Sisteme de prelucrare prin deformări plastice

- PROIECT -

Student: Bundac Marius-Ciprian

Cadru didactic: Conf.Dr.Ing. Aurel TULCAN
 CUPRINS:

Cap.1 Proiectarea tehnologiei de realizare a piesei

Realizarea 3D a desenului piesei folosind modulul Sheet metal (SolidWorks sau alt soft
de proiectare asistată)
1.1 Analiza materialului piesei
1.2 Analiza tehnologică a formei piesei
1.3 Determinarea dimensiunilor semifabricatului (a formei desfăşurate a piesei)
1.4 Variante de itinerarii tehnologice. Studiul lor comparativ
1.5 Calcule de croire
1.5.1 Calculul puntiţelor
1.5.2 Calculul coeficientului de utilizare de material
1.5.3 Stabilirea variantei optime

Cap.2 Proiectarea ştanţei

2.1 Stabilirea schemei prelucrării

2.2 Calculul condiţiilor dinamice din proces
2.2.1 Calculul forţei
2.2.2 Calculul lucrului mecanic
2.2.3 Calculul puterii necesare în proces
2.3 Alegerea utiliajului de presare
2.4 Determinarea poziţiei centrului de presiune
2.5 Alegerea tipizatului
2.6 Calcule de verificare a elementelor componente
2.6.1 Verificarea poansoanelor (la compresiune şi flambaj)
2.6.2 Verificarea plăcii active (la încovoiere)
2.6.3 Verificarea plăcii de bază (la încovoiere)
2.7 Dimensionarea părţii de lucru a elementelor active
2.8 Verificarea la montaj a ştanţei

Cap.3 Documentaţia grafică

3.1 Desen de ansamblu ştanţă
3.2 Desene de execuţie placă activă şi poansoane
 INTRODUCERE

Proiectul urmărește procesul tehnologic de prelucrare prin deformare plastică la rece și

proiectarea ștanței necesare pentru piesa din figură.
Cap.1 Proiectarea tehnologiei de realizare a piesei
1.1 Analiza materialului piesei
Materialul piesei T3 este A2 STAS 9485-80, - dupa caracteristicile de ambutisare gasim
table si benzi pentru ambutisare adanci, A2, utilizate la prelucrari cu grad moderat de deformare,
in industria de autovehicule, masini agricole, articole de menaj.
Avand in vedere ca informatiile despre materialul din care se executa piesa vor fi folosite
in urmatoarele etape ale procesului de proiectare, din standardele corespunzatoare se vor extrage
date referitoare la:
- Proprietati fizico-mecanice,
- Compozitie chimica.
- Forme si dimensiuni de livrare
Referitor la forma si dimensiunile de livrare, se va lucra cu foi de table, dimensiunile
fiind 1000x2000 / 1250x2500.

Tabelul1
Material Stare Rezistent Alungirea Compozitie Greutate Forme si dimensiuni de livrare
STAS de a la rupere chimica specifica,ɣ
livrare la rupere, A[%] [%] [Kg/dm3]
Rm benzi foi de tabla
[N/mm2]
0 1 2 3 4 5 6 7

C 0,15-0,13
20,25,26,30,
Mn 0,5-
35,40,45,46,
0,45
A2 50,55,60,65,
Si max 0,5 1000x2000
STAS - 270…390 30 7,85 70,75,80,85,
1250x2500
P 0,05-0,03
9485-80 90,95,100,
S 0,05-0,04
110,115,120,
Al 0,01-0,1
130,140,150
Fe - restul
1.2 Analiza tehnologică a formei piesei
Obiectivul analizei tehnologice a formei piesei consta in definirea modalitatilor de executie,
integrala sau partiala, a piesei de prelucrare, prin prelucrari de stantare. Analiza tehnologica a
formei piesei tine cont de urmatoarele aspect:
a) Argumente privind durabilitatea elementelor active: Vezi fig1.1 + tabel 1.1 – 1.2.

h ≥ 1,2 · g

Fig. 1.1 Restrictii de forma ale piesei stantate la stante cu placi active monobloc

Tabelul 1.1 Dimensiuni minime ale orificiilor perforate [2], [17]

