Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Tema Proiectului:
Ca tehnologie neconventionala vom folosi turnare matrita silicon iar , ca tehnologie clasica de fabricare
vom folosi injectie mase plastice .
2.Materialul plastic:
Scurt istoric:
Cel mai vechi material plastic este celuloidul, fabricat in Statele Unite in 1870, pentru a
inlocui fildesul bilelor de biliard. Cu acest produs, industria incepe sa produca pentru prima oara
un tip de material care este folosit la fel de frecvent ca si o substanta naturala. Patruzeci de ani
mai tarziu, in 1909, un chimist belgian, emigrat in Statele Unite, Leo Hendrik Baekeland (1863-
1944) descopera bachelita, primul plastic considerat a fi un material frumos. Din punct de vedere
chimic, bachelita reprezinta o revolutie. Materialele de baza folosite pana atunci pentru
fabricarea plasticelor erau obtinute din materiale naturale. Bachelita insa, este fabricata in
intregime din produse industriale. Ea constituie deci primul material plastic sintetic. Bachelita s-a
folosit la fabricarea unui numar mare de obiecte: telefoane, bijuterii, porttigarete, aparate de
radio, etc.
Materialele plastice nu exista in natura. Ele sunt compusi creati artificial in laborator.
Numele care li s-a dat aminteste de una dintre propietatile lor fundamentale, si anume
plasticitatea, capacitatea de a se deforma sub actiunea unei forte exterioare si de a-si conserva
apoi forma care le-a fost data. Exista numeroase procedee de fabricare a materialelor plastice. O
galeata, o sticla, o casca de motociclist, o plansa de windsurfing sun toate fabricate din diferite
tipuri de plastic. Pentru fiecare obiect, trebuie ales materialul plastic care are calitatile cele mai
potrivite: suplete, rigidate, rezistenta la soc, elasticitate, transparenta, greutate mica.
O molecula de baza pentru fabricarea tuturor tipurilor de plastic.
Molecula de etilena:
Micile molecul de etilena sunt unitatile de baza (numite “monomeri”) ale materialelor
plastice. Acestea se obtin asambland monomeri in numar de sute, mii, chiar zeci de mii, pentru a
forma molecule uriase lungi catene numite polimeri. Aceasta operatie, polimerizarea, se
efectueaza in instalatii industriale, reactoare chimice, la presiuni si temperaturi inalte si in
prezenta unor produsi care declanseaza reactia. Tipul de plastic care se obtine depinde de tipul de
molecula de baza care a fost polimerizata. Daca se utilizeaza monomeri de etilena, plasticul
obtinut se numeste polietilena. Acesta este un material suplu si transparent, folosit la fabricarea
sticlelor, a sacilor de plastic si a jucariilor. Polimerizarea se poate face utilizand si molecule
derivate din etilena, molecule in care atomii de hidrogen au fost inlocuiti cu atomi de clor sau de
fluor. Polimerii obtinuti sunt policlorura de vinil (PVC) si teflonul. PVC-ul este dur, impermeabil
si bun izolator electric. El se foloseste la fabricarea prizelor electrice, a tevilor si a materialelor
pentru plansee. Teflonul este un material care rezista la caldura (350C), la frig (-80C) si la
2|Page
actiunea produselor chimice. De aceea este folosit la captusirea vaselor de bucatarie sau a
formelor de patiserie, precum si in numeroase aparate de uz stiintific.
Exista doua mari familii de materiale plastice: materiale termoplastice si cele termorigide.
Prima categorie cuprinde plastice care se topesc daca sunt incalzite, unele chiar de la 70C, altele
inspre 120C. Atunci cand sunt fierbinti si lichide, aceste materiale pot fi turnate in forme sau
extrudate, adica trase in fire sau foi. Racindu-se, materialele termoplastice se solidifica si isi
pastreaza noua forma. Aceste materiale plastice sunt folosite in special pentru fabricarea
obiectelor in serie, cum ar fi sticle, galeti,etc.
