Sunteți pe pagina 1din 64

Universitatea Tehnic Gheorghe Asachi Iai

Facultatea de Construcii de Maini i Management Industrial


Specializarea Tehnologia Construciilor de Maini

PROIECTAREA DISPOZITIVELOR
~ PROIECT ~

STUDENT: Toma Lucian


GRUPA: 4401 - B

2009-2010
[1]

Tema proiectului
S se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentaie de executie, pentru prinderea
semifabricatului din figura de mai jos, la prelucrarea prin strunjire a suprafeelor marcate, in condiiile in
care prelucrarea se face pe un strung SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50.000 bucai pe
an.

Scara 1:1
Tolerante generale ISO 2768-mk
Material OLC 45 STAS 880-88

[2]

E1. ANALIZA TEMEI DE PRIECTARE. INFORMAREA INIIAL.


STABILIREA DATELOR INIIALE
F1.1. Analiza temei de proiectare
Se cere proiectarea unui component al sistemului tehnologic care sa permita orientareapozitionarea si fixarea piesei la o operaie de prelucrare prin strunjire exterioara.
La acest proiect trebuie elaborat atat desenul de ansamblu cat si desenele reperelor principale. Dat
fiind programul anual de producie, de 20.000 bucati pe an, se poate aprecia, conform indicaiilor din
literatura de specialitate, c producia are un caracter de serie mijlocie si prin urmare, dispozitivele de
proiectat pot avea o complexitate medie.
Piesa ce trebuie prelucrata este de complexitate medie, facand parte din categoria pieselor de
revolutie, fiind vorba de o strunjire de degrosare.

F1.2. Informarea iniial


Nr.
Crt.

Denumirea
soluiei

Mecanism de
centrare
i
strngere
cu
canal
n
spriral
Arhimede i
flci
radiale
glisante

Schia soluiei constructiv-funcionale

Sursa

[2]
Pag. 35, Fig. 7.13

[3]

Mecanism de
centrare
i
strngere
cu
prghii, pan
multipl i 2
flci
de
prindere

[2]
Pag. 54, Fig. 7.24

Bucsa elastica
bilaterala

[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,c

Mecanism de
centrare i
stngere cu
role

[1]
Pag. 262, Fig. 4.6

[4]

Dorn cu pene,
cuprindere pe
flansa

[3]
Pag. 786

Dorn
autocentrant
cu
buc
elastic
pentru
piese
scurte.

[1]
Pag. 281, Fig. 4.18,a

Orientare, pozitionare si fixare in universal

Lista bibliografica:
1. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
2. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
3. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006

[5]

F1.3. Stabilirea datelor iniiale


Datele iniiale necesare proectrii dispozitivelor
Nr.
Crt.

Datele initiale

1.

Date legate de pies:

1.1.

Rolul functional in ansamblul din


care face parte
Forma si complexitatea

1.2.
1.3.
1.4.

Grupa (familia) tehnologica


Materialul:
Marca:
Standardul:
Starea:
Compozitia chimica:

1.5.

1.6.

Proprietatile fizicomecanice principale


- Limita de curgere
- Rezistenta la rupere
- Alungirea la rupere
Tratamentele:

Scheme (schite, desene), valori etc.

Bucsa

[2], tab. 1.5., pag. 51

forma cilindrica, in trepte, complexitate


medie
2
OLC 45
STAS 880-88
Bruta
C 0,42 %
Mn 0,50 %
Si 0,17 %
P 0,04%
S 0,045 %
Rp0,2 = 410 [N/mm2]
Rm = 700 - 840[N/mm2]
A = 14 [%]
N., C.R.

Dimensiunile
(marimea,
gabaritul):
Coordonatele centrului de
masa (greutate):
Masa:
Momentul de inertie masic
in raport cu axa de rotatie a
piesei:
Caracteristicile geometrice ale
suprafetei de prelucrat, dupa
prelucrare:
Forma si precizia de forma: cilindrica
Dimensiunile si precizia
dimensionala:
Pozitia relativa (orientarea,
x 10 mm
pozitia, bataia) si precizia
pozitiei relative:
Ondulatia:
Rugozitatea:
3,2 m

1.7.

Sursa:
Denumirea, fig., tab.
rel. pag.