Materialul
Forma piesei
Dimensiunea minima a orificiului
orificiului Otel
Moale
Rotunda Diametru d 1,0· g

Tabelul1.2 Distanta dintre orificiu, respectiv de la orificiu si marginea piesei

g = 1,2 mm
a = 10 mm

b) Calitatea pieselor stantate:

 In tabelul 1.3 sunt indicate distantele minime dintre orificii, respectiv de la orificiu la
marginea piesei / semifabricatului, in vederea evitarii ruperii sau rasucirii unor portiuni
din semifabricatul supus prelucrarilor de perforare-decupare.
Tabelul 1.3 Distanta minima dintre elementele pieselor la perforare – decupare [2], [17]
Forma orificii Forma piesei Conditia impusa
Orificii rotunde a2 > 1,0 · g
a3 > 0,8 · g
  

c) Argumente privind precizia prelucrarilor prin taiere: Vezi tabel 1.5 – 1.8.

Tabelul 1.5 Precizia la dimensiunile orificiilor obtinute prin perfoare [2], [17]
Grosimea semifabricatului Dimensiunea orificiilor perforate [mm]
g [mm] 10 - 50
1,0 - 4,0 ± 0,10 / ± 0,06

Tabel 1.6 Precizia distantei dintre marginea orificiului si conturul piesei [2], [17]
Grosimea semifabricatului Dimensiunea orificiului perforat [mm]
g [mm] 10 - 50
1,0 - 2,0 ± 0,50 / ± 0,25

d) Argumente privind dimensiunile fara indicatii de toleranta ale pieselor stantate:

Abaterile limita si tolerantele geometrice precizate in standardul STAS 11111-86 [39]
vizeaza zona de taiere neteda a unei piese plate realizata prin stantare. Vezi tabel 1.9 – 1.10.

Tabelul 1.8 Abateri limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor plate [39]
Grosimea semifabricatului [mm]
Clasa de
Dimensiunea nominala [mm] 1…3
precizie
Abateri limita [mm]
1 ± 0,30
25…63 2 ± 0,60
3 ± 1,20
1 ± 0,40
63…160 2 ± 0,80
3 ± 1,50
.
 Tabel 1.9 Abateri limita pentru razele de racordare ale pieselor plate [39]
Grosimea semifabricatului [mm]
Clasa de
Dimensiunea nominala [mm] 1…3
precizie
Abateri limita [mm]
1 ± 0,6
25…63
2 si 3 ± 1,2
1 ± 1,0
63…160
2 si 3 ± 2,0

Calcul piesa indoita T3 – piesa are grosimea de 1,2 mm avand material A2 STAS 9485

In prima parte a analizei, verificam indeplinirea cerintelor privind valorile minime

acceptate la stantare, conform Tabel 1.1-1.2:
 pentru orificii rotunde : dmin= 1· g = 1 · 1,2 = 1,2 mm;
 distanta de la orificiu la marginea piesei: amin = 3

Piesa dispune de un orificiu rotund d=10 mm, distanta de la marginea orificiului rotund la
marginea piesei a = 10 mm, din punct de vedere al durabilitatii elementelor active piesa poate fi
realizata pe stante obisnuite.
Distanta minima dintre orificiile perforate, de la marginea piesei la orificiu, se determina
in functie de forma orificiilor piesei, conform tabel 1.4
 a2 > 1,0 · g rezulta a > 1 · 1,2 = 1,2.

Verificam indeplinirea cerintelor de precizie a prelucrarilor prin taiere:

 pentru g = 1,0…2,0 mm si dimensiunea distantei la conturul piesei, conform Tabel 1.6,
este ± 0,50 / ± 0,25. Cota 35 ± 0,60 are toleranta TD = 1,2 > T = 1 mm, in conditii de
decupare pe stante obisnuite.
 pentru g = 1,0…4,0 mm si dimensiunea orificiului perforat 10 - 50, precizia la perforare,
conform Tabel 1.5 , este ± 0,10 / ± 0,06. Diametrul orificiului de Ø10 ± 0,12 are
toleranta Td = 0,24 > T = 0,20 mm, in conditii de perforare pe stante obisnuite.
Piesa se poate realiza din punct de vedere al cerintelor de precizie dimensionala