In schimb cele termorigide se intaresc la caldura. Astfel, ele sunt mulate la rece pe
formele dorite apoi sunt incalzite pentru a se intari. Sau pot fi lasate sa se intareasca dupa ce li se
adauga un produs special. Plasticele termorigide se folosesc la fabricarea obiectelor prelucrate
manual sau a celor care necesita o fabricatie ingrijita. Asa se fabrica ambarcatiunile, piesele de
caroserie, barele de protectie etc.
3|Page
3.Tehnologia conventionala :
Maşini injecţie mase plastice seria CX - Krauss Maffei
Descriere general:
Maşinile de injecţie din seria CX cuprind segmentul mic şi mijlociu în ceea ce priveşte unitatea
de închidere a maşinilor noastre. Acestea au:
- un sistem de închidere complet hidraulic în 2 platane
- o forţă de închidere de la 350 kN până la 6.500kN.
- cantitate material injectat de la 13 la 5.453 grame (PS)
În funcţie de cerinţele dvs., vă putem oferi maşini universale cu funcţii multiple sau maşini
speciale pentru o anumită aplicaţie.
Modele de piese:
4|Page
Puteţi să vă configuraţi propria dumneavoastră maşină de injecţie, potrivită producţiei
dvs., alegând una din cele peste 150 de combinaţii existente.
Componentele hidraulice sunt legate la unitatea centrală de comandă a maşinii, prin cea
mai modernă tehnologie BUS, oferind astfel:
- o prelucrare rapidă şi exactă a datelor
- imunitate faţă de diverse influenţe exterioare
5|Page
Aceste maşini sunt foarte silenţioase, deoarece pompele sunt în interiorul unei carcase
izolate fonic.
Unitatea de închidere:
Patru cilindri acţionează forţa de închidere simetric şi asigură distribuţia egală a acesteia.
Chiar şi la o presiune maximă a injecţiei, nu există riscul deschiderii matriţei.
Sistemul de închidere complet hidraulic cu cilindrii încorporaţi, permite mişcări rapide de
deschidere şi închidere. Platanul mobil al matriţei se fixează cu foarte mare precizie pe batiul
maşinii şi astfel platanele sunt paralele fără a exista riscul înclinării sau dealinierii.
Designul maşinii este astfel conceput încât să ofere vizibilitate în partea de închidere şi de
ejectare. Pentru facilitarea lucrărilor din zona matriţei, uşile de protecţie din faţă şi din spate se
deschid separat. Uşi de protecţie separate ajută la accesul în zona duzei şi în zona aruncătorului.
Maşina este astfel concepută încât să permită montarea cu uşurinţă a unui robot. În zona
de ejecţie este suficient spaţiu pentru diverse opţiuni.
De asemenea în zona matriţei este spaţiu suficient: platanul mobil poate suporta şi
greutăţi mari ale matriţei.
Această maşină:
- este potrivită pentru producţie în camere sterile
- conferă un mare avantaj, deoarece doar unitatea de închidere trebuie să stea înăuntru, iar
unitatea de injecţie stă afară
- reduce spaţiul necesar montării
6|Page
Unitatea de injecţie.
Seria CX oferă:
- unităţi de injecţie şi şnecuri potrivite pentru orice fel de producţie
- o diversitate de capacităţi de lucru
- şnecuri cu diferite diametre, astfel încât să se obţină performanţele necesare producţiei
- cea mai bună combinaţie pentru cerinţele dvs. de producţie
Şnec standard:
Şnec mixare:
Cilindrii şnecurilor sunt trataţi special pentru a putea funcţiona la temperaturi înalte.
Mişcările pentru plastifiere sunt acţionate hidraulic, dar se poate opta de asemenea pentru o
acţionare electromotorică, dacă plastifierea trebuie să decurgă paralel cu alte mişcări ale maşinii.
7|Page
Forţa este transferată direct la şnec prin pistonul de injecţie – care este un piston rotativ. Acest
mecanism contribuie la reducerea frecării şi are ca rezultat un proces controlat.
