Sunteți pe pagina 1din 56

TEMA

Sa se proiecteze un dispozitiv special in faza de documentatie de executie, pentru


prinderea piesei din figura de mai jos, la prelucrarea prin gaurire a suprafetelor marcate, in
conditiile in care prelucrarea se realizeaza pe o masina de gaurit tip G25, iar programul anual
de fabricatie este de 30.000 buc/an.

Tolerante generale ISO 2768-mk


Material OLC45 STAS 880-88
1

E1.Analiza temei de proiectare.Informarea initiala.Stabilirea datelor initiale.


F1.1.Analiza temei de proiectare
Analiza temei de proiectare are drept scop, intelegerea conditiilor impuse dispozitivelor ce se cer
a fi proiectate si stabilirea, in ansamblu, a posibilitatilor de realizare a acestora.
In cadrul analizei temei de proiectare, proiectantul de dispozitive studiaza si isi insuseste
procesul tehnologic de prelucrare a piesei, rezolva cu constructorul si tehnologul eventualele neconcordante
sau propunerile de modificare a formei piesei, a modului de cotare, a tolerantelor, a tehnologiei.
F1.2.Informarea initiala.
Aceste studii bibliografice au o mare importanta pentru asigurarea reusitei proiectelor. Acesta
informare are rolul de a pune, proiectele elaborate, de acord cu normele in igoare, precum si de a obtine, din
literature de specialitate, a unor solutii constructiv-functionale, care ar putea fi utilizate pentru abordarea
temei de proiectare, de a analiza critic aceste solutii, in raport cu conditiile impuse prin tema.

Nr.
Crt.

Denumirea
soluiei

Schia soluiei constructiv-funcionale

Sursa

Proiectarea

Mecanism
autocentrant
cu doua
prisme
mobile

dispozitivelor(I)
Pg. 254
Fig. 4.1.b

Proiectarea
dispozitivelor vol
1

Mecanism
de centrare
i stngere
cu role

Pg. 270
Fig. 4.11.

Mecanism
de centrare
i strngere
cu prghii,
pan
multipl i 2
flci de
prindere

Construcia i
exploatarea
dispozitivelor 2
Pg. 54
Fig. 7.24.

Construcia i
exploatarea
dispozitivelor 2

Mecanism
de centrare
i strngere
cu
membrancup

Pg. 125
Fig. 7.58.

Construcia i
exploatarea
dispozitivelor 2

Mecanism
de centrare
i strngere
cu
membran
cu flci

Pg. 120
Fig. 7.56.

6.

Nr.
sol

Denumirea
solutiei

Sursa
Figura (tabelul)
5

Paginile

Numarul

1.

Mechanism
cu prisme

Pg.46

lucrarii
[1]

2.

Mechanism
cu parghii

Pg.164

[2]

Mecanism
de
centrare i
strngere
cu prghii,
pan
multipl i
2 flci de
prindere

Pag 777

[3]

3.

Fig. 7.24

4.

Mecanism
de centrare
strangere cu
pene

Pag 260

[1]

267

[1]

Fig. 4.5,c

5.

Mecanism
de
strenbgere
cu falci
accionat
prin spirala
plana
Fig 4.9

6.
Surse:
[1] GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
[2] GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 Inst. Politehn. Iai, 1981.
[3] GHERGHEL N., Conceptia si proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iasi 2003

F1.3.Stabilirea datelor initiale.


1. Date legate de piesa:
piesa face parte din familia de piese 2(bucse), clasa 2(cu flansa), grupa 3(cu gauri combinate, axial si
radial)
material OLC 45 STAS 88080
2. Date legate de scula:
doua burghie elicoidale cu 19 mm si 9 mm

3. Date legate de masina-unealta:


masina de gaurit G25

a)

b)

c)

a) Vedere generala a masinii de gaurit universale G25;


b) Arborele principal al masinii de gaurit G25;
c) Masa masinii de gaurit G25

CARACTERISTICA

U.M.

G25

Diametrul de gaurire conventional in otel cu r=60daN/


mm2

mm

25

Diametrul de gaurire conventional in fonta cu


r=18daN/mm

mm

32

Diametrul de gaurire maxim conform etichetei cu regimul


de aschiere

mm

49,5

Adancimea de gaurire

mm

224

Cursa maxima a pappusii pe coloana

mm

280

Capul arborelui principal

--

STAS 1659-50

Conul arborelui principal

--

Morse 4

Cursa maxima a arborelui principal

mm

224

Distanta intre burghiu si coloana

mm

315

Distanta maxima intre arboreal principal si masa

mm

710

Distanta maxima intre arboreal principal si placa de baza

mm

1120

Suprafata mesei

mm2

425x530

Numarul de coloane T de pe masa

--

Profilul canalelor T de pe masa

--

12 STAS 1385-70

mm

560x560

Numarul de coloane T de pe placa de baza

--

Profilul de coloane T de pe placa de baza

--

18 STAS 1358-70

Gama de turatii a arborelui principal

rot/min

40; 56; 80; 112; 160; 224; 316;


450; 630; 900; 1250; 1800;

Gama de avansuri

rot/min

0.10; 0.13; 0.19; 0.27; 0.38;