1.3 Determinarea dimensiunilor semifabricatului (a formei desfăşurate a

piesei)
Pentru analiza tehnologicitatii piesei si pentru studiul croirii semifabricatului este
necesara determinarea formei si dimensiunilor semifabricatului plan. Pentru aceasta este nevoie
de calculul desfasuratei piesei.
 Forma desfasurata a piesei
n n −1
L=∑ l I + ∑ ρi·α I L = lungimea semifabricatului
1 1
li = li1 + li2 + li3 li = lungimea portiunilor drepte ale piesei indoite
li1 = 37 – 5 – 1,2 = 30,8 ρ i = razele de curbura ale straturilor neutre din
li2 = 57 – 5 – 1,2 = 50, zonele de curbura
ρ i = ri + x·g α i = unghiurile corespunzatoare zonelor de indoire
ρ i = 5 + 0,475 · 1,2 = 5,57 exprimate in radiani
π· α i
αi = r = raza de indoire (interioara)
180°
π· 90 °
αi = = 1,57 g = grosimea semifabricatului
180 °
L=30,8+50,8+ 5,57· 1,57
L = 90,3449
 1.4 Variante de itinerarii tehnologice. Studiul lor comparative

Varianta 1: Serie unicat Varianta 2: Serie mica

Varianta cu lipsa de scule de presare specifice Varianta cu scule simple de presare
Nr Nr
Operatia Schema prelucrarii Operatia Schema prelucrarii
crt. crt.

1 Debitare fasii 1 Debitare fasii

2 Taiere contur 2 Decupare

Perforare
3 Frezare si gaurire 3
orificii

4 Indoire 4 Indoire

Şubler, micrometru, Control Tehnic Şubler, micrometru,

Control Tehnic de
5
Calitate (CTC)
şablon pentru raze 5 de Calitate şablon pentru raze
(CTC)

Varianta 3: Serie mijlocie – mare  Varianta 4: Serie mijlocie – mare

Varianta stanta cu actiune succesiva de perforare si decupare Varianta stanta cu actiune simultana de perforare si decupare

Nr Operatia Schema prelucrarii Nr Operatia Schema prelucrarii

crt
crt.
.

1 Debitare fasii 1 Debitare fasii

Post 2 Post 1
Perforare + Perforare +
2 2
Decupare Decupare

3 Indoire 3 Indoire

Control Tehnic Şubler, micrometru, Control Tehnic Şubler, micrometru,

4 de Calitate şablon pentru raze 4 de Calitate şablon pentru raze
(CTC) (CTC)

1.5 Calcule de croire

 1.5.1 Calculul puntiţelor

La executarea unor piese de calitate este necesara croirea cu puntite laterale m si intermediare p
pentru a asigura integritatea piesei dupa conturul exterior al decuparii. Lipsa puntitelor poate
duce la realizarea de piese cu contur exterior incomplet.
Dimensionarea puntitelor m si p la decupare
La alimentarea manuala cu semifabricat ( avans manual )intr-o stanta normala de decupare,
puntitele intermediare p si laterale m se calculeaza cu relatia 2.1 si 2.2:
P = k1 · k2 · k3 · a
m = k1 · k2 · k3 · b
I - Varianta stanta cu actiune succesiva de perforare si decupare vertical
 p = 1 · 1,2· 1 · 1,8 = 2,26
 m =1 · 1,2 · 1 · 2 = 2,4
II - Varianta stanta cu actiune simultana de perforare si decupare vertical
 p = 1 · 1· 1 · 1,8 = 1,8
 m=1·1·1·2 =2
III - Varianta stanta cu actiune succesiva de perforare si decupare orizontal
  p = 1 · 1,2· 1 · 1,5 = 1,8
 m =1 · 1,2 · 1 · 1,8 = 2,16
IV - Varianta stanta cu actiune simultana de perforare si decupare orizontal
 p = 1 · 1· 1 · 1,5 = 1,5
 m = 1 · 1 · 1 · 1,8 = 1,8

 1.5.2 Calculul coeficientului de utilizare de material

Varianta I
Varianta stanta cu actiune succesiva de perforare si decupare
Varianta I
Varianta stanta cu actiune simultana de perforare si decupare