UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAOV

Facultatea de Inginerie Tehnologic i Management Industrial

DEPARTAMENTUL: INGINERIA FABRICATIEI

PROIECT DE AN LA DISCIPLINA

P R O I E C TAR E A D I S P O Z I T I V E L O R

Student:

Ciobanu Dragos

Program de studii TCM , grupa 2121

Conductor proiect: s.l. BULEA HORATIU

2016

PROIECT LA DISCIPLINA PROIECTAREA DISPOZITIVELOR

S se proiecteze un dispozitiv de prindere, bazat pe setul modular AMFm_2010, pentru

prelucrrile prin achiere: frezare plan, frezare canal, gurire 3 alezaje 13 mm gaurie 3
alezaje gaurire 2 gaui stift,efectuate pe un centrul de prelucrare, n condiiile unei
producii de serie mic 500 buci anual, pe loturi.
1. Culegerea i prelucrarea datelor iniiale: caracteristicile semifabricatului,
caracteristicile MU, fore, momente de achiere, schia operaiei, codificarea
suprafeelor semifabricatului.
2. Stabilirea arhitecturii dispozitivului.
3. Sinteza conceptual i configurativ a dispozitivului modular de prindere:
3.1. Identificarea CGD 3.2. Determinarea

gradelor de libertate preluate de

dispozitiv. 3.3. Partiionarea gradelor de libertate pe elementele geometrice ale

piesei. 3.4. Selecia suprafeelor de fixare. 3.5. Alegerea modulelor de reazem i a
modulelor de fixare. 3.6. Sinteza dimensional a reazemelor principale
nemodulare (doar n mod excepional, la anumite proiecte). 3.7. Proiectarea
schemelor de amplasare a modulelor i ierarhizarea variantelor DPM.
4. Verificarea preciziei dispozitivului de prindere modular.
5. Desen de ansamblu.

0. Culegerea i prelucrarea datelor iniiale

Caracteristicile semifabricatului: material OT 700
Caracteristicile MU: centru de prelucrare verical (CPV), Matsuura Lx-1

Fore, momente de achiere

Burghiere-forte si momente de aschiere

1. PROIECTAREA ARHITECTURII DISPOZITIVELOR DE PRINDERE MODULARE

n aceast etap de proiectare se stabilete dac DPM
va avea un corp tip plac, tip profil T cu 1, 2 sau 4 suprafee
active, numrul de piese prinse n dispozitiv, P&O piesei relativ
la corpul dispozitivului, tipul de acionare.
Corpul dispozitivului tip plac, 2 piese prinse n dispozitiv.
Orientarea pieselor fa de sistemul de referin asociat CPV
este reprezentat n figura alturat.

Fig.4. Orientarea piesei

2. PROIECTAREA CONCEPTUAL I CONFIGURATIV A DISPOZITIVELOR DE PRINDERE
MODULARE
Proiectarea conceptual a dispozitivelor are ca obiective: determinarea numrului i naturii
gradelor de libertate preluate piesei de ctre dispozitiv; stabilirea suprafeelor de bazare, a celor de
fixare, eventual a celor de rezemare suplimentar; stabilirea vag a elementelor de dispozitiv
implicate i n final a poziiei punctelor de contact ntre elementele de dispozitiv i suprafeele
piesei.
n etapa de proiectare configurativ sunt selectate modulele cu funcii de bazare, fixare i
sunt stabilite poziiile i orientrile exacte. De obicei sunt generate mai multe variante care sunt
filtrate printr-un proces succesiv multietape de sintez analiz, ajungndu-se n final la o soluie
conceptual acceptabil.

3.1. IDENTIFICAREA COTELOR CE TREBUIESC REALIZATE LA OPERATIA PENTRU

CARE SE PROIECTEAZA DISPOZITIVUL
La operaia curent se execut prin burghiere 3 gauri strapunse, echidistante cu diametrul
d=13 mm. CGD in cazul executie gaurilor sunt cotele: 120 de amplaseare a gaurilor, cele trei
unghiuri < 120 ,< 0 care determina dispunerea gaurilor- pozitia centrului gaurii pe axa de simetrie
a degajarii 15 mm (a axei de simetrie a piesei). Conditia de perpendicularitate depinde de precizia
masinii unelte, precizia gaurilor 13 depinde de precizia sculei aschietoare.

3.2. DETERMINAREA GRADELOR DE LIBERTATE PRELUATE DE DISPOZITIV

Real piesa este complet imobilizat n DP, ns anumite grade de libertate trebuie preluate
precis deoarece afecteaz CGD, altele nu fiindc nu au legtur cu CGD. Procedura este simpl:
pentru fiecare CGD se determin submulimea gradelor de libertate asociate, n final fcndu-se
reuniunea acestora.
Din tabelul 1 rezult c trebuie anulate 5 grade de libertate cu exceptia translatiei in lungul axei z.
Tabel 1. Determinarea gradelor de libertate anulate piesei de ctre DP
1
2
3
4
5

