Sunteți pe pagina 1din 206

8.1. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea foilor de tabla la forfecare 8.2.

Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la taierea pe stante 8.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesara la indoire 8.4. Forta, lucml mecanic si puterea la ambutisare . 8.5. Forta necesara la operatia de reliefare 8.6. Forta necesara la gaurire Cap.9 - Determinarea centrului de presiune al stantei Cap.10 Proiectarea componentelor stantelor si matritelor 10.1. Proiectarea elementelor active ale stantelor si matritelor 10.1.1. Constructia si calculul placilor active 10.1.2. Constructia si calculul poansoanelor 10.1.3. CalCulul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la stantare 10.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire 10.1.5. Proiectarea elementelor active pentru ambutisare

97 100 106 .110 116 117 118 120 120 120 128 134 138

10.2. Calculul si constructia elementelor desustinere si 146 reazeme 10.2.1. Placide baza r 146 10.2.2. Placi de cap 148 10.2.3. Placi de presiune 149 10.2.4. Placi portpoanson 149 10.2.5. Constructia elementelor de ghidare 149 10.3. Elemente de ghidare si orientare a semifabricateor 152 10.3.1. Riglede ghidare 152 10.3.2. Elemente de apasare laterala 153 10.3.3. Opritori .154 10.3.4. Ridicatori de banda 157 10.3.5. Poansoane laterale de pas 158 10.3.6. Cautatori ' 161. 10.4. Elemente pentru orientarea semifabricatelor 165 individuate 10.5. Elemente elastice in constructia stantelor si matritelor 166 10.5.1. Arcuri elicoidale 166

218

???
10.5.2. Arcuri disc 10.5.3. Tampoane din cauciuc si vulcolan 10.6. Sisteme de evacuare a mateiialului 10.6.1. Extractoare 10.6.2. Impingatoare 10.7. Cepuride prindere Cap.11 Normarea operatiilor de presarela rece 11.1. Normarea taierii pe ghilotina , 1 9 Cap.12 Elemente tipizate 174S^ 175 178 178 180 182 185 185 3

219

BIBL10GRAFIE
I.Ciocirdia, C. s.a., Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogical 991. 2 -CiriIlo, A., Tehnologia presariila rece(vol.I si II) .Iasi, Institutul . Politehnic, 1992. 3.Dumitras, C. s.a., Stante si matrite din elemente modulate. Bucuresti, Editura tehnica, 1980. 4.Hecht, Gh., si Irimie.I.Jndrumator pentru tehnologia stantariisi matritarila rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1980. 5.lliescu, C., Tehnologia presari la rece.Bucuresti, Editura didac tica si pedagogica, 1984. 6.Romanovschi, P.V., Stantarea si matritarea le rece(trad, din lb. rusa) Bucuresti, Editura tehnica, 1970. 7.Rosinger, St, Tehnologia presariila rece. Timisoara,Edidura Facia, 1987. 5.Rosinger, St. si Iclanzan, T.,Tehnologia presariila rece. . Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1990. 9.Rosinger, St, s.a.T.,Tehnologia presariila rece. Timisoara, Institutul Politehnic "Traian Vuia", 1994. 10.Rosinger, St, Procese si sculede presare la rece Timisoara, Edidura Facia, 1987. 11 .Tapalaga, I. s.a., Tehnologia presarii la rece.Vol.I si n. Cluj- Napoca, Institutul Politehnic, 1980,1985. 12.Teodorescu, M. si Zgura, Gh..Tehnologia presariila rece. Bucuresti, Editura didactica si pedagogica, 1980. 13.Teodorescu, M. s.a.,Prelucrari prin deformare plastica la rece. Vol.I si.n Bucuresti, Editura tehnica 1987,1988. 14.Teodorescu, M. s.a., lemente de proiectare a stantelor si matri telor, Bucuresti, Editura didactica si pedagogica 1980. 15.Zgura, Gh. si Ciocirdia, C., Prelucrarea metalolor prin deforma re la rece, Bucuresti, Editura tehnica, 1977. 16. * * * Catalog Tipizate Romacost-SATimisoara. 17. * * * Culegere STAS-uri Oteluri. 18. * * * Culegere STAS-uri Materiale nemetalice.

Cuprins Prefata Cap.1 Materiaie metaiice utilizate la operatii de presareia rece 1.1. Materiale semifabricate 1.2. Materiale pentru scule de deformare la rece Clasificarea si terminologia principalelor operatii de presare la rece Utilaje pentru prelucrarea prin presare la rece 3.1. Foarfece 3.2. Prese 3.3. Utilaje speciale Tehnologia preselor executate prin deformare plastica la rece 4.1. Conditii de forma la taierea pestaote 4.2. Conditii privind forma preselor indoite \ 4.3. Conditii privind forma preselor ambutisate 4.4. Conditii privind forma preselor prelucrate la fasonare 4.5. Precizia preselor stantate si matritate Determinarea dimensiunilor semifabricatelor 5.1. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru indoire 5 5 16
181 281 281 32 40

Cap.2 Cap.3

Cap.4

Cap.5

42 421 461 48 501 52 58 58

Cap.6

5.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necey > ambutisarii ' 60 Croirea materialelor 76 6.1. Consideratii generale 6.2. Croirea tablelor in benzi sau semifabricateindividuate 6.3. Croirea pieselor din banda 6.4. Marimea puntitelor 6.5. Stabilirea latimii benzii Stabilirea procesului tehnologic 7.1. Determinarea numarului necesar de operatii pentru executarea pieselor prin ambutisare. 7.2. Stabilirea dimensiunilor intermediare pentru amutisarea pieselor de revolutie Calculul fortei, lucrului mecanic si puterii necesare pentru diferite operatii de presare la rece 76 I 76 77 81 83 85 85 95 97

Cap.7

Cap.8

21 ?
(

CAPITOLUL 1 1.Materiale metalice utilizate la operatiile de presare la rece 1.1. Materiale semifabricate La prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc laminate sub forma de table si benzi, din otel sau metale si aliaje neferoase. Din categoria materialelor feroase se folosesc; tabla neagra din otel carbon obisnuit laminat la cald (STAS1946), tabla subtire din otel carbon laminat la cald pentru constructs mecanice (STAS901-80), table si benzi pentru ambutisare (STAS 9485-80) si table si benzi laminate la rece pentru caroserii (STAS10318-80), acestea avand calitatile AV..A5, indicand caracteristicile superioare de plasticitate. Tabla neagra (T.N) din otel otel carbon obisnuit laminat la cald, STAS 1946-80, din punctul de vedere al aspectului suprafetei se clasifica in doua clase I si II, iar din punct de vedere al abaterilor limita la grosime se clasifica in clasa U (uzuale) si clasa mijlocie M. Se noteaza prin indicarea denumirii sau a simbolului TN, a calitatii suprafetei, a clasei de abateri, a dimensiunilor si.numarului standardului si separat printr-o linie oblica a marcii de otel. Exemplu: TN II M 0,5 x 750 x 1500 STAS1946-80/OL34. Dimensiunile acestor table se prezinta in TabeluH .1. Table subtiri din otel carbon laminat la cald pentru constructii mecanice, (STAS901-80) se noteaza indicand in ordine denumirea prescurtata a produsului, dimensiunile formatului de tabla,numarul STAS-ului, clasa de calitate(numai la otelurile de uz general) si numarul standardului de marca. Exemplu.Tabla 1,50 X 1000x2000 STAS901-80 OL37/2 STAS500/2-80 In tabelul 1.2 se prezinta dimensiunile acestor table. In tabelul 1.3 se prezinta. caracteristicile mecanice ale lor. Tabla decapata, se utlizeaza la executia jantelor de autovehicule si altor piese de ambutisare medie sau indoire la rece. Natura tablelor decapotate se face indicand denumirea, dimensiunile, marca de otel, gradul de dezoxidare.separate printr-o linie oblica de numarul STAS-ului. Exemplu: Tabla decapata 4 x 1250 x 4000 A3 Ck /STAS11509-80 Dimensiunile acestor table sunt prezentate in Tabelul 1.4, iar caracteristicile mecanice in Tabelul 1.5.

.
UNI VERSIT A TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-J/U
PEPTAN CATALIN

yc

o
i

TEHNOLOGIA PRESARI I LA RECE


INDRUMAR DE PROIECTARE

Pentru uzul studentilor

TG-JIU 1996

UNIVERSITA TEA "CONSTANTIN BRANCUSI" TG-JIU


PEPTAN CATALIN

bS
> r o

w /

TEHNOLOGIA PRESARI I LA RECE


INDRUMAR DE PROIECTARE

Pentru uzul studentilor

TG-JIU
1996
m Q

T ab e l 1.1 .Dimensiunile tablelor negre.

Format latime x lungime

Grosime [mm]

Format latime x lungime

Grosime [mm] 0,30 0,40 0,50 0,60 0,65 0,75 0,80 1,00

Format latime x lungime

Grosime [mm]

512x712

0,25 0,28 0,30 0,38 0,40

710x1420

0,80 0,85 0,90 0,95 1,00

535x765

0,25 0,28 0,30 0,38 0,40 l 750x1500 0,30 0,30 0,40 0,45 0,50 0,60 0,75 0,80 1,00 0,25 0,40 0,45 0,50 0,60

585x810 .

650x 100

0,25 0,30 0,35 0,40 0,50 0,60 0,65 0,75 0,80 1,00

1000 x 2000

0,50 0,60 0,65 0,75 0,80 1,00

700x1450

800x 1600

0,40 0,45 0,50 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75

Tabel 1.2. Dimensiunile tablelor pentru constructii mecanice.

Grosime
1,00

Dimensiunile formatului [mm] Latime Lungime Grosime Latime


750 800 1000 510 600 630 720 740 750 1500 1600 2000 2000 1500 2000 2000 1890 1300 1500 1400 1920 1600 20Q0 820 840 900 1000 720 730 750 780 840 840 845 850 930 1000 2040 1810 1900 2000 2000 1890 1930. 1870 1910 1560 1825 . 1950 1870 1930 2000 * 4,00 3,50 3,00 2,75 2,5 2,00 510 510 600 625 650 700 700 800 800 800 900 925 925 980 1000 > 510 510 900 1000 1000 600 700 800 900 1000 1000 600 700 800 900 1000

Lungime
1500 2000 2000 1850 2000 1540 2000 1585 1820 2000 2000 1850 1875 1900 2000 , 1500 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000 2000

1,25

1,50

760 770 800

1,75

T a b e l 1.3. Caracteristicile tablelor pentru constructii mecanice.

Grosimea [mm] Marca de Starea Rezistende livrare ta la otel 1,00-1,5 1,75-2,0 : 2,50-2,75 3,00-4,0 rupere Alungirea minima la rupere A1 0 [%]
OL 32 OL 34 OL 37 OL 42 OL 44 OL 50 OL 52 OL 60 OL 70 OLC 10 OLC 15 OLC 20 OLC 25 OLC 30 OLC 35 OLC 40 OLC 45 OLC 50 OLC 55 OLC 60 Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt 1 Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt Recopt 270-390 290-410 330-460 370-510 410-560 440-610 440-630 510-710 690-900 290-430 330-470 350-500 370-490 390-510 410-530 430-550 450-570 470-590 490-630 510-670 24 22 16 13 13 10 11 9 * 25 25 22 20 19 17 17 13 11 10 9 26 24 18 15 14 12 13 6 27 25 19 16 15 13 14 7 28 27 21 18 17 15 16 9

*
26 26 24 22 20 18 16 14 12 11 10

*
27 27 .25 23 21 19 17 15 1-3 12 11

*
27 27 27 27 21 19 17 15 13 12 12

T ab e l 1.4. Dimensiunile tablelor decapate.

Grosimi [mm]
3 4 5 6

Latimi [mm]
1000 1000; 1250; 1500 1250 1500

Lungimi [mm]
2000 ; 3000 ; 4000; 5000; 6000 ;7000; 8000

T ab e l 1.5. Caracteristicile mecanice si tehnologice ale tablelor decapate.