Caracteristicile geometrice ale


suprafetei de prelucrat, dupa

[6]

[2], tab. 1.5., pag. 51


[2], tab. 1.6., pag. 55

prelucrare
1.8.
1.9.

Suprafetele care vor suferi


prelucrari ulterioare
Suprafetele (bazele) de orientarepozitionare indicate de catre
tehnolog

2.

Date legate de scul:

2.1.

Tipul

cutit de strung pentru degrosat

2.2.
2.3.

Notarea
Dimensiunile partii active

tipul placutei de CMS este TNMG


unghiul de atac principal k = 90 grade,
lungimea muchiei active este de 12 mm

2.4.

Forma si dimensiunile partii de


prindere si de ghidare a sculei
Parametrii geometrici
Materialul
Durabilitatea
Modalitatea de ghidare

2.5.
2.6.
2.7.
2.8.

3.
3.1.
3.2.
3.3.
3.4.

3.5.

3.6.

Date legate de maina-unealt:


Tipul
Gabarit maxim al pieselor
prelucrate
Firma producatoare
Cursele diferitelor subansambluri
mobile
- Cursa maxima a saniei portcutit
- Cursa maxima a saniei
transversale
- Cursa maxima a saniei
longitudinale
- Cursa saniei longitudinale la o
rotatie completa a rotii de
mana
Distantele minime si maxime
intre diferite subansambluri
- Distanta intre varfuri
- Distanta pe verticala de la
linia varfurilor pana la baza de
asezare a cutitului
Gama de turatii

SNA-450
3050; 1350; 1375 [mm]

[2], tab. 1.17., pag. 75


[2], tab. 1.17., pag. 77

[2], tab. 1.17., pag. 77


170 [mm]
305 [mm]
900 [mm]
27 [mm]

[2], tab. 1.17., pag. 75


1000 [mm]
38 [mm]

16; 20; 25; 31,5; 40; 50; 63; 80; 100;


125; 160; 200; 250; 315; 400; 500; 630;
800; 1000; 1250; 1600 [rot/min]

[7]

[2], tab. 1.17., pag. 75

3.7.
3.8.

Gama de viteze
Gama de avansuri

3.9.
3.10.
3.11.

Tipul actionarii
Puterea instalata
7,5 [kW]
Fortele si momentele admise de
mecanismele de avans
Forma
si
dimensiunile
caracteristice ale capatului din
fata si din spate al arborelui
principal
Forma
si
dimensiunile
caracteristice ale mesei
Numarul, forma, dimensiunile si
pozitia canalelor mesei
Forma si dimensiunile partii de
prindere a sculei sau a
dispozitivului de prindere a
acesteia
Parametrii instalatiei de racire- 0,15 kW; 220/380 V; 50 Hz; 3000
ungere
rot/min; debit cca. 1
la 4,5 m col.
Apa
Pozitia elementelor de comanda
Precizia
- La mers in gol
0,3 [mm]
- In sarcina la operatii de finisare 0,1 [mm]
- In sarcina la operatii de 0,3 [mm]
degrosare
Arhitectura generala
Amplasamentul in sectie/atelier
Coeficientul de incarcare al
masinii-unelte

3.12.

3.13.
3.14.
3.15.

3.16.

3.17.
3.18.

3.19.
3.20.
3.21.

0,028; 0,040; 0,045; 0,050; 0,056;


0,063; 0,071; 0,080; 0,090; 0,100;
0,112; 0,125; 0,140; 0,160; 0,180;
0,200; 0,224; 0,250; 0,280; 0,315;
0,355; 0,400; 0,450; 0,500; 0,560;
0,630; 0,710; 0,800; 0,900; 1,000;
1,120; 1,250; 1,800 [mm/rot]

[2], tab. 1.17., pag. 75

[2], tab. 1.17., pag. 77

[2], tab. 1.17., pag. 77

[2], tab. 1.17., pag. 77

4.

Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control)

4.1.

Tipul

4.2.
4.3.

Notarea
Dimensiunile de gabarit

4.4.
4.5.

Intervalul de masurare
Precizia de masurare

5.

subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor
alcatuit din: placa de control,
comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150 [mm]
ubler de exterior L = 25 [mm]
Micrometru de exterior 0.05 [mm]
ubler de exterior 0.1 [mm]

Date legate de accesorii


[8]

5.1.

