Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial

Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

Profesori indrumatori:
Prf. Dr. Ing. Seghedin Nicolae
Prf. Dr. Ing. Gherghel Nicolae

STUDENT: Pintilie Petru-Daniel

GRUPA: 4401 B1

2010-2011
 Tema proiectului

Sa se proiecteze un dispozitiv SPECIAL in faza de documentatie de executie , pentru

prinderea unei piese din figura de mai jos , la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate , in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G 25 , iar programul annual
de fabricatie este de 60000 buc/an.

Tolerante STAS 12712-79

Material OLC 45
Scara 1:1
 Etapa I Analiza temei de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea
datelor initiale.

Faza 1.1 Analiza temei de proiectare:

Din programul anual de producie specificat rezult c producia are caracter de serie i prin
urmare se justifica concepia si proiectarea unui dispozitiv tehnologic de complexitate mare.
- Piesa face parte din cartegoria bucse, avand o complexitate scazuta ;
- Din desenul de executie al piesei reiese toate detaliile referitoare la la precizia de fabricatie ;
- Desenul de executia al piesei are toate cotele, nu are o rugozitate ridicata dupa burghiere ne fiind
necesara alta prelucrare.

Faza 1.2 Informerea initiala:

Informarea iniial are drept scop punerea de acord a proiectelor elaborate cu normele n
vigoare, precum i obinerea din literatura de specialitate a unor soluii constructiv-funcionale ce
ar putea fi utilizate pentru abordarea temei de proiectare. Ea ne ofer i sprijinul necesar unei
analize critice a acestor soluii n raport cu condiiile impuse n tema de proiectare.
n conceperea proiectului s-au analizat urmtoarele lucrri de specialitate (bibliografia) :
Nr. Denumirea
Schia soluiei constructiv-funcionale Sursa
Crt. soluiei

Mecanism de
[Conceptia si proiectrea
centrare i
reazemelor
strngere cu
1. dispozitivelor
prghii, pan
tehnologice]
multipl i 2
Pg. 770
flci de
prindere
 Mecanism de
centrare i
strngere cu [Construcia i
canal n exploatarea
spriral dispozitivelor vol. III.]
2.
Arhimede i Pg. 311
flci radiale
glisante

Dorn cu pene, [Construcia i

cuprindere pe exploatarea
flansa si dispozitivelor vol. III.]
3.
actionare
pneumatica Pg. 327

[-GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
4. dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg. 68
 [GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
Mechanism de exploatarea
tip bolt dispozitivelor
5.
asamblat prin tehnologice
presare Politehn. Iai, 2006]

Pg. 273

[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
Prisme mobile exploatarea
6. cu surub dispozitivelor
tehnologice
Politehn. Iai, 2006]
Pg.266

GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Construcia i
exploatarea
Bolt rigid
dispozitivelor
7. obisnuit cu
tehnologice
guler
Politehn. Iai, 2006
Pg. 273
 http://www.gerotools.ro/
Mecanism de webpages/produse/categ
8. centrare i orii-
strngere produse/dispozitive-de-
prindere.aspx

Mecanism de
centrare i
http://www.gerotools.ro/
strangere care
webpages/produse/categ
are si
9. orii-
dispozitiv de
produse/dispozitive-de-
divizare
prindere.aspx

http://www.gerotools.ro/
Mechanism de
webpages/produse/categ
tip mandrina
10. orii-
cu strangere
produse/dispozitive-de-
fina
prindere.aspx
 http://www.gerotools.ro/
webpages/produse/categ
Mecanism de orii-
centrare i produse/dispozitive-de-
strangere care prindere.aspx
10.
are si
dispozitivizare
la 90

[GHERGHEL N. SI
SEGHEDIN G,
Dorn Construcia i
autocentrant exploatarea
cu buc dispozitivelor
11.
elastic tehnologice
pentru piese Politehn. Iai, 2006]
scurte.
Pg. 281
 Faza 1.3 Stabilirea datelor initiale:
Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
Date legate de pies:
- piesa face parte din familia de piese 2 (bucse), clasa 2 (cu flansa), grupa 1(cu gauri axiale)
[Indrumar de proiectarea adispozitivelor vol. 2. An 1992]
- Piesa poate indeplini rolul de ghidaj la o anumite operatii
- material OLC 45 STAS 88080 STAS 3611-88, [extras STAS 880-80]

Proprietatile fizico-mecanice a materialului OLC45

Marca 16

Otelului Rp0,2 Rm A5 Duritatea r c c

[N/mm2] [N/mm2] [%] HB [daN/mm2]

OLC45 Min. 400 Min. 660 Min. 17 220 65 50 30

Compozitia chimica a materialului OLC45:

Otel Clasa Marca Compozitie chimica in %

C Mn Si P S Cr Ni Cu As
max max max ma ma ma
x x x
Carbon Imbunatatire OLC45 0.42- 0.50 0.17 0.04 0.04 0.3 0.3 0.3 0.3
de 0.50 - -
calitate 0.80 0.37

Tratamente termice si termochimice ale otelurilor carbon de calitate:

Marca Forjarea Recoacere de Normalizarea Calirea Revenirea

C inmuiere
C Racire C Racire C Racire C Racire
OLC45 850 680 Cuptor 830 Aer 830 Apa 450 Aer
1100 ulei 510
700 850 850

caracteristici fizice: masa specifica =7810kg/m3, conductivitatea termica

= 29,41 W/m C la temperatura T = 1000 C caracteristici mecanice: Duritatea dupa recoacere
este maxim 197 daN/mm2, dupa calire intre 62-65 HRC, iar dupa revenire intre 58-62 HRC;
- dimensiuni: masa 2,465 kg; volumul = 307090,682 mm^3
- caracteristicile suprafeei de prelucrat
 2. Date legate de scula:
- doua burghie elicoidale cu 8 mm
[Colectie STAS (Scule aschietoare si port scule pentru prelucrarea modelelor VOL I)]

Caracteristicile sculei :
Tip Unghi Unghi la Tip Grosime Ingrosar Arie Material Recomandari
elicie varf ascutire miez e miez canale de utilizare
N normala Normala Normala Normala Normala Otel aliat si
nealiat , fonta

in care :
L este lungimea totala a burghiului
l lungimea danturi burghiului
b diametru burghiului
 L= 117 [mm]
l= 15 [mm]
d=8[mm]
 [Institutul romn de standardizare Scule achietoare i portscule pentru prelucrri metalice, vol
I, (Colecie STAS), Ed. Tehn. 1986]

Faza3. Date legate de masina-unealta:

masina de gaurit G25 Infratirea Oradea [Indrumar de proiectarea adispozitivelor vol. 2
din1992]
a. Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;
b. Arborele principal al masinii de gaurit G25
 a. b.