Marca

Limita de curgere R p 0 .2
N/mm2 kgf/mm2 20

Rezistenta la rupere
N/mm2 274 kgf/mm2 28

Alungirea relativa a5 [%]


28

A3Ck

196

Table si benzl pentru ambutisare, dupa caracteristicile de ambutisare se clasifica astfel: -table si benzi pentru ambutisare obisnuita, A1, ce se utilizeaza la prelucrari cu grad redus de deformare, in industria de autovehicule, articole de menaj, masini agricole. -table si benzi pentru ambutisari adanci, A2, utilizate la prelucrari cu grad moderat de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole, articole de menaj. -table si benzi pentru ambutisare foarte adanca,A3, utilizate la prelucrari cu grad mediu de deformare, in industria de autovehicule, masini agricole. Notarea tablelor si benzilor se face indicand dimensiunile, clasa de abateri la grosime, numarul STAS-ului de dimensiuni si separate printr-o linie oblica de marca de otel gradul de dezoxidare, grupa de aspect a suprafetei si numarul prezentului standard. Exemplu: Banda 1,0 x 1250 A STAS 9150-80/ A2 k-03 STAS 9485-80 Tabla 1,50 x 2500 X 3000 B STAS 9624-80/A 1 -02 STAS 9485-80 Caracteristicile mecanice ale acestor semifabricate sunt prezentate in Tabelul 1.6., iar cele tehnologice in Tabelul 1.7.
T abel 1.6. Caracteristicile mecanice ale tablelor si benzilor pentru ambutisare.

Marca / \
. !'A1 y s rA3

Limita de curgere R ^N /m m 2 ]

Rezistenta la rupere N/mm2


270-410 270-390. 270-370

Alungirea la rupere A[%]


26 30 34

I '

260 240

T abel 1.7. Caracteristicile tehnologice exprimate prin indicele Erich sen.

Grosimea [mm]
0,50 0,60 0,80 1,00

Indicele Erichsen [mm , min] A1 A2 A3


8,4 8,8 9,2 9,8 8,9 9.2 9,8 10,2 9,4

Grosimea [mm]
1,25 1,50 1,75 2,00

Indicele Erichsen [mm , min] A2 A3 A .1


10,2 10,5 10,8 11,1 10,9 11,2 11,5 11,8 11,2 11,4 11,8 12,1

9,7
10,2 10,6

Table si benzi din otel laminat ia rece pentru caroserii auto. Se elaboreaza in doua marci. -marca A4, utilizata pentru ambutisari adanci la caroseriile auto, -marca A5, utilizata pentru ambutisari foarte adanci. Notarea tablelor si benzilor se face indicand denumirea, aspectul suprafetei, dimensiunile, starea de prelucrare, numarul standardului, separate print linie oblica de marca otelului. Exemplu: Tabla 04-1000 x 2000 x 0,8 STAS 10318-80/A5. Banda 03-1500 x 1,05 STAS 10318-80/A4. Caracteristicile mecanice ale acestor materiale se prezinta in Tabelul 18
T a b e l 1.8. Caracteristicile mecanice ale tablelor pentru caroserii.

Marca otelului
A4 A5

Limita de curgere N/mm2


220

Rezistenta la Alungirea la rupere rupere Rm A5[%] N/mm2


270-370 270-340 30 36

Duritatea HRC
57 50

Materialele si aliajele neferoase utilizate la operatii de presare la rece sunt: cupru livrat frecvent sub forma de table (STAS 426-80), benzi (STAS 427-80) si discuri (STAS 2429-80); alama sub forma de table (STAS 289-80), benzi (STAS 290-80), discuri (STAS 26.74-80) si placi (STAS 2430-80); aluminiu sub forma de table (STAS 428-90), benzi (STAS 5681-80) si discuri (STAS 2675-80); si alpaca sub forma de table si benzi (STAS 1178-80). Tablele din cupru (STAS 426-80) se noteaza indicand; denumirea si simbolul stariide livrare.clasa de precizie, dimensiunile (grosime x latime) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80. Exemplu: Tabla HA-A 09 x 560 STAS 426/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80. In mod frecvent au dimensiunile prezentate in tabelul 1.9
T a b e l 1.9. Dimensiuni [mm]

500 B +10 -30

560 A +4 0

Latimi 1000 Clasa de precizie A +10 -50 B A 50

Lungimi 2000 B 100

Abateri limita

10

Caracteristicile mecanice si tehnologice sunt prezentate in tabelul 1.10 si tabelul 1.11.


T a b e l 1.10. Caracteristicile mecanice ale tablelor din cupru.__________________

Starea de livrare
0 HA HB

Rezistenta la rupere Rm [N/mm2 ]


195-245 245-304 294-363

Alungirea la rupere
a 5 [%]

A1 0 [%]
36 12 4

43 15

T a b e l 1.11. Caracteristicile tehnologice ale tablelor din cupru (capacitatea de ambutisare)._____________________________________________________________ Grosimea [mm] 0,5 0,55 0,60 0,65 0,70 0,75 0,80 0,85 0,90 0,95

Indicele Erichson Grosimea [mm] Indicele Erichson

10,8 10,9 11,0 11,1 11,2 11,3 11,4 11,5 11,6 11,7 1,0 1,2 1,3 1,4 1,5 1,6 1,8 2,0

11,8 12,0 12,1 12,3 12,4 12,5 12,8 13,0

Benzile din cupru STAS 427-80, se elaboreaza functie de abaterile dimensionale si aspect, in doua clase de precizie A si B. Notarea se face indicand denumirea, starea de livrare, clasa de precizie, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica marca cuprului, conform STAS 270/1-80. Exemplu: Banda HB-A 0,50 x 50 STAS 427/2-80/Cu 99,9 STAS 270/1-80.Latimile uzuale ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.12.
T a b e l 1.12. Latimile benzilor din cupru. 10 12 14 15 16 18 20 33 63 106 220 35 65 110 240 36 70 115 250 40 72 120 260 42 75 130 270 45 80 135 280 46 81 140 300

22 47 85 145 320

24 48 90 150 360

25 50 94 155 400

26 52 95 160 450

28 55 100 500

30 56 103 560

32 60 105
-

180 200

Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt prezentate in tabelul 1.13


T a b e l 1.13. Caractehsticile mecanice ale benzilor din cupru._________

Stare de livrare
0 HA HB

Rezistenta la mpere de tractiune Rm N/mm2


200...250 240...300 290...360

Alungire la rupere A1 0 % mm
36 12 4

11

Tablele din alama (STAS 289-80) se noteaza indicand; denu mirea, simbolul starii de livrare, despartit printr-o liniuta de simbolul claseide precizie, dimensiunile(grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o liniuta oblica, marca aliajului. Exemplu: Tabla HA B 1,5 x 1000 STAS 289-80/2-87/CuZn 36. Caracteristicile mecanice ale acestor table sunt prezentate in tabelul 1.14 iar dimensiunile in tabelul 1.15.
T abel 1.14. Caracteristicile mecanice ale tablelor din alama.

Marca aliajului

Starea de livrare

Rezistena la rupere la tractiune Rm N/mm2

Alungirea la rupere A5 % min 48 28 12 50 33 15 48 28 12 45 25 12 45 20 8 A10

CuZn 36 si CuZn37 CuZn30

CuZn 20 ' CuZn 15

CuZn 10

CuZn 31 Si

O HA HB O HA HB O HA HB O HA HB O HA HB O HA HB O HA HB O HA HB

300...370 370...400 440...540 270...350 350...420 420...520 270...320 320...390 390...490 260...310 310...370 370...460 240...290 290...350 min.350 370...440 440...510 510...590 min. 340 min. 410 min. 470 min.360 min. 440

43 27 8 45 30 12 42 25 9 40 22 8 40 17 5 32 22 13 38 18 9 35 6

43 23 12 40 9

Duritatea Brinell HB 10/1000/30 (informativ) min. max. 55 90 90 130 130 160 55 85 85 115 115 150 55 80 80 115 140 115 55 80 80 110 110 140 50 75 75 105 105 _ 95 . 115 140 80 115 140 85 140

CuZn40P b1

. 110 160

CuZn39P b2

12

Tabel 1.15. Dimensiunile tablelor din alama [mm].

Latime
500 B A 560 B 1000

Lungime
2000 B

Clasa de precizie
B A 50

Abateri limita
+10 -30 +10 0 +10 -30 +10 -50 100

Benzile din alama (STAS 290-89) se noteaza indicand denu mirea produsului, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosimea x latimea) numarul STAS-ului si separat printr-o linie oblica, marcaaliajului. Exemplu: Tabla HB 0,5 x 50 STAS 296/2-89/CuZn 36. Latimile frecvente ale acestor benzi sunt prezentate in tabelul 1.16
T a b e l 1.16. Latimile benzilor din alama. 16 18 10 12 14 15 20 21 30 63 110 250 32 65 115 35 70 120 40 72 130 42 75 135 45 80 140 46 81 145 340 47 85 150

22 48 90 155

24 50 94 160 450

25 52 .95

26 55 100

28 56 105 -

29 60 106 -

.180 200 500 560

220 240

260 270 280 300 320

360 400

Caracteristicile mecanice ale benzilor sunt sensibil egale cu cele ale tablelor din alama, prezentate in tabelul 1.14. Tablele din aluminiu (STAS 428/1-90) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime, lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80. Exemplu: Tabla HD 0,5 x 1000 x 2000 STAS 428/2-80/AI 99,5 STAS 7607/1-80. Dimensiunile acestor table sunt prezentate in tabelul 1.17.
: T ab e l 1.17. Dimensiunile tablelor din aluminiu.
Grosime [mm], Lungime x latime 0,3; 0,4; 0,5; 0,6; 0,8 0,8 1,0 1,2 ;1,5 2

1000x1230 1000x1200 1000x2000 1000x2000 1000x2000 1000x3000 1100x2350 1000x2000 1250x3000 1260x1890 1500x3000 1500x3000

13

Continuare tabel 1.17.


Grosime [mm] Lungime x latime 2.5 3 575x1725 905x1110 1000x2000 4 1 0 0 0x 2 0 0 0 1250x2500 1250 x 3500 1500x3250 1 5 0 0x 4 5 0 0 5 1000x6000 1500x6000

1000x2000

Caracteristicile mecanice ale tablelorjdin aluminiu sunt date in tabelul 1.18. Tabel 1.18. Caracteristicile mecanice la tablele de aluminiu. Limita de Stare de Grosimi, Rezistenta Marca de curgere mm la rupere livrare aluminiu Rm, N/mm2 N/mm2min min
Al Al Al Al 99,90 99,95 99,97 99,99 0 HD HH o 0,30...5,00 0,30...3,00 0,30...3,00 0,30...0,50 0,51...0,80 0,81...1,80 1,81...5,00 0,30.,.0,50 0,51...1,50 1,51...5,00 0,30...0,50 0,51...1,50 1,51...5,00 0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00 0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00 0,30...0,50 0,.51;..1,80 1,81...3,50 0,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50 0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00 0,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50 40 70 100 75 10 40 80 25

Alungirea A* % min 30 9 5 15 20 25 28 2 3 4 1 2 3 15 22 28 1 3 5 1 3 4 15 24 30 2 4 6 1 3 4

Durabilitate a Brinell HB

15 20 25 22

Al 99,0

HD

110

80

32

HH

140

120

38

0 Al 99,5 HD ! HH

70

20

20

95

70

30

130

110

35

60

20 '

18

Al 99,7

HD

90

50

25

HH

130

110

30

! 14

Benzile din aluminiu(STAS 5681-80) se noteaza indicand denumirea, simbolul starii de livrare, dimensiunile (grosime, latime si lungime) numarul prezentului standard si separat printr-o linie oblica, marca aluminiului conform STAS 7607/1-80. Dimensiunile frecvente ale benzilor din1aluminiu sunt prezentate in tabelul 1.19,iar caracteristicile mecanice in tabelul1.20.
T a b e l 1.19. Dimensiunile benzilor din aluminiu.