Denumirea
- Arborele principal

[2], tab. 1.18., tab.


1.19, pag. 78-79

- Capul arborelui principal cu


con de centrare si saiba
baioneta

- Partea din spate a arborelui


principal

5.2.

Caracteristicile tehnice principale

Capul arborelui principal cu con de


centrare si saiba baioneta

Partea din spate a arborelui principal

6.
6.1.

Date legate de instalaiile de ridicat i transportat

6.2.

Caracteristici tehnice principale

7.

Date legate de regimul de lucru

7.1.

Adaosul de prelucrare

7.2.
7.3.

Numarul de treceri
Adancimea de aschiere

7.4.
7.5.
7.6.

Avansul
Viteza de avans
Viteza de aschiere

7.7.

Turatia

7.8.

Conditiile de racire-ungere:
- Modul
de
aducere
a
mediului/lichidului de racire-

Denumire

piesa fiind de dimensiuni reduse nu este


necesar prezenta unei instalaii de
ridicat si transportat
piesa fiind de dimensiuni reduse nu este
necesar prezenta unei instalaii de
ridicat si transportat
- strunjire 55: 0,7 [mm]
- strunjire laterala: 1,1 [mm]
o trecere pt fiecare operatie
- strunjire 55: t = 1,52 [mm]
- strunjire laterala: t = 1 [mm]
0,355 [mm/rot]
0,355 [mm/rot]
- strunjire 55: 60,97 [m/min]
- strunjire laterala: 65,85 [m/min]
- strunjire 55: 315 [rot/min]
- strunjire laterala: 315 [rot/min]

[9]

[2], tab. 1.18., tab.


1.19, pag. 79

7.9.

ungere
- Compozitia
chimica
a
mediului/lichidului de racireungere
- Debitul
Forma aschiilor

8.

Date legate de solicitarile de prelucrare, control, asamblare, etc.

8.1.

Schema fortelor si momentelor ce


solicita
piesa
in regimuri
tranzitorii si in regtim stabil de
prelucrare
Marimea greutatii piesei
Marimea fortelor si momentelor
de inertie si a fortelor centrifugale
de inertie
Marimea fortelor si momentelor
de aschiere
Caracterul fortelor si momentelor
de aschiere
Puterea necesara aschierii

8.2.
8.3.

8.4.
8.5.
8.6.
9.
9.1.
9.2.
9.3.
9.4.
9.5.
9.6.
9.7.
9.8.
9.9.
9.10.

Date legate de norma de timp


Norma de timp pe operatie
=
Timpul de baza
= 0,15
Timpul de baza
al postului cu 0,15
faza cea mai lunga
Timpul ajutator
= 11,25
Timpul de odihna si necesitati
= 0,53
firesti
Timpul de deservire tehnica
= 1,42
Timpul
de
deservire
= 0,119
organizatorica
Timpul de pregatire-incheiere
= 10
Ritmul liniei tehnologice
Categoria lucrarii

[3]
[3]
[3]
[3]
[3]
[3]
[3]

10.Date legate de volumul productiei


10.1.
10.2.
10.3.
10.4.
10.5.

Volumul total de productie


Volumul anual de productie
Tipul productiei
Numarul de piese din lot
Numarul de schimburi in care
lucreaza sectia pentru care se
proiecteaza dispozitivul

11.Date legate de particularitatile constructiv-functionale si de exploatare ale


unor dispozitive similare
12.Date legate de disponibilitatile intreprinderii
12.1.
12.2.

Disponibilitatile de materiale
Disponibilitatile de energie de

[10]

12.3.

actionare
Disponibilitatile tehnologice

13.Timpul disponibil pentru proiectarea dispozitivului

Lista bibliografica:
2. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., Indrumar de Proiectare a dispozitivelor, Vol. 1.
Analiza temelor de proiectare. Informarea initiala. Stabilirea datelor initiale. Stabilirea solutiilor de
ansamblu ale dispozitivelor. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. Indrumar de Proiectare TCM

[11]

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.E).


STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va


sta la baza proiectrii dispozitivului
Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.)


tehnic posibile
Nr.
crt.
0
1.