0.53; 0.75; 1.06; 1.50

Puterea electromotorului principal

kW

Turatia electromotorului principal

rot/min

1500

kW

0.15

rot/min

3000

Greutatea masinii

kg

1100

Gabaritul masinii

mm2

2680x1487x660

Suprafata placii de baza

Puterea motorului pompei de raciere- ungere


Turatia motorului de raciere-ungere

4. Date legate de verificatoare (mijloace/ echipamente de control):


9

subler
micrometru
rugozimetru
echipament de control al abaterilor alcatuit din: placa de control, comparator cu cadran
Micrometru de exterior L = 150, precizie 0.05mm
ubler de exterior L = 25mm, precizie 0.1mm
Abaterea de la paralelism a dou suprafee plane este definit ca diferena distanelor dintre planele
adiacente n limitele lungimii de referin

5. Date legate de accesorii:

6. Date legate de instalaiile de ridicat i transportat


10

7. Date legate de regimul de lucru:


-

adosul de prelucrare la gaurire este egal cu diametrul gaurii supra doi;

scula execut o singur trecere pe suprafaa de prelucrat;

adncimea de achiere este egal cu adaosul de prelucrare;

avansul este s = 0,3mm/rot;

viteza de avans

viteza de aschiere

Turatie

Conditii de racire ungere

Forma asciei

11

E2. ELABORAREA STUDIULUI TEHNICO-ECONOMIC (S.T.-E).


STABILIREA SOLUIEI DE PRINCIPIU (ANASAMBLU) A
DISPOZITIVULUI

F2.1. Stabilirea schemei optime de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.), ce va


sta la baza proiectrii dispozitivului

Schema optim de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) reprezint acea schem tehnic
posibil, care asigur obinerea condiiilor de precizie dimensional/ geometric impuse prin tem i
conduce la costul minim al operaiei.
Aceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor activiti:

A2.1.1. Stabilirea schemelor de de lucru (prelucrare, control, asamblare etc.) tehnic


posibile
Nr.
crt.
0
1.

Schema de proiectare tehnic posibila (SP-TP)


Deumirea
1

Schita
2

Prelucrarea a
unei piese din
aceeasi
prindere, piesa
este orientate
si stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

12

Avantaje

Dezavantaje

nu necesita cap
multiax ;
nu necesita in
general dispozitiv
de prindere a
piesei;

necesita
trasare punctare;
timpi ajutatori
de orientare
strangere
ridicati
grad foarte
scazut de
utilizare a puteri
masinii unealte;
timpi de baza
ridicat;

2.

Prelucrarea
simultana a
doua piese din
aceeasi
prindere,
piesele sunt
orientate si
stransa cu
ajutorul
dispozitivelor
de pe MU sau
folosind
elemente si
accesorii ale
MU

nu necesita
trasare-punctare;
nu necesita
dispozitiv de
prindere a piesei
cu divizare;
precizie
ridicata;
timpi de baza
scazuti;
grad foarte
ridicat de utilizare
a puteri masinii
unealte;

13

necesita cap
multiax;
necesita
dispozitiv de
prindere a
pieselor cu doua
posturi

A2.1.2. Alegerea schemei optime de prelucrare, control sau asamblare


Nr.
Crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Criteriul

Unitati partiale pentru


SP-TP numarul:
1 2 3

Precizia suprafetelor prelucrate


Gradul de uniformitate a strangerii pieselor
Precizia ceruta suprafetelor de strangere a pieselor
Gradul de utilizare a puter disponibile a MU
Necesitatea trasarii-punctarii
Necesitatea cap multiax
Necesitatea dispozitiv de prindere a piesei
Timpi ajutatori de OP si S
complexitatea dispozitivului de prindere a pieselor
Durabilitatea sculei
Total

10
10
8
7
10
0
0
3
5
10
63

10
10
10
7
10
0
0
5
10
10

72

Se va adopta ca si varianta optima, schema de prelucrare nr.1: Prelucrarea a unei piese din aceeasi
prindere, piesa este orientate si stransa cu ajutorul dispozitivelor de pe MU sau folosind elemente si
accesorii ale MU

14

1.

2.
3.
4.

Schema optima de prelucrare ce sta la baza proiectari diispozitivului

F2.4. Stabilirea dispozitivului existent sau care poate fi achiziionat n timpul


disponibil i poate fi folosit
Pozitia piesei

Orizontala

Modul de prelucrare al suprafetelor


de acelasi tip sau de tip diferit
Numarul pieselor
prelucrate
simultan
Numarul pieselor
prelucrate din
aceeasi prindere

Cu o scula

Cu mai multe
scule
Pe un rand
Pe mai multe
randuri

Numarul posturilor de lucru

Tipul de dispozitiv, dupa gradul de


universaliate
Dispozitiv existent sau care poate fi
achizitionat in timp util si poate fi folosit
Gradul de mecanizare a dispozitivului

Dispozitiv demontabil

Special cu actiune macanizata (semiautomat)

15

3.1.3. Stabilirea gradelor de libertate ce trebuie inlaturate prin orientare pozitionare


Conditii (C)

Gradele de libertate ale piesei


Translatii
Rotatii

Conditii de precizie
determinate (CD)

Conditii
suplimentare

Asigurarea inchideri fortelor de aschiere


si de strangere prin elementele de
orientare sau de orientare si strangere
Limitarea zonei de lucru a sculelelor
aschietoare (a cursei avansurilor), pentru
cresterea productivitatii prelucrarii
Total conditii
Tipul schemei de orientare necesara

Tx

Ty

Tz

Rx

Ry

Rz

Orientare cu motivatie tehnicoeconomica, incompleta

A3.1.5. Alegerea suprafeelor de orientare-poziionare ale pieselor


Suprafetele de orientare-pozitionare sunt suprafetele : B, C, E, F deoarece pe aceste suprafete se
poate aseza piesa pentru a putea fi prelucrate suprafeta A sunt suprafete de determinate a bazelor de cotare;
asigura stabilitatea piesei pe elementele de orientare pozitionare in timpul prelucrarii.