Grosime [mm]
0 ,3 5 -1 ,1 0 1 ,2 -5 ,0

Latimi [mm]
18; 20,5; 26; 33, 34; 35; 40; 55; 56; 60; 63; 70; 72; 73,2; 83; 100; 118; 125; 140; 175; 250; 300; 340; 350; 700; 800; 1000 40; 45; 50; 72; 150; 162; 230; 236; 263; 300; 325; 1100; 1200

T a b e l 1.20. Caracteristicile mecanice ale benzilor din aluminiu. Starea de Grosimea Rezistenta Marca de Limita de Alungirea livrare mm la rupere aluminiu curgere la rupere Rp0,2 Aj % Rm N/mm3 N/mm3 mm O 0,35...0,60 0,61...0,80 0,81...1,30 1,31...5,00 0,35...0,60 0,61...0,80 0,81...1,30 1,31...5,00 0,35...0,60 0,61...0,80 0,81...1,31 1,31...3,00 0,30...0,50 0,51...1,80 1,81...5,00 0,30...0,50 0,51...1,80 1,81....5,00 0,30...0,50 0,.51...1,80 1,81...3,50 0,35...0,50 0,.51...1,30 1,31...5,00 0,35...0,50 0,51...1,30 1,31...5,00 0,35...0,50 0,.51...1,30 1,31...3,50 15 20 25 26 2 3 4 5 1 2 3 4 15 22 26 1 3 5 1 3 4 15 23 28 2 4 6 1 3 4

Duritatea Brinell HB 10/1000/30

22

65

25

Al 99,0

HD

110

80

32

140

120

38

HH

60

20

20

Al 99,5

HD

90

70

30

HH

130

110

35

60

20

18

Al 99,7

HD

85

50

25

HH

120

100

30

15

1.2.MateriaIe pentru scule de deformare la rece. Sculele de deformare plastica la rece lucreaza in conditii de solicitari. variabile ridicate, soiicitari care produc scoaterea din exploatare a sculelor. Principalele cauze care provoaca scoaterea din exploatare a sculelor sunt: ruperea fragila ca urmare a tensiunilor de lucru cu valori ridicate si semn schimbat, schimbarea formei si -dimensiunilor zonei active a sculei ca urmare a uzurii abrazive sau ca urmare a deformatiilor plastice (striviri). Cerintele impuse otelurilor din care se realizeaza scule de presare la rece sunt: duritate ridicata si rezistenta mare la uzura, rezistenta ridicata la aparitia unor deformatii plastice mici asociate unei tenacitati corespunzatoare, stabilitate termica suficienta la conditile rigide de deformare. Alegerea materialului pentru executia elementelor active ale sculelor de deformare plastica la rece, se face consultand tabelul 1.2-1. Tabel 1.21. Domenile de utilizare rationala a otelului pentru scule de
deform are la rece. Tipul sculei Operatia

_____
Conditiide exploatare Oteluri recomandate Duritatea! HRC '

DEFORMAREA VOLUMICA Poansoane Presiune dan/mm2 >150 150-170 170-200 >150 150-170 170-200

Matritare I Matrita

OSC 10 C 120 VMoC 120 VMoC 120

59-60 59-61 61-63 56-58 56-58 56-58 57-58 58-62 57-59 61-93 60-62 62-64 58-60

Poansoane Turtire Matrita

Materiale moi OSC10,OSC11,OSC13 Materiale dure C120 Materiale moi Materiale dure Materiale moi Materiale dure Materiale moi si dure Materiale moi si dure Materiale moi si dure OSC10, VMoC120 C120 OSC10 C120 C120 VMOC120 VMoC120

Poansoane Stemuire Matrita Mandrinare Imprimare Domuri Elemente active

16

C o n tin u a re ta b e l 1:21, DEFORMAREA PLASTICA A TABLELOR Prelucrari bazate pe taiere Elemente Materiale moi active g<1mm (poansoane, g=1-2mm placa activa, g=2-3mm cutite) Materiale dure Poansoane Viteza de deformare mica mare mica C120 mare 58-61 OSC8, OSC10 57-60 C120 VMoC120 59-61

Ambutisare Placi active

OSC10, OSC11 C120

60-63 59-62

Pentru celaialte elemente componente ale sculelor de deformare plastica la rece, materialele din care se executa sunt prezentate in tabelul 1.22.
T a b e l 1 .2 2 . Materiale pentru elementele componente ale sculelor de deform are plastica la rece .______________________ . ________ Nr Elemente componente Materialul utilizat Duritate HRC crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 Placi de ghidare Coloane de ghidare Bucse de ghidare Jgheaburi Rigle de ghidare Stifturi de pozitionare Inele de apasare Poanson lateral de pas Cautator Placa de desprindere Aruncator Extractor Placa de baza Portpoanson Placa de cap Suruburi Arcuri elicoidale Arcuri disc OL42, OL50 OLC15 OLC15 OL37 OL42, OL50 OLC35, OL60 OSC8 OSC10, C120 OSC8 OL42, OL50 OL42, OL50 RUL2 FC25, FC30, OL42, OL50 OL42, OL50 FC25, FC30, OL42, OL50, OT60 OLC45, OL42, OL50 OLC65 A (d>3mm) RUL2(d<3mm) O LC65A
. -

.55-60 55-60
-

55-60 55-60 56-58 58-60

55-60
-

55-60 55-60 55-60

17

CAPITOLUL 2

CLASIFICAREA SI TERMINOLOGIA PRINCIPALELOR OPERATII DE PRESARE LA RECE Presarea la rece reprezinta un ansamblu de procedee de prelucrare a metalelor prin deformare si taiere , care cuprinde o serie de procese tehnologice ce se realizeaza fara obtinerea de aschii .si i care asigura in acelasi timp, forme apropiate de piesa finita , cu adaosuri minime sau chiar fara adaosuri de prelucrare. Particularitatile caracteristice ale procedeului de prelucrare la rece sunt: -utilaj constituit din diverse tipuri de prese sau masini speciale adecvate efectuarii prelucrarilor de presare; -executarea prelucrarii prin intermediul presarii ducind la modificarea formei geometrice a semifabricatului prin taiere sau prin deformare plastica; -scule specifice dintre care cele mai importante sunt stantele si matritele care produc taierea , deformarea plastica sau taierea si deformarea plastica a semifabricatului; -semifabricate laminate; indeosebi cele subtiri (table si derivate corespunzatoare); In comparatie cu alte procedee de prelucrare a materialelor, presarea la rece prezinta o serie de avantaje tehnice si economice. Din punct de vedere tehnic , presarea la rece permite : -realizarea pieselor, chiar si de forma complexa , prin simple lovituri de berbec ale preselor echipate cu scule corespunzator construite , respectiv prin executia automata a ciclului de miscare pentru care s-a reglat utilajul specializat de presare; -asigurarea unor precizii ridicate pieselor presate care satisfac cerintele de interschimbabilitate; -obtinerea unor piese rezistente , rigide si in acelasi timp usoare cu un consum redus de materiale; Din punct de vedere economic , presarea la rece permite : -consum specific redus de metal (semifabricatele sunt laminate subtiri) deseurile sunt relativ putine; -folosirea unor utilaje cu productivitate foarte ridicata si cu un inalt grad . de mecanizare si automatizare a proceselor de productie; -deservirea simpla a preselor.exptoatarea acestora putindu-se realiza si de muncitori fara o calificare ridicata; -realizarea unor piese in sistemul producerii in masa a acestora cu un cost foarte redus; Prelucrarile de presare la rece cuprind un numar mare de operatii diferite care se clasifica in functie de natura si caracterul concret al deformarii. Dupa caracterul deformarii presarea la rece se imparte in doua grupe principale: -deformarea cu detasarea materialului; -deformarea plastica; 18

Principalele tipuri de deformare la presarea la rece sunt: -taierea - care inseamna separarea materialului in doua sau mai multe parti dupa un contur deschis sau inchis ; -indoirea - obtinerea unei piese curbate dintr-un semifabricat plan ; -ambutisarea - transformarea semifabricatelor plane in piese curbate de diferite forme sau continuarea modificarii formei lor; -fasonarea - schimbarea formei semifabricatului sau a piesei prin deformari locale cu caracter diferit; -formarea - modificarea profilului ,a configuratiei sau a grosimii semifabricantului printr-o redistribuire a yolumului si printr-o anumita deplasare a masei de material; Fiecare din aceste tipuri de deformare se imparte intr-un numar de operatii concrete caracterizate de specificul si scopul lucrarii date , precum si de tipul stantei sau a matritei utilizate. In tabelul 2.1-2.6 se prezinta clasificarea operatiilor de deformare pe grupe de operatii concrete.

19

Terminologia si caracteristicile operatiilor de taiere


Denumirea operatiei Schema operatiei

Tabelul 2.1 2.

Deformarea si caracteristicile operatiei

a a n1
Retezarea Semifabricat Piesa Deseu Decuparea Semifabricat Piesa Deseu

Taierea materialului din semifabricat , dupa un contur deschis , cu separarea materialului. Se poate realiza fara , sau cu formare de deseu

Taierea materialului din semifabricat dupa un contur inchis , corespunzator conturului exterior al piesei de realizat.

Taierea materialului dupa un contur inchis corespunza tor conturului orificiilor din piese . Perforarea Semifabricat Piesa Deseu

Slituirea Semifabricat Piesa

Taierea dupa un contur deschis pentru separarea completa a unei parti de material , de la marginea prefabricatului.

T a b e l 2 .1 .

( c o n tin u a re )

Tunderea '< zzzzp zz& Semifabricat VZZZZZpZ2Z2 Piesa Deseu

Taierea dupa un contur inchis care urmareste separarea plusului de material de pe inaltimea peretilor pieselor c a v e .

Crestarea

V
Semifabricat Piesa

__

Taierea materialului dupa un contur deschis fara separare de material

Separarea Semifabricat Piesa

Divizarea semifabricatelor plane , indoite , sau cave in doua sau mai multe piese separate.

A
Calibrare prin taiere Semifabricat

C
Piesa Deseu

Obtinerea pieselor cu dimensiuni precise cu muchii ascutife si cu suprafata de taiere neteda prin indepartarea unui adaos de material in acest scop.

T erm inologia si caracteristicile operatiilor de indoire


Denumirea 0 Schema operatiei 1

T abelul 2.2

Definirea si caracteristicile operatiei 2

Indoirea Semifabricat0

XV
Piesa

Incovoierea semifabricatelor dupa o dreapta

Curbarea

n
Semifabricat Semifabricat

c y
Piesa Piesa

Indoirea semifabricatelor pentru a le da o forma cilindrica sau conica .

Roluirea

Formarea curburii la marginea semifabrica tului plan , prin indoirea lina cu o anumita raza.

Rasucirea

E J
Semifabricat Piesa

Obtinerea din semifabricate plane a pieselor curbate prin rasucirea unei parti a semifabricatului.

T a b e l 2.2. (c o n tin u a re ).

Profilarea Piesa

Indoirea semifabricatelor pe muchii paralele intre ele si paralele cu muchia lor initiala .

Indreptarea Piesa

Indoirea in sens convenabil a semifabrica telor pentru a le aduce la forma initiala sau a le imbunatatii planeitatea.

Terminologia si caracteristicile operatiilor de ambutisare_________________Tabelul 2.3


Denumirea Schema operatiei
\

Definirea si caracteristicile operatiei

r \
i i

>

Ambutisarea fara subtierea peretilor. Semifabricat

Piesa J
,

Deformarea semifabricatelor plane in piese cave , sau ale acestora din urma in altele cu adincimi mai man si sectiuni transversale mai re d u se. Deformarea semifabricatelor cave in sensul marimii adincimii lor in baza subtierii intentionate a grosimii peretilor.

Ambutisarea cu subtierea p eretilor.

1"

'

L s jJ
Semifabricat

Jj
Piesa

Tragerea pe calapod Executarea pieselor de forma curba din semifabricate plane sau intinderea si tragerea lor pe un c alap od .

^^mifebricatV

T ehnologia si caracteristicile operatiilor de fasonare


Denumirea Schita operatiei

T abelul 2.4

Definirea si caracteristicile 2

Reliefarea

V
Semifabricat

t r

R ealizarea unui relief concav-convex prin intinderea locala a materialului.

Piesa

Rasftingerea gaurilor
fc.

Replierea marginilor orificiilor pieselor

N >
Semifabricat Piesa

Umflarea

Largirea locala a dimensiunilor transversale ale pieselor cave sau tubulare Semifabricat Piesa

T
Gituirea Reducerea locala a dimensiunilor transversa le pieselor cave sau tuburilor Semifabricat Piesa

r ; ..

T a b e l 2 .4 .(c o n tin u a re ).

Bordurare Semitabncat Pidsa

Formarea unei borduri inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu o anumita raza .