De multe ori aditivii folosiţi pentru îmbunătăţirea procesului sau al produsului final, au
un efect dăunător asupra şnecului sau asupra cilindrului acestuia. De aceea, dacă este nevoie, vă
putem pune la dispoziţie unităţi de injecţie protejate special. Materialele şi procedeele folosite
pentru a proteja unităţile de injecţie lungesc viaţa maşinii şi asigură o calitate excepţională a
produselor.
Unitatea de injecţie a maşinilor din seria CX se poate decupla foarte uşor pentru a fi
curăţată şi poate fi ridicată apoi cu ajutorul unei macarale. Şnecul acestor maşini este codat. La
schimbarea unităţii de cilindru-şnec, maşina recunoaşte diametrul din construcţie şi îşi reglează
automat setările. Greşeli şi date eronate sunt astfel înlăturate.
Unitatea de comandă:
Comanda prin microprocesor MC 5, oferă un control simplu asupra maşinii.
- procesul este reprezentat simplu şi exact pe ecran, fără a excela prin detalii
nesemnificative
- prin această comandă se obţin analize rapide şi exacte ale procesului
- operatorul poate să-şi dea seama imediat dacă maşina lucrează aşa cum trebuie şi dacă
necesită unele îmbunătăţiri.
8|Page
- Sistem electric descentarlizat cu conectare în magistrală BUS
- Conexiune electrică de 24 V
- Componente standard preexamiante cu o rată scăzută de defectare, reduc stocul de piese
de schimb şi permit o echipare rapidă şi simplă
- Deplasarea este asigurată de senzori de mişcare rapizi şi de înaltă precizie (precizia 0,01
- Interfaţă USB standard pentru stocarea de date, tastatură şi imprimantă.
Procesul de injecţie
Prelucrarea prin injecţie reprezintă procesul tehnologic prin care materialul pe
baza de compuşi macromoleculari, adus în stare de curgere, este introdus, sub
presiune, într-o matriţă de formare. După umplerea matriţei, materialul este
menţinut sub presiune şi întărit prin răcire în cazul termoplastelor şi prin încălzire in cazul
polimerilor termoreactivi.
Formarea prin injecţie este un proces ciclic, fiecare ciclu cuprinde operaţiile:
-dozarea materialului;
-încălzirea şi topirea acestuia în cilindrul maşinii;
-închiderea matriţei;
-introducerea topiturii, sub presiune, în interiorul matriţei;
-solidificarea şi răcirea topiturii;
-deschiderea matriţei;
-scoaterea produsului injectat.
Reprezentarea grafică a relaţiei dintre presiunea în matriţă şi timpul de injecţie
este o curbă caracteristică ciclului de injecţie, figura 3.6
9|Page
Factori de calitate a produselor injectate:
Instalaţia de injecţie:
10 | P a g e
ele formează suprafaţa exterioara a produsului.
11 | P a g e
In figura 3.10 este prezentată principial schema maşinii pentru injecţia
răşinilor termorigide. Ca polimer este folosită o răşină fenolică, plastifiată cu un
agregat de tip melc-piston.
Matriţa este subansamblul cel mai supus uzurii datorită vitezelor mari a curgerii
topiturii prin reţeaua de injecţie în cuiburi, a regimurilor ciclice de încălzire-răcire,
presiunilor foarte mari (de ordinul zecilor de bari), a şocurilor mecanice şi termice
repetate etc.
În timpul funcţionarii unei matriţe, părţile active (plăcile de formare, poansonul)
pot fi înlocuite sau rectificate pe măsura uzurii lor şi a ieşirii din toleranţele
dimensionale impuse.
Mărirea perioadei de funcţionare a matriţei depinde şi de întreţinerea
acesteia în timpul funcţionarii, precum şi de evitarea apariţiei defectelor specifice
operării necorespunzătoare a maşinii de injecţie.
12 | P a g e
O soluţie care să răspundă acestei cerinţe, este propusă în prezenta lucrare. Un sistem de
răcire proiectat pentru o mai bună preîncălzire a matriţei în
faza de preinjecţie, respectiv de răcire a acesteia în faza ulterioară injecţiei care
asigură un control şi o uniformitate superioară sistemelor clasice de răcire.