c. Masa mansini unelte

d. Forma canalelor la masa masini unelte

CARACTERISTICA U.M. G25

Diametrul de gaurire conventional in otel cu
mm 25
r=60daN/ mm2
Diametrul de gaurire conventional in fonta cu
mm 32
r=18daN/mm
Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu
mm 49,5
regimul de aschiere
Adancimea de gaurire mm 224
Cursa maxima a pappusii pe coloana mm 280
Capul arborelui principal -- STAS 1659-50
Conul arborelui principal -- Morse 4
Cursa maxima a arborelui principal mm 224
Distanta intre burghiu si coloana mm 315
Distanta maxima intre arboreal principal si masa mm 710
Distanta maxima intre arboreal principal si placa de
mm 1120
baza
Suprafata mesei mm2 425x530
Numarul de coloane T de pe masa -- 3
Profilul canalelor T de pe masa -- 12 STAS 1385-70
Suprafata placii de baza mm 560x560
Numarul de coloane T de pe placa de baza -- 2
Profilul de coloane T de pe placa de baza -- 18 STAS 1358-70
40; 56; 80; 112; 160; 224;
rot/mi
Gama de turatii a arborelui principal 316; 450; 630; 900; 1250;
n
1800;
rot/mi 0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;
Gama de avansuri
n 0.53; 0.75; 1.06; 1.50
Puterea electromotorului principal kW 3
rot/mi
Turatia electromotorului principal 1500
n
Puterea motorului pompei de raciere- ungere kW 0.15
rot/mi
Turatia motorului de raciere-ungere 3000
n
Greutatea masinii kg 1100
Gabaritul masinii mm2 2680x1487x660
 Faza 4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):
- subler;
- echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran;

- ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm

Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre
planele adiacente n limitele lungimii de referin

Faza 5. Date legate de accesorii:

Masina poate fi dota si cu un dispozitiv de divizare, acest element auxiliar ce intra in ansamblul
dispozitivul este indexorul. Acesta permite divizarea celor patru poziii ale dispozitivului .
 FAza 6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat
Piesa nu are gabarit mare avind dimensiuni mici , piesa se poate manipula cu mana.

Faza 7. Date legate de regimul de lucru:

- adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi;
- scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;
- adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare t = D/2 = 4;
- avansul de aschiere

S= Ks Cs D0,6 [ mm/ rot] , In care: KS- coeficient de corectie Cs- coeficient de avans

D- diametrul burghiului

KS= 0.8 ; Cs= 0,063; D= 8 mm; sub

S = 0.8 0,063 80.6 = 0,175 mm/ rot

Din gama de avansuri a masinii de gaurit G 25 se alege avansul:

S= 0,19 mm/rot.

Cv d q HB 360 80.65 210

- viteza de aschiere V= k m k 1 = 1 0.56=38.83 m/min.
T m t x s y 100.2 4 0 0.170.75

1000 v 1000 38.83

-Turatie: n= = =1544 rot/min. Se adopta ca fiind n= 1250 rot/min
d 8

- Conditii de racire ungere

- Forma aschiei

Faza 8. Date legate de solicitarile la prelucrare, control ansamblare etc.

 pentru forta axiala:
Fax=CFDXFsYFKF

KF=K1K2K3K4

K1=1(tab.6.35); K2=1.22 (tab.6.36); K3=1 (tab.6.37); K4=1 (tab.6.38)

KF=11,2211=1,22

Fax=746.410.140.71.22144.44[daN]

pentru momentul de aschiere la gaurire :

Mas=CMDXMsYMKm

KM=K1K2=1.22

Mas=29.66.41.90.190.81.22=319.41320[daNmm]

pentru puterea necesara gauririi:

M n 320 1250
P= = =0.51 [kw]
974000 974000 0.8

In care: = 0.8

Pentru ca regimul de aschiere calculat sa poata fi utilizat pe masini-unelte trebuie

indeplinita conditia: P PME

PME puterea motorului electric de antrenare a M.U

Este indeplinita conditia, deoarece PME = 3 KW; atunci avem:

 P< PME

0.51 kw < 3 kw

- masa 1.082 kg - centru de masa x = 0.00mm

- forta =m g =10.614 N y = 0.00 mm
g forta gravitationala z = 26.63 mm
g= 9.81 - Volumul: V = 138748.44 mm3
- moment de inerie 0

Faza 9. Date legate de norma de timp

t pi 15
tb t a t dt t do t on 0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,545 min
NT = n 50
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
tb = s n 0,3 400
ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,42+1+0,15 = 1,57 min
Tn = Tb + Ta + Ton + Td + Tpi/n (min) unde:
Tn - timpul normat pe operatie (min)
Tb - timpul de baza sau de masina (min)
Ta - timpul auxiliar sau ajutator (min)
Ton - timpul de odihna si necesitati firesti
Td - timpul de deservire tehnica si organizatorica (min)
Tpi - timpul de pregatire - incheiere
n - lotul optim de piese care se prelucreaza la aceiasi masina in mod continuu
Tb + Ta = Tef (To) - timpul efectiv sau operati
Timpul de baza se calculeaza cu formula:
Tb = Lc/vs i = L + L1 + L2 i/n s (min) in care:

Lc - lungimea de calcul (min)

vs - viteza de avans (mm/min)
i - numarul de treceri.
L - lungimea semifabricatului (mm)
L1 - lungimea de angajare a sculei (mm)
L2 - lungimea de iesire a sculei (mm)
 n - numarul de rotatii pe minut

ton = 3,5 min tpi = 15min ta3 = 0,15 min

tdt = 2,5 min ta1 = 0,52 min
tdo = 1,2 min ta2 = 1,1 min
[Pico C . a. Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere (2), Ed. Tehn.,
Bucureti, 1982]

Faza 10. Date legate de volumul productivitati

- Volumul anual de prooductie este de 60.000 buc./an.

- Productia este de serie mare
- Numarul pieselor din lot n 50
- Piesa se prelucreaza intr-un singur schimb
- Timpul disponibil pentru proiectare: 7 3+ 6 3=39 ore;
7 numarul de laboratoarelor de proiectare
1.5 2=3 numarul de ore pe sedinta
6 numarul de etape progamate
3- ore de lucru pentru fiecare etapa
Etapa 2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-
E). STABILIREA SOLUIEI DE principiu (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

Faza 2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare

etc.), ce va sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:
Nr. Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP) Avantaje Dezavantaje
crt.
Deumirea Schita
0 1 2 3 4
1. Prelucrarea nu necesita cap necesita
succesiva, a unei multiax ; trasare
piese din aceeasi nu necesita in punctare;
prindere, piesa general dispozitiv timpi ajutatori
este orientata si de prindere a de orientare
stransa cu piesei; strangere
ajutorul ridicati
dispozitivelor de grad foarte
pe MU sau scazut de
folosind utilizare a puteri
elemente si masinii unealte;
accesorii ale MU timpi de baza
ridicat;
2. Prelucrarea nu necesita cap precizie
succesiva, fara multiax ; scazuta;
divizare dupa nu necesita in timpi ajutatori
sablon a unei general dispozitiv de orientare
piese din aceeasi de prindere a strangere
prindere, piesa piesei; ridicati
este orientate si nu necesita grad foarte
stransa cu trasare-punctare scazut de
ajutorul utilizare a puteri
dispozitivelor de masinii unealte;
pe MU sau timpi de baza
folosind ridicat;
elemente si
accesorii ale MU

3. Prelucrarea nu necesita necesita cap

simultana cu trasare-punctare; multiax;
divizare, piesa timpi de necesita
este orientate si divizare scazuti; dispozitiv de
stransa cu precizie prindere a
ajutorul ridicata; piesei cu
dispozitivelor de timpi de baza divizare ;
pe MU sau scazuti;
folosind grad foarte
elemente si ridicat de utilizare
accesorii ale MU a puteri masinii
unealte;
4. Prelucrarea nu necesita necesita cap
simultana a unei trasare-punctare; multiax;
piese din aceeasi nu necesita necesita
prindere, piesa dispozitiv de dispozitiv de
este orientate si prindere a piesei prindere a
stransa cu cu divizare; pieselor
ajutorul precizie
dispozitivelor de ridicata;
pe MU sau timpi de baza
folosind scazuti;
elemente si grad foarte
accesorii ale MU ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