PI anarea si formarea finala

Deformarea de asigurare a planeitatii respectiv a formei finite a pieselor . In literatura de specialitate fonna finala se mai numeste calibrare. Semifabricat Piesa

x
hvazare Semifabricat

n
Piesa

Fasonarea pentru marire progresiva spre extremitate a diametrului unei tevi sau a unei piese cave

Rasfringerea conului exterior Semifabricat

V! /
Ut-----1 . . i ff

Formarea unei borduri inalte la marginea exterioara a semifabricatului,in special prin comprimarea materialului. Piesa

Tabelul 2.5. Terminology


Denumirea Turtirea(latirea) Semifabricat

carcateristicile
Schema operatiei

eratiilor de fasonare prin presare


Definirea si caracteristicile operatiei

cp
Piesa

Realizarea pieselor masive prin reducerea inaltimii semifabricatelor si redistribuirea libera a materia lului in directia Iaterala Deformarea unei portiuni din volumul semifabri catului urmarind mSrirea sectiunii sale transversale din zona respectiva

TTT
Refiilarea Semimmii meat Calibrare prin presare Piesa

ro

Realizarea dimensiunilor precise si a unei rugozitati inalte prin presarea semifabricatului pina la limite prescrise Executarea pieselor m asive printr-o redistribuire in volum a materialului pina la umplerea cavitatii matritei

Formarea volumica ( formarea in matrita)

piesa

g a -

Semifabricat Stamparea;Marcarea; Trasarea Imprimari realizate pe straturile de suprafata ale pieselor Procedeu de deformare bazat pe presarea metalului prin spatii determinate ale sculei pentru obtinerea de semifabricate tip bara , t e v i, profile sau piese cu ______ __________________ pereti subtiri.

Extrudare la rece

iz jjZ
Semifabricat Piesa

Tehnologia si caracteristicile operatiilor de as'amblare prin matritare


Denumirea Schita operatiei

Tabel 2.6

Definirea si caracteristicile operatiei Imbinarea a doua piese printr-un ajustaj presat sau printr-o deformare ulterioara a uneia sau ambelor piese. Imbinarea a doua sau mai mutte foi de tabla ori piese cu ajutorul niturilor executate separat sau formate prin presare din material de nituit. Imbinarea a doua piese prin sudare sub actiunea unei presiuni locale inalte.

da
Siringerea prin presare

W \
! L fi

Nituirea

Sudarea prin presare


ro

~ > i
Imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor "in fait".

Faltuirea

Bercluirea

Imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor.

Indoirea penelor sau ghearelor

Gj

Imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea penelor sau ghearelor, introduse in orificiile ruieia din piese.

CAPITOLUL 3.

UTILAJE PENTRU PRELUCRARI PRIN PRESARE LA RECE

Prin presarea la rece a pieselor din tabla, platbande ,benzi,profile si sirme se folosc ,in functie denecesitati, trei categorii de utilaje ; foarfece prese si utilaje speciale. 3.1.Foarfecele. Foarfecele se folosesc ,de obicei , in scopul debitarii semifabricatelor ce ulterior vor fi prelucrate pe tante.De regula ele realizeaza taierea dupa un contur deschis.Dupa modul de actionare , foarfecele se grupeaza in foarfece actionate manual .foarfece manuale actionate mecanic si foarfece mecanice actionate cu motoare electrice. Foarfecele manuale au ca domeniu de utilizare taierea tablelor subtiri de mici dimensiuni , a sirmelor si a materialelor neferoase .Din punct de vedere constructs acestea pot fi:foarfece de masa , foarfece cu batiu deschis si foarfece cu batiu inchis. Foarfecele manuale actionate mecanic au ca si domeniu de utilizare taierea pieselor dupa contururi mai complexe cu zone de taiere greu accesibile.Aceste foarfece pot fi actionate electric sau pneumatic . Foarfecele mecanice au ca domeniu de utilizare taierea tablelor cu grosimi de 60 mm , a benzilor din o te l, platbandelor si profilelor laminate de dimensiuni mari.Din punct de vedere constructiv pot fi:foarfece ghilotina.foarfece cu cutite disc si foarfece pentru profile curbe. a. Taierea cu foarfece-ghilotinS (Fig.3.1.a) sint utilizate la taierea din foi de tabla a semifabricatelor sau pieselor cu contururi rectilinii cu grosimea maxim de 40m m . Parametrii constructivi ai cutitelor sint :unghiul de pozitie '<p=2...6 pentru foarfece ghilotina si <p=70 ...120 pentru foarfece cu pTrghie ;unghiul de taiere 1..5; jocul dintre cutite j=0,05...0,2 mm. In tabelul 3.1 si tabelul 3.2 se prezinta caracteristicile tehnice ale foarfecilor de debitat tabla tip F.D.T. si foarfecilor de debitat tabla cu traversa basculanta tip F.D.B. produse de Firma MIRFO-S.A. din Tg-Jiu. b. TSierea cu foarfece cu discuri cu axe paralele (Fig.3.1)se recomanda pentru prelucrarea din tabla a semifabricatelor sau a pieselor rotunde cu contururi curbilinii, precum si a celor rectilinii si a fiiilor cind grosimea gz25mm. Principalii parametri constructivi sin t: -diametrul D si grosimea discurilor h ; -D=(25-30)g ; h=(50-90)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(35-50)g ; h=(20-25)mm , pentru table subtiri (g z10mm). -unghiul de apucare a=14.

28

c.Taierea cu foarfece cu discul inferior Inclinat (Fig.3.1 .c) se recoman da in cazuri similare foarfecelor cu discuri cu axe paralele. Principalii parametri constructivi s in t: -D=20g ; h=(50-80)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(28-30)g ; h=(15-20)mm , pentru table subtiri (g z10mm). -unghiul de inclinare a discului p=30-40. d. Taierea cu foarfece cu ambele discuri inclinate (Fig.3.3.d) se recomanda la taierea semifabricatelor rotunde si curbilinii cu raza mai mica si grosime g z20mm. Principalii parametri constructivi sin t: -D=(10-12)g ; h=(40-60)mm , pentru table groase (g > 10mm), -D=(20.25)g ; h=(10-15)mm, pentru table subtiri (g z10mm). -jocul dintre discuri j=(0,2-0,3)g ; -unghiul de inclinare p=45. e. TSierea cu foarfece cu mai multe discuri cu axe paralele (Fig 3.1.e) se recomanda la obtinerea simultana a mai multor fiii din tabla cu grosimea g z10mm,la productia de serie si masa. Principalii parametri constructivi sint: -D=(40-125)g ; h=(15-30)mm; -suprapunerea discurilor t s 0,5 g ; -jocul dintre discuri j=(0,1-0,2)g. f. TSierea cu foarfece cu vibratii (Fig.3.1.f) se recomanda la taierea semi fabricatelor si a pieselor de forma complexa , curbilinii cu raze mici (r z15 mm), avind grosimi care nu depasesc 10mm. Parametrii principali ai procesului de taiere sint: -cursa cutitului 2-3 mm; -numarul de curse duble pe minut n=2000-25000; -unghiul de degajare a cutitului e = 6 - 7; -unghiul de pozitie a cutitelor <p=24-30; g. TSierea cu foarfece cu cutite paralele (Fig.3.1.g) se recomanda pentru obtinerea semifabricatelor prin taierea in latime a fiiilor si platbandelor. Rugozitatea suprafetelor obtinute prin taiere este cuprinsa in intervalul Ra =50-12,5 pm ,ea depinzind de natura materialului prelucrat , starea taiurilor

O Q

T a b e l 3 .1 . Caracteristicile tehnice ale fo a rfe cilo r de de b itat tabIS tip F.D. T.

Nr. crt. 1 2 4 5

Caracteristici tehnice Latimea maxima a tablei de taiat Numarul de curse duble Unghiul de taiere. Domeniul de reglare limitator de tabla Grosimea tablei de taiat min max Puterea electrica Presiunea de lucru Capacitatea rezerv. Dimensiuni de gabarit lungime latime inaltime Masa neta

U.M. mm c.d. 0 mm

FDT 5x1000 1000 18 2 0...650

FDT 5x1500 1500 18 130' 0...700

FDD 6x2000 2000 18 130' 0...700

FDT 16x3150 3000 9 1-320' 20...1000

mm mm kW bar I mm mm mm kg

1 5 75 215 150 1400 1310 1600 2500

1 5 75 215 150 1940 1700 1770 2700

1 6 75 ' 235 155 2450 1400 1730 3200

6 7 8 9

1 16 40 250 855 5200 2500 2380 17800

10

Tabel 3.2. C aracteristicile


tip F.O .B.

tehnice ale fo a rfe cilo r de d e b ita t t a b li c u traversS b a scu la ntS

Nr. crt. 1 2 3 4

Caracteristici tehnice Latimea nominala a tablei de taiat Numarul de curse duble Unghiul de taiere Domeniul de reglare limitator tabla Grosimea tablei de taiat minima maxima Puterea instalatS Presiunea de lucru Presiunea in cilindru de ridicare Capacitatea rezervorului Dimensiuni de gabarit lungime latime inaltlme Masa neta

U.M. mm c.d. 0 mm

FDB 3.30 3000 13

FDB 6.25 2500 15

FDB 6.30 3000 13

FDB 8.30 3000 13

FDB 10.30 3000

FDB 25.62 6100

3 12 230' 150' 130' 150 2 130' 5...800 0...100 5...100 5...800 5...800 5...125 0 0 0 1 1 ' 0.3 10 8 6 18,5 15 6 11,37 11,37 130 120 120 120 100 50...60 50...60 50...60 50...60 50...60 0.3 3 0.3 6 120 3590 2020 1520 4500 100 3100 2100 1515 6000 120 3610 2020 1520 7000 120 3700 2100 1550 7500 130 3700 2100 1550 7500 1 25 56 225

5 6 7 8 9

mm mm kW bar bar I mm mm mm kg

225 6750 3000 2800 55000

10

1 .1

Precizia taierii pe foarfece depinde de procedeul de taiere , tipul si precizia utiiajului , grosimea semifabricatului , complexitatea conturului taiat , starea muchijlor taietoare , jocul dintre taiurile cutitelor etc. In tabelul 3.3 se prezinta precizia fiiilor tdiate din table din otel , cu lungimea de 2000 mm la foarfece ghilotina. Tabel.3.3.Precizia
fi iilo r triiate pe foarfece g h ilo tin S . ______________

Grosimea materialului pina la 50 (mm) pina la 0,5 0,5...1,0 1,1...1,2 2,1...3,0 3,1...5,0 5,1...7,0 7,1...10,0 0,25 0,50 0,75 1,00 1,00 1,25 1,50

51...100 0,50 0,75 0,75 1,00 1,25 1,50 1,80

Lcitimea fiiei (mm) 101...200 201...300 301...500 501...1000 Precizia taierii 0,75 1,00 1,00 1,25 1,50 1,80 2,20 1,00 1,00 1,25 1,50 1,50 . 2,00 2,20 1,20 1,20 1,50 1,80 2,00 2,20 2,50 1,50 1,50 2,00 2,20 2,50 2,50 3,00

3.2. Presele. La prelucrarea prin deformare plastica la rece se folosesc mai multe tipuri de prese o clasificare a acestora fiind prezentata In Fig.3.2. a.Presele mecanice. Sint cele mai raspmdite si se grupeaza astfel; -prese cu surub actionate mecanic prin frictiune .utilizate la un domeniu larg de prelucrari ca Tndoiri , calibrari , matritari etc.In tabelul 3.4. si tabelul 3.5. se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu surub cu doua si trei discuri de frictiune.
T a b e l 3.4. Caracteristicile tehnice ale preselor cu urub cu dou$ discuri de frictiune.