Dupa cum bine stim alegerea tehnologiei de prototipizare se face in functie de cele 3
criterii:
13 | P a g e
- complexitatea formei respective;
Turnarea sub vid este una dintre cele mai interesante şi spectaculoase aplicaţii de
utilizare amodelelor RP la dezvoltarea de produse noi. Timpul este un factor crucial în
dezvoltarea de noi produse industriale.
14 | P a g e
Turnarea sub vid este o tehnică modernă care şi-a dovedit oportunitatea şi eficienţa tocmai
în această etapă de dezvoltare a produselor noi, etapă în care trebuie utillizate prototipurile
pieselor complexe (prezentate în capitolele anterioare), pentru fabricarea seriei mici (30-50
bucăţi), pentru testarea funcţionalităţii noului produs şi/sau testarea pieţei privind marketingul
noului produs.
In aceste condiţii, turnarea sub vid oferă o metodă rapidă, precisă şi necostisitoare de
fabricare a pieselor complexe din materiale plastice, în serii de 30-50 bucăţi. Această metodă de
fabricaţie reproduce cu fidelitate detaliile de formă şi calitatea suprafeţelor modelului RP utilizat
ca master.
Materialele utilizate la turnarea sub vid sunt diferite tipuri de răşini, materiale plastice şi
cauciuc. Proprietăţile mecanice ale pieselor de plastic fabricate prin turnare sub vid, sunt
comparabile cu cele ale pieselor fabricate prin injecţie de mase plastic.
Dupa finisarea si verificarea modelului RP utilizat ca master, tehnologia de formare sub
vid se realizeaza in 2 etape:
-formarea matritelor din cauciuc siliconic;
-turnarea pieselor in matritele din cauciuc siliconic.
15 | P a g e
materialul din care se doreşte fabricarea piesei respective. Exista o mare varietate de materiale,
care se pot utiliza pentru fabricarea rapidă a pieselor prin această metodă. În general această
turnare se efectuează sub vid pentru a elimina pericolul apariţiei unor bule de aer în piese.
Aceste matriţe din cauciuc siliconic (CS) rezistă bine la turnarea a circa 20-40 piese din
material plastic. Unele materiale plastice care se toarnă în aceste matriţe de cauciuc siliconic
necesită un timp mai lung de polimerizare în cuptor (la circa 65 grade Celsius). Această încălzire
prelungită, din nefericire usucă mult suprafaţa exterioară a matriţelor din CS şi le face mai
fragile,ceea ce duce apoi la uzura prematură a acestora, mai ales în zonele cu detalii fine.
Atunci când se lucrează cu CS opac (care este mai ieftin), nu se recomandă realizarea
matriţelor într-o singură etapă, aşa cum s-a prezentat mai sus,şi aceasta pentru că este dificil de
tăiat planul de separaţie datorită invizibilităţii modelului RP. În această situaţie se poate lucra
îndouă etape, în fiecare din ele turnându-se câte o semimatriţă.
Elastomerii siliconici sunt folositi înca de la începutul anilor '70 în industria medicala,
aerospatiala, electronica, auto, în constructii, aplicatii industriale, etc. Acesti elastomeri se
bucura astazi de un real succes datorita caracteristicilor unice ce-i reprezinta: rezistenta sporita la
compresiune, flexibilitate într-o plaja mare de temperaturi, o gama variata de duritati (5-80 Shore
A).
STRUCTURA CHIMICA
Cauciucul siliconic este un polimer sintetic cu o
structura moleculara constând într-un lant urias format
alternativ din atomi de siliciu si oxigen.
PROPRIETATI
Legatura puternica siliciu-oxigen a elastomerilor siliconici dau acestora performantele si
caracteristicile proprii constând în rezistenta sporita la diversi agenti chimici si variatii de
16 | P a g e
temperatura, excelente proprietati mecanice si dielectrice, biocompatibilitate, transparenta si
claritate naturala.