5. Prelucrarea a nu necesita necesita cap

doua piese din trasare-punctare; multiax;
aceeasi prindere, necesita necesita
piesa este dispozitiv de dispozitiv de
orientate si prindere a piesei prindere a
stransa cu cu translare; pieselor
ajutorul precizie
dispozitivelor de ridicata;
pe MU sau timpi de baza
folosind scazuti;
elemente si grad foarte
accesorii ale MU ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;
6. Prelucrarea a nu necesita necesita cap
doua piese trasare-punctare; multiax;
simultana din timpi de necesita
aceeasi prindere, divizare scazuti; dispozitiv de
piesa este precizie prindere a
orientate si ridicata; piesei cu
stransa cu timpi de baza divizare ;
ajutorul scazuti;
dispozitivelor de grad foarte
pe MU sau ridicat de utilizare
folosind a puteri masinii
elemente si unealte;
accesorii ale MU
7. Prelucrarea a nu necesita necesita cap
patru piese trasare-punctare; multiax;
simultana din timpi de necesita
aceeasi prindere, divizare scazuti; dispozitiv de
piesa este precizie prindere a
orientate si ridicata; piesei cu
stransa cu necesita divizare ;
ajutorul dispozitiv de
dispozitivelor de prindere a piesei
pe MU sau cu translare
folosind timpi de baza
elemente si scazuti;
accesorii ale MU grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

Faza 2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare.

Nr. Criteriul Unitati partiale pentru SP-TP numarul:

Crt.
1 2 3 4
1. Precizia suprafetelor prelucrate 0 5 10 10
2. Gradul de uniformitate a strangerii 10 10 10 10
pieselor
3. Precizia ceruta suprafetelor de strangere a 10 10 10 10
pieselor
4. Gradul de utilizare a puter disponibile a 0 0 0 7
MU
5. Necesitatea trasarii-punctarii 0 0 10 10
6. Necesitatea cap multiax 10 10 10 0
7. Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei 10 0 0 0
8. Timpi ajutatori de OP si S 0 0 4 5
9. complexitatea dispozitivului de prindere 10 9 8 10
a pieselor
Durabilitatea sculei 5 5 5 7

Total 55 49 67 69
 Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr. 1: Prelucrarea succesiva, a unei piese
din aceeasi prindere, piesa este orientata si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind
elemente si accesorii ale M-u

Faza 2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n

timpul disponibil i poate fi folosit;
diispozitivuluiSchema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari

Pozitia piesei Orizontala

Modul de prelucrare
al suprafetelor de
acelasi tip sau de tip
diferit
Cu o
Numarul 1
scula
pieselor
Cu mai
prelucrate
multe
simultan
scule
Numarul Pe un
1
pieselor rand
prelucrate Pe mai
1. din aceeasi multe
prindere randuri
Numarul posturilor
1
de lucru
2. Tipul de dispozitiv, dupa gradul de universaliate Dispozitiv demontabil
Dispozitiv existent sau care poate fi achizitionat in timp util si
3.
poate fi folosit
Special cu actiune macanizata
4. Gradul de mecanizare a dispozitivului
(semiautomat)
Etapa 3. Elaborarea schemei optime de orientare-pozitionare si proiectarea
elementelor de orientare-pozitionare sau de orientare pozitionare si
strangere (rezemelor)
Faza 3.1 Elaborarea schemelor de orientare si pozitionare tehnic posibile (SOP-
TP)

Faza 3.1.1 Elaborarea schitei fazeipentru care se proiecteaza dispozitivul

Numrul, Nota-rea Bazele de Reazemele Gradele de

forma, poziia i con-form ori-entare utilizate pentru libertate
mri-mea schiei deter- ma-terializarea nlturate
suprafee-lor, operaiei minate de bazelor de Bazele de piesei
muchiilor i sau fazei su- orientare orientare Simbolurile bazelor de ori-e
punctelor de prafeele, materi-alizate reazemelor
ori-entare ale mu-chiile i de reazeme
piesei punctele de
orientare
ale piesei
1 2 3 4 5 6 7
E Baza de O suprafata Un plan de 3g
orintare intinsa actionare a 2r+1t
exterioara sau reazemului
O suprafata interioara
cilindrica plana 3 reazeme
simple cu
suprafata active
 plana redusa

Planul
determinat de 3
pct pe supraf
active ale
reazemelor
O suprafata D Baza de Dorn Sau bolt O suprafata 2t
cilindrica cotare de reazem cilindrica
cuprinzatoare cilindric scurt interioara
(interioara ) rigid
scurta

O muchie H Baza de Dorn , bolt de O suprafata

circular plana cotare reazem nerigid cilindrica
interioara cu mobilitate interioara
lineara
O suprafata H Baza de Mechanism de O suprafata
cilindrica cotare orientare fixare cilindrica
cuprinsa cu elemente interioara
interioara scurta mobile sau cu
elemente
elasice tip dorn
O suprafata D Baza de O bucsa de `Un punct pe
cilindrica orintare reazem 2t
curinsa cilindrica scurta
exterioara
scurta axa de
simetrie a
suprafeti
active

O muchie A Baza de O bucsa conica Centare si

circular orintare scurta auto sprijin
exterioara reglabila liniar transversal
O suprafata H Baza de O prisma de Un punct
cilindrica orintare reazem ingusta continut in 2g
interioara scurta O dreapta in directia 2t
panul de determinate
simetrie al de ints
supraf active actiuni ale
reazemului

O suprafata D Baza de Mechanism de O suprafata

cilindrica orintare orientare fixare cilindrica
cuprinsa cu elemente exterioara
exterioara mobile altele
scurta decat prismele
sau cu elemente
 elastic tip
mandrina
Doua suprafete D Baza de O suprafata O suprafata 2g
plane exterioare cotare plana exterioara plana 1t+1r
exterioara

Faza 3.1.2. Evidenierea condiiilor de precizie (C/CPG) impuse suprafeelor de

prelucrat, controlat, asamblat etc
Suprafata sau elem. definitoriu (punct

Tipul preciziei explicita, implicita

Notarea conditiei

sau nu (DA, NU)Daca este conditie determinanta CD

conditie in mm Toleranta (abat max. Admisa) la
dimensionala(cota) ,de poz. Relativa,

determina BCSuprafata sau suprafete care

cupr. Sau cu ce t se aprox.De unde sa luat toleranta (din desen

Baza de cotare BC (punct sau centru,

sau din STAS 2300-88) in ce t este
sau centru, dreapta sau axa plan de
simetrie)al supraf de prelucrat

dreapta sau axa, plan)

Conditia de precizie:
de forma (cote simboluri)

C1. Generatoar 85/2 explicit 0.0 DIN A G DA Da pozitia relativa a supraf

ele 35 STAS influenteaza precizia de pre
suprafeti B
C2. Suprafata implicit 0.0 Din G G DA Da pozitia relativa a piesei
B a 3 STAS conditii piesa nu se conside
C3. Suprafata explicit 0.0 Din E A DA Da pozitia relativa a supraf
B 3 STAS procesul de orientare
C4. Suprafata implicit 0.0 Din E E NU Da pozita relativa dar supra
A a 3 STAS cu conditia C2
C5. Suprafata implicit 0.0 Din F H NU Da pozitia relativa dar este
B a 3 STAS
 Faza 3.1.3. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare
pozitionare