Forta [MN]

Energia efectiva

Nomi nala 1 1,6 2,5 4,0 6,3 10 16 25 40 63 100

Admisibila
-

Normala 3,15 6,30 12,5 23 56 100 200 400 800 1600 3200

Cursa Distanta Curse pe min. la Distanta maxima intre Latimea intre max. si energ. a ghidaje berbecu efect. berbec berbecu [mm] lui [mm] lui Marita NorMarita mala 5 10 20 40 80 160 320 630 125 2500 5000 260 320 400 460 520 580 640 710 800 900 1000 450 500 560 670 800 1000 1180 1400 1600 1800 2000 440 500 560 630 800 1000 1180 1400 1600 1800 2000 38 36 34 30 25 20 16 15 12 10 8 26 26 24 22 18 14 11 10 8 7 3 250 320 420 450 500 560 660 900 1200 1600 2000

1,6 2,5 4,0 6,3 10 16 25 40 63 100

-prese cu excentric .la care miscarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui excentric .In tabelul 3.6. se prezinta principalele caracteristici tehnice ale preselor cu excentric. -prese cu manivela ,1a care micarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism biela-manivela . Firma MIRFO-S.A. din Tg-Jiu produce din aceaste game , presele de tip -PMC , cu batiu deschis, utilizate la prelucreri prin tantare si deformare la rece in toate ramurile de activitate si presele tip PMO , cu batiu inchis , destinate se execute operatii de deformare plastica la rece ca ; tantari, ambutisari uoare , debavurari, etc. In tabelul 3.7. 3.8. sint prezentate caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de prese. 32

Cu disc Cu doua discuri Cu trei discuri Fara discuri Cu excentric cu 'un singur montant Cu excentric cu doi montanti Cu manivelli cu o bielS Cu manivela cu doua biele Cu manivela cu patru biele Cu manivela cu actiune parte inf. Cu manivela cu genunchi Cu manivela si articulatii. Cu trei manivele Cu ase manivele Cu manivela si came Cu culisa cu actionare in partea superioarS Cu manivela genunchi si pirghie Cu mecanism de actionare comun Cu mec. de actionare separate Cu actionare in partea inferioara Cu mai multe axe Universale de.indoit Pentru refulare la rece Speciale Cu acumulatoare Fara acumulatoare Cu acumulatoare F3r acumulatoare De gtantat fin Cu actiune simpl Cu actiune dubl5 Cu actiune tripIS Automate Cu actiune dubl Cu actiune simpla

o
c

3 0 ) D <' ro Q )c
Cu actiune tripla

-u D ro
c

3 ro

ro ro
o

Fig.3.2. 33

T a b e l 3 .5 .C a ra c te ris tic ile te h n ice a le p re s e lo r c u u ru b cu tre i d is c u ri cu frictiune.

Caracteristici tehnice principale 4 Diametrul surubului [mm] Energia la cursa maxima [kJ] Cursa berbecului [mm] Nr. de curse pe min. ale berbecului Distanta Intre ghidaje [mm] Dimensiuniie berbecului [mm] Dimensiunile mesei [mm]. Distanta min.intre berbec-masa Puterea motorului electric [kW] |Masa presei [kg] 200 35 355 30 480 460x605 540x640 315 28 13000

Forta nominala [MN] 6,3 250 63 400 25 550 540x690 600x800 35 30 22500 10 315 100 500 25 580 560x815 700x1000 450 60 32000

T a b e l 3 .6 . C aracteristicile te h nice a le p re s e lo r cu e x c e n tr ic .

Tipul presei Jenumirea caracteristicii Forta maxima de presare Nr. curse duble pe minut Domeniul de reglare a cursei Dimensiunea mese -latime -profunzime Distanta intre masa si berbec Reglajul lungimii bielei Grosimea placii de inaltare Putera motorului inclinarea maxima a presei Gabaritul -lungime -latime Masa U.M PAI 10 kN min'1 mini 100 150 8...60 PAI 16 160 140 8...76 PAI 25 250 120 10...100 PAI 40 400 110 10...120 PAI 63 630 90 10...120

mm mm mm mm mm kW 0 min min kg

400' 270 200 .45 45 1.5 30 750 1760 900

450 310 225 60 50 1.5 30 1000 1940 1350

560 400 250 50 75 2,5 30 993 2205 1940

630 450 280 63 80 4 30 1130 2390 2527

710 500 315 63 85 5,5 30 1380 2705 4100

34

Tabelul 3.7. Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS i batiu deschis de


tip PMC.

Caracteris tici tehnice

UM.. P.M.C. P.M.C. P.M.C. P.M.C. P.M.C. P.M.C. P.M.C. P.M.C 100 150 150 CR 160CR 160 VA 160 VA 250 63 CR

For^a nominala -berbec -pema

kN kN

630 60

1000 100

1500 145

1500 145

1600 100

1600' 100

1600 100

2500 300

Cadenta la mers in gol

1/min 45;60 90; 120

50

35

35

40;50;6 12 la 75 3

30

Cursa berbecului

mm

20 la 100

140

203

25 la 200

200

20 la 180

20 la 180

254

Cursa pemei

mm

100

100

115

115

100

100

100

140

Dimensiuni masa

mm

700490

800630

1270762

1270 762

1000800

1000800

1000800

1575915

Dimensiuni berbec

mm

400400

530530

864610

864610

650650

650650

650650

13201320

Distanta maxima. mm masa-berbec Putere actionare Presiune aer Dimensiuni de gabarit lungime latime inaltime Masa neta kW bar

360 6 4

460 11 6

448 23

386 23 6

750 23 6

750 23 6

750 25 6

508 23 6

mm mm mm Kg

1660 975 2660 4 700

2200 1150 3500

1400 2420 4230

1580 2420 4230

2600 1325 4300

2600 1325 4300

2600 1425 4300

1880 3070 5055

8 500 20 000 20 000 15 000 15 000

15 000 30 000

35

T a b e l 3.8.Caracteristici tehnice ale preselor cu manivelS cu batiu inchis tip PMO.

Caracteristici tehnice

U.M.

PMO 250

PMO 400

Caracteristici tehnice cinematice i dinamice Forta de presare maxima Forta maxima prestringere/eliminare la p=5 bari Cadenza la mers In gol Cursa berbecului Cursa pemei prestringere/eliminare Dimensiuni berbec kN kN 1/min mm mm mm 2500 315/125 18 315 125 1000*620 4000 630/100 18 315 125 800*1060

Caracteristici dimensionale de lucru Dimensiuni masa Alezajul din berbec Distanta maxima/minima masa-berbec la p.m.i. Inaltimea mesei de la sol mm mm mm mm 1180*800 -e00 o 555/375 500 1000*1320 4)80 525/325 720

Caracteristici energetice principale Puterea totala absorbita Presiunea aer comprimat de actionare Consum de aer comprimat la o.c.d. kW bar dm3 /C 34 6 8,6 42 6 9,2

Dimensiuni de gabarit Inaltimea deasupra solului Inaltimea totala Latimea Lungimea Masa neta mm mm mm mm kg 5550 7085 1980 3010 22000 6300 8200 2670 2510 33800

36

-presele cu genunchi, la care micarea alternative a berbecului se obtine prin intermediul unui mecanism cu manivela si doua pTrghii articulate care formeaza genunchiul presei .In tabelul 3.9 se prezinta caracteristicile tehnice principale ale preselor cu genunchi.
T ab e l 3.9. Forta nominala Cursa berbecului Cursa finala a berbecului pe care se poate actiona cu Fn Curse pe minut Distanta maxima intre berbec in pozitia sa inferioara si masa Reglarea distantei intre masa si berbec Dimensiunea piesei -latime -lungime Diametrul gaurii din masa Dimensiunea fata-spate a berbecului Distanta intre ghidaje Grosimea placii port-maina Masa totala a presei U.M. mm mm curse min. mm mm 1 95 1 50 1.6 2,5 4,0 6,3 10 170 2,5 31 630 15 16 180 3 25 710 20 25 190 4,5 20 40 200 5 1.6

105 120 130 150 1 50 1 45 1,5 40. 2 35

320 320 400 500 560 12 12 15 15. 15

800 1000 20 20

mm mm mm mm mm mm 103kg

400 400 400 500 630 800 1000 1250 1600 500 500 500 630. 800 1000 1250 1400 1600 60 60 80 80 100 100 630 600 160 40 125 80 760 200 125 140

320 320 320 400 500 260 280 280 350 450 80 80 7,9 100 125 140 12 -

900 1000 950 1250 230 320 -

b. Presele hidraulice. Sint masini cu larga utilizare la prelucrari prin deformare plastica la rece permitind mecanizarea si automatizarea proceselor de luciu Firma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce mai multe tipuri de prese hidraulice.cele mai importante flind presele hidraulice cu batiu inchis tip PHO si cele cu batiu deschis tip PHC.destinate fabricarii corpurilo.r cave.cilindrice, (Male; prismatice.conice sau parabolice, folosind metoda de prelucrare a tablei prin deformare plastica la rece sau prin ambutisare normala sau adinca prin intermediul uneia sau mai multor operatii.ln tabelul 3.10. si 3.11. se prezinta caracteristicile tehnice ale acestor tipuri de piese: ;

Tabelul 3.10. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu inchis PH0.

Nr. Caracte crt. ristici tehnice Forta nominala Berbec Pem3 Cursa nominalci Berbec Pema 3 Dimensiuni masa si berbec Lungime Latime 4 Viteza berbecului La coborire La urcare Viteza pema 5 La urcare ( 6 7 '8 9 La coborire Viteza ambutisare Puterea instalata Presiune hidraulica Capacitatea rezervorului Dimensiuni de gabarit 10 Lungime Latime Inaltime 11 Masa neta

UM

PHO 25

PHO 40

PHO 2-160

PHO 2-250

PHO 2-400

PHO 2-630

kN kN mm mm

250 -

400
-

1 600 1 000

2 500 1 600

4 000 2 500

6 300 4 000

250
-

250
-

630 .320

800 400

1 000 500

1 000 500

mm mm

425 330

580 480

1 000 1 000

1 250 1 250

1 600 1 600

2 500 1 600

mm/s mm/s

54 110

33 60

250 250

250 250

250 210

165 155

mm/s mm/s mm/s kW bar I

60 40 0...55 35 250 1 000

60 50 0...55 52 250 1 600

60 40 0...55 100 250 2 500

0-164 0-36 0...31 115 250 3 200

3 210 140

3 210 120

mm mm mm Kg

655 850 1 740 500

700 1 050 1 725 600

2 700 1 680 5 000 18 000

2 800 2 080 6 000 30 000

4 000 2 500 7 500 45 000

6 150 3 000 8 050 71 000

38

Tabelul 3.11. Caracteristici tehnice ale preselor hidraulice cu batiu deschis


tip PHC.

Nr. crt.

Caracteristici tehnice Forta nominala

U.M.

PHC-25

PHC 2-100 PHC 2-160 PHC 2-250

berbec pemS Cursa nominala berbec pernS Dimensiuni masa

kN kN mm mm mm mm mm/s mm/s mm/s mm/s mm/s mm mm

250 160 250 250 125 420 560 110 15-63 225 110 150 320-320 380

1 000 630 500 500 250 800 630 120 16 250 10 63 500-500.. 630

1 600 1 000 630 630 320 1 000 800 250 50/16 250 10 40 800-800 1 000

2 500 1 600 800 800 400 1 250 1 000 250 50/25-16/8 250 10 50 1 000-1 000 1 250

lungime latime Viteza berbecului la coborire de lucru de urcare Viteza pema

5 6 7

la coborire la urcare Dimensiuni berbec Distanta masafeerbec Puterea instalata Presiunea hidraulica ; Capacitatea rezervorului Dimensiuni de gabarit

8 9 10

kW bar I

6 210 180

28,5 260 700

45 250 1 250

60,5 250 1 000

11

lungime latime inaltime

mm mm mm Kg

900 1 250 1 800 1 900

1 200 1 950 2 950 6 000

1 400 2 500 3 800 20 000

1,250 3 200 4 800 28 000

12

Masa neta

39

3.3.Utilaje speciale.

Construite pentru executarea unei singure operatii sau a unui grup restnns de operatii de procese , ceea ce permite simplificarea dispozitivelor de lucru, cele mai reprezentative tipuri de astfel de utilaje sint presele de indoit tabla , presele multipozitionale , masinile de indoit profile , presele de tras pe tip a r, masinile de danturat, masinile de faltuit ,etc. Firma MIRFO-S.A. din Tg.-Jiu produce presele de indoit tabla tip PITsau PHT destinate Tndoirii la rece a tablelor din otel sau neferoase dintr-o singura sau mai multe operatii, ale caror caracteristici sint prezentate in tabelul 3.12., si prese multipozitionale tip PMT destinate executarii prin procedeele prin deformare plastica a pieselor metalice ce necesita o -suita de operatii de presare (decupare,ambutisare,profilare,tundere,calibrare,marcare,etc) pina la obtinerea formei finale a piesei, fiind utile sectoarele industriale cu productie de serie mijlocie sau mare.Caracteristicile acestui tip de prese sint date In tatelul 3.13.
T a b e l 3 .1 2 . Caracteristicile tehnice ale p re se lo r de in d o it tabIS tip PIT.