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)


Denumirea
1
Prelucrarea cu
o singura scula
a piesei din
aceeasi
prindere

Avantaje

Dezavantaje

uniforma a piesei;

dispozitiv de
prindere a piesei;

Schita
2

dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor(fiind
utilizata o scula)
de orientarestrangere scazuti;
sculei;
dispozitiv de
prindere a piesei
complex

[12]

utilizare a puteri
masinii unealta;
scade
durabilitatea
sculei;
productivitate
scazuta;

2.

3.

Prelucrarea
succesiva cu o
singura scula a
doua sau mai
multe piese din
aceeasi
prindere

uniforma a
pieselor;
utilizare a puteri
masinii unealte;
sculelor;

Prelucrarea cu
mai multe scule
a doua sau mai
multe piese din
aceeasi prindere

dispozitiv de
prindere a piesei;
scade
durabilitatea
sculei
timp de
prelucrare mare

ridicata;

de orientarepozitionare si
strangere ridicati;

uniforma a
pieselor;

dispozitiv de
prindere a piesei;

utilizare a puteri
masinii unealte;

dispozitiv de
prindere multiplu
a sculelor;

sculelor;
sculelor;
ridicata;
de orientarepozitionare si
strangere ridicati;

4.

Prelucrarea cu
doua scule a
piesei
dintr-o
prindere; piesa
este orientata si
fixata
pe
dispozitivul de
proiectat

uniforma a
pieselor;
sculelor;
uniforma a
pieselor;
de orientarepozitionare si
strangere scazut;

[13]

dispozitiv de
prindere a piesei;
scade
durabilitatea
sculei;
scazuta;

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul

Unitati partiale pentru SP-TP


numarul:
1
2
3
4

Precizia suprafetelor prelucrate


10
Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
10
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
7
Timpi ajutatori de OP si S
10
Necesitatea dispozitivului de prindere multiplu a sculelor
0
Durabilitatea sculei
7
Necesitatea folosirii dispozitivului de prindere multipla a 7
pieselor
Costul sculelor
10
61

10
10
7
10
0
7
10

10
10
7
6
5
10
5

10
10
7
8
0
10
7

8
62

4
57

10
62

Adoptam ca si schema optima de prelucrare varianta numarul 4:


Prelucrarea cu doua scule a piesei dintr-o prindere; piesa este orientata si
fixata pe dispozitivul de proiectat acesta fiind fixat intre varfuri sau direct pe arbore
al masinii

[14]

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit
Pozitia piesei

2.
3.
4.
5.
6.

Modul de prelucrare al suprafetelor


de acelasi tip sau de tip diferit

Schema optima de prelucrare ce sta la baza


proiectari diispozitivului

1.

Orizontala

Numarul pieselor
prelucrate
simultan
Numarul pieselor
prelucrate din
aceeasi prindere

Cu o scula

Cu mai multe
scule
Pe un rand

Pe mai multe
randuri
Numarul posturilor de lucru

Mod de manipulare a pieselor la introducerea si


scoaterea in/ din dispozitiv
Calificarea operatorului ce va deservi dispozitivul
Gradul de dezvoltare a documentatiei ce urmeaza a fi
elaborate
Elemente componente ale dispozitivului ce trebuie
executate cu o precizie ridicata
Numarul de dispozitive necesare

[15]

Cu o mana, de catre muncitor


Categoria a-3-a
Documentatia de executie
Elemente de orientare
Elemente de strangere
1

E3. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE ORIENTARE-POZIIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR DE ORIENTARE-POZIIONARE SAU DE ORIENTARE-POZIIONARE
I STRNGERE (REAZEMELOR)
F3.1. Elaborarea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)
A3.1.1. Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

Elaborarea schiei operaiei sau fazei pentru care se proiecteaz dispozitivul

[16]

Identificarea conditiilor de precizie impuse suprafetelor de prelucrat:


Suprafata A:

Suprafata B:

A3.1.3. Identificarea conditiilor de precizie determinante:


Pentru suprafata A:

este CD1

este CD2

Pentru suprafata B:

este CD3

[17]

3.1.4. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare-pozitionare


Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei

Conditii
suplimentare

Conditii de precizie
determinate (CD)

Translatii

Asigurarea inchideri fortelor de


aschiere, centrifugale, de inertie si
de strangere prin elementele de
orientare sau de orientare si
strangere
Limitarea zonei de lucru a
sculelelor aschietoare (a cursei
avansurilor), pentru cresterea
productivitatii prelucrarii

Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Rotatii

Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Orientare cu motivatie tehnico-economica,


incompleta

[18]

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor


Numarul, tipul, forma,
pozitia, si marimea
elementelor geometrice
ale piesei ce ar putea
servi ca suprafete de
orientare
O suprafata cilindrica
interioara

Notarea
conform
schitei
operatiei
sau fazei

Daca este sau


nu suprafata
de
determinare
a bazelor de
cotare

Daca se
alege sau
nu ca
suprafata
de
orientare

Justificare

DA

DA

O suprafata plana
inelara
O suprafata cilindrica
exterioara

DA

DA

DA

DA

O suprafata plana
inelara

DA

DA

Este suprafata determinanta a


bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare
Asigura stabilitatea piesei pe
suprafetele de orientare
Este suprafata determinanta a
bazelor de cotare

[19]

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

1 dorn (bolt) rigid lung tesit (frezat) fix;


2 dorn (bolt) rigid lung fix;
3 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn (bolt) cu: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
4 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc.;
5 mecanism de centrare sau centrare strangere in varianta de mandrina: parghii, falci,
plunjere, pene, role, bucse elastice crestate, bucse elastice, etc.;
6 reazem plan;

[20]

Utiliti pariale pentru schemele de orientare tehnic acceptabile (S.O. T.A.)


2
3
4
uik
uik
Uik

Nr. crt.

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

15
16

uik
Criteriul

ujk

Grad de normalizare a
reazemelor
Complexitate constructiv
a reazemelor
Uurina asamblrii
Tehnologicitatea
Rezistena la uzur
Uurina accesului sculei la
supraf. de prelucr.
Uurina evacurii
achiilor
Uurina curirii
dispozitivelor
Manevrabilitate
Grad de securitate a muncii
Grad de adaptabilitate la
schimbarea prod.
Uurina exploatrii
Uurina ntreinerii i
reparrii
Timpii de introducere i de
scoatere a pieselor de pe
reazem
Timpul necesar proiectrii
r
Timpul necesar execuiei r
Utiliti totale (globale)

ujk

ujk

ujk

14

15

11

13

40

45

21

20

6
9
5

6
12
5

6
4
7

18
25
17

8
9
6

8
7
3

5
6
9

21
22
18

3
5
8

4
2
3

7
7
11

5
4
4

8
8
6

6
9
6

19
21
16

16

19

10

20

13

19

18

15

15

14

13

19

6
8

7
3

4
4

18
15

5
7

8
6

6
7

19
19

3
9

7
9

10
18

8
8

7
5

4
4

19
17

18

17

14

14

21

21

12

20

20

19

10

15

17

17

16

17

20

21

20

8
96

5
133

4
90

17
319

7
105

6
98

7
104

19
307

9
101

9
94

18
195

8
92

5
101

4
89

17
276

[21]

A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)


Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila


SOP-TP

Gradele de libertate inlaturate


piesei prin orientare
Translatii
Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz

1.

2.

[22]

3.

4.

5.

[23]

F3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa

Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta
in
conditia
CD- TCD
0.1
0.02
0.01

Bibliografie:
Tolerante STAS 6265-82
Ajustaje STAS 2300-88

[24]

Relatia de calcul a

oa(CD)

Eroarea maxima de
orientare la conditia
CD

1
2
1
oa TCD
2
1
oa TCD
2

oa TCD

oa [mm]
0.050
0.010
0.005

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop

A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu


abaterile (erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de
orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA

Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila (SOTP)

Conditia de precizie
determinanta (C.D)

1.

Relatia
de calcul
a erorii
de
orientare
reale
or(CD)

Valoar
ea lui
or(C
D)
[mm]

Valoare
a lui
oa(CD
) [mm]

oR 0

0.05

oR 0

0.01

0.16
7

0.005

oR

Jf max
2

Daca
SOPTP
este
SOPTA
(DA,
NU)

NU

2.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

0.16
7

0.005

oR

Jf max
2

NU

[25]

3.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

4.

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005
NU

5.

