Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Politehnica Timișoara

Facultatea de Mecanică

TCM-IFR

PROIECT
Tehnologii de procesare a
materialelor polimerice

Coordonator: Student:
Conf. Dr. Ing. Stan Daniel Ismana Ion

2020-2021
1. Desenul de execuție al piesei
2. Fișa materialului (LDPE)
Materialul utilizat pentru realizarea reperului prezentat în desenul de execuție de mai sus este
Polietilena de joasa densitate (LDPE)

Polietilenele sunt polimeri termoplastici rezultati din polimerizarea monomerului etilena. Structura
macromoleculara a acestora este liniara, cu un numar mai mic sau mai mare de ramificatii. Polietilenele fabricate prin
diverse tehnologii se deosebesc intre ele prin valorile unor caracteristici precum: masa moleculara, gradul de
ramificare, cristalinitate, densitate, proprietati mecanice, proprietati termice, etc.

Polietilena de joasa densitate are o rezistenta mare la impact, o rezistenta modesta structurala si o rezistenta
buna la atacul numeroaselor chimicale. Este procesata in principal prin centrifugare, suflare si injectie.

LDPE-ul se prezinta sub forme de granule transparente, opace sau divers colorate si are un grad de
cristalinitate cuprins intre 40 – 50%.

Avantaje

 cost foarte scazut;


 rezistenta chimica excelenta;
 foarte buna procesabilitate;
 rezistenta inalta la impact la temperaturi joase;
 absorbtie de apa foarte scazuta;
 recomandata pentru industria alimentara si medicamentelor;
 poate fi transparenta sub forma de folie subtire.
3. Analiza funcțională a produsului

Reperul de realizat prin injectare este un capac de formă și dimensiuni prezentate în desenul de
execuție, folosit pentru etanșarea rezervorului de alimentare a unui motor termic cu ardere internă.
Datorită faptului că acesta etanșează un rezervor de combustibil, este imperios necesar ca polimerul
din care este realizat acesta să prezinte rezistență bună la coroziune/dizolvare cu combustibilul din
rezervor, în speță benzină. Pe lângă o rezistență bună la benzină, datorită faptului că etanșarea are
loc prin strângere și nu prin înfiletare iar manevrarea acestuia este frecventă, este necesar ca
polimerul să prezinte o rezistență bună a suprafeței a.î acesta să nu se deterioreze repede din cauza
zgârieturilor și a uzurii.

Suprafața exterioară E a capacului alături de suprafața C situată în continuarea acesteia constituie


partea cu care se manevrează capacul. În același timp suprafața E este suprafața exterioară vizibilă în
permanență. Aceste două considerente impun necesitatea obținerii unei calități crescute a
suprafeței E. Capacul vine în contact cu alezajul rezervorului prin suprafețele B și D, lucru care
conduce la necesitatea unor toleranțe dimensionale și de poziție a acestor două suprafețe.

Având în vedere necesitățile și observațiile rezultate în urma analizei funcționale a reperului realizată
mai sus, s-a întocmit următorul tabel:

Suprafața, cota asociată Aspect Finisare, precizie dimensională, toleranțe de poziție.

- nu necesită precizie dimensională


Caracterizată de cota A suprafață interioară - nu necesită finisare
- nu necesită toleranțe de poziție
- necesită toleranțe la cota nominală
Caracterizată de cota B suprafață de montaj - necesită toleranță de poziție:
- la concentricitate cu supr. C
- la perpendicularitate cu suprafața între care este cota D
- nu necesită precizie dimensională
Caracterizată de cota C suprafață exterioară - nu necesită finisare
- necesită toleranțe la cota nominală
Caracterizată de cota D suprafață de montaj - nu necesită finisare

- nu necesită precizie dimensională


Caracterizată de cota E, de suprafață exterioară, cu - nivel ridicat de finisare a suprafeței coresp. din matriță
rază 35mm. rol estetic și funcțional (lustruire)
- nu necesită toleranțe de poziție
- nu necesită precizie dimensională
Caracterizată de cota F, de suprafață interioară - nu necesită finisare
rază 14mm. - nu necesită toleranțe de poziție
- nu necesită precizie dimensională
Caracterizată de cota G, de suprafață exterioară - nu necesită finisare
rază 3mm. - nu necesită toleranțe de poziție

4. Stabilirea volumului de material Vp, necesar pentru realizarea unei produs.

Materialul (LDPE) a fost adaugat in software-ul CATIA V5R19 rezultand o masa a piesei de 10.68 g
5. Stabilirea timpului de răcire, tr, și a duratei ciclului de injectare t.
a. determinarea timpului de răcire prin metoda analitică

A ∗ s2 0,23 ∗ 72
11,27
tr = 4 ∗ a =
4 ∗ 7,4 ∗ 10−2 = 38,86 ≈ 39 secunde
0,29
unde:
𝑇𝑝 − 𝑇𝑚 90 − 60 30
𝐴= = = = 0,23
𝑇0 − 𝑇𝑚 190 − 60 130
𝑠 = 2 𝑚𝑚
7,4
𝑎 = LDPE = 7,4∗ 10−2 =
100

t ≅ 2 ∗ tr = 39 < t < 130 ⇒ 𝐭 = 40 𝐬𝐞𝐜𝐮𝐧𝐝𝐞

6. Alegerea mașinii de injectare

Mașina de injectare utilizată este ENGEL Victory 200/50. Specificațiile acesteia sunt prezentate în
tabelul următor:
7. Stabilirea numărului de cuiburi în matriță
8. Stabilește modul de amplasare a cuiburilor
Amplasarea celor patru cuiburi se face de o parte și de alta a duzei de injectare, lăsând o
distanță de 20 mm între cuiburi.
9. Stabilirea planului de separație