16

A3.1.6. Evidenierea elementelor de orientare-poziionare sau de orientarepoziionare i strngere ale dispozitivului (reazemelor) ce pot fi utilizate pentru
materializarea orientrii-poziionrii pe suprafeele de orientare-poziionare alese
ale pieselor, precum i a simbolurilor acestora

[1] reazem plan ;


[2] reazem plan ;
[3] mecanism tip mandrina
17

[4] mechanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn(bolt) cu : parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc
[5] mecanism tip mandrina;
[6] mechanism de centrare sau centrare strangere in varianta de dorn(bolt) cu : parghii falci,
plunjere, pene, bile, role, bucse elastice, inele elastice, etc
[7] prisma fixa;
[8] reazem plan
A3.1.7. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic posibile (SOP-TP)
Selectarea SOP-TP se face pe baza unor criterii de natura tehnica dintre care mentionam:
posibilitatea introducerii si scoaterii usoare de pe reazem a tuturor pieselor din lot;
fiecare combinatie sa duca la inlaturarea gradelor de libertate cerute;

Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila


SO-TP

Gradele de libertate
inlaturate piesei prin
orientare
Translatii
Rotatii
Tx Ty Tz Rx Ry Rz

1.

18

2.

3.

4.

19

5.

A 3.2. Stabilirea schemelor de orientare-poziionare tehnic acceptabile SOP-TA


A3.2.1. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare admisibile Aopa
Conditia de precizie
determinanta(CD)

Toleranta Relatia de calcul


in
a oa(CD)
conditia
CD- TCD

Eroarea
maxima de
orientare la
conditia CD

oa [mm]
20

0.1
0.03

1
oa TCD
2
1
oa TCD
2

0.05
0.015

A3.2.2. Determinarea abaterilor de orientare-poziionare Aop


A3.2.3. Compararea abaterilor (erorilor) de orientare-poziionare Aop cu abaterile
(erorile) de orientare-poziionare admisibile Aopa i stabilirea schemelor de orientarepoziionare tehnic acceptabile SOP-TA
Nr.
crt.

Schema de orientare tehnic posibila (SOTP)

Conditia de precizie
determinanta (C.D)

21

Relatia
de
calcul a
erorii de
orientar
e reale
or(CD)

Valoa
rea
lui
or(C
D)
[mm]

Valoare
a lui
oa(CD)
[mm]

Daca
SO-TP
este
SO-TA
(DA,
NU)

oR Tl

1.

0.1

0.05
NU

2.

oR 0

0.01

oR Tl

0.1

0.05
DA

3.

oR 0

0.01

oR 0

0.1

0.05
NU

oR 0

22

0.01

oR Tl

4.

0.1

0.05
NU

5.

23

oR 0

0.01

oR Tl

0.1

0.05

oR 0

0.01

NU

F3.3. Stabilirea schemei optime de orientare-poziionare SOP-O

24

F3.4. Proiectarea reazemelor alese pentru materializarea schemei optime de


orientare-poziionare
A3.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de reazeme ce pot fi utilizate
reazemul plan [1] mbrac urmtoarele soluii principale:
1.1. cepuri;
1.2. plcue (plci);
1.3. inele de orientare-poziionare;
1.4. guler dorn (corp dispozitiv);
reazamul de tip bucsa prisma dubla fixa
reazamul materializat de fota de strangere imbraca forma de pirgii cu falci in forma de prisma :

25

A3.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de reazeme


Pentru alegerea solutiei optime de reazem se va recurge atat la prezentarea avantajelor
cat si la prezentarea dezavantajelor acesteia.
Voi alege prisma dubla fixa

Subvarianta aleasa este corpul dispozitivului

Avantaje:
precizie ridicata;
suprafata mare de contact;
usurinta rectificarii suprafetei active;
protejarea corpului dispozitivului;
complexitate scazuta;
intretinere usoara;

Dezavantaje:
strangerea semifabricatului se face cu forte reletiv mari;
suprafata activa se uzeaza usor;

26

A3.4.3. Alegerea materialelor i a tratamentelor reazemelor


Material: OSC 10 STAS 1700-90
Tratament termic: inbunatatire la 55-60 HRC
Muchiile ascutite se vor tesi
Sursa N Gherghel Indrumar de Proiectare a Dispozitivelor vol 3 Iasi 1992, pag 6-7

A3.4.4. Dimensionarea reazemelor


= 90
b = 0.5*19=9,5 mm
H v = 10 mm
a = 7 mm
H 0 =46 mm
Dp 50 mm
Dc 80 mm
D1 19 mm
L 30 mm
H p 45, 4 mm
H f =28,5 mm
N = 70,8 mm
H c = 70,35 mm

90
b 0.5* 40 20mm
H v 10mm
a 6mm
H0

Dp = 16 mm
Dc= 30 mm
d1 = 15 mm
D = 26.5 mm
27

L = 20 mm
b= 20 mm
Hp = 48 mm

3.4.5. Alegerea ajustajelor, toleranelor (abaterilor limit) i a rugozitilor

Btaia radial a suprafeelor cilindrice active


fa de suprafaa conic

STAS ul din care sau extras


abaterile limit i toleranele

Diametrul suprafeei cilindrice intrioare active


Diametrul suprafeei cilindrice exterioare
active
Unghiul suprafeei conice
Coaxialitatea suprafeei cilindrice active fa
de suprafaa conic i fa de suprafaa
cilindric de asamblare
Coaxialitatea suprafeei conice fa de
suprafaa cilindric activ
Coaxialitatea suprafeei cilindrice de asamblare
fa de suprafaa cilindric activ