[26]

oR 0

0.05

oR 0

0.01

oR 0

0.005

DA

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

[27]

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime


de orientare-poziionare

A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate


reazemul plan mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);

mecanismul de centrare-strngere extensibil de tip dorn mbrac urmtoarele soluii de baz:


2.1. cu elemente de centrare-strngere rigide:
2.1.1. cu pene (lamele);
2.1.2. cu prghii (bride);
2.1.3. cu plunjire (tije);
2.1.4. cu flci (bacuri);
2.2. cu elemente de centrare-strngere elastice:
2.2.1 cu memrbrane elastice (diafragme) cu flci;
2.2.2.cu buce elastice cu netede (cu perei subiri);
2.2.3. cu buce elastice secionate (crestate; cu lamele; cu flci);
2.2.4. cu buce elastice cu nervuri (nervurate; ondulate; gofrate; burduf);
mecanismul de centrare tip varf [9]
3.1 varf automobil;
3.2. varf mobil;

Nr.
crt.
1

Denumirea solutiei si reprezentarea grafica

Placute (placi)

Reazeme plane
Cepuri

[28]

Inel
3

Corp dispozitiv

5.

Mecanism de centrare-strangere tip dorn


- Cu elemente de centrare-strangere rigide
- Cu pene

6.

Cu parghii

7.

Cu plunjere

8.

Cu falci

Surse:
Pentru reazeme plane: [5] tab 3.54. pag159-258
Pentru mecanism de centrare-strangere tip dorn: [5] tab. 3.55 pag. 293-296; tab. 3.59 pag. 323

[29]

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor cat si la
prezentarea dezavantajelor acestora.
Varianta aleasa de reazem plan este inel

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

Pentru reazem tip dorn vom folosi cu elemente de centrare-strangere rigide cu falci

[30]

[31]

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: calit, revenit la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Bucsa elastica 07132-42120 30-028
Sursa [6], pag. 59-61

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor


D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3
cursa falcilor 6 mm

[32]

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Buc elastic secionat pentru


mandrine

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice exterioare active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa de
suprafaa conic i fa de suprafaa cilindric de
asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de suprafaa
cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare fa
de suprafaa cilindric activ
Btaia radial a suprafeelor cilindrice active fa
de suprafaa conic

0 , 018
0

12

STAS 8100/2 88
STAS 8100/2 88
-

0,01

0,01

0,01

0,005

H7
h6
-

Rugoziti:
Suprafaa conica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;
Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

[33]

STAS ul din care


sau extras abaterile
limit i toleranele

Condiii de precizie

Valoarea abaterii
limit

Cmpuri de tolerane

Element de orientarestrngere

reazemelor

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

3.4.7. Definitivarea schielor de amplasare a reazemelor

[34]

Bibliografie
Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006


2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.

[35]

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE


(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n


regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

[36]

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)


Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt
1

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia
axial datorit forei P
S

K P 2,8 389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la


strivire a suprafeelor de orientare i
strngere
Si
S
1817.9

0, 64[ daN / mm 2 ]
2
A0i d
302
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la
rezistena la strivire.

Mecanism de centrare strngere tip


mandrin

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se


roteasc datorit momentului Me

a 0, 2
t 0, 2

z 3
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1
k 2,8
P 389,55
M e 548,1

K Me
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

Verificarea condiiei la rezistena la


strivire
Si
S
85.24

0, 032 daN / mm2


2
2
A0i D
30

0, 032daN / mm2 Pa 10daN / mm2


Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia
la rezisten

S adoptat = 1571 daN/mm

[37]

4.1. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)


Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:

sr (c) sa (c)
sr (c) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau
de form)

sa (c) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.


4.1.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile sa
Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
1
3

sa (c) Tc

Condiia

Suprafaa/elementul
definitoriu al
suprafeei de prelucrat

Tc tolerana la condiia c

C1

Suprafaa E

Explicit

0,2

0,03

C2

Suprafaa E

Explicit

0,02

0,007

C3

Suprafaa C

Explicit

0,01

0,003

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

[38]

Tolerana
la
condiia
[mm]

sa

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s ( c ) f max cos f min cos

s
j0

cos

1 1817.9
cos 90 0
5000

=90
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA


Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: sr ( c ) sa ( c )
Nr.
SSTP

SS-TP

Condiia de precizie

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

sr

sr

sr

[39]

s
j0

s
j0

s
j0

Valoarea
lui sr

Valoarea
lui sa

[mm]

[mm]

cos

0,03

Este
SSTA
[DA
sau
NU]
DA

cos

0,007

DA

cos

0,003

DA

F4.3 Stabilirea schemei optime de strngere


Nr. crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseaz pe direcia axial datorit
forei P2

K P 2,8 389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor


de orientare i strngere

Si
S
1817.9

0, 64[ daN / mm 2 ]
2
2
A0i d
30
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena la
strivire.

