Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Mecanică

TCM-IFR

PROIECT

Tehnologii de procesare a materialelor

polimerice

Coordonator: Student:

Conf.dr.ing

2017-2018
 Cuprins

I. Desen de executie reper din material polimeric.

II. a)Analiza constructive functionala a reperului.

b) Caracteristici ale materialului polimeric folosit.

III. Stabilirea procedeului de injectare.

IV. Determinarea volumului de material necesar realizarii unui reper, Vp,

[cm3].

V. Alegerea masinii de injectare. Caracteristici ale acesteia. (G, Vinj, Fi

,pmax, D,etc.)

VI. Stabilirea numarului optim de cuiburi.

a) conditia de a nu depasi capacitatea de plastifiere a masinii.

b) Din conditia de a nu depasi volumul maxim de material, Vinj, pe care masina il poate
transfera in matrita la o injectare.

c) Din conditia ca forta maxima de inchidere Fi

VII. Stabilirea variantei de distributie a celor « n » cuiburi si a planului de

separare.

VIII. Dimensionarea traseului de injectare si a sistemului de racire.

IX. Desen de ansamblu matrita de injectare cu aruncator tubular.

2
I. Desen de executie reper din material polimeric.

3
II. a)Analiza constructive functionala a reperului.

Pozitie
Suprafata Precizie Dim. Esterica Reciproca Asamblul
intre
Suprafete

A _ DA _ _

B _ _ _

C Planeitate. _ ┴ (D) _

D _ _ Concentricitate _
Fata de (A)

E Planeitate. _ ║ (C) _

F _ _ Concentricitate _
Fata de (A,D)

G Planeitate. _ ┴ (F) _

4
 Reperul de mai sus este un dop din PIJD (Polietilena de joasa densitate) si rolul sau
fuctional este acela de a astupa capetele tevilor si respectiv protejarea lor.

b) Caracteristici ale materialului polimeric folosit.

Structura chimica a Polietilenei (PE)

Simbolul international al Polietilena de joasa densitate

Material termoplast de uz industrial: PEJD (Polietilena de joasa densitate)

Sortiment PEJD
Denumiri comerciale Argetena J ; Grisolen ; Hostalen LD ;
Lacqtene ; Baylon ; Estylene ; Plastylene.
Densitate, [g/cm2] 0,91-0,92
Fizice

Absorbtia de apa, [%] 0

Propietati. Material transparent sau opac in functie de
gradul de cristalinitate. Calitate buna a
suprafetelor reperului utilizat.
Caldura specifica, [cal/g•°C] 0,46-0,55
Termice

Coeficent dilatare termica [10-5/°C]

PROPRIETETI

10-20
Propietati. Materiale foarte fluide la temperature de
procesare. Nesolicitate mecanic suporta
temperatura de 100-120°C.
Rezistenta la tractiune, [MPa] 10-11
Alungirea la reupere. 80-725%
Rezistenta la compresiune[MPa] 28
Mecanice

Rezistenta la inconvoiere [MPa] -

Duritate Rockwell 11
Propietati. Comportare modesta la solicitarile mecanice.
Material sensibil la soc. Coeficent de frecare
mic. Slaba rezistenta la uzura.
Rezistivitare electrica de volum, >1017
ect
ric
El

[Ω•cm]

5
 Constanta dielectrica la 60Hz, [-] 2,3
Factor pierdere dielectrica la 60Hz, <5•10-4
[-]
Propietati. Proprietati dielectrice foarte bune, nu sunt
influentate de umiditatea mediului.
Propietati. Materiale stabile la acizi, baze, alcooli.
Chimice

Instabile la tetraclorura de carbon, benzol,

carburanti. Stabilitate partiala la grasime,
cetone, esteri, eteri si ulei.
Tensiunea la rupere, [MPa] 9-12
CARACTERISTICI

Alungirea la rupere [%] 400-600

Rezistenta la indoire, [MPa] -
Rezistenta la soc [mJ/mm2] 350-1000
Duritate Shore 51
Temperatura de topire, [°C] 110-120
Temperatura de vitrifiere, [°C] -110
Temperatura de fragilizare, [°C] -70

Matritare (1),(2),(3),(4) (1) Injectare facila (160-140°C)

PROCEDEE DE FAB.

Contractii importante (2-4%)

A se evita suprainjectarea pe Cu.

Extrudare (5),(6),(7) (5) si (6) foarte utilizata

Calandrare -
Termoformare (8),(9) (9)
Matritare Stratif. (10),(11), (12),(13) -
Asamblari (14),(15),(16),(17) (15) si (16) (mai putin IF)
Observatii Materiale ieftine, cu o gama larga de aplicatii. Procesare usoara. Reciclare usoara.
Calitati Prelucrabilitate usoara (1), (5),(6). Excelente proprietati de izolare electrica si resist. La
soc. Inertie chimica si utilizabil in aplicatii alimentare.
Defecte Sensibile la ultraviolete. Sensibile la fisurare sub sarcina. Comportare slaba la
temperatura. Contractii importante. Lipire imposibila.
Pelicule, recipiente menaj, tubulaturi suple, jucarii, articole de uz casnic cosmetica,
Aplicatii articole tehnice diverse pentru industria alimentara, constructoare de masini,
tipice electronica si medicina.