Valoarea abaterii limit

Condiii de precizie

Cmpuri de tolerane

Buc elastic secionat pentru mandrine Element de orientare-strngere

reazemelor

H7

0 , 018
0

STAS 8100/2 88

h6

STAS 8100/2 88

12

0,01

0,01

0,01

0,005

Rugoziti:
Suprafaa cconica activ interioar, Ra = 0.8 m;
Suprafaa cilindrica activ exterioar, Ra = 0,8 m;
28

Suprafaa cilindric exterioar de capt, Ra = 0.8 m;


Suprafee frontale, Ra = 1,6 m;

3.4.6. Alegerea celorlalte condiii tehnice ale reazemelor


Indicaii referitoare la starea suprafeelor:
piesele trebuie sa aib suprafeele netede i curate;
pe suprafeele pieselor nu trebui sa existe incluziuni nemetalice, alte defecte, zgrieturi, urme de
rugin, fisuri, lovituri;

29

3.4.7. Definitivarea schielor reazemelor i, eventual, a schielor de


amplasare a reazemelor

30

1-piesa; 2- falca in forma de prisma scurta; 3- prisma lunga fixa; 4-scula; 5- punctul de sprijin al pirghiei;
6- pirghiile; 7-tija de actionare a mecanismului

31

E4. ELABORAREA SCHEMEI OPTIME DE STRNGERE


(SS-O/ SF-O) I PROIECTAREA ELEMENTELOR I
MECANISMELOR DE STRNGERE SAU DE ORIENTAREPOZIIONARE (CENTRARE)-STRNGERE

Schemele de strngere (fixare) (SF) sunt reprezentri grafice ce conin schemele optime de
orientare (SO-O) la care se adaug elementele specifice strngerii:

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor i momentelor ce solicit piesele n


regimuri tranzitorii i n regim stabil de prelucrare, msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente masice;

fore i momente de prelucrare (achiere), msurare (control), asamblare (montare);

fore i momente cu caracter secundar (frecri cu mediul, cu lichidele de achiere, cu reazemele);

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de strngere:


principale s;
prealabile (iniiale, de prestrngere, de reglare, orientare) Sp;
suplimentare Ss;

direcia, sensul, punctul de aplicaie i mrimea forelor de frecare:


dintre pies i reazeme;
dintre pies i elementele de strngere sau orientare-strngere;

cursele de strngere (slbire) Cs;

elementele geometrice necesare n calcului forelor, curselor i erorilor de strngere.

32

4.1. Elaborarea schemelor de strngere tehnic posibile (S.S. T.P.)


Schemele de strangere tehnic posibile reprezint totalitatea variantelor de amplasare a forelor
de reglare SR, a reazemelor suplimentare si a forelor de strngere S (principale, secundare, suplimentare)
care fac posibila realizarea de orientare optime i conservarea ei in timpul procesului de prelucrare.
Tab.21.
Nr. Scheme de strngere tehnic posibile (SS-TP)
crt
1

Fore de strngere

a) Piesa s nu se roteasca sub actiunea


momentului M

s S 20 N
S

2sin
S

Mecanism de centrare strngere tip mandrin

2
KM

0
D
s

2
sin

0 0, 2
s 0, 2
k coeficient de siguran
k k0 k1 k2 k3 k4 k5 k6
k 1,5 1.2 1,
2 11 1,3 1
k 2,8
M e 1253

Sadoptat = 1668 daN/mm

33

D
KM
2

166.8

4.2. Stabilirea schemelor de strngere tehnic acceptabile (S.S. T.A.)


Se consider acceptabile din punct de vedere tehnic acele scheme de strngere tehnic posibile (SSTP) care satisfac n principal criteriul tehnic al preciziei de strngere exprimat analitic prin:
sr (c) sa (c)

sr (c ) eroarea de strngere real (caracteristic) la condiia de precizie c (determinant cs sau


de form)
sa (c ) eroarea de strngere admisibil la condiia de precizie c.

4.2.1. Determinarea erorilor de strngere admisibile sa


Erorile de strngere admisibile sa reprezint fraciunile din toleranele condiiilor de precizie c
(determinante cs i de form) afectate de erorile de strngere.
sa (c )

1
Tc
3

Suprafaa/elementul
definitoriu al suprafeei
de prelucrat

Condiia

Tc tolerana la condiia c

Tipul
condiiei

Condiia de precizie

Tolerana
la
condiia
[mm]

De unde
s-a luat
tolerana

sa

C1

Suprafaa G

Explicit

0,1

0,03

C2

Suprafaa F

Explicit

0,03

0,01

4.2.2 Determinarea erorilor de strngere reale (caracteristice) sr


34

Erorile de strngere reale sunt acele erori provocate de strngerea pieselor n dispozitive. Acestea
apar n timpul strngerii pieselor, deci naintea procesului de prelucrare, msurare, asamblare.
Erorile de strngere reale se determin pentru fiecare schem de strngere tehnic posibil.
Erorile de strngere n care piesa este considerat rigid vor fi:

s ( c ) f max cos f min cos

s
1579.3
cos
cos
90 0
j0
5000

Rigiditatea j0 si jS se calculeaza cu relatia:


1 1 1
1
....
j j1 j2
js
j rigiditatea sistemului
j1 rigiditatea d int re piesa si reazem
j01 80000daN / mm j02
j03 80000daN / mm
jS 5000daN / mm
S=constant folosindu-se sistem de actionare hidraulic