Planul de separație trebuie poziționat în secțiunea de întindere maximă, astfel încât să se poată
realiza deschiderea matriței și îndepărtarea piesei din aceasta fără ruperi de material. În urma
acestei recomandări, am stabilit ca planul de separațiesa fie pozitionat ca in figura ilustrata mai
jos.Au fost adaugate si unghiurile de draft al piesei de 2◦si a fost facuta analiza extragerii piesei
neexistand zone indicate de culoarea rosie(care nu pot fi extrase din matrita).

Analiza draft
10. Alegerea tipizatului
11. Dimensionarea traseului de curgere
A. Alegerea diametrului duzei
Se face în funcție de:

- masa materialuli plastifiat (în grame) ce tranzitează duza;


- tipul materialului polimeric

𝑑0 = 3 𝑚𝑚
𝐿 = 10 ∗ 3 = 30 𝑚𝑚
B. Configurația secțiunii transversale a canalului de distribuție

ℎ = 0,66 ∗ 𝑑 = 0,66 ∗ 3= 2 𝑚𝑚
𝑑 3
=
2 2 = 1,5 𝑚𝑚
C. Dimensionarea digului
- „digul” reprezintă forma geometrică (cavă) care face legătura dintre canalul de
distribuție și cuib
- alegerea dimensiunilor se face la valori minime a.î, după executarea matriței și
încercarea acesteia, în caz de nevoie secțiunea de curgere să poate fi mărită.
𝑚𝑎𝑠𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖 = 10.68 𝑔
diametrul digului, 𝒅′ = 𝟎, 𝟖 𝒎
lungimea digului, 𝒍′ = 𝟐 𝒎𝒎

D. Dimensionarea sistemului de răcire.


Matrița de injectare lucrează de fapt ca un schimbător de căldură. Viteza de transfer termic
este influențată de:
- materialul din care sunt confecționate plăcile matriței
- condițiile pentru manifestarea fenomenelor de convecție/radiație (întinderea și
calitatea suprafețelor, izolarea termică etc)

𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑎 𝑝𝑖𝑒𝑠𝑒𝑖; 𝒂 = 2 𝒎𝒎


𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑢𝑖𝑏 ș𝑖 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙; 𝒃 = 20 𝒎𝒎
𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ț𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑒; 𝒄 = 25 𝒎𝒎
𝑑𝑖𝑎𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑛𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖; 𝒅 = 15 𝒎𝒎
12. Dimensionare cuib
𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙ă 𝜙50 𝑚𝑚 ≤ 150 𝑚𝑚 → 𝑡𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛ță 𝑑𝑒 ± 0,3% 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑡ă → 𝛿1 = ±0,5

𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑡𝑎 𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙ă 12 𝑚𝑚 ≤ 150 𝑚𝑚 → 𝑡𝑜𝑙𝑒𝑟𝑎𝑛ță 𝑑𝑒 ± 0,3% 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑜𝑡ă → 𝛿2 = ±0,2


𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙 LDPE ⟹ 𝑐% = 1,5 … 5 %, 𝐶𝑚𝑖𝑛=0,004, 𝑐𝑚𝑎𝑥 = 0,007, 𝑐𝑚𝑒𝑑 = 0,0055
 𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑡𝑎 50 ± 0,5 𝑚𝑚 ⟹ ℎ = 34, 𝛿1 = 0,1
34
𝐻= = 34,1880 𝑚𝑚 ≅ 34,19 𝑚𝑚
1 − 0,0055
(0,007 − 0,004)
∆ = 0,1 − 34 ∗ = 0,049
2

 𝑃𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑜𝑡𝑎 12 ± 0,2 𝑚𝑚 ⟹ ℎ = 12, 𝛿2 = 0,06


12
𝐻= = 12,066 𝑚𝑚 ≅ 12,07 𝑚𝑚
1 − 0,0055
(0,007 − 0,004)
∆ = 0,06 − 12 ∗ = 0,06 − 0,018 = 0,042
2

13. Forța de închidere necesară, Finec.


Mașina de înjectare pe care poate fi folosită matrița trebuie să fie capabilă a da forța de
închidere necesară pentru a ține matrița închisă la umplerea cuiburilor.
𝐹𝑖𝑛𝑐ℎ = 𝑖2 ∗ 𝑠
𝐹𝑖𝑛𝑐ℎ = 0,46 ∗ (10,98 ∗ 2) = 10,1 𝑡𝑜𝑛𝑒/𝑐𝑚2
𝐹𝑖𝑛𝑐ℎ𝑚𝑎ș𝑖𝑛ă = 500 𝑘𝑁

𝐹𝑖𝑛𝑐ℎ < 𝐹𝑖𝑛𝑐ℎ𝑚𝑎ș𝑖𝑛ă → 𝑚𝑎ș𝑖𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑗𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑠ă ț𝑖𝑛ă 𝑚𝑎𝑡𝑟𝑖ț𝑎 î𝑛𝑐ℎ𝑖𝑠ă 𝑝𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑑𝑎 𝑖𝑛𝑗𝑒𝑐𝑡ă𝑟𝑖𝑖

S-ar putea să vă placă și