Nr. crt. 1 2 3

Caracteristici tehnice i Forta nominala Lungimea mesei Presiunea nominal^ de lucru Viteza traversei mobile -coborire rapida -lucrul -ridicare Cursa de lucru Distanta de la sol la masa Cursa maxima limitator-tabla Distanta maxima masa-traversa Puterea instalata Dimensiuni de gabarit -lungime -inaltime -latime Masa neta

U.M. kN mm bar

PIT 25S 250 1450 180

PIT 25SS 250

PHT 63L 630

PHT 63s 630

PIT 160 1600 4050 210

PIT 250 2500 4050 ' 220

1250 3050 2550 180 240 240

4 5 6 7 8 9 10

mm/s 47 50 80 50 50 85 mm/s 6 5 5 8 7 6 68 230 mm/s 235 50 68 70 mm 0-100 0-100 0-100 0-100 0-150 0-150 mm mm mm kW mm mm mm kg 800 200 200 3 1450 1100 1950 1900 800 200 200 3 1300 1100 1950 1900 800 800 300 6 830 80 300 6 850 1000 630 13 850 1,000 630 22,5

11

3175 2675 4050 3370 1400 1400 1810 1855 2000 2000 2950 2850 6200 5100 16000 16500

40

Tabelul 3.13. Caracteristici tehnice ale preselor multifunctionale

Nr. crt. 1 2 3 4 5

Caracteristici tehnice Forta total a presei Forta de presare Intre montanti Numarul posturilor de lucru Cursa pemei la ambutisare Cur^a berbecului Forta maximS de decupare * Post 1 Post 2,3...etc Adancimea maxima de ambutisare Numar curse duble; reglabil continuu Diametrul maxim al rondelei decupate Grosimea maxima a benzii de tabla Puterea instalata Puterea electrica motor principal Presiunea minima a aerului Presiunea maxima a aerului Dimensiuni de gabarit Lungime Latime InSltime Inaltime deasupra solului Masa neta

U.M. kN kN

P.M.P. 100 1 000 800 10

P.M.P.250 2 500 2 000 7 280 486

P.M.P. 630 6 300 4 800 9 260 400-

mm mm

85 200

7 8 9 10 11 12 13 14

kN kN mm 1/min mm mm kW kW atm. atm.

200 250 70 36... 60 70 1,5 32 30 3,5 6

500 1 000 200 9...26 200 2,5 47 44 5 6,5

1 5C 2 000 130 10...20 130 3 10',,_ 104,2 5 6,5

15

mm mm mm mm

5 250 3 700 . 4 410 3 560

6 300 3 510 9 630 6 680

7 800 5100 8 500 7 500

16

Kg

24 000

75 000

180 000

41

,s

C A P IT 0L U L 4

TEHNOLOGICITATEA PIESELOR EXECUTATE PRIN DEFORMARE PLASTICA LA RECE

4.1 Conditii de forma la taierea pe tante a. Distanta minima dintre orificii, respectiv de la marginea placii active si aceste orificii .tinind seama de rezistenta placii la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat ,sunt date in tabelul 4.1. Obtinerea distantelor mai mici decit cele indicate in tabelul 4.1 este posibila in cazul utilizarii mai multor stante simple ,sau a stantelor cu actiune succesiva.
T ab e lu l 4.1. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea placii active si _______________ orificii , la stantele cu actiune simultana de perforat si decupat

G
g/mm a/mm g/mm a/mm

'
0.4 1.4 2.8 6.4 0.6 1.8 3.0' 6.7 1.8. 2.3 3;2 7.1 1.0 2.7 3.4 7 ;4 1.2 3.2 3.6 7.7 1.4 3.6 3.8 8.1 1.6 4.0 4.0 8.5 1.8 4.4 4.2 8.8 2.0 4.9 4.4 9.1 2.4 2 6 5 10

S)
4.6 9.4

5.6 4.8 9.7

Tab e lu l 4.2. Distante minime admisibile intre orificii, respectiv marginea piesei si orificii (con siderent calitativ)

b. Distantele minim admisibile dintre orificii , respectiv de la marginea piesei la aceste orificii , functie de posibilitatea realizarii perforarilor calitativ corespunzatoare (evitind ruperile sau rasucirile materialului piesei) sunt date in tabelul 4.2

42

La pisele indoite si ambutisate , pozitia orificiilor se stabileste conform

durabilitate ale acestor elemente active , impun restrictii de forma indicate in Fig.4.2 respectiv Tabelul 4.3
Tabel 4.3. Raze minime de racordare la contururi unghiulare
Material Decupare >90 otel.aluminiu.alama 0.3g <90 0.5g Perforare >90 0.4g <90 0.7g

43

d. Dimensiunile minime ale orificiilor realizabile pe stante obisnuite sunt date in Tabelul 4.4.
T a b e l 4 .4 Dimensiunile minime ale orificiilor perforate pe stante ________ y
Forma orificiului (fig-2) Dimensiunea minima a orificiului Materialul piesei Otel inox. dur 0.8g 1-Og l.Og 1-Og Alama moale 0.8g 0.7g 0.6g 0 .7g *Aliaje de Al ;Z n 07g 0.5g 0 .5g 0.6g Textolit 0.5g 0.4g 0.4g 0.5g

. _________

Rotunda Patrata Dreptunghiulara Ovala

Diametrul Latura

d a

1.2g T.Og ' Mg |0.9gJ


0.9g '0-7 gt l.Og 0.9g|

Latura mica b Latimea b

In cazui stantelor cu ghidare telescopica ,se ajunge la valori d=0.3g la materiale cu valori reduse de rezistenta la rupere . v ^ . Elementele de forma ale contururilor de taiere care se impun in cazul taierii pe stante cu element activ elastic , sunt date in Tabelul 4.5 pentru scule din cauciuc, respectiv Tabelul 4.6 , scule din poliuretan .

Tabel 4.5 Elemente

de forma realizabile cu stante de taiere cu tampon de cauciuc. Schita si relatie dimensionala

44

f. Dimensiunea minima de separare K dintre doua piese , in retezarii este data in Tabel 4.7 (vezi fig. 4.3)

45

Tabelul 4. 7

Dimensiunea minima K de separare


K K =3 mm M 2 -3 ) g

G rosim ea semifabricatului g < 1 mm g > 1 mm

^-4.2.C onditii privind forma pieselor indoite

* a.lnaltimea minima a portiunii drepte a partii indoite, la sculele cu elemente active rigide este ( vezi Fig. 4.4 a) f c r > 2g , cind g < 5 mm. Pentru obtinerea unei valori mai fnici ale inaitimii, se vor executa canale ca in Fig. 4.4 b cu b >g ;h = (0.1-0.3 )g..

Figura 4.4. b.ln cazul utilizarii sculelor cu element activ elastic , inaltimea minima a aripii indoite a piesei ,este data in Tabelul 4.8 46

T a b e lu l 4.8 InSltimea minima a aripii indoite la lucru cu matrite cu un element activ


elastic( cauciuc p o liu re ta n ) Grosimea materialului mm Limita la curgere daN/m m ... 25 25'- 50 50 ... 0.5 1.0 1.5 2.0 3.0 4.0

inaltim ea aripii ce se indoaie 3 5 6 6 10 12 9 15 18 12 20 24 18 30 36

A V /j
24 40 48

Observatii. Valorile din tabel corespund sculelor cu tampon nelngradit. La lucru cu tampon inchis in c o n ta in e r, valorile din tabel se reduc cu 30 %.

c . Razele minime de Indoire ale materialului la care se prevede fisurarea acestuia sint date In tabelul 4.9
T a b e l 4 .9 R azele relativ m inim e de in d o ire (r/g), te h n o lo g ic adm isibile la m atrite de Indoit cu e le m e n te active rigide. Recoapte sau normalizate Ecruisate

Pozitia liniei de indoire M ateriale Transvesal pe fibre In lungul fibrelor Transversal pe fibre In lungul fibrelor

R azele relative ( r/g ) de indoire


OLC10;OL32; OL34 OLC15;OLC20; OL34 OL25;OL42 OLC35;OL5Q OLC45;OL60K LC55;OLC60;L70K 10NiCr180

0 0.1 0.2 0.3 0.5 0.7 1.0 0 1.0...2.0 0

0.4 0.5 0.6 0.8 1.0 1.3 2.0 0.3 1.5...3.0 0.3

0.4 0.5 0.6 0.8 1.0 1.3 3.0 0.3...1.0 1.5...3.0 0.2...0.4

0.8 1.0 1.2 1.5 1.7 2.0 4 .0 0.8...2.0 2.5.. .4.0 0.5...0.8

Aluminiu,Cupru Duraluminiu Alama

Observatii:
1.R a zele de indoire m inim e vo r fi fo lo site n u m a i in cazurile co n stru ctive a b so lu t n e ce sa i is r in re s t s e v o r folosi raze m ai man. 2 .La indoirea sub un a n u m it u n g h i fata de directia la m in a rii se vo r lua va lo ri apropiate de m e d ie ,in functie de inclinarea liniei de indoire. 3. P e n tru indoirea se m ifa b rica te lo r in g u ste , o b tin u te prin decupare sa u taiere fara re c o a c e r e , razele de indoire se vo r lua ca p e n tru m eta le le ecruisate. 4. in cazul indoini la u n ghiuri m a i m ici de 9 0 razele m inim e de in d o ire s e m aiorea de 1.1. ..1 .3 o r i.

47

Pentru obtinerea unor raze de indoire mai mici este necesar sa se realizeze dupa o indoire prealabila , un canal ca in Fig.4.4 b sau sa se execute o operatie de calibrare . Razele minime de indoire se refera la razele de executie ale poansoanelor. Daca piesa are forma din Fig.4.4 c si se obtine pe o singura matrita , se impune ca R>3g. Daca R<3g , indoirea se executa in doua operatii, prima cu R>3g , iar a doua este calibrare. In cazul indoirii pe matrite cu poanson elastic , se adopta ; r>1.5g in cazul poansonului din poliuretan ; r>(2-2.5)g, in cazul poansonului din cauciuc. d. Pentru indoirea piesei din Fig.4.5, se executa in prealabil slituiri

4.3 Conditii privind forma pieselor ambutisate a.Razele minime de racordare ale pieselor de revolutie ce se pot obtine la ambutisarea fara subtierea intentionata a peretilor , sunt_date in Tab. 4.11 pentru scula cu tampon din poliuretan si placa activa rigida , folosind notatiile din figura 4.6

T a b e l 4 .1 0 R aze de ra c o rd a re m in im e rea lizab ile la a m b u tis a re a o te lu lu i m oale, pe scu le cu e le m e n te a ctive rigide.


Grosimea materialului mm 1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 r p mm fa mm 3 6 7 8 10

rK
A
5 6 7 8

48

f '9-

4.6.