(1) Injectare,(2) Injectare-suflare,(3) Compresie,(4) Transfer, (5) Extrudare,(6) Extrudare

-suflare, (7) Coextrudare, (8) Semif. subtiri,(9) Prin rotatie (10) Joasa presiune,(11)
Inalta presiune, (12) Rulare filamentara, (13) Centrifugare, (14) Mecanice, (15) Prin
presare cu ultrasunete, (16) Sudare,(17) Lipire.

Date Tehnologice
Denumirea Temperatura Presiunea Temperatura Contractia Temperatura
Materialului de injectare de matritei [%] de uscare
termoplastic [°C] injectare [°C] [°C]
[daN/cm2]
PEJD 160-280 600-1700 40...70 1,5-5 90

6
Informatii utile privind procesarea prin injectare a materialelor plastice de uz curent.

Mateial PEJD
Pinj 600÷1200
Pu(% din Pinj ) ~ 40 • Pinj
Contrapres la dozare (bari) 50÷80
Viteza de injectare Vinj ↑ pt. G ↓medie in general
Uscare material (***) 1÷2 ore; 65 °C
Rezistenta in exploatare pana la (**) Tmax [°C] 85÷95
Temperatura la injectare [°C] (***) 180÷220
Temperatura matritei [°C] 20÷40
Contractia specifica [%] 1,5÷3,5
Material Reciclat Admis [%] 100%

III. Stabilirea procedeului de injectare.

Injectare in matrita multicuib cu retea de distributie. Injectare punctiforma laterala sau
cu canal tip tunel.

IV. Determinarea volumului de material necesar realizarii unui reper,

Vp, [cm3].

Se considera avem 3 volume de calcul,

Calcularea primului volum:

Calcularea celui de al doilea volum:

Calcularea celui de al treilea volum:

Volumul total pentru o piesa este VP, 

7
V. Alegerea masinii de injectare. Caracteristici ale acesteia. (G, Vinj, Fi ,
pmax, D,etc.)
Principalele caracteristici tehnice ale masini de injectat materiale plastice.

Caracteristici tehnice U.M. R.S.R.

MI 250/80
Diametrul melc-pistonului mm 40
standard
* Volumul maxim de injectare cm3 154
(Vinj)
* Presiunea maxima de injectare daN/cm3 1640
(pmax)
* Forta de inchidere (Fi) kN 800
* Capacitatea de plastifiere (G) kg/h 44
* Dimensiunile de gabarit ale mm 560/480
platourilor de prindere
* Distanta dintre platourile de mm 350/140
prindere, max/min
* Diametrul inelului de centrare mm 101,6/101,6
al platoului fix/mobil
Cursa platoului de prindere mm 300
mobil
Dimensiunea maxima a matritei mm 325/270
(orizontal/vertical)
Puterea instalata kw 23

VI. Stabilirea numarului optim de cuiburi.

d) Din conditia de a nu depasi capacitatea de plastifiere a masinii.
G t
n1 
3,6  m
G = Capacitatea reala de plastifiere, [kg/h]
m = masa unei piese injectate, [g]
t = durata completa a unui ciclu de injectare, [s]

1. G = 44 [kg/h]
2. Durata completa a unui ciclu de injectare, pentru calculul preliminar se poate aprecia:
t=40 secunde, pentu piese cu Vp=3 … 10 cm3.
3. Valoarea lui « m » din formula se paote stabili, interativ, astfel :
m  VP    K
Vp = volumului de material necesar realizarii unui reper, [cm3].
ρ = densitate material polimeric, [g/cm3]
k = coeficent de corectie, conform tabelului:

Masa neta a piesei, [g] 1÷3

Factor de corectie k, [-] 1,3

8
 Vp= 1,537 [cm3].
ρ =0,92, [g/cm3]
k = 1,3

m= 1,537 x 0,92 x 1,3

m=1,838[g]

[cuiburi]

e) Din conditia de a nu depasi volumul maxim de material, Vinj, pe care masina il

poate transfera in matrita la o injectare.

Vinj
n2 
k Vp
Vinj = volumul maxim de injectare, [cm3].
Vp = volumului de material necesar realizarii unui reper, [cm3]. (Etapa IV)
k = coeficent de corectie, conform tabelului anterior.
Vinj = 154 [cm3].
Vp = 1,537 [cm3].
k = 1,3

[cuiburi]

f) Din conditia ca forta maxima de inchidere Fi, pe care o poate dezvolta utilajul sa
nu fie depasita de valoarea de forta generata de presiunea la care materialul
plastifiat a umplut cavitatea cuibului.