Proprietati Mecanice
Elastomerii siliconici prezinta rezistenta sporita la tractiune, flexibilitate, elongatii de pâna
la 1300%, având o gama de duritati cuprinsa între 5 si 80 Shore A.
Proprietati electrice
Elastomerii siliconici depasesc toate celelalte materiale în privinta proprietatilor
izolatoare specifice lor. Ei sunt nonconductivi si îsi pot mentine proprietatile dielectrice atât în
cazul temperaturilor extrem de ridicate cât si în cazul temperaturilor extrem de scazute, spre
deosebire de celelalte materiale conventionale folosite în aplicatii similare.
Rezistenta chimica
Elastomerii siliconici rezista la atacul diferitelor substante chimice, inclusiv al câtorva
acizi, substante chimice oxidante, precum si a alcoolului izopropilic. Este recomandat ca
elastomerii siliconici sa nu fie folositi în combinatie cu acizi concentrati. Anumite tipuri de
elastomeri siliconici au o rezistenta destul de scazuta la atacul hidrocarburilor.
Rezistenta termica
Elastomerii siliconici pot rezista unor variatii de temperatura mult mai mari decât toti
ceilalti elastomeri, pastrându-si calitatile si în cazul variatiilor de temperatura extreme: de la –50°
la 250°C. Prin urmare, pot fi sterilizati prin autoclavizare, cu radiatii gamma sau prin alte
metode.
Permeabilitatea
Elastomerii siliconici au o permeabilitate ridicata, putând fi folositi în cazul aplicatiilor
medicale ce necesita obtinerea unor membrane permeabile pentru anumite gaze (ex: oxigen).
Biocompatibilitatea
17 | P a g e
În urma testarilor intensive s-a dovedit faptul ca elastomerii siliconici prezinta o
compatibilitate ridicata cu tesuturile umane si cu fluidele corporale, generând o reactie minimala
din partea organismului în cazul implanturilor, în comparatie cu alti elastomeri. Inodori si fara
gust, elastomerii siliconici nu corodeaza alte materiale si nu favorizeaza dezvoltarea bacteriana.
PROCESAREA
În mod uzual, elastomerii siliconici sunt procesati prin trei metode: injectia lichida (LIM
- Liquid Injection Moulding), transfer si compresie. Proiectantii de matrite destiante procesarii
elastomerilor siliconici trebuie sa ia în calcul coeficientul de contractie al materialului, care este
de 2% pâna la 4%, în functie de tipul de material folosit. În timpul procesarii, presiunea de
injectie, temperatura de vulcanizare si timpul de vulcanizare sunt variabilele ce trebuiesc riguros
controlate pentru a obtine produse finite de calitate.
Temperatura de vulcanizare trebuie sa fie suficient de mare pentru a se obtine timpi de
vulcanizare mici, dar trebuie atent urmarita pentru a se preveni arderea materialului.
Presiunea de injectie trebuie stabilita în asa fel încât sa permita materialului sa umple în
mod egal toata matrita, dar în acelasi timp sa permita aerisirea matritei si trebuie optimizata
pentu a preveni golurile de aer (presiune de injectie prea mica) în produsul finit dar si scurgerile
de material (presiune de injectie prea mare).
În zilele noastre, Cauciucul Siliconic Lichid - Liquid Silicone Rubber (LSR) este folosit pe
scara larga ca o alternativa la elastomerii siliconici solizi, datorita avantajelor tehnologice si
calitatilor exceptionale caracteristice lor, asa cum reiese din lista de mai jos.
Cauciucul Siliconic Lichid este folosit în principal în procesul de injectie si extrudere a
diferitelor produse finite. În functie de tipul de material folosit, procesul de vulcanizare are loc în
câteva secunde la temperaturi ale matritei de 140-230°C. Timpii mici de vulcanizare precum si
dematritarea usoara a produselor permite un grad ridicat de automatizare si obtinerea unui numar
mare de produse finite pe unitatea de timp.