Conditii (C) Gradele de libertate ale piesei

Translatii Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz
Conditii de precizie + + +
determinate (CD)
+ + +

Conditii Asigurarea inchideri fortelor de + + + +

suplimentar aschiere, centrifugale, de inertie si de
e strangere prin elementele de orientare
sau de orientare si strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor + + + + +
aschietoare (a cursei avansurilor),
pentru cresterea productivitatii
prelucrarii
Total conditii +
Tipul schemei de orientare necesara Orientare cu motivatie tehnico-economica,
incompleta

Faza 3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor

Numarul,tipu,
forma, si Notarea Daca este Daca se alege justificare
marimea conform sau nu sau nu ca
elementelor schitei suprafata suprafata de
geom. ale piesei operatiei det. a bazei orientare
ce ar putea servi sau fazei de cotare (DA , NU )
ca suprafete de (DA , NU )
orientare
O suprafata pana A DA DA Introducerea piesei pe suprafete de
inelara orientare
O suprafata B DA NU Are o lungime mica
cilindtica Nu asigura stabilirea piesei pe element
interioara de orientare
O suprafata C DA NU Are lungime mica
cilingrica Nu asigura stabilirea piesei pe element
exterioara de orientare

O suprafata D DA Da Sigura stabilirea piesi pe element fiinf

cilindrica considerata baza de orientare
exterioara
O suprafata pana E NU DA Asezarea piesei pe suprafata de
inelara orientare
O suprafata D NU Da Sigura stabilirea piesi pe element fiinf
cilindrica considerata baza de orientare
interioara
O suprafata pana H NU NU Introducerea piesei pe suprafete de
inelara orientare
Axa de simetrie G DA NU -
 Faza 3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-
TA

Faza 3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa

Abaterile de orientare pozitionare admisibile Aopa reprezinta fractiunile din tolerantele conditiilor
de precizie ce trebuie asigurate prin orientare pozitionare sau conditiilor de precizie determinate (CD),
afectate abaterilor de orientare pozitionare a pieselor din dispozitiv.
In spatiul actual al cunostintelor abaterile de orientare pozitionare admisibile Aopa se pot
determina cu relatia:
1 1
Aopa TCD
2 3

Conditia de precizie Relatia de calcul a Eroarea maxima de

determinanta(CD) Toleranta in oa(CD) orientare la conditia
D- CD oa [mm]
conditia C
TCD
[mm]
0.03 1 0.015
oa TCD
2
0.03 1 0.015
oa TCD
2

Faza 3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop

Abaterile (erorile) de orientare-pozitionare ,,reale Aopr sau, pe scurt, abaterile (erorile)
de orientare-pozitionare Aop se definesc ca fiind componente ale abaterilor (erorilor)
de prindere (orientare-pozitionare si strangere) , cauzate de necoincidenta bazelor de orientare-pozitionare
materializate de reazemele dispozitivului (BOPMR) cu bazele de cotare BC (bazele de referinta
constructive; bazele de proiectare) aleconditiilor de precizie determinante CD impuse suprafetelor de
prelucrat (controlat, asamblat etc.) ale pieselor, la orientarea-pozitionarea acestora in dispozitive integrate
in sisteme tehnologice reglate la ,, dimensiune (cota).
 Utilitati partiale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (SO-TA) nr:

Uik Uik Uik Uik

Criteriu Ujk Ujk Ujk Ujk
Nr crt

1. Grad de normalizare a reazemelor 5 6 11 6 7 13 6 6 12 6 7 13

2. Complexitate constructiv a 9 40 49 7 8 15 6 40 46 7 8 15
reazemelor
3. Uurina asamblrii 6 6 12 8 8 16 3 6 9 8 8 16
4. Tehnologicitatea 9 12 21 9 7 16 5 12 17 9 7 16
5. Rezistena la uzur 5 5 10 6 3 9 8 5 13 6 3 9
6.. Uurina accesului sculei la supraf. 6 7 13 5 8 13 3 7 10 5 8 13
de prelucr.
7. Uurina evacurii achiilor 3 5 8 8 2 10 9 5 14 8 2 10
8. Uurina curirii dispozitivelor 4 4 8 3 2 5 7 4 11 3 2 5
9. Manevrabilitate 6 7 13 5 8 13 3 7 10 5 8 13
10. Grad de securitate a muncii 8 3 9 7 6 13 9 3 12 7 6 13
11. Grad de adaptabilitate la schimbarea 5 8 13 8 6 14 9 8 17 8 7 15
prod.
12. Uurina exploatrii 8 6 14 7 5 12 6 6 12 7 3 10
13. Uurina ntreinerii i reparrii 3 8 11 7 5 12 6 8 14 7 8 15
14. Timpii de introducere i de scoatere 5 5 10 4 9 13 9 5 14 4 6 10
a pieselor de pe reazem
15. Timpul necesar proiectrii r 6 6 12 8 8 16 3 6 9 8 8 16
16. Timpul necesar execuiei r 8 5 13 7 6 13 9 5 14 7 5 13
17. Utiliti totale (globale) 96 133 23 105 98 203 101 133 23 105 96 201
9 4
 Faza 3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de
orientare-poziionare

Faza 3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate

reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);

mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn

2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:

2.1.1. cu flci (bacuri);
2.1.2. cu bile;
2.1.3. cu role;
2.1.4. cu plunjire (tije);
2.1.5. cu prghii (bride);
2.1.6. cu pene (lamele);

2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:

2.2.1. cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.2. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.3. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
2.2.4. cu inele elastice (arcuri-disc; arcuri-taler; arcuri-farfurie; aibe elastice);
2.2.5. cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci.

Nr. crt. Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

1.1 Reazeme plane

Cepuri
1.2

Placute (placi)
 Inel
1.3

1.4 Corp dispozitiv

2.1.1 Mecanism de centrare-strangere tip dorn

Cu elemente de centrare-strangere rigide
Cu pene

2.1.2 Cu bile

2.1.3 Cu role
2.1.4 Cu plunjire

2.1.5 Cu parghii

2.1.6 Cu pene (lamele)

2.2.1 Cu bucse elastic netede

2.2.2 Cu bucse elastic sectionate

2.2.3 Cu bucse elastice cu nervure

 2.2.4 Cu inele elastice

2.2.5 Cu membrane elastic

Faza 3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme

Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.

Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
 intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;
Pentru reazem tip dorn vom folosi elemente elastice de tip bucsa elastica sectionata

Avand doua tipuri de bucse pe care le pot alege.

Una dintre ele este Bucsa elastica sectionate unilaterala, cu guler, pentru dornuri prezentata in
figura urmatoare :

pe care o voi modifica pentru piesa de prelucrat, prezentata in figura urmatoare

Voi opta pentru bucsa bilaterala cu mecanism de deblocare pentru ca aceasta bucsa
se poate mecaniza usor si va putea mateariliza bazele de cotare ale piesei cerute de
conditiile determinante.