T a b e lu l 4.11. Raze de racordare minime realizabile prin ambutisare pe scula cu

__________ poanson de poliuretan si placa activa rigida.__________________


Material grosime g mm Aliaje de aluminiu Otel moale * Tp sau 3g 3...4g 5g 6g Fa

A lam a, duraluminiu Otel de duritate medie

Valori mai recluse ale razelor de racordare , decit cele indicate in Tab.4.10 rp=0.25g; ra=(0.1-0.3)g, se pot obtine printr-o operatie ulterioara de calibrare. Pentru obtinerea unor piese fara racordari sau cu racordari mici , se executa canale ca in Fig 4.7 , cu dimensiunile I si h date in Tab.4.12

T a b e lu l 4 .12.Dimensiuni ale canalelorde degajare la pisele ambutisate.


g

< 3 mm (Fig. 8)

g > 3riim(Fig. 4.9) h = (0.1...0.3) g ( dar h > 0.5 mm)


1 = ( 3...6

Ip >g (darrp<1.5mm) h >g (dar h> 1.5mm) 1> 2g (dar 1> 2rP)

) mm

b . Razele de racordare minime admise, pentru cutii paralelipipedice

(Fig. 4.8)realizate printr-o succesiune de operatii de ambutisare su nt:


rf> 1.5 g rc > 3g Daca piesa se obtine printr-o singura operatie de ambutisare , atunci rc > (0.2..0.25)H 3g < rf >0.3 rc c . Pentru piesele cu flansa (Fig 4 6 ) , diametrul minim al flansei se ia : - la matrite cu ambele elemente active rigide^ Df > d+.1,2g_. - la matrite cu poansonul din poliuretan

Df >( 1.6-2.0)d d . Variatiile de grosime ale peretilor piesei ambutisate fara subtierea intentionata a peretilor in raport cu grosimea semifabricatului, ating valorile de : - subtieri 5-18% la racordarea dintre peretele lateral si fundul piesei. -ingroseri de 25-30% la partea superioara a peretelui lateral. 4 .4.Conditii privind forma pieselor prelucrate prin fasonare 4.4.1.Reliefarea . forma si pozitia nervurilor si bosajelor de rigidizare a. Nervurile si bosajele de rigidizare realizate prin reliefare , se executa dupa formele si dimensiunile date in Tabelul 4.13
T a b e lu l 4 .1 3 \

Forma reliefarii Fig. a Fig .b

R mm (3-4)g -

h mm (2-3 )g (1.5-2)g

B sau D (7-10)g 3h

r mm d -2 )g (l-1 .5 )g

grade 15-20

In cazul deformarii pe scule cu poliuretan se indica , pentru nervuri dimensiunile din Tab. 4.14
T a b e lu l 4 .1 4 .Dimensiunile relative ale nervurilor executate poliuretan pe scule cu

1 7 1
Matetriale

A1 0 [% 1
9

Dimensiuni ale nervurilor r/g R/h 0.5 1.0 0.6 0.7-1.0

Aliaje de Ti Aliaje de Al Otel dur Otel moale

2.8-4 0.8-4

10

1.7-2.9 1.5-2.8

b . Pozitia nervurilor de rigidizare semifabricat, se indica in diagrama din Fig.4.9. In cazul executiei pe matrite cu poliuretan.pozitionarea nervurilor se face conform figurii 4.10

50

4.4.2 Conditii de forma privind piesele rasfrante a . Razele de racordare dintre portiunea plana si cea rotunda (vezi Fig .4.11) sunt: r= (4-5)g , pentru g <2 mm r= (2-3)g , pentru g >2 mm

Valoarea minima a acestor raze este de ( 1-1.2)g,infunctie de plasticitatea materialului. b .In cazul lucrului cu scule din poliuretan , diametrele minime ale orificiilor ce se pot supune rasfringerii sunt date in Tab. 4.15.
T a b e lu l 4.15. Diametre minime de orificii ce se pot rasfringe pe scule cu poliuretan (materiahotel m oale , alama).
Grosime semifabricat mm Diametrui minim de orificiu mm 0.1 2.8 0.2 3.0 0.3 3.5 0.5 5.0 0.8 6.0 1.0 7.0 1.5 8.5

51

4.5. Precizia pieselor stantate si matritate . 4.5.1. Precizia taierii.

Precizia taierii pe ghilotina a fisiilor cu lungimi de pina la 2000 mm se indica in Tabelul 4.16
T a b e lu l 4 .1 6 . Precizia taierii pe ghilotina p e n tru lu n g im i d e pina la 2000 mm (m a te ria l: otel). _________________________________________________________________________
Grosim ea materialului mm ' Pina la 0.5 0 .5 -1 .0 1.1- I T 0 .2 5 0 .5 0 0 .7 5 1.00 1.00 1.25 1.50 0 .5 0 0 .7 5 '"0775) f t do) 1.25 1.50 1.80 Precizia taierii () 0.75 1.00 1.00 1.25 1.50 1.80 2.20 1.00 1.00 1.25 1.50 1.50 2 .0 0 2 .2 0 1.20 1.20 1.50 1.80 2 .0 0 2 .2 0 2 .5 0 1.50 1.50 2 .0 0 2 .2 0 2 .5 0 2.5 0 3 .0 0 Latimea fa s ie i, mm Pina la 50 5/1-100 T01 -2 0 0 " ) 2 0 1 -3 0 0 3 0 1 -5 0 0 P este 500

(fl'X T

0 )

3 .1 -5 .0 5 .1 -7 .0 7 .1 -1 0 .0

O bservatii : 1. Valorile din ta b el se refera cind taierea se fa c e la fo a rfe c i de precizie norm ala. D aca se utilizeaza fo a rfe ci de precizie ridicata , valorile din ta b e l p o t fi m icsorate cu 40%. 2 . N e p a ra le lism u l m a rg in ilo r ta ia te , trebuie sa se in ca d re ze in lim ite le to le ra n te lo r la la tim ea benzilor.

Precizia taierii pe foarfece cu discuri se prezinta in Tabelul 4.17. i j u Tabelul 4.17___________ ____________________________________
G rosim ea sem ifabricatului mm ...0 .5 0 .5 .1 .0 1 .0 ..2 .0 Latimea benzii mm ...2 0 2 1 ..3 0 Abateri ( ) mm 0.0 5 0 .0 8 0 .1 0 0.0 8 0.0 8 0.15 0 .1 0 0 .1 0 0 .2 0 3 1 ..5 0

Precizia pieselor obtinute in cazul lucrului pe stante cu ambele elemente active rigide sunt date in tabelul 4.18.
T a b e l 4 .1 8 . Precizia p re lu c ra rilo r de taiere pe stante cu e le m e n te active _________________
A. D ecupare Grosim ea materialului mm Pcstc 0.2.1a 0.5 0 .5 -1 .0 1 .0 -2 .0 2 .0 -3 .0 3 .0 -4 .0 4 .0 -6 .0 6 .0 -1 0 0 .1 /0 .0 3 0 .1 5 /0 .0 4 0 .2 /0 .0 6 0 .3 /0 .1 0 .4 /0 .1 0 .5 /0 .3 0 .7 /0 .5 0 .1 5 /0 ,0 5 < f 0 . 2 / 0 .0 6 \ 0.3/0.1 0 .4 /0 .1 2 0 .5 /0 .1 2 0 .6 /0 .4 0 .8 /0 .5 0 .2 /0 .0 8 0 .3 /0 .1 0 .4 /0 .1 2 0 .5 /0 .1 5 0 .6 /0 .2 0 .8 /0 .5 1 .0 /0 .7 Pina la 50 D im ensiunile piesei mm Peste 50 pina la 120 Pcstc 120 pina la260 Peste 260 pina la 500 0 .3 /0 .1 0 .4 /0 .1 5 0 .5 /0 .1 5 0 .6 /0 .2 0 .8 /0 .2 5 1 .0/0.7 1.2/0.8

52

,
G rosim ea materialului mm 0 .2 -1 .0 1 .1 -4 .0 4 .1 -1 0 _____ ^ Pina la 10 \ 0 .0 6 /0 .0 2 0 .0 8 /0 .0 3 / 0 .1 /0 .0 6 / /

Tabel 4.18.' (continuare)


D im ensiunile orificiului P este 10 pina la50 0 .0 8 /0 .0 4 0 .1 /0 .0 6 0 .1 2 /0 .1 P e s te 5 0 pina la 100 0 .1 /0 .0 8 0 .1 2 /0 .1 0 .1 4 /0 .1 5

JEk^erforare

C /D ista n ta intre orificii G rosim ea materialului mm P ina la 1.0 1 .1 -2 .0 2 .1 -4 .0 4 .1 -6 .0 Pina la 50 0 . l/ 0 .0 3 0 .1 2 / 0 .0 4 0 .1 5 / 0 .06 0 .2 / 0 .0 8 Distanta intre orificii 5 0 -1 5 0 0 . 1 5 / 0.05 0 .2 0 / 0 .0 5 0 .2 5 / 0 .0 8 0 .3 / 0 .10 1 5 0 -3 0 0 0 .7 / 0 .0 8 0 .7 / 0 .1 0 . 8 / 0 . 12 1 0 / 0 . 15

D ).D istanta de la orificiu la conturul piesei G rosim ea m aterialului mm Pina la 1.0 1 ,1 -2 .0 2 ,1 -4 .0 4 ,1 -6 .0 Distanta de la orificiu la contur Pina la 50 0 .5 / 0 .2 5 0 .5 / 0 .2 5 ' 0 .7 / 0 .3 0 .8 / 0 .3 5 5 0 -1 5 0 0 6 /0 .3 0 .6 / 0 .3 0 .7 / 0 .3 5 0 .8 / 0 .4 1 5 0 -3 0 0 0 .7 / 0 .3 5 0 .7 / 0 .3 5 0 .8 / 0 .4 1 .0 / 0 .6

Err D istanta d e la baza piesei indoite la axa orificiului (indoire dupa perforarea o r ific iilo r ) M odalitatea d e fixare a semifabricatului in scula Fara stringere Cu stringere elastica Cu fixare dupa orificii A baterea + (0 ,3 ...0 ,4 )g + ( 0 S ...0 ,l) g ( 0 ,l: ..0 ,2 ) g

3 .Stante de calibrare prin taiere (curatire), care realizeaza preciziile redate in Tabelul 4 .1 9 /P re c iz ia p re lu cra rilor pe stante de ca lib ra re p rin ta ie re )
fK
g( m m ) 10 1 0 ..5 0 Abaterea m a x im a la , mm < 1 1...2 2 ...4 4 ...6 6 ...1 0 0 .0 1 2 0.015 0 .0 2 5 0 .0 2 0 0 .0 2 5 0 .0 3 0 0 .0 4 0 0 .0 5 5 / 0 .0 2 5 0 .0 3 5 0 .0 4 5 0 .0 5 5 0 .0 5 5

D im ensiunile m axim e ale pieselor in m m 5 0 ..1 0 0

53

^afeite<ltet^BsfinffiaEB%irffl|^Ui]ifflnQffiSffi5iiT5i2HttBEaffiiiriatesBa4te03..aB die fpB$rizzte..FRi|p^teteaB saipjtetetei cfcte tfateee ossSte dte aorctirmJI 1^=0)03.1103 nrnrri, .acBESsarrab iin aB D B ssS t irrltenovadil anfctefa axu sqpuiTBEB ggasmliisaaTriffetjrcsatiJtiji ((8=41 ..0)$irBn&ter1telterupjBsaamteteitetolii is&jps^eitunBiri j .$tizdtei1te ctiiiTraercMOTtete Ife tSteBaa pss $tertte oxu tetenesTlt actiw rrearrggcti ((rsaiciiuc;;

ppaiiiKujie^fern))sfflBresiBUjTrnTfeitB^Ul I442ZD
r m ig ^ ifa m a ix ic , ,ppfiluBe&sin))
I&dteoabl Hinn ddJsNriinm Cu 99 , 9 7 CuZn 30 10 T iN iC r 180 O L C 10;O L c20 O L 34 ; 0 1 5 0 CuZn 36 OLC 6 5 A C uSn G 1 6 ...2 0 30 55 2 9 ...5 0 29....63 42 65 55 /Vo 42 50 40 22 27 AbbMerian-wran, ,ppecara&tor e cfee n o r l,8 g /h 0 ,8 5 g /h 0 ,6 5 g /h 0 ,6 5 g /h 0 .8 5 g /h 1,0 g /h iiiin<fcer<k>r l,9 g /h 0 ,9 g /h 0 ,7 g /h 0 ,7 g /h 0 ,9 g /h l>2g/h

1 1 ...6 3 28 10 8

.............

Nota-: h - reprezinta inaltimea poansonului - copie Preciziile realizabile pe prese revorver In coordonate se indica in Tabelul 4.21. Tabel4.21.
D im ensiun ile d e referinta G rosim ea sem ifabricatului ...0 .8 0 .8 ...2 .0 2 .0 ...3 .0 Abaterea m m Contur exterior D istanta dintre orificiu si conturul exterior 0 .1 2 0 .2 0 0 .0 6 0 .1 6 0 .2 5 0 .0 7 0 .2 0 0 .3 0 0 .0 8

/our r 7 fv'Xore. D/ 'sfa n fa ForF na-/r & mtoroAcop CoOrj/lrf c/rnfak. *yc>7oo' on'Hc-'t/ rIv o rv ? r 7V * . cJl/Oo SoV/a/v FFo rc X O lJ /1 Cu rafae.cc. ( fa r e jf a j /r V e /a j c+p C X >S 3O/u / 1- . C /o-f' m an v o /) rtx/orvzr

0 .1 0 0 .1 4 .