18 | P a g e
- timpi de procesare foarte mici, depinzând de geometria piesei si de grosimea peretilor piesei
- dematritate usoara
- injectie fara pierderi
- în general nu necesita post tratare
- adera foarte bine la anumite materiale
- claritate superioara
-inodor si neutru ca gust
- utilizabil în plaja de temperaturi –60°C +180°C
- proprietati elastice excelente
- rezistenta foarte buna la atacul ultravioletelor si a ozonului
- rezistenta sporita la îmbatrânire
- respinge natural apa si rezista la atacul diferitilor solventi
- proprietati dielectrice excelente într-o plaja variata de temperaturi
- cauciucul siliconic nu este combustibil, nu se topeste si nu curge, toxicitatea noxelor degajate
fiind foarte scazuta.
Pentru fabricarea matriţelor din cauciuc siliconic necesare, se parcurg următoarele etape
delucru:
1. Verificarea modelului master, (figura 2) care poate fi fabricat rapid, folosind oricare
dinmetodele RP existente: stereolitografia, sinterizarea selectivă cu laser, depunerea de
materialtopit (FDM), depunerea straturilor succesive (LOM) etc.
19 | P a g e
Fig. 2 Verificarea modelului Fig.3 Pregatirea modelului
5. Fabricarea unei cutii din lemn sau plastic, care să încadreze modelul RP şi în care să se
poataturna cauciucul siliconic(CS) în stare lichidă. Aşa cum se observăîn figura 5, modelul RP
nu trebuie să atingă baza cutiei. S-a ataşat modelului o tija verticală, care va fi înlăturată după
turnarea CS şi astfel va rezulta pâlnia de turnare din semimatriţa superioară.
20 | P a g e
6. Suspendarea modelului în cutia de formareşi ataşarea unor sârme orizontale de susţinere şi
aunor sârme verticale care vor crea canalele de aerisire necesare pentru evacuarea aerului
dincavitatea dintre viitoarele semimatriţe (figura 6).
8.După turnarea în cutia de formare, CS este introdus din nou în incinta vidată, pentru
eliminarea bulelor de aer acumulate la turnarea acestuia în jurul modelului master RP.
Incontinuare, cutia conţ inând CS turnat, este introdusă în cuptorul de polimerizare, unde are loc
solidificarea blocului de CS (figura 8).
9.După polimerizarea totală, blocul de CS este scos din cutia de formare. Printr-o operaţie
manuală se taie cu bisturiul planul de separaţie dintre cele două semimatriţe (figura 9).Pentru
21 | P a g e
aceasta, se urmăreşte cu atenţie traseul marcat în etapa 4, pe marginea benzii adeziveaplicate pe
modelul master RP, la nivelul planului de separaţie.
10.Deschizând cele două semi-matriţe din CS,se înlătură modelul masterutilizat. Astfel
rezultă cele două semimatriţe, care acum sunt pregătite pentru turnarea sub vid a pieselor
dorite(figura 10).
După formarea matriţelor din CS, urmează turnarea sub vid a pieselor care vor fi copii
fidele a modelului master utilizat. In funcţie de complexitatea şi de fineţea detaliilor,
durabilitatea matriţelor din CS variază între 30 şi 60 bucăţi.
11. Turnarea Sub Vid A Pieselor Din Rasina În Matritele Din CS:
Turnarea sub vid a pieselor din răşinăîn matriţele din cauciuc siliconic se desfăşoară
parcurgând următoarele etape:
1.Legarea celor două semimatriţe cu bandă adezivă şi montarea pâlniei de turnare(fig11).
2.Măsurarea precisă cantităţilor necesare ale celor doi componenţi A şi B, din care
secompune răşina care se utilizează la turnarea pieselor (figura 12). Un exemplu de astfel de
22 | P a g e
răşină este SG95. Cantităţile necesare din cei doi componenţi ai r ăşinii SG95 sunt pregătiţi
încele două căni A şi B ale maşinii de turnare sub vid.
23 | P a g e
6. După scoaterea din cuptor, se desface banda care leagă cele două semimatriţe şi se
extrage piesa turnată. Apoi, semimatriţele din CS se leagă din nou cu bandăşi se pregătesc
pentruturnarea următoarei piese (figura 16).