Mecanism de centrare strngere tip


mandrin

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit


momentului Me

K Me
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

a 0, 2
t 0, 2

z 3
k coeficient de siguran

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1
k 2,8

Si
S
85.24

0, 032 daN / mm2


2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm2 Pa 10daN / mm2
Concluzie: SS-TP 2 ndeplinete condiia la rezisten

P 389,55
M e 548,1

[40]

1 piesa
Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula
Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

[41]

F.4.4. Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)
A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic rotativ

2. Cu motor pneumatic rotativ

[42]

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele de

strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere cs i eventual o deplasare de
degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm

T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare corespunztoare
aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min = 0,51,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

[43]

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere

D = 125 mm
D1= 95 mm
D2 = 108 mm
D3 = 70.6 mm
D4 = 92 mm
D5 = 53.9 mm
L = 75 mm
L1 = 115 mm
B = 28 mm
d = M12
d1 = M8
d2 = 11 mm
d4 = M18
l = 4 mm
l3 = 167 mm
n=3
n1= 3

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de strngere


A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere
S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1571.5daN / mm S
2
2
Ca Cs 15 mm

[44]

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de centrare i
fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere, cnd
forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se cere
creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub denumirea
de mecanisme (motoare) de acionare.

[45]

Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora
de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a


semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea mai
mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.


Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.


Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c fora

de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare cunoscute
sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;
Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

[46]

5.1.3 Alegerea variante de acionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitiv-semifabricat
este orientat i fixat pe arborele mainii-unelte cu micri de rotatie.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de strngere


sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

[47]

3 filtre separatoare

4 regulator de presiune 5 manometru

9 distribuitor

11 motor pneomatic

6 ungator

12 mansoane de alimentare 13 conducte

Sursa [3] GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

[48]

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare


5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau ataate pe
corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

[49]

Motor pneumatic fara flansa de fixare pe arborele principal al mainii unelte

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

[50]

Ungtor

Filtru de aer

[51]

A.5.2.2 Alegerea variantei optime


Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

[52]

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor


Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm
2

Fora Q la presiunea de 4daN/cm este:


Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125 m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6m

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25 m


[53]

[54]

[55]

[56]

E6. PROIECTAREA CELORLALTE


DISPOZITIVULUI

ELEMENTE

MECANISME COMPONENTE

ALE

n cazul general, n structura unui dispozitiv tehnologic, pot s intre, parial, n afara de:
-poziionare (reazemele simple/ obinuite);
, subsisteme de strngere (fixare);
ementele, mecanismele, subansamblurile, subsistemele de orientare-poziionare (centrare) i strngere
(reazemele autocentrante), i
, mecanismele, subansamblurile, subsistemele, blocurile de acionare,
i alte elemente, mecanisme, subansambluri, subsisteme tipice, listate n tabelul 6.1 [16. GHERGHEL N. i
SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Ia
84].
IN urmatorul tabel am enumerat celelalte elemente si mecanisme componente ale dispozitivului
Tabelul 6.1

Elemente comune
1 Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului
2
3

Elemente specifice/ speciale


Capete multiax (subansambluri pentru diversificarea micrii, subansambluri pentru instalarea
4
multipl)
5

Elemente i mecanisme pentru fixarea dispozitivului sunt suruburile (8 bucati)

STAS 5144/82
d1 = 28 mm
d = 24 mm
k = 10 mm
b = 20 mm
l = 40 mm
[57]

E7. ELABORAREA DESENULUI DE ANSAMBLU AL


DISPOZITIVULUI

Desenul de ansamblu se va face pe o plansa de format A1, avand urmatoarele


componete: Schema instalatiei pneumatice, desenul motorului, desenul dispozitivului de
orientare-pozitionare si stringere, desenul piesei la scara 1:1

[58]

E8. VERIFICAREA REZISTENTEI SI RIGIDITATII


DISPOZITIVULUI
Nr. crt
1

Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)

Fore de strngere
a) Piesa s nu se deplaseze pe direcia axial datorit forei
P2

K P 2,8 389.55

1571[daN ]
z a
3 0, 2

Verificarea condiiei la rezisten la strivire a suprafeelor


de orientare i strngere

Si
S
1817.9

0, 64[ daN / mm 2 ]
2
2
A0i d
30
1, 28daN / mm 2 Pa 10daN / mm 2
Concluzie: SS-TP ndeplinete condiia la rezistena la
strivire.