4.2.3 Compararea sr cu sa i stabilirea ST-TA


Se vor considera acceptabile din punct de vedere tehnic SS-TP care satisfac criteriul tehnic de
precizie exprimat prin relaia: sr ( c ) sa ( c )
Nr.
SS
TP

SS-TP

Condiia de precizie

35

Relaia de calcul a
erorii de strngere
reale

Valoarea
lui sr

sr

s
cos
j0

0,05

Este
SS-TA
[DA
sau
NU]
DA

sr

s
cos
j0

0,01

DA

[mm]

Valoa
rea lui

sa [

mm]

Prin actionarea de catre motor a tijei 7, se va deplasa ghidajul parghiei 6, astfel se va stringe piesa 1
amplasata pe prisma lunga fixa 3, in punctul de stingere, pirghia este prevazuta cu o falca in forma de prisma
fixa scurta
Sursa Proiectarea dispozitivelor vol 1 N. Gojinetchi si N. Gherghel 1983 pag 269

36

F.4.4.

Proiectarea elementelor i mecanismelor de strngere sau de centrarestrngere pentru materializarea schemei optime de strngere (SS-O)

A4.4.1. Stabilirea soluiilor (variantelor) de mecanisme de strngere ce pot fi utilizate

1. Cu motor hidraulic

1. Cu motor pneumatic

37

A4.4.2. Alegerea soluiilor (variantelor) optime de mecanisme de strngere


Nr.
crt

Criterii

1
2
3
4

Nr. forelor de strngere principale


Mrimea forelor de strngere
Gradul de descompunere a forelor de strngere
Dac forele de strngere se descompun dup direcie perpendicular fa de
suprafaa de orientare sau nu
Dac forele de strngere sunt paralele sau nu cu suprafaa de prelucrare
Dac suprafaa pe care se aplic forele de strngere sunt prelucrare sau nu
Dac exist sau nu tendina de rsturnare, deplasare sau rotire a piesei fa de
reazeme sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu tendina de modificare a ST-O sub aciunea forelor de strngere
Dac exist sau nu posibilitatea apariiei deformrii de ncovoiere sub aciunea
forelor de strngere
Gradul de deformare al pieselor sub aciunea forelor de strngere
Presiunea de contact reazem-pies
Dac sunt necesare sau nu reazeme auxiliare
Dac se aplic sau nu condiia de rezisten la strivire a suprafeelor de orientare
TOTAL

5
6
7
8
9
10
11
12
13
14

Utiliti
1
5
9
8
5

2
7
9
9
6

9
9
3

9
9
3

0
0

0
0

7
5
0
10
74

8
6
0
10
81

A4.4.3. Alegerea materialelor i tratamentelor mecanismelor de strngere


Se alege OLC 65A, STAS 795-87

tratament termic de mbuntire;

duritate 37,5-58 HRC.


Pentru a face posibile mrimile de instalare i extracie ale piesei este necesar ca elementele

de strngere simbolizate prin fora s s execute o anumit curs de strngere c s i eventual o


deplasare de degajare (d) pentru eliberarea spaiului necesar manipulrilor de instalare i extracie.
Cs T( D ) jmin d 0.2 2 2.2mm
T(D) tolerana la cot care leag suprafaa de strngere cu suprafaa de orientare
corespunztoare aflat pe direcia forelor de strngere sau a diametrului de strngere
Jmin jocul minim necesar pentru instalarea i extracia comod a piesei din dispozitiv; J min =
0,5-1,5mm
P dimensiunea maxim a proeminenelor piesei care trebuie extras sau instalat;
d cursa de degajare a elementului de strngere.

38

A4.4.4. Dimensionarea mecanismelor de strngere


90
b 0.5* 40 20mm
H v 10mm
a 6mm
H0

Dp = 16 mm
Dc= 30 mm
d1 = 15 mm
D = 26.5 mm
L = 20 mm
b= 20 mm
Hp = 48 mm

90
b 0.5* 40 20mm
H v 10mm
a 6mm
H0

Dp = 80 mm
Dc= 100 mm
d1 = 35 mm
D = 56.5 mm
L = 30 mm
b= 60 mm
Hp = 10 mm

39

A4.4.8. Determinarea cursei de acionare necesare ca a mecanismelor de


strngere
A4.4.9. Determinarea forei de acionare necesare Q a mecanismelor de strngere
S
S
Q ( Rb )tg ( 1 ) ( Rb )tg ( 1 ) 2 S 1571.5daN / mm S
2
2
Ca Cs 6 mm

40

E5. ELABORAREA SCHEMEI DE ACIONARE I PROIECTAREA


ELEMENTELOR I MECANISMELOR COMPONENTE
F5.1. Elaborarea schemei de acionare
A5.1.1. Alegerea modului de acionare
n funcie de modul cum este aplicat fora de acionare a mecanismului de fixare sau de
centrare i fixare dispozitivele pot fi:

cu acionare manual;

cu acionare mecanizat.
Sistemul care se preteaz cel mai bine tipului de mecanism de centrare-strngere ales este

acionarea mecanizat.
5.1.2 Alegerea tipului de acionare mecanizat
Acionarea mecanizat i utilizeaz n cazul dispozitivelor cu mai multe locuri de strngere,
cnd forele de strngere sunt mari, cnd se cer precizii ridicate ale suprafeelor prelucrate i cnd se
cere creterea productivitii prelucrrii.
Acionarea mecanizat este specific produciei de serie mare i de mas.
n funcie de natura energiei utilizate, acionarea mecanizat poate fi:

pneumatic;

hidraulic;

pneumo-hidraulic;

mecano-hidraulic;

mecanic;

electromecanic;

cu vacuum;

magnetic;

electromagnetic.
Construciile utilizate n acest scop sunt cunoscute sub denumirea de sisteme (instalaii) de

acionare, iar mecanismele ce constituie componentul de baz al acestora, sunt cunoscute sub
denumirea de mecanisme (motoare) de acionare.
Acionarea pneumatic
Acionarea pneumatic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea
c fora de acionare este realizat de aerul comprimat ce apas asupra pistoanelor sau membranelor
unor motoare cunoscute sub denumirea de motoare pneumatice.
41