7. Aşa cum se observă din figura 17, piesa turnată este o reproducere fidelă a modelului
master RP.Se taie tijele din plastic rămase datorită găurilor de aerisire şi pâlniei de turnare.
8.Se verifică precizia piesei obţinute prin turnare sub vid (figura 18). Răşina SG95, utilizată
pe scară largă la turnarea sub vid, este transparentă. Pentru obţinerea unor piese funcţionale
deformă complexă, cum ar fi o lampă de semnalizare auto, în etapa 2 se adaugă şi un pigment
deculoare, odata cu pregătirea celor doi componenţi.
24 | P a g e
12. Tehnologie neconventionala. Itinerar tehnologic:
Fabricarea matritelor
Inlaturarea cutiei
25 | P a g e
Scoaterea modelului master din matrita
Schema 12.1
26 | P a g e
Deschiderea matritei
Extragerea piesei
Schema 12.2
Debitare
Degrosare
Gaurire
Finisare
Schema 12.3
27 | P a g e
13. Aplicatii realizate prin turnarea sub vid in matrite din cauciuc
siliconic:
28 | P a g e
14. Echipamente care realizeaza turnarea sub vid a matritelor din
CS:
Centrul de Fabricare Rapidă a Prototipurilor din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj
Napoca, utilizează o maşină de turnare sub vid de tip MCP-001 PLC, care este prezentată în
figura 1.
29 | P a g e
15. Avantajele si dezavantajele tehnologiei neconventionale
Avantaje:
Dezavantaje:
- costurile la tehnologia de prototipizarea rapida sunt mult mai mari decat la tehnolofia
clasica;
- turnarea sub vid necesita un numar mare de pasi ceea ce duce un timp de fabricare mai
mare;
- daca matritele nu sunt bine realizate calitatea piesei nu mai este aceeasi;
30 | P a g e
16.Aricol stiintific:
VC
For plastic prototyes and low volume production in vacuum casting PU resins
module
Heated For creating wax master models for the investment casting process and low melting
cup point alloys
31 | P a g e
Ultimate vacuum 0.5 mbar
Gross machine weight 250 kgs
Dimension housing
1175 x 900 x 594 mm
(H x W x D)
Max. mould size
530 x 450 x 425 mm
(H x W x D)
Casting capacity 0.8 l
Power supply* 230 V/50 Hz
Pump capacity 25 m³/h
Ultimate vacuum 0.5 mbar
32 | P a g e
Gross machine weight 300 kg
VC module For plastic prototyes and low volume production in vacuum casting PU resins
Nylon Plus
For prototypes and production parts in nylon and glass filled nylon
module
Vario Vac
For prototypes in silicone rubber and highly filled viscous materials
module
For creating wax master models for the investment casting process and low
Heated cup
melting point alloys
Twin robot Increases casting capacity from 2.2 l to 5.5 l
Nylon Plus casting module - high performance glass or fibre filled polymer
Vario Vac differential chamber pressure - suitable for soft-feel materials
heated cup - suitable for casting high quality wax masters & low melt alloy
dual robot option - for increased casting capacity
Dimension housing
1930 x 1510 x 900 mm
(H x W x D)
Max, mould size
750 x 900 x 750 mm
(H x W x D)
Casting capacity 2.2 l - 5.5 l (twin robot)
Power supply* 3 phase 400 V 3 NPE, 50 Hz, 3.5 kW
Pump capacity 65 m³/h
33 | P a g e
Ultimate vacuum 0.5 mbar
Gross machine weight 1150 kg
34 | P a g e
Bibliografie
1. http://www.plastics-bavaria.ro/injectie-mase-plastice-krauss-maffei-masini-injectie-seria-
cx.htm
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_plastic%C4%83
3. http://www.referat.ro/referate/download/Materialele_plastice_2337.html
4. Balc N., Csaba G., Berce P., Proiectare pentru fabricatia competitiva,Editura Alma
Mater.Cluj-Napoca, 2006
5. http://www.scribd.com
35 | P a g e