Faza 3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor

Material: OSC 10 STAS 1700-90

Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 40-032

Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 59-61
 Faza 3.4.4 Dimensionarea reazemelor

D1=95 mm
l1= 42 mm
l2=45 mm
l3=100mm
=35
d2 = 89 mm

d = 70 mm
L = 132 mm
d1 = 83 mm
D = 112 mm
Faza 3.4.5Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor
reazemelor

limitValoarea abaterii
strngereElement de orientare-

Cmpuri de tolerane

limit i toleranele
sau extras abaterile
STAS ul din care
Condiii de precizie

0 , 018
Buc elastic secionat pentru mandrinare

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active H7 0 STAS 8100/2 88

Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
h6 - STAS 8100/2 88
active
Unghiul suprafeei conice - 12 -
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa - 0,01 -
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
- 0,01 -
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
- 0,01 -
fa de suprafaa cilindric activ
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active
- 0,005 -
fa de suprafaa conic

Rugoziti:
 Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m
Faza 3.4.6 Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor

Indicaii referitoare la starea suprafeelor:

piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

Faza 3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de

amplasare a reazemelor
Elemente componente:
1. corp 3. disc
2. membrana 4. rulment
5. stifturi 14. maner
6. pahar 15. clichet
7. bucsa elastica 16. disc divizor
8. suport 17. racord
9. bucsa 18. fixator
10. resort 19. arc
11. arbore 20. piesa
12. bucsa elastica 21. burghiu
13. cama
 22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

37. Etapa 4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE

STRNGERE

38. (SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I

MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTARE-
poziionare (CENTRARE)-STRNGERE
39.
 40.
41. Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n
regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare
(montare);
fore i momente masice;
fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);
fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu
reazemele);
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:
principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;
direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:
dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;
cursele de strngere (slbire) Cs;
elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.
42.

43.

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.Faza 4.1 Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)

52.
53. Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a
forelor de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare,
suplimentare) care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de
prelucrare.
54.
 55.
56.
57. 58. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) 59. Fore de strngere
N

60. 61. 64. a) Piesa s nu se deplaseaz pe

direcia axial datorit forei P
K P
65. S= =
z a
3.51 144.44
=844.974 [daN]
3 0.2
66. Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
67.
Si S 844.974
= = =3.842
A0i D 2
70
daN/mm2
62. Mecanism de centrare strngere tip mandrin 68.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
63. Z=3 puncte de strangere
daN/mm2
69.
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia
la rezistena la strivire
70. b) Piesa nerezemat frontal sa nu
se roteasc datorit momentului
Me
2K M
78. K0=1.5 0=0.2 71. S= =
z t d
79. K1=1.2 t =0.2 2 3.51 320
r =0.2 =53.4857
80. K2=1 3 0.2 70
81. K3=1 P=144.44 72. Verificarea condiiei la rezistena
82. K4=1 Me=320 la strivire
83. K5=1.3 K=3.51 73.
84. K6=1.5 Si S 844.974
= = =0.054
85. A 0 i D2 702
daN/mm
74.
0.054 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
75. Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete
condiia la rezisten
76.
87.
88.
89.Se adopta S= 844,974[daN]
90.
91.
92.
93.
94.
95.
96.
97.
98.
99.
100.
101.
102.
103. 104. Scheme de strngere tehnic posibile 105. Fore de strngere
N (SS-TP)

106. 118. a) Piesa s nu se

deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
119. S= =
z a
3.51 144.44
=633.730 [daN]
4 0.2
120.Verificarea condiiei la rezisten la
107. strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
121.
Si S 633.730
= = =2.881
A0i D 2
70
daN/mm2
122.
2.881 daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
123.
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia
la rezistena la strivire
124. b) Piesa nerezemat
108.Mecanism de centrare strngere tip mandrin frontal sa nu se roteasc datorit
109. Z= 4 puncte de strangere momentului Me
110. K0=1.5 0=0.2 2K M
125. S= =
111. K1=1.2 t =0.2 z t d
112. K2=1 r =0.2 2 3.51 320
=40.114
113. K3=1 P=144.44 4 0.2 70
114. K4=1 Me=320 126. Verificarea condiiei la
115. K5=1.3 K=3.51 rezistena la strivire
116. K6=1.5 127.
117. Si S 633.730
= = =0.0411
A 0 i D2 70
2

daN/mm
128.
0.0411 daN /mm 2 Pa=10
daN/mm2
129. Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la
rezisten
130.
131.
132.
133.
134.
135.
136.

137.
138.
139.
140.
141.
142.
143.
144.
145.
146.
147.
148.
149.
150.
151. 152. Scheme de strngere tehnic posibile (SS- 153. Fore de strngere
N TP)

154. 155. 158. a) Piesa s nu se

deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
159. S= =
z a
3.51 144.44
=422.487 [daN]
6 0.2
160.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
161.
Si S 422.487
= = =1.921
156.Mecanism de centrare strngere tip mandrin A0i D 2
70
157.Z=6 puncte de strangere daN/mm2
172. K0=1.5 0=0.2 162.
3.842 daN /mm 2 Pa=10
173. K1=1.2 t =0.2 daN/mm2
163.
174. K2=1 r =0.2 Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia
la rezistena la strivire
175. K3=1 P=144.44
164. b) Piesa nerezemat
176. K4=1 Me=320
frontal sa nu se roteasc datorit
177. K5=1.3 K=3.51
momentului Me
178. K6=1.5
2K M
179. 165. S= =
z t d
 2 3.51 320
=53.4857
6 0.2 70
166. Verificarea condiiei la
rezistena la strivire
167.
Si S 422.487
= = =0.027
A0i D 2
70
2

daN/mm
168.
0.027 daN /mm 2 Pa=10
2
daN/mm
169. Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
170.
181.
182.
183.
184.
185.
186.
187.
188.
189.
190.
191.
192.
193.
194.
195.
196.
197.
198.
199.
200.
201.
202.
203.
204.
205. 206. Scheme de strngere tehnic posibile 207. Fore de strngere
N (SS-TP)
208. 209. 212. a) Piesa s nu se
deplaseaz pe direcia axial
datorit forei P
K P
213. S= =
z a
3.51 144.44
=316.865 [daN]
8 0.2
214.Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
215.
Si S 316.865
= = =1.440
210.Mecanism de centrare strngere tip mandrin A0i D 2
70
211.Z=8 elemente de strangere daN/mm2
216.
3.842 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
217.
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia
la rezistena la strivire
218. b) Piesa nerezemat
frontal sa nu se roteasc datorit
momentului Me
226. K0=1.5 0=0.2 2K M
219. S= =
227. K1=1.2 t =0.2 z t d
228. K2=1 r =0.2 2 3.51 320
=53.4857
229. K3=1 P=144.44 8 0.2 70
230. K4=1 Me=320 220. Verificarea condiiei la
231. K5=1.3 K=3.51 rezistena la strivire
232. K6=1.5 221.
233. Si S 316.865
= = =0.020
A 0 i D2 70
2

daN/mm
222.
0.020 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
223. Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
224.
235.
236. Faza 4.1 Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S.
T.A.)
237.
238. Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic
posibile (SS-TP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic
prin:
239.
sr (c) sa (c)
 240.
sr (c) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant
cs sau de form)
241.
sa (c) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

242. Faza 4.1.2 Determinarea erorilor de strngere admisibile sa

243.

Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de
precizie c (determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
1
sa (c) Tc
244. 3
245. Tc tolerana la condiia c
suprafeei de Suprafaa/elementul
246.

250. T
olerana
249. T 252. De 253.
la
247.

248. Condiia de precizie ipul unde s-a luat sa

condiia
condiiei tolerana
251. [
mm]
definitoriu al

254. 255. Su 256. 257. E 258. 0, 259. Din 260. 0

C1 prafaa B xplicit 03 STAS ,015

261. 262. Su 263. 264. E 265. 0, 266. Din 267. 0

C2 prafaa xplicit 03 STAS ,015
F,G
268.
269.

