BPMP curs S7 + S8

(03 si 10 aprilie 2020)

Proprietati mecanice ale materialelor polimerice

!!! Va rog a citi cu atentie continutul acestei prezentari,

astfel incat sa intelegeti si sa retineti (pentru examen) ideile din textele cu font de culoare ROSU)
Rezistenta la tractiune

Aparatul pentru determinarea rezistentei la tractiune (Instron, USA)

- interval de masurare (1….5) kN
- viteze de tractiune diferite (5…. 120 mm/min).

Incercarea la tractiune se face conform SR EN ISO 527:1996.

Epruveta este solicitata in lungul axei sale principale cu o viteza de

deformare constanta, pana la rupere sau pana cand tensiunea (sarcina) in
material sau deformarea (alungirea) a atins o valoare prestabilita.
In timpul incercarii sunt masurate : intensitatea solicitarii, "F"
si alungirea epruvetei, "Δl”
𝞼
E=
𝞮
modul de elasticitate
(modul Young), E

tensiunea de intindere

deformatia specifica
Exemple epruvete mod de obtinere a epuvetei :  prin injectare
(SR EN ISO 527:1996)  prin taiere cu jet apa
prin aschiere sau stantare din placi)
Epruvete pentru materiale plastice pentru injectie si extrudare
 metal
(a) Polimer cu ductilitate redusa (ex.: PMMA),
cu comportament mecanic mai apropiat de cel al metalului

(a) Polimer ductil (ex.: PVC)

(b) Ductibilitate avansata (“tragere la rece”, ex.: PP)
(c) Elastomer (ex.: cauciuc natural)

Deformarea materialului (“strain”) la solicitare mecanica (“stress”), la temperatura ambientala (20°C)

 source: Design and Fabrication Reference Guide, Quadrant Engineering Plastic Products, www.quadrantplastics.com

Incalzirea unui material plastic il inmoaie => scade rezistenta opusa solicitarii mecanice,
=> cresc semnificativ deformatiile produse de solicitarea mecanica (chiar de valoare redusa)

temperatura redusa sau

viteza de deformare
mare

material incalzit sau

deformare lenta

Strain
(elongation) Stress-train behaviour of various plastics

Solicitarea cu viteza mare de deformare are, asupra caracteristicilor de rezistenta mecanica, acelasi efect
ca si expunerea la frig: materialul plastic este mai rezistent, mai putin flexibil, dar poate deveni casant
La aceasi intensitate a solicitarii (1.82 Mpa) si temperatura variabila,
epruvete din diferite materiale plastice
prezinta o deformatie functie de temperatura dupa o curba neliniara .
Rezistenta la şoc

CHARPY cu crestatura
SR EN ISO 179/2001

Un microprocesor care permite calculul

IZOD cu crestatura
direct al rezistentei si energia de potential SR EN ISO 180/2000
eliberata de ciocan.

Aparatul are posibilitatea de autocalibrare

1 cm
si permite colectarea si prelucrarea
statistica a datelor folosind Visual IMPACT
software. 8 cm
Se defineste rezistenta la soc Charpy a unei epruvete necrestate (acU)
ca fiind energia la soc absorbita la ruperea unei probe necrestate,
raportata la ariei sectiunii transversale a epruvetei (kJ/m2).
Conform SR EN ISO 179-1:2000, “rezistenta la soc Charpy necrestata” (acU) se calculeaza cu formula:
Ec
acU = x 103
hb
in care Ec - energia absorbita la ruperea probei testate (J);
h - latimea epruvetei (mm);
b – grosimea epruvetei (mm).

Se defineste "rezistenta la soc Charpy crestata" (acN) ca fiind energia la soc absorbita
la ruperea unei probe crestate,
raportata la ariei sectiunii transversale in dreptul crestaturii (kJ/m2).

in acest caz, b – grosimea epruvetei (mm) din formula anterioara se inlocuieste cu

bN – grosimea epruvetei la fundul crestaturii (mm).
Raza crestaturii (Radius) influenteaza rezistenta la soc (Charpy impact str.) a epruvetei.
raza mica => scade rezistenta la solicitare de incovoiere (vezi efectul unei zgarieturi pe sticla/geam)
Duritatea Vickers

Se măsoară diagonala amprentei conice

obtinute prin apasarea capului piramidal pe suprafata piesei;

Duritatea Vickers (HV):

HV = 0.1891 x F/d2
F – sarcina aplicata (N) (98 mN – 20 N)
d – media lungimii diagonalei amprentei (mm)

Sisteme: B = 66.67% PP + 33.33% PA6;

Durimetru SHIMADZU T = 60% PP + 30% PA6 + 10% EPDM

Forta: 245,2 mN (0.025 HV) aplicata timp de 15 sec

 Duritatea Shore
. Pentru determinarea duritatii Shore A si D se folosesc doua variante de varf penetrator:
The Shore A Hardness Scale measures the hardness of flexible mold rubbers that range in hardness from
very soft and flexible, to medium and somewhat flexible, to hard with almost no flexibility at all. Semi-rigid
plastics can also be measured on the high end of the Shore A Scale.
.