Avantaje:

creterea productivitii prelucrrii prin reducerea timpilor auxiliari de strngere-slbire a


semifabricatelor;

reducerea efortului fizic depus de muncitor n timpul procesului strngerii-slbirii


semifabricatelor;

realizarea de fore constante de strngere a cror valoare poate fi uor controlat n timpul
prelucrrii, ceea ce duce la eliminarea erorilor de strngere;

determinarea cu precizie mare a mrimii forelor de strngere i meninerea constant a


acestora;

motoarele i aparatele ce intr n structura instalaiilor de acionare pneumatic sunt, n cea


mai mare parte normalizate;

la temperaturi sczute ale mediului nconjurtor aerul comprimat nu nghea n conducte.


Dezavantaje:

crete costul dispozitivelor acionate pneumatic;

randament sczut n cazul utilizrii unor conducte lungi cu multe coturi.


Acionarea hidraulica
Acionarea hidraulic reprezint un mod de acionare mecanizat, caracterizat prin aceea c

fora de acionare este realizat de ulei ce apas asupra pistoanelor sau membranelor unor motoare
cunoscute sub denumirea de motoare hidraulice.
Avantaje:

forte mari;

spatiu disponibil mic;

asigura autofranarea;

durata de exploatare mai mare decat la cel pneomatic;

uzura redusa;
Dezavantaje:

complexitate constructiva;

cursa limitata;

cost ridicat;

42

5.1.3 Alegerea variante de acionare


Acionarea pneumatic reprezint varianta optim de acionare a mecanismului de centrarestrngere ales din urmtoarele considerente:

datorit forelor de fixare mari;

greutate relativ sczut;

suport supranclziri fr pericol de avarii;

alimentare comod cu energie;

posibiliti mari de reglare a vitezei i forei dezvoltate.

Scheme tipice de utilizare a acionrii pneumatice cu dubla actiune


Exemplu de utilizare a acionrii pneumatice n cazul n care ansamblul dispozitivsemifabricat este orientat i fixat pe masa mainii-unelte.

Aceasta va pleca de la schema optim de strngere la care se va aduga mecanismul de


strngere sau centrare-strngere precum i elementele i mecanismele componente ale acionrii

43

15 drosel;

16 distribuitor;

17 Supapa de sens unic;

18 Releu de presiune;

19 ungator

20 manometru;

21 regulator de presiune;

22 filtru de aer;

23 Robinet de trecere;

24 conducte;

25 rezervor de aer.

Sursa [3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983]

44

F5.2. Proiectarea componentelor schemei de acionare


5.2.1 Stabilirea variantelor de componente ce pot fi utilizate
Motoare pneumatice normalizate ce pot fi montate separat de corpul dispozitivului sau
ataate pe corpul dispozitivului.
Motor pneumatic cu piston cu dublu efect pentru dispozitive

Motor pneumatic cu piston cu simplu efect pentru dispozitive

45

Supapa de siguranta

Regulator de presiune

Ungtor

46

Filtru de aer

A.5.2.2 Alegerea variantei optime


Pentru motorul pneumatic, s-a ales varianta: Motor cu piston cu dubl aciune

47

A.5.2.3 Dimensionarea componentelor


Motor cu piston cu dubl aciune
D = 200 mm diametrul pistonului

D1 = 240 mm

l = 25 mm

d2 = 25 mm

d1 = 300 mm

l1 = 5 mm

d = M16

B = 100 mm

h1 = 130 mm

C = 300 mm

H = 110 mm

H1 = 60 mm

B = 12 mm

l2 = 12 mm

L = 167

L1 = 25 mm

L2 = 72 mm

L3 =122 mm

L4= 141 mm

L5= 91 mm

D2 = 232 mm

D4=165 mm

D3 = 30 mm

H1=16 mm

D6 = 188 mm

D7=155 mm

D8 =100 mm

H2 = 22 mm

Fora Q la presiunea de 4daN/cm2 este:


Q = 1250 [daN]
Ca = 8mm

A.5.2.4 Alegerea ajustajelor, toleranelor i rugozitilor


Ajustaje

piston-cilindru: H8/l8
Tij-capac: H7/f8

Rugoziti cilindru i tije: Ra = 0.2-0.4 m


Rugoziti:
suprafee active plane:

nainte de rectificare Ra 125m


dup rectificare: Ra 0,2 6.3m
cilindrice: Ra 0,4 1.6 m

48

suprafeele guri uruburi de fixare: Ra 25m

49

50

E6.ELABORAREA INSTRUCTIUNILOR DE
EXPLOATARE SI A NORMELOR DE TEHNICA SECURITATII
MUNCII
1.Denumirea dispozitivului: DISPOZITIV DE ORIENTARE POZITIONARE SI
STRINGERE CU DORN CU PENE
2.Dispozitivul are ca destinatie prelucrarea unei piese dreptunghiulare pe o masina de
frezat FUI si avind un program anual de productie este de 8000 buc/an.
3.Date tehnice :
- precizia de orientare-pozitionare e ridicata (0.03) ;
- precizia de reglare a celor doua scule este ridicata ;
- numarul pieselor prinse este de o piesa ;
5. Instructiuni de transport.
Mecanismul se va transporta fiind amplasat intr-o cutie special construita pentru acesta
si va fi legat cu balot. Partile active vr fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin
invelirea lor cu o hirtie impregnata cu diverse grasimi
6.Instructiuni de conservare :
Dispozitivul trebuie ferit de lovituri, deteriorari, oxidari prin invelirea partlor active vr
fi acoperite cu o pelicola de unsoare speciala sau prin invelirea lor cu o hirtie impregnata cu
diverse grasimi.
7. Instructiuni de depozitare.
Este necesar un spatiu lipsit de umezeala, de admofera nociva , de praf . Depozitarea
trebuie sase fac ape rafturi, in sertare, rafturi sau cutii speciale.
8. Instructiuni de intalare.
Mecanismul va fi amplasat pe masina de frezat FUI, fiind prins cu suruburi de canalele
in T ale masinii.
9. Instructiuni de reglare.
Pentru reglare se vor folosi piese-model sau etalon.
10. Lista pieselor care sunt supu se uzurii intense si termenile de inlocuire.
Tija care actioneaza mecanismul trebuie verificata frecvent pentru a nu avea fisuri sau
lovituri care pot duce la accidente si distrugerea dispozitivului. Aceasta se va verifica o data la
30 zile lucratoare.
Placutile atasate prin suruburi de falcile dispozitivului se vor verifiva o data la 30 de
zile si se vor repara, reconditiona sau inlocui sau in cazul in care pe partea activa a acestor
placute sunt lovituri sau orce alte distrugeri.
51

Suruburile cu care sunt prinse placutele de falcile mecanisului se vor schimba o data la
60 de zile lucratoare.
11. Norme de tehnica securitatii muncii la lucrul cu dispozitivul

Piesele de prelucrat si cele prelucrate sa fie depozitate corect pe stelaje, mese, in


dulapuri, lazi

Sa se verifice prinderea (orintarea-pozitionarea si stringerea) corecta a piesei in


dispozitiv.

Sa se controleze periodic presiunea subsistemelor, subansablurilor de actionare


pneomatica

Sa se verifice functionarea aparatelor de siguranta ale subsistemelor/subansamblurilor


de actionare de mai sus pentru evitarea aceidentelor in cazul intreruperi alimentari cu aer
comprimat.

La actionarea pneumatica cind se utilizeaza aerul comprimat pentru curatirea


dispozitivului, aceasta trebuie facuta cu masina-unealta oprita

Nu se vor folosi dispozitive ce au depasit gradul de uzura prescris, constatat, la


rparatiile periodice. Aceste dispozitive trebuie introduse in reparatii sau casare.

Sa se utilizeze ecrane de protectie impotriva lichidului de ungere precum si a aschiilor


care pot sari de la procesul de prelucrare.

Sa nu se actioneze in apropierea partilor in miscare ale mecanismelor dispozitivului si


ale masinii-unelte

Sa se curate bine dispozitivul de aschii


Sa nu se porneasca dispozitivul daca nu este cunoscut.

Muncitorul nu trebuie sa aiba sub picioare ulei, lichid de racire ungere, aschii, bucati
de maerial. Sa se supravegheze starea imbracamintei deoarece salopetele si halatele descheiate
si parul lung despletit rezinta pericol de acidentare

Locul de munca sa fie corect iluminat

Avariile de orce natura, in timpul lucrului, trebuie aduse la cunostinta maistrului


sefului de sectie pentru a se lua masuri urgente

Sa se cunoasca regulele de baza pentru a da un prim ajutor accidentatului.


Accidentatul va fi transportat imediat la punctul sanitar sau dispensar.

Muncitorii sa fie instruiti in probleme de tehnica securitatii muncii

52

Maistrul trebuie sa faca muncitorilor instructajul individual referitor la utilajul la care


se va lucra

Instructajul de protectie a munci se va repeta la intervalele indicate de instructiuni,


completindu-se, de fiecare data, fisa de instructaj

Sa fie afisate la locuri vizibile, dispozitiile legale si instruciunile de tehnica securitatii

muncii

E7. ANALIZA TEHNICO-ECONOMICA A


DISPOZITIVULUI

Spre deosebire de studiul tehnico-economic care se efectuiaza inaintea proiectarii propriuzise,


analiza tehnico econolica se efectuiaza dupa elaborarea desenului de ansambl, adica, practic, dupa
terminarea proiectului dispozitivului.
Analiza tehnica
Se rezuma, la verificarea pozibilitatilor de a obtine precizia caruta la utilizarea dispozitivului
proiectat, prin compararea preciziei probabile care se poate obtine cu dispozitivul proiectat, cu precizia
cruta la operatia respectiva de prelucrare, cintrol, asamblare, etc.
La determinarea preciziei probabile se au in vedere toate abaterile specifice operatiei respective,
pentr fiecare conditie de precizie.
Proiectantul de dispozitive trebuie sasi concentreze atentia asupra analizei si evaluarii abaterilor
erorilor introduse de dispozitiv, pentru a putea lua masurile constructive si de executie, in vederea
asigurarii preciziei de prelucrar, control, asamblare, impusa de operaia respectiva. Abaterile deorientare
pozitionare si de stringere au fost deja, determinate, iar celelalte abateri, daca, nu au fost stabilite in E4
vor fi stabilite acum.
Daca conditia de precizie nu este satisfacuta se analizeazaabaterile introduse de dispozitiv si se
cauta solutiile pentru asigurarea conitiilor de prelucrare, control masurare. Precizia fiid asigurata in
cazul nostru se poate trece la analiza economica.