270. Faza 4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr

271.
Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive.
Acestea apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare,
asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:
272. =45
273.
274. Rigiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia:
275.
276.
s 1 844.974
s (c ) f max cos f min cos cos cos 90 0
1. j0 5000

s 1 633.730
s ( c ) f max cos f min cos cos cos 0
2. j0 5000
 s 1 422.487
s ( c ) f max cos f min cos cos cos 90 0
3. j0 5000

s 1 316.865
s (c ) f max cos f min cos cos cos 90 0
4. j0 5000

277.
278.
279.
280.
281.
282.
283.
284.
285.
286.

287. Faza 4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA

288. Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic
sa ( c )
de precizie exprimat prin relaia: sr ( c )
289.
290.
Condiia de

erorii de
SS-TP

Este SS-TA [DA

[mm]Valoarea lui
calcul a
Relaia de
292.

precizie
291.

295.

296.
294.
293.

297.
[mm]
strngere

sau NU]
reale

298. 304. 305. 308. 311. 314. 317.

306. 309. 312. 315. 318.
299. 307. 310. 313. 316. 319.
300. 0 0,015 DA
s
301. sr cos
j0
302.
303.
1. 322. 325. 329.332. 335.
323. 326. 333. 336.
324. 327. 330.334. 337.
0,015 DA
s 331.
sr cos 0
j0
328.

338.

339.

340.
 341.

342.

343.

344.

345.

346.

347.

348. Faza 4.3 Stabilirea schemei optime de strangere

349. Se consider ca schem optim schema care conduce la un consum minim de energie
pentru acionarea mecanismului de strngere sau centrare-strngere (cost minim al exploatrii
dispozitivului) i se poate materializa cu elemente i mecanisme ce satisfac anumite cerine
economice de optim.

350.
351. 352. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP) 353. Fore de strngere
Nr.
crt
354. 358. a) Piesa s nu se deplaseaz pe
355. direcia axial datorit forei P
K P
359. S= =
z a
3.51 144.44
=844.974 [daN]
3 0.2
360. Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i strngere
361.
Si S 844.974
= = =3.842
A0i D 2
70
daN/mm2
362.
3.842 daN / mm 2 Pa=10
2
356. Mecanism de centrare strngere tip mandrin
daN/mm
363.
357.Z=3 puncte de strangere Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia
la rezistena la strivire
 364. b) Piesa nerezemat frontal sa nu
se roteasc datorit momentului Me
2K M
365. S= =
z t d
0=0.2 2 3.51 320
372. K0=1.5 =53.4857
t =0.2 3 0.2 70
373. K1=1.2
366. Verificarea condiiei la
374. K2=1 r =0.2
rezistena la strivire
375. K3=1 P=144.44 367.
376. K4=1 Me=320 Si S 844.974
377. K5=1.3 K=3.51 = = =0.054
A0i D 2
702
378. K6=1.5
daN/mm
379. 368.
0.054 daN / mm 2 Pa=10
daN/mm2
369. Concluzie: SS-TP 2
ndeplinete condiia la rezisten
370.
381.
382.
383.

384.

385.

386.

387.

388. Faza 4.4 Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de

centrare-strngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

389. Faza 4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere

ce pot fi utilizate:

390. Cu motor Pneumatic cu membrana

 391.
392. Faza 4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de
strngere
393.
394. 395. Criterii 396. Utilit
Nr. i
crt 399. 400.
1 2
401. 402. Nr. forelor de strngere principale 403. 404.
1 5 7
405. 406. Mrimea forelor de strngere 407. 408.
2 9 9
409. 410. Gradul de descompunere a forelor de strngere 411. 412.
3 8 9
413. 414. Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa 415. 416.
4 de suprafaa de orientare sau nu 5 6
417. 418. Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare 419. 420.
5 9 9
421. 422. Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu 423. 424.
6 9 9
425. 426. Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa 427. 428.
7 de reazeme sub aciunea forelor de strngere 3 3
429. 430. Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de 431. 432.
8 strngere 0 0
433. 434. Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub 435. 436.
9 aciunea forelor de strngere 0 0
437. 438. Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere 439. 440.
10 7 8
441. 442. Presiunea de contact reazem-pies 443. 444.
11 5 6
445. 446. Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare 447. 448.
12 0 0
449. 450. Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de 451. 452.
13 orientare 10 10
453. 454. TOTAL 455. 456.
14 74 81
457.
458.

459. Faza 4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de

strngere
460.
461. Se alege OLC 65A, STAS 795-87
tratament termic de mbuntire;
duritate 37,5-58 HRC.
462.
463. Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele
de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o
deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm
464.
465. T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare
corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
466. Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min
= 0,2-0,4mm
467. P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
468. d cursa de degajare a elementului de strngere.

469. Faza 4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

470.

471.
472. 479. l2=45 mm
473. d = 70 mm 480. l3=100mm
474. L = 132 mm =35
475. d1 = 83 mm 481. d2 = 89 mm
476. D = 112 mm 482.
477. D1=95 mm 483.
478. l1= 42 mm 484.
 485. 486.
487.

488. Faza 4.4.6. Alegerea celorlante conditii tehnice ale mecanismelor de

strangere
489. Se tesesc muchiile ascutite,
490. Rugoziti:
Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m
491.

492.

493.

494.
495. Faza 4.4.7. Definitivarea schitelor mecanismelor de stangere

496.
497.

498. Faza4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor

de strngere
499. C a=C s=2.2 [mm]
500.
501.
502. Faza 4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor
de strngere

503. Q= ( S2 + R ) tg ( + )( S2 + R ) tg ( + )+ S=844.974
b 1 b 1 2 daN/mm

504.
505.
506.
507.
508.
509.
510.
511.
512. Etapa 5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I
PROIECTAREA ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
513.
 514. Elementele i mecanismele de acionare au rolul de a realiza cursa de acionare C a i fora
de acionare Q a mecanismelor de strngere i de centrare-strngere, sau de a transmite direct
asupra pieselor Ca i Q, sub form de curs de strngere Cs i for de strngere S.
515.
516. Faza 5.1. Elaborarea schemei de acionare
517. Reprezentarea grafic a elementelor i mecanismelor de acionare se numete schem de
acionare. Aceasta conine schema optim de strngere la care se adaug mecanismul de strngere sau de
centrare-strngere precum i elementele i mecanismele de acionare
518. Faza5.1.1. Alegerea modului de acionare
519.
520. n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de
centrare i fixare dispozitivele pot fi:
cu acionare manual;
cu acionare mecanizat.
521. Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este
acionarea mecanizat.