(Suprafata data de proiecta cuibului in planul de separatie) x (Presiunea topirii de polimer

in cuib) => O forta rezultanta este indusa si tinde sa deschida matrita iar,

Fi Fi
n3  sau n3 
1,2   pi  S i 1,2  pi  S C
i
pi = (0,4÷0,6)•pinj
pi = presiunea topiturii de polimer, in cuib
pinj = presiunea de injectare pentru materialul de procesat, [daN/cm2] ; (Etapa II)
SC = Suprafata frontala a cuibului, [cm2], (sau proiectia cuibului pe planul de separatie)
Fi = forta maxima de inchidere dezvoltata de masina de injectare, [daN] ; (Etapa V)

9
 S C   R 2 [cm2]
 R=6,5mm → R=0,65cm

Fi = 80000daN
 800kN→80000daN

pi = (0,4÷0,6)•pinj
pi = 0,5 •1000 [bari]
pi = 500 [bari]

[cuibuiri]

Numarul de cuiburi in matrita va fi: n = min ( n1, n2 , n3 )

n = min ( 137,17 ; 39,75 ; 42,46 )

Din considerente de ordin tehnologic, dar si economic se alege matrita cu un numar de patru
cuiburi
n = 4 [cuiburi]

Astfel numarul de cuiburi in matrita va fi de 4.

VII. Stabilirea variantei de distributie a celor « n » cuiburi si a planului

de separare.
Planului de separare.

VIII. Dimensionarea traseului de injectare si a sistemului de racire.

A. Alegerea Diametrului Duzei, [1], conform Tabelului 1, in functie de :

- Masa de material plastifiat (in grame) ce tranziteaza duza: m=1,838[g]

- Tipul materialului polimeric: PEJD ;

10
 Polietilena de joasa densitate. Cantitate injectata [g]
0-10
d [mm] 2,5

Pentru duze cu injectare punctiforma valorile diametrelor de intrare in duza

matritei snur :

d0 = d + 1
d0 = 2,5+ 1
d0 = 3,5 [mm]
r = 20 ÷ 40 mm
R = (20 ÷ 40) + 1

L ≈ ( 5 ÷ 15 ) • d0 [mm]
L ≈ 30 [mm]

B. Configurarea sectiunii transversale a canalului de distributie.

Din considerente de ordin tehnologic este recomandat acest tip de canal.

h = 0,66 • d
h = 1,98 mm

11
 Nomograma alaturata permite determinarea diametrului « d » pentru canalul de
Distributie.

Diametrul canal « d » = Ф 3 mm

C. Dimensionarea digului, [1]

- « Digul » reprezinta forma geometrica (cava) care face legatura dintre canalul de
distributie si cuib.
- Alegerea dimensiunilor se face la valori minime astfel incat, dupa executarea matritei
si incercarea acesteia, in caz de nevoie sectiunea sa poate fi marita.

Masa piesei [g] Diametrul digului d’ Lungimea digului

[mm] l’[mm]
0÷10 0,3 ÷0,5 1,5

D. Dimensionarea sistemului de racire, [1] , [2]

Din tabel in functie de grosimea peretelui piesei se realizeaza dimensiunea canaluilui de

racire, numarul lor cat si distanta intre canale si distanta pana la peretele piesei

12
 (a) (b) (c) (d)
Grosimea de Distanta dintre Distanta dintre Diametrul
perete a piesei cuib si canal canale canalului
[mm] [mm] [mm] [mm]
1 15 15 6

In cazul nostru grosimea peretelui piesei este de 1 mm

Pentru calculul timpului de racire folosim urmatoare relatie

Unde coeficientul A este de 0.61 in functie de raportul

In care :
-T0= temepratura initiala de prelucrare a materialului 600 C
- TM = temperatura media a matritei =30 C
- TP = temperatura maxima in mijlocul piesei injectate la aruncare =70 C
-TA = temperatura media la aruncarea din matrita a piesei =40 C
-s = grosimea peretelui piesei de injectare = 0,2 cm
-a = coeficientul de difuzivitate termica a materialului care resprezinta raportul dintre
conductivitatea termica si produsul dintre caldura specifica si densitatea materialului.=15,81
10-4 m2/s

13
 E. Dimensionarea cuibului functie de contractia materialului polimeric

Luam diametrul mare al dopului:

13  0,3
h = 7 mm
δ = 0,3 mm
cmin = 0,2 %
cmax = 0,3 %
cmax  cmin
cmed 
2
cmed = 0,25 %
H
H
1  c med

H = 13 / 1 - 0,0025 =20 /0,9975 = 13, 0325 mm

Δ = δ – ( H • cmed )

Δ = 0,3 - ( 13,0325 • 0,0025) = 0,3 – 0,0325 = 0,2674 mm

H  Δ = 13,0325  0,2674 mm

Luam diametrul mic al dopului:

9  0,3
h = 7 mm
δ = 0,3 mm

14
cmin = 0,2 %
cmax = 0,3 %
cmed = 0,25 %
H
H
1  c med
H = 9 / 1 - 0,0025 =9 /0,9975 = 9,0225 mm

Δ = δ – ( H • cmed )

Δ = 0,3 - (9,0225 • 0,0025) = 0,3 – 0,0225= 0,275 mm

H  Δ = 9,0225  0,27 mm

15
IX. Desen de ansamblu matrita de injectare cu aruncator tubular.

16