Analiza economica
Consta in verificarea conditiei de rentabilitate economica a prelucrarii, controlului sau
asamblarii cu dispozitivul proiectat. Aceasta entabilitate se poate aprecia pe baza unor indicatori si sau
indici economici.

53

In cadrul proiectului de an se va determina procentul de crestere a productivitati munci ca


urmare a echiparii cu dispozitive pm

pm

NT 0 NT 1
100%
NT 1

In care NT 0 este norma de timp necesara realizarii operatiei cu elemente si mecanismele din
dotarea masini-unelte si NT 0 =9 min iar NT 1 este norma de timp necesara realizarii operatiiei cu
ajutorul dispozitivului proiectat si este egala cu 5 min

pm

95
100% 80%
5

O conditie este ca NT 0 > NT 1


Aceasta se realizeaza prin urmatoarele cai principale:

Eliminarea sau reducerea operatiilor de trasare


Eliminarea sau reducerea timpilor ajutatori, pentru verificarea poztiei suprafetelor de
prelucrat, in raport cu masina-unealta si cu scula unealta
Reducerea timpilor ajutatori pentru slabirea pieselor
Reducerea timpilor de baza

54

Bibliografie de baz pentru proiectul de an/ semestru la disciplina


Proiectarea dispozitivelor
1. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 1. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr.
de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2006-2007.
2. GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor 2. Note de curs. U. T. Gh. Asachi Iai, Facult. Constr.
de Ma., Specializ. Tehnol. Constr. de Ma., 2007-2008.
3. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., Proiectarea dispozitivelor, vol. 1. Inst. Politehn. Iai, 1983.
4. GHERGHEL N., Construcia i exploatarea dispozitivelor, vol. 1 2, Inst. Politehn. Iai, 1981.
5. VASII-ROCULE Sanda, GOJINECHI N., ANDRONIC C., ELARIU Mircea, GHERGHEL
N., Proiectarea dispozitivelor. Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
6. TACHE Voicu, UNGUREANU I., BRGARU Aurel, GOJINECHI N., GHERGHEL N.,
MARINESCU I., UTEU Virgil, DRUU Silvia, Construcia i exploatarea dispozitivelor.
Bucureti: Ed. Did. i Pedag., 1982.
7. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1969.
8. STNESCU I. i TACHE Voicu, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectare, construcie.
Bucureti: Ed. tehn., 1979.
9. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Elemente de proiectare a dispozitivelor pentru
maini-unelte. Bucureti: Ed. tehn., 1985.
10. TACHE Voicu, UNGUREANU I., STROE C., Proiectarea dispozitivelor pentru maini-unelte.
Bucureti: Ed. tehn., 1995.
11. BRGARU Aurel, Proiectarea dispozitivelor, vol. I. Teoria i practica proiectrii schemelor de
orientare i fixare. Bucureti: Ed. tehn., 1998.
12. TACHE Voicu i BRGARU Aurel, Dispozitive pentru maini-unelte. Proiectarea schemelor de
orientare i fixare a semifabricatelor. Bucureti: Ed. tehn., 1976.
13. BRGARU A., PNU V., DULGHERU L., ARMEANU A., SEFA-DISROM. Sistem i metod.
Vol. 1. Teoria i practica proiectrii dispozitivelor pentru prelucrri pe maini-unelte. Bucureti:
Ed. tehn., 1982.
14. STURZU Aurel, Bazele proiectrii dispozitivelor de control al formei i poziiei relative a
suprafeelor n construcia de maini. Bucureti: Ed. tehn., 1977.
15. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Proiectarea reazemelor dispozitivelor tehnologice. Iai:
Tehnopress, 2002.
16. GHERGHEL N. i SEGHEDIN N., Concepia i proiectarea reazemelor dispozitivelor
tehnologice. Iai: Tehnopress, 2006.
17. GHERGHEL N. i GOJINECHI N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 1. Analiza
temelor de proiectare. Informarea iniial. Stabilirea datelor iniiale. Stabilirea soluiilor de
ansamblu ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
18. GHERGHEL N., Indrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 2. Elaborarea schemelor optime de
orientare n dispozitive. Inst. Politehn. Iai, 1992.
19. GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 3. Proiectarea elementelor de
orientare ale dispozitivelor, Inst. Politehn. Iai, 1992.
20. GOJINECHI N. i GHERGHEL N., ndrumar de proiectare a dispozitivelor, vol. 4. Proiectarea
sistemelor de stngere. Inst. Politehn. Iai, 1992.
21. NICULAE M., BOHOSIEVICI Cazimir, GIURC Virgil, GAIGINSCHI Radu, ZUBCU Victor,
GHERGHEL N., ndrumar pentru elaborarea studiilor tehnico-economice n proiectele de
diplom. Inst. Politehn. Iai, 1983.

55

22. PLAHTEANU Boris, BELOUSOV Vitalie, CARATA Eugen, CHIRI C., COZMNC
Mircea, DRUU Costache, GHERGHEL N. .a. ndrumar pentru activitatea de cercetareproiectare i ntocmire a proiectului de diplom. Maini-unelte, scule, echipamente de prelucrare
i control. Vol. 1 3. Inst. Politehn. Iai, 1989.

56