522. 5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat

523. Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere,
cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd
se cere creterea productivitii prelucrrii.
524. Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
525. n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:
pneumatic;
hidraulic;
pneumo-hidraulic;
mecano-hidraulic;
mecanic;
electromecanic;
cu vacuum;
magnetic;
electromagnetic.
526. Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de
acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
527.
528. Acionarea pneumatic
529. Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea
c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau
membranelor unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
530. Avantaje:
creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a
semifabricatelor;
reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;
realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;
determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;
motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;
la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.
531. Dezavantaje:
crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;
randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.
532. Acionarea hidraulica
533. Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea
c fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor
motoare cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
534.
535. Avantaje:
forte mari;
grautate regusa;
suporta supraincarcari fara pericol;
posibilitati largi de reglare a vitezei si fortei dezvoltate;
pericol redus de accidentare;
 aerul care a efectuat lucrul m ecanic nu necesita instalatii speciale pentru evacuare, fiind trimis
direct in atmosfera si poate fi utilizat pentru indepartarea aschiilor;
spatiu disponibil mic;
intretinere usoara chiar de catre operator;
asigura autofranarea;
durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;
uzura redusa;
536. Dezavantaje:
viteze mari de deplasare a pistoanelor , sa sfarsitul cursei aparand o lovitura puternica a acestuia ce
poate deteriora motoarele , sau dauna sanatatii operatorului;
randament relativ sacazut , mai ales, in cazul utilizari unor conducte lungi , cu multe coturi si
schimbari de sectiune si in cazul unor etansari necorespunzatoare;
complexitate constructiva;
cursa limitata;
cost ridicat
537. In mare parte aceste dezavantaje pot fi combatute prin proiectarea unor noi solotii de
actionare

538. 5.1.3 Alegerea variante de acionare

539. Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrare-
strngere ales din urmtoarele considerente:
datorit forelor de fixare mari;
greutate relativ sczut;
suport supranclziri fr pericol de avarii;
alimentare comod cu energie;
posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.
Motoare pneumatice pentru dispozitive staionare sau deplasabile
Motoarele cu simpl aciune ai n general curse de lucru limitate, iar forele de acionare dezvoltate
scad cu creterea cursei ca urmare a comprimrii elementelor elastice utilizate la readucerea
pistoanelor n poziie iniial.
540. Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu simpla actiune
541. Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-
semifabricat este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

542.
543.
544. Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de
strngere sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii
545.
546.
547. Faza 5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare

548. Faza 5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate

549. Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau
ataate pe corpul dispozitivului.
550. Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive
551.
552. Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive
553.
554.
555.

556.
557.
558.
559. Motor pneumatic cu membrana cu simpla actiune
560.
561.
 562.
563. Motor pneumaric cu membrana cu dubla actiune

564.
565.
566.
567.
568. Motor pneumatic cu membrana cu simplu efect

569.
570. Motor special cu membrana

571.
 573. Supapa de siguranta
574. D=10
575. Dfilet=M16*1,5
576. D=31
577. D1=30
578. d1=23
579. h=100
580. h1=14
581. Simbol:17-3,10
582. Pres de lucru reglata,bar:4
572.
583. Qmax=4mcub/h
584.
585.

587. Regulator de presiune cu arc

588. Dn=10
589. D=74
590. D1=64
591. Dfilet=M16*1,5
592. T=14
593. H1max=162
594. H=25
586.
595. Masa=0.55kg
596.
597.
 599. Ungtor
600.
601. Simbol:17-1,15
602. Dn=10
603. B=78
604. Dfilet=M24*15
605. D1=60
598. 606. H=167
607. H1=118
608. T=14
609. Masa=0.75kg
610.

611.
612. 613. Filtru de aer Simbol:14-10
614. Dnom=10
615. B=78 620.
616. D=78 621. H1=15,2
617. D= m16 1,5 622. R=5.5
618. D1=60 623. Masa=0.52kg
619. H= 145 624. Simbol filtru:13-10
625.
626.
627. Conducte pentru aer comprimat
628.

629.

630. Faza 5.2.2 Alegerea variantei optime

631. Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu membrana cu simpla actiune

632.
633. Faza 5.2.3 Dimensionarea componentelor motorului hidraulic

634.
635. Dimensionarea motorului se face in functie de cursa si de forta de actionare , dupa rapurtul
intre forta de actionare si cursa sa obtinut urmatarele dimensiuni:
636. D =405 d1=40
637. D1=286 d2=138
638.
639.

640.

641. Faza 5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor

642.
643. Rugoziti:

644. suprafee active plane: nainte de rectificare

Ra 125m

645. dup rectificare:

Ra 0,2 6.3m

646. cilindrice:
Ra 0,4 1.6m

647. suprafeele guri uruburi de fixare:

Ra 25m

648.
649.

650.
651.
652.
653.
654.
655.
656.
657.
658.
659.
 660. Etapa 6. PROIECTAREA CELORLALTE ELEMENTE I
MECANISME COMPONENTE ALE DISPOZITIVULUI
661.
662. Corpul dispozitivului
663. Corpurile reprezint una din categoriile importante de elemente de dispozitive, care reunesc
intr-un tot, celelalte elemente ale dispozitivelor i preiau toate forele ce apar att n procesul fixrii ct i
n cel al prelucrrii. Forma, dimensiunile i complexitatea corpurilor dispozitivelor sau de metoda de
asamblare a motoarelor pe corpurile dispozitivelor, dar i de soluia de realizare.
664.
665. Materiale i soluii tehnologice pentru realizarea corpurilor dispozitivelor
666. Materiale utilizate n mod curent la realizarea corpurilor dispozitivelor sunt fonte cenuii,
oelurile carbon obinuite, aliaje de Al i unele materiale plastice, iar ca soluii tehnologice se utilizeaz
turnarea, forjarea, asamblarea.
a) Turnarea din font: se justific tehnic i economic cnd se cer corpuri mai complexe, cnd se cere
executarea unui numr mare de corpuri de acelai tip, i cnd se cer corpuri rezistente si rigide.
b) Forjarea din oeluri carbon obinuite: poate fi utilizat la realizarea corpurilor de dimensiuni mici i
simple.
c) Asamblarea din elemente normalizate sau de construcie special: se recomand pentru corpurile de
dimensiuni relativ mici i form relativ simpl.
667. Elemente pentru orientarea i fixarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali ai m.u.
668.
669. Pentru orientarea dispozitivelor pe capetele arborilor principali se utilizeaz urmtoarele
elemente de orientare: suprafee conice exterioare, suprafee cilindrice exterioare sau interioare, combinate
cu suprafee plane sau dou suprafee conice coaxiale opuse ale corurilor dispozitivelor.
670. Fixarea dispozitivelor de captul arborelui principal se face cu o serie de elemente cum
sunt: uruburi, tije filetate i piulie, rozete, speciale filetate.
671. n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
672. elementele, mecanismele, subansamblurile de orientare-poziionare (reazemele simple/
obinuite);
673. elementele, mecanismele, subansamblurile, subsisteme de strngere (fixare);
674. elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i
strngere (reazemele autocentrante), i
675. elementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
676. IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
677.
678.
679.
680.
 681.
682.
683. Tabelul 6.1 Structura general a dispozitivelor tehnologice.
684.

685. Elemente comune

686.
687. Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului

688.
689. Bucsa elastica

690.
691. pahar

692.
693. manson
4
694. Elemente specifice/ speciale
695. 696. Mecanism de divizare indexare
5
697. 698. clichet
6
699. 700.

701.
702. Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (2 bucati)

703.

704.
705. D= 120 mm
706. D= 30 mm
707. 45
708.
709.
710. Mechanism de divizare indexare cu clichet

711.

712. Suruburi pentru canale T

713.
 714.