Mecanism de centrare strngere tip


mandrin

b) Piesa nerezemat frontal sa nu se roteasc datorit


momentului Me

K Me
2,8 548,1

85.24[daN ]
z t D 3 0, 2 30

a 0, 2
t 0, 2

z 3
k coeficient de siguran

Verificarea condiiei la rezistena la strivire

k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1, 2 1 1 1,3 1
k 2,8

Si
S
85.24

0, 032 daN / mm2


2
2
A0i D
30
0, 032daN / mm2 Pa 10daN / mm2
Concluzie: SS-TP 1 ndeplinete condiia la rezisten

P 389,55
M e 548,1

[59]

E9. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA LA LUCRUL CU


DISPOZITIVUL PROIECTAT
9.1 Analiza tehnica
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului proiectat, prin
compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia cruta la operatia respectiva
de prelucrare, cintrol, asamblare, etc. La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice
operatiei respective, pentr u fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor erorilor
introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea asigurarii preciziei de
prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare pozitionare si de stringere au fost
deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4 vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se cauta
solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in cazul nostru se poate
trece la analiza economica.
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata (0.03) ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;

9.2 Analiza economica


Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau asamblarii cu
dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau indici economici.
In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca urmare a echiparii
cu dispozitive pm

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

In care N T 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din dotarea
masini-unelte si N T 0 =9 min iar N T 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu ajutorul dispozitivului
proiectat si este egala cu 5 min

pm

95
100% 80%
5

O conditie este ca N T 0 > N T 1


Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare


Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de prelucrat, in raport
cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

[60]

E10. ELABORAREA DESENELOR DE REPERE

E11. ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE EXPLOATARE SI


A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII MUNCII

1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI


STRINGERE CU MECANISM TIP MANDRINA ELASTICA
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese cilindrice pe un strung tip
SNA-450, programul anual de fabricaie fiind de 50000 bucai pe an.

3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
4. Descrierea constructiei si functionarii dispozitivului :

1 piesa
[61]

Blocarea mecanismului se realizeaza la deplasarea spre stanga a tijei 4 care actioneaza parghia 3 care va
deplasa falca mobila 2 si care strange piesa pe exterior. 5 - scula

5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru
acesta si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala
sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active
vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata
cu diverse grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de
canalele in T ale masinii.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri
sau lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o
data la 30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data
la 60 de zile lucratoare.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

- Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in


dulapuri, lazi

- Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in


dispozitiv.
[62]

- Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare


pneomatica

- Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale


subsistemelor/subansamblurilor de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in
cazul intreruperi alimentari cu aer comprimat.

- La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea


dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita

- Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la


rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.

- Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a


aschiilor care pot sari de la procesul de prelucrare.

- Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului


si ale masinii-unelte

- Sa se curate bine dispozitivul de aschii


- Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.
- Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati
de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele
descheiate si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare

- Locul de munca sa fie corect iluminat


- Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului
sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente

- Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului.


Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.

- Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii


- Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la
care se va lucra

- Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,


completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj

- Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica


securitatii muncii

[63]

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina


Proiectarea dispozitivelor

1. GHERGHEL N Construcia i exploatarea dispozitivelor tehnologice Inst. Politehn. Iai 2006


2. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, Vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
3. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor
4. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de ansamblu
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
5 GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice.
Iai: Tehnopress, 2006.
6. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
7. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de orientare
ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
8. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
9. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
10. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr. de Ma.,
Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
11. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL N.,
Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
12. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N., MARINESCU
I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag.,
1982.
13. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1969.
14. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie. Bucureti: Ed.
tehn., 1979.
15. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1985.
16. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte. Bucureti: Ed.
tehn., 1995.
17. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de orientare i
fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
18. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de orientare i
fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
19. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod. Vol. 1.
Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1982.
20. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a suprafeelor n
construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.

[64]