CGD
13
120
3x120
0
90

tx

ty

x
x

x
x
x

tz

rx

ry

rz

x
x
x
x

x
x

x
1

3.3. PARTIIONAREA GRADELOR DE LIBERTATE PE ELEMENTELE GEOMETRICE

ALE PIESEI
Urmeaz partiionarea (mprirea) gradelor de libertate pe elementele geometrice ale piesei.
Bazele de poziionare i orientare (BPO) sunt n general suprafee ale piesei prin care se preiau
grade de libertate, acestea pot fi materializate complet (BPO c) sau incomplet (BPOi). O
materializare complet anuleaz toate gradele de libertate posibile ale BPO, pe cnd cea
incomplet doar o parte. O CGD asociat unei BPOPc va fi precis realizat deoarece aceasta
ocup o poziie i o orientare corect n DP i invariant de la pies la pies. Nu se pot materializa
complet toate BPO deoarece ar fi generate suprabazri, deci apare necesitatea ierarhizrii BPO.
Cum utilizarea BPOP asigur o precizie de bazare maxim, cea mai important BPOP va fi
materializat complet iar celelalte incomplet.
Datorita imposibilitatii de suprapunere a bazelor tehnologice alese peste bazele de
cotare, rezulta necesitate efectuarii unor calcule pentru determinarea unor cote in scop
tehnologic care sa specifice pozitia entitatii de prelucrat relativ la bazele tehnolocige.
Astfel se aleg ca baze tehnologice :

suprafata C-baza de asezare

suprafata B-baza de ghidare
suprafata A-baza de sprijin

Rezult c pe baza C se pot prelua maximum de grade de libertate i anume trei (baz de
aezare), pe B dou (baz de ghidare) i A unul (baz de sprijin), deci se lucreaz cu o schem
complet 3-2-1.

3.4. SELECIA SUPRAFEELOR DE FIXARE

In alegera suprafetelor de fixare s-a luat in calcul productivitatea dispozitivului astfel
acesibilitatea suprafeteleor este un criteriu important.Sa ales suprafata D ca suprafata de fixare din
urmatorele considerente:este o suprafata acesibila, chiar daca prezinta o rugozitate finala mica,
aceasta va fi obtinuta dupa rectificare,semifabricatul prezinta stabilitate de directa fortelor de fixare,
evitarea interferentei cu traiectoria sculei este destul de usor de efectuat datorita nr mic de module
de fixare.

Se mai poate folosi ca suprafata de fixare si suprafata E in acest caz nu sa ales deoarece
constructia dispozitivului nu o face usor acesibila. S-a optat pentru constructia aceasta deoarece nr
modulelor de bazare era mai mic, folosinduse astfel eficint spatiul de lucru.

3.5. ALEGEREA MODULELOR DE REAZEM I A MODULELOR DE FIXARE

S-au ales module de reazame pozitionate precis si cu suprafata de contact pentru suprafete
prelucrate.

Fig. X. 12. Exemple de DPM bazate pe

setul modular AMF M12

S-au mai ales si elemente de bazare suplimentare pentru prevenirea bascularii piesei si pentru
inchidera fortelor de strangere.
Alegerea modulelor de fixare se face in concordanta cu fortele de aschiere asfel incat acestea sa
fie inchise iar prelucrare sa se desfasuare in coditiile impuse.

10

11

12

4. VERIFICAREA PRECIZIEI DISPOZITIVULUI DE PRINDERE MODULAR

SELECIA SCHEMELOR DE BAZARE PE BAZA CRITERIULUI PRECIZIE DE BAZARE

Erorile de bazare sunt generate doar de abaterile dimensionale, de form i poziie ale
semifabricatului, considerndu-se c dispozitivul nu este afectat de erori. In cazul dispozitivului
curent montndu-se n axul portscul un palpator electronic se poate determina poziia i orientarea
exact a plcii de baz a dispozitivului. Deci odat plasat dispozitivul pe masa mainii i dup
determinarea poziiei sale se instaleaz cele aprox. 100 de semifabricate aparinnd unui lot i se
prelucreaz conform programului CN. n aceste condiii deoarece achierea pe baza programului de
CN este o prelucrare cu "scule reglate la cot" datorit variaiilor dimensionale ale semifabricatelor
din lot vor aprea erori de bazare. Din considerente de economie de calcule, selecia SBM se face n
dou etape: selecia pe baza erorilor de bazare, apoi schemele care trec de primul criteriu de selecie
sunt analizate dpdv a erorilor datorate impreciziei dispozitivului.
4.1 CALCULUL ERORILOR DE BAZARE ADMISIBILE
Erorile de bazare admisibile se calculeaz pentru CGD Pentru comoditate acestea se noteaz a

13

Eroarea admisibila pentru cota 275

Eroarea admisibila unghiurile de 120
Eroarea admisibila la unghiul de 0

4.2 CALCULUL ERORILOR DE BAZARE

Erorile de bazare au fost calculate folosind programul de calcul al erorilor de bazare,
rezultatele fiind prezentate in figura de mai jos.
Dimensiunile de gabarit si campurile de toleranta :

14

15

4.3 SELECIA SCHEMELOR DE BAZARE PE BAZA CRITERIULUI PRECIZIE DE BAZARE

Eroarea de bazare la raz pe axa X

(A)

Eroarea de bazare la raz pe axa Y

(A)

Concluzia este c schema de bazare asigur precizia necesar.

5.DESENUL DE ANSAMBLU AL DISPOZITIVULUI

16

17

Bibliografie
[PAU06] T. Punescu, H.Bulea, R.Punescu. Dispozive modulare. Vol 1. Construcie, exploatare. Editura
Universitii ''Transilvania '' din Braov, 2006, ISBN (10) 973-635-424-4.
[PIC92] C.Pico. a. Proiectarea tehnologiilor de prelucrare mecanic prin achiere. Vol.1. Ed. Universitas,
Chiinu, 1992.
[PAU08] T. Punescu, H.Bulea, R.Punescu. Dispozive modulare. Vol 2. Modele matematice. Editura
Universitii ''Transilvania '' din Braov, 2008, ISBN (10) 978-973-635-723-7.
[PUG91] S.Pugh. Total Design. Addison Wesley Publishing Company. 1991.

18

Anexa

19

20

21

22

23