715.
716.
717. X1 conform STAS 3508/1-80
718.
719.
720.
721. Etapa 7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL
DISPOZITIVULUI
722.
723. Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele
componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul
dispozitivului de orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:2
724.
725.
726.
727.
728.
729.
730.
731.
732.
 733. Etapa 8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII
DISPOZITIVULUI
734.
735. 736. Schema fortei de strangere 737. Calculul fortei de strivire
Nr.
crt
738. 743. 746. a) bucsa elastica este solicitata la
739. stivire cu forta maxima
740. F 1 F 2
747. Fmax= =
741. 2
742. 0.0599 0109
=0.084 [daN]
1. 2
748. Verificarea condiiei la rezisten la
strivire a suprafeelor de orientare i strngere
F imax Fmax 0.084
749. = = = da
A 0i D
2
70
2

N/mm2
750.
744. Mecanism de centrare strngere tip mandrin 0.005 x 103 /mm 2 Pa=10
745.Z=3 puncte de strangere daN/mm2
751.
844.974 Concluzie: bucsa ndeplinete condiia
=0.0599 la rezistena la strivire
754. F1= d2
752.
4
422.12
=0.109
755. F2= d 2
4
757.
758.
759.
760.
761.
762.
763.
764.
765.
766.
767.
768.
769.
770.
771.
772.
773. 9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU
DISPOZITIVUL PROIECTAT
774. 9.1 Analiza tehnica
775. Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au
in vedere toate abaterile specifice operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
776. Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii
preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si
de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite
acum.
777. Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul
nostru se poate trece la analiza economica.
778.
779. - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
780. - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
781. - numarul pieselor prinse este de o piesa ;
782.
783. 9.2 Analiza economica
784. Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
785. In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a
echiparii cu dispozitive
pm
NT 0 NT 1
pm 100%
786.
NT 1

787. In care
NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
N N
dotarea masini-unelte si T 0 =9.545 min iar T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu
ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min
t pi 15
tb ta tdt tdo ton 0.81 1,57 2,5 1,2 3,5 9,54 min
788. NT0 = n 50
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
789. tb = s n 0,3 400
790. ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0,42+1+0,15 = 1,57 min
791. Tn = Tb + Ta + Ton + Td + Tpi/n (min) unde:
Tn - timpul normat pe operatie (min)
Tb - timpul de baza sau de masina (min)
Ta - timpul auxiliar sau ajutator (min)
Ton - timpul de odihna si necesitati firesti
Td - timpul de deservire tehnica si organizatorica (min)
Tpi - timpul de pregatire - incheiere
n - lotul optim de piese care se prelucreaza la aceiasi masina in mod continuu
Tb + Ta = Tef (To) - timpul efectiv sau operati
Timpul de baza se calculeaza cu formula:
Tb = Lc/vs i = L + L1 + L2 i/n s (min) in care:
Lc - lungimea de calcul (min)
vs - viteza de avans (mm/min)
i - numarul de treceri.
 L - lungimea semifabricatului (mm)
L1 - lungimea de angajare a sculei (mm)
L2 - lungimea de iesire a sculei (mm)
n - numarul de rotatii pe minut

792. ton = 3,5 min 795. tpi = 15min 798. ta3 = 0,15 min
793. tdt = 2,5 min 796. ta1 = 0,52 min
794. tdo = 1,2 min 797. ta2 = 1,1 min
799. 800. 801.
802.
t pi 15
tb ta tdt tdo ton 0.81 1,02 2,1 0.80 2.5 7.48 min
803. NT1 = n 60
l l1 l2 80 15 3
0,81 min
804. tb = s n 0,3 400
805. ta = ta1+ ta2+ ta3 = 0, 01+1+0,01 = 1,02 min
806. 808. 810.
807. 809. 811.
812. ton = 2.5 min 816. ta1 = 0.01 min
813. tdt = 2.1 min 817. ta2 = 1 min
814. tdo = 0.80 min 818. ta3 = 0,01 min
815. tpi = 15min
819.
820.
821.
N T 1N T 0 9.547.48
822. pm= 100 = 100 =27.54
NT0 7.48
823. O conditie este ca
N T 0 NT 1
>
824. Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:
- Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare
- Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
- Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
- Reducerea timpilor de baza
825.
826. 10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE
827.
828.
829. 11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI A
NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
830.
831. 1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA
832.
833. 2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea a 4 gauri pe o masina de gaurit de tip G25
programul anual de fabricaie fiind de 60000 bucai pe an.
834.
 1. corp
835. 13. cama
2. membrana
836. 3.Date tehnice : 14. maner
3. disc
837. - precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03)15. clichet
;
4. rulment
838. - precizia de reglare a celor doua scule este ridicata
16. disc
; divizor
5. stifturi
839. - numarul pieselor prinse este de o piesa ; 17. racord
6. 840.
pahar 18. fixator
7. bucsa
841. elastica
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului
19. arc :
8. 842.
suport 20. piesa
9. bucsa 21. burghiu
10. resort 843.
11. arbore 844.
12. suport
845. Dispozitivul este un dispozitiv divizor cu bucsa elastica actionat pneumatic. Aerul
comprimat intra in racordul 17 in camera pneumatica din corpul 1 si actioneaza asupra membranei 2, care
transmite forta mai departe discului 3, rulmentului 4, si celor 3 stifturi 5. Acesta ridica paharul 6 (ghidat de
bucsa 9), care strange bucsa elastica 7, fixand asfel semifabricatul. Bucsa elasica inpreuna cu
semifabricatul se poate roti cu ajutorul manerului 14. Actionand manerul ,cama 13 libera pe ax, extrage
fixatorul 18 din degajarea discului divizor 16. Iar clichetul 15, sub actiunea arcului 19, intra in degajarea
urmatoare. Rotind manerul in sens invers , clichetul actioneaza discul divizor, si suportul 12, bucsa
elastica si piesa de prelucrat, pana cand fixatotul 18 intra in locasul urmator al discului de divizat rotit cu
90
846.
847. 5. Instructiuni de transport.
848. Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta si
va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu
o hirtie impregnata cu diverse grasimi
849.
850. 6.Instructiuni de conservare :
851. Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr fi
acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi.
852.
853. 7. Instructiuni de depozitare.
854. Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
855.
856. 8. Instructiuni de intalare.
857. Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
858.
859. 9. Instructiuni de reglare.
860. Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
861.
862. 10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
863. Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la
30 zile lucratoare.
 864. Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor placute
sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
865.
866.
867. 11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul
868.
- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in dulapuri, lazi

- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in dispozitiv.

- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare pneomatica

- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai

sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.
- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea dispozitivului, aceasta
trebuie facuta cu masina-unealta oprita
- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la rparatiile periodice. Aceste
dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.
- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor care pot sari de la
procesul de prelucrare.
- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si ale masinii-unelte

- Sa se curate bine dispozitivul de aschii

- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.

- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati de maerial. Sa se
supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate si parul lung despletit rezinta
pericol de acidentare
- Locul de munca sa fie corect iluminat

- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului sefului de sectie pentru a
se lua masuri urgente
- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului. Accidentatul va fi transportat
imediat la punctul sanitar sau dispensar.
- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii

- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care se va lucra

- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni, completindu-se, de

fiecare data, fisa de instructaj
- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii muncii
 869.
870.
871.
872.
873.
874.
875.
876.
877.
878.
879.
880.
881.
882.
883.
884.
885.
886.
887.
888.
889.
890.
891.
892.
893.
894.
895.
896.

897.

898. Lista bibliografica:

1. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
899.
2. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
3. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
4. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992
5. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai,
1983.
6. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea,
GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982
7. WWW.CRAMPO.COM
900.
8. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1, Inst. Politehn. Iai, 1981
9. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
10. Pico C . a. Normarea tehnic pentru prelucrri prin achiere (2), Ed. Tehn., Bucureti, 1982;
11. Institutul romn de standardizare Scule achietoare i portscule pentru prelucrri metalice, vol I,
(Colecie STAS), Ed. Tehn. 1986
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de
orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i
metod. Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1982.
901. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.