𝒔 =
𝟏𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎𝟎
Unde:
Vs – costul stantei sau matritei
n – programul anual de fabricatie
𝒌 ∙ 𝑽𝒔
𝑪𝒂𝒔 =
𝒏

Vs [lei] n [buc/an] k [%] Cas [lei/buc]

94000 1000000 1 0.094

Pretul unei piese

𝑪 = 𝟎. 𝟓𝟕 + 𝟎. 𝟏𝟔𝟎 + 𝟎. 𝟓𝟗𝟐 + 𝟎. 𝟎𝟎𝟐𝟕 + 𝟎. 𝟎𝟗𝟒 = 𝟏. 𝟒𝟏[𝒍𝒆𝒊/𝒃𝒖𝒄]

53