Shore D Hardness Scale measures the hardness of hard rubbers, semi-rigid plastics and hard plastics(DIN
53505, ASTM D 1706, ASTM D 2240)
.

The results of both methods are expressed on a scale from 0 (very soft plastics) to 100 (very hard surface).
However, the hardness test does not serve well as a predictor of other properties such as strength or
resistance to scratches, abrasion, e.a.or wear, and should not be used alone for product design specifications

Sursa: RAO
Coeficient de rezistenta la frecare uscata, polimer/otel,
(dupa 5…24 ore de solicitare)

=>
materialele recomandate
pentru rezistenta lor la frictiune
(coeficient mic) sunt:

PEHD, PP, PA, POM

Teflon (PTFE)

dar
frictiune => caldura

Atentie la temp. maxima pana la

care trebuie sa reziste materialul !
, PTFE
exemple:
, POM PE, desi are un coeficient de frecare
de valoare redusa, pierde
stabilitatea dimensionala (se
inmoaie) daca este incalzita peste
aprox. 70 C

PTFE (Teflon, politetrafloretilena)

rezista pana la temperature de
180…200 C
Coeficient de dilatare liniara

!!! Coeficientul de dilatare liniara este

folosit la proiectarea produsului din
material plastic si a ansamblului
din care acesta va face parte,
cand acestea sunt supuse la
variatii mari de temperatura,
pe durata exploatarii
Difuzivitatea termica

Difuzivitatea termică „a” este definită ca raportul dintre conductivitatea termică și capacitatea
termica, cp, pe unitatea de volum
𝜆
𝑎=
𝜌 ∗ 𝑐𝑝

!!! Ca marime fizica,

difuzivitatea termica se
foloseste pentru
determinarea timpului
de racire in matrita

(coeficient termic, “a”,

de valoare mica =>
timp mai indelungat
de racire in matrita)
 Two different methods are available:
Temperatura Vicat Vicat A: fore (10 ± 0.2) N
Vicat B: force (50 ± 1.0) N.

Temperatura VICAT = temperatura de inmuiere a materialului

sau " punct VICAT "  temperatura de cedare sub sarcină (HDT)

Modul de determinare a punctului VICAT = standardizat prin normativele ISO 306.

Rezultatul se exprima in [°C].
Se procedeaza astfel: pct. VICAT = temperatura la care
o tija cilindrica de diametru 1 mm,
apasata cu o forta controlata,
pătrunde 1 mm in materialul de analizat

Obs. 1: uscarea materialului se face la o

temperatura Tuscare < [VICAT - 10 °C]
- pentru a evita "lipirea" (aglomerarea) granulelor

Obs. 2: la aruncarea din matrita, materialul trebuie

sa fi fost racit pana la temperatura
Taruncare < VICAT - 20 °C
- pentru a evita imprimarea aruncatorului
in materialui inca moale

Obs. 3: temp. maxima de utilizare a produsului

Tmax = [VICAT - 10 °C]
TVICAT ≠ HDT
Comparatie intre materiale folosite in industrie
a. dupa “modulul lui Young”, E
(E = modul de elasticitate longitudinal, măsură a rigidității unui material elastic și izotropic, σ = E•e)
Grafit,
Metale Compozite
Ceramice Polimeri
Aliaje /fibre
Semicond.
1200
1000 Diamond Date pentru materiale compozite,
800
600 epoxy + 60% fibra (F), orientata, de :
Si carbide
400 Tungsten Al oxide Carbon fibers only carbon (CFRE),
Molybdenum Si nitride aramide (AFRE), sau
E [GPa] 200
Steel, Ni
Tantalum <111>
Si crystal
CFRE(|| fibers)*
sticla (GFRE)
Platinum
Cu alloys <100> Aramid fibers only (RE = reinforced epoxy)
100 Zinc, Ti
80 Silver, Gold
Glass-soda AFRE(|| fibers)*
Aluminum Glass fibers only Sursa: [Callister 6e, Table B2]
60
Magnesium, GFRE(|| fibers)*
40 Tin
Concrete
109 Pa 20 GFRE*

Graphite
CFRE*
GFRE( fibers)*
Concluzie:
10
8 CFRE( fibers)*
6 AFRE( fibers)*
4
Polyester
PET
PS
Eceramice > Emetale
PC Epoxy only
2
PP
1
0.8
0.6
HDPE

Wood( grain)
Emetale > Emat. Plastice
PTFE
0.4

0.2 LDPE
Comparatie intre materiale folosite in industrie
b. dupa “limita de elasticitate”, σy
(σy = valoare limita de tensionare până la care deformaţiile produse sunt mici şi elastice,
si dispar la incetarea solicitarii)

Metale Grafit, Compozite Valori la temperatura ambianta,

Polimeri
Aliaje Ceramice (MP+fibre) pentru material :
a = tratat termic pentru detensionare
(annealed)
hr = deformat la cald (hot rolled)
ag = îmbătrânit (aged)
cd = tras la rece (cold drawn)
cw = matritat la rece (cold worked)
qt = quenched & tempered
Sursa: [Callister 6e, Table B2]

Concluzie:

σy metale > σy mat. plast.

Solicitari peste aceaste limite => materialul
sufera deformatii plastice, remanente