0.11 0 .1 5

0 .1 2 0 .1 6

0 .1 8

0 .1 9

0 .2 0

54

4t$2ffteii30pJffistori mtintte
FPrrn apESEdtte dte Trrettdree
41222..$235.

ppEffitiaijte imtkeate TfnTTsaitetete

rdti^ M aterialul piesei Pina la 1 0 { e l m o a le alam a r/h 1 ...2

ee

2 . .. 4
1

%
12' 30'

m o a le R m = 3 0 d a N /m m

O tel cu duritate m ed ie R m ^ 4 0 d a N /m m A la m a sem itare R m = 3 5 d a N /m m O^el tare R m ^ 6 0 d a N /m m

3 O'

f3 0 7

5*

Tabel 4.23.

P recizia obtinutS la raze le de in d o ire .


A b ated ale razelor d e in d oire

R a z a mm A b a terea m m

P ina la 3 0 .5

3 ...6 1

6 ...2 0 2

2 0 ... 3

Tabel 4.24. Valori ale subtierii grosimii piesei in zona de indoire pentru un unghi de indoire de 90.
T ip d e matrita cu e le m e n te "active rigide cu e le m e n t activ ela stic (p oliu retan $i c a u c iu c ) O tel m o a le n efero a se 0 .8 0 ....0 .8 4 0 .8 3 5 ...0 .8 8 r/g M aterial sem ifa b n ca t 0 { e l m o a le r/g 0 .1 2 0 .2 5 0 .5 0 .7 5 1.0 1.5 2 .0 3 .0 4 .0 V alori ale lui fu n c p e d e r/g

0 .8 5 0 .8 7 5 0 .9 2 0 .9 3 8 0 .9 5 5 0 .9 7 0 .9 7 5 0 .9 8 5 0 .9 9 2 3

C 1

2=

55

Tabel 4.25 Precizia obtinuta la dimensiunile pieselor indoite

56

4.53. Precizia pieselor ambutisate

(Fara subtierea peretelui) Abaterea la inaltimea i diametrul piesei cilindrice fara flane se redau In Tabelele 4.26 i 4.27.
T a b e l 4.2 6. Precizia inSltimii pieselor cilindrice, fSrii flange .
Grosime material < 1 1 -2 2 -4 4 -6 Inaltimea piesei In mm o . o' w n ...18' o.5i) 0.6 0.8 1 18...30 0.6 0.8 1 1.2 30...50 0.8 1 1.2 1.5 80...120 1.2 1.5 1.8 2 120...180 1.5 1.8 2 2.5 ' 180...260 1.8 2 2 .5 . 3

i 1.2 1.5 1.8

T a b e l 4 .2 7. Precizia diametrului interior al pieselor cilindrice f5r& fiance.

Grosime material . mm ...50 0.5 0.6 0.8 1 1.2 1.5 0.12 0 .1 5 0.2 0 .2 5 0.3 0 .3 5

Diametrul piesei mm 50...120 0.2 0.25 ^ 0.3 0.35 0.4 120...260 -

Grosime material mm ...50 0.2 2.5 3.0 4.0 0.6 0.7 0.4

Diametrul piesei mm 50...120 0.5 0.6 . 0.7 0.8 . . 0.9 1.0 120...260 0.7 0.8 0.9 ( 1.1 1.2

0.45 0.5 0,6 0,7 0.8

0.3 0.4 0.5 0.6

Abaterile la inaltimea pieselor cilindrice cu flane se redau In Tabelul 4.28.


T a b e l 4 .2 8 Precizia inaltimii pieselor cilindrice cu flanse

Grosimea materialului mm < 1 1 -2 2 -4 4 -6 ...18 0 .3 0.4 0.5 0.6 18...30 0.4 0.5 0.6 0.7

Inaltimea piesei mm 30...50 0.5 0.6 0.7 0.8 50...80 0.6 0.7 0.8 0.9 80...120 0.8 0.9 1.0 1.2 120...180 1.0 1.2 1.4 1.6 180...260 1.2 1.4 ' 1 .6 1.8

57

CAPITO LUL 5.

DETERMINAREA DIMENSIUNILOR SEMIFABRICATELOR

5.1 indoire.

Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare pentru

Calculul dimensiunilor se face tinind cont ca lungimea piesei in stare plana (semifabricat) este egala cu lungimea stratului neutru dupa indoire. Lungimea stratului neutru (a semifabricatului) se determina in doua cazuri a)lndoire cu raza de curbura de valoare ce nu se poate neglija. In acest caz , in care deformatiile plastice sint relativ mai reduse , lungimea semifabricatului se determina insumind lungimile portiunilor liniare la care se adauga lungimea fibrei neutre de pe portiunea curba (Fig.5.1).
n n- 1

L = E /,+ a/p/ M unde: l/=lungimea portiunilor drepte. ale piesei [mm] a/= unghiul de indoire intre doua laturi [rad]; p,=raza de curbura [mm];. Raza de curbura se calculeaza cu relatia :
pi = n + g x i

unde: r,=raza de indoire [mm]; g=grosimea semifabricatului [mm]; X/=coeficient ce determina pozitia fibrei neutre pentru indoirea cu raza de racordare. Valorile coeficientului x sint date in tab.5.1.

Fig.5.1.

Tabel 5.1.
Raporlul j coeficientx Raporlul j coficient x
0,10 0,30 0,20 0,25 0,30 0,40 0,5 0,6 0,8 1,00 1,50 1,80 0,33 0,35 0,36 0,37 0,38 0,385 0,495 0,42 0,44 0,45

2,00 2,50 3,00 4,00 5,00' 6,00 7,00 8,00 9,00 10,00 0,455 0,46 0,47 0,475 0,48 0,482 0,485 0,490 0,495i 0,50

Relatii de calcul a lungimii semifabricatului in diferite cazuri sint prezentate In tabelul 5.2. 58

Tabel 5.2. Determinarea lungimii semifabricatelor la indoire cu raza de racordare.

Felul T ndoirii
Indoirea cu un singur unghi drept cu racordare.

S chita

Lungimea semifabricatului mm

L^i+^+S r+xg)
Indoirea cu doua unghiuri drepte cu racordari.
L I 1" 2 + 1 3 "*"TL(r+xg)

Indoirea cu mai multe unghiuri drepte cu racordari.

r1

L=l,tl2*...+ln*^(r,*x,g)*
.^r2-x2 g K ...^ r n*xn.1 g:

w
Indoirea semirotunda, (in formi de U). Indoirea frontala (rulare) a urechii de articulatie.

L=2l+TX(r+xg)

L=1r5TXj3+2R-gj^=

=R-yg
Indoirea pentru inele.

L=6,71r - g(4,71x VI) A=1,/1M2r+g)


r-ra z a interioara a inelului

indoirea la 180.

V )
L=li + l 2-0,43g

[.

l2 59

Valorile coeficientului y se dau in tabelul 5.3.


T ab e l 5.3. Valoarea coeficientului y. Rig pig
y 1,6 1,2 0,40 1,8 1,38 0,42 2,0 1,56 0,44 2,2 1,74 0,46 2,4 1,92 0,48 2,6 2,11 0,49 2,8 2,3 0,5 3,0 2,5 0,5 3,2 2,7 0,5

b.Indoirea cu raza de racordare de valoare neglijabilS. Datorita deformatiilor diferentiale si deosebit de puternice ale materials lui din vecinatatea liniei de indoire, dimensionarea semifabricatului se face prin determinari experimentale. in cazul indoirilor la 90 (Fig.5.2.),succesive, lungimea L a semifabricatului se calcuieaza cu relatia:
L - 2 // + ( - \)ke g

Ke=0,5...0,35 in functie de plasticitatea materialului .grosimea semifabricatului si raza de indoire ( valori superioare la plasticitati reduse.grosimi si raze de in doire mai mari).

F ig .5 .2

5.2.Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutis^rii. 5.2.1.Piese de revolutie.

Dimensiunile semifabricatului plan se determina pe baza egalitatii suprafetei acestuia cu cea a piesei finite , la care se adauga adaosul pentru taierea marginilor. In acest caz semifabricatul este de forma circulara.diametrul sau calculindu-se cu relatia:
D -i, n jL A i ,[mm]

unde: Aj este aria unui element simplu din componenta piesei. La calculul suprafetei semifabricatului, se va tine seama si de suprafata data de adaosul pentru taierea marginilor. In tabelul 5.4 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cilin drice fara flanse, iar In tabelul 5.5 se dau adaosurile pentru taierea marginilor la piesele cu flanse. 60

Tabel 5.4. Adaosul pentru tundere Adla piese cilindrice fSrS flanse
Inaltimea totala a piesei h, mm 10 20 50 100 150 200 250 300 Marimea adosului pentru h/d, mm 0,5-0,8 1,0 1,2 2 3 4 5 6 7 0.8-1,6 1,2 1,6 2,5 3,8 5 6,3 7,5 8,5 1,6-2,5 1,5 2 3,3 5 6,5 8 9 10 2,5-4,0 2 2,5 4 6 8 10 11 12

T ab e l 5.5. Adaosul pentru tundere A^ la piese cilindnce cu flanse Diametrul flansei d,, mm 25 50 100 150 200 250 300 Marimea adaosului pe raza pentru d/d, mm Pina la 1,5 1,6 2,5 3,5 4,3 5,0 5,5 6 1,2-2,0 1,4 2,0 3,0 3,6 4,2 4,6 5 2,0-2,5 1,2 1,8 2,5 3,0 3,5 3,8 4 2,5-2,8 1,0 1,6 2,2 2,5 2,7 2,8 3

In tabelul 5.6 se prezintS relatiile de calcul a .ariei suprafetelor ae forma geometrica simpla, iar in fig. 5.7, relatii pentru calculul direct al diametrului semifabricatului. Daca nu se cere precizie ridicata, in relatiile din tabelul 5.7, se introduc dimensiunile exterioare ale piesei, iar in cazul calculului de precizie ridicata la ambutisarea pieselor mici si a pieselor cu grosimi mai mici de 1mm, calculele se fac dup fibra medie deformata. Pentru calculul diametrului semifabricatului se. mai folosesc si metodele grafica si grafico-analitica. Aceste metode prezinta dezavantajul introducerii erorilor de calcul, fapt care face ca ele sa fie utilizate mai rar. Diametrul semifabricatului se calculeaza cu relatia :
d

= ./IZ

Tg

unde: \ - lungimea elementului ,i'd e forma simpla;

61

_ _ T j - distanta de la cota piesei pina la centrul de greutate al elementului i.

L /,r ,= LRg L l\ + h +... + /


Metoda grafica consta din etapele: -impartirea curbei generatoare in elemente simple de lungime l{; -se tree pozitiile centrelor de greutate pentru fiecare element , puncte in care se aplica vectori paraleli cu axa de cotare, avind acelasi sens si marime proportionals cu lungimea fiecarui element; -cu ajutorul poligonului funicular se determina centrul de greutate al curbei generatoare si raza Rfll egala cu distanta din acel punct la axa de rotatie; -se prelungeste segmentul.AB=Llii ,cu 2Rg)obtinindu-se segmentul AC pe care se traseaza un semicerc. Din punctul B se ridica 0 perpendiculars pe AB, obtimnd punctul E la intersectia acesteia cu semicercul. Distanta BE =* Rs este raza semifabricatului (fig.5.3). Relatiile pentru calculul centrului de greutate la arcuri de cerc sunt uate in tabelul 5.8 cu reprezentare in fig. 5.4.

a dimensiunii semifabricatului

greutate al unui arc de cerc

Tabel 5.8. Relatii pentru calculul centrului de greutate la arce de cerc.


Ungiul a , grade Pentru Fig. 4.a 30 45 60 90 0.256R 0,373R 0.478R 0,63 7R A Pentru Fig. 4.b. 0.955R 0,901R 0,827R 0,63 7R 0.988R 0,978R 0,955R 0,900R X

62

T abelul 5.6. Relatii pentru calculul ariei suprafetelor de forma geometries simplS.

63

Tabelul 5.6. (continuare)

64

T abel 5.7.Relatii pentru calculul diametrului semifabricatului la diferite tipuri de piese ambutisate.

65*

Tabel 5.7.(continuare)
Forma piesei Diametrul semifabricatului

Jd* + 27iRd] + 8R2 + 4d2h\

sau

Jdl + 4d2H - \ ,1 2 R d 2 -0 ,5 6 R 2 Jd] + 2nRd] + 8R2 + 4d2h + lj[d 2 + d3)

Jd] + 2nR(d\ + d2) + 4nR2

Jd2 + 4d2h + 2nR(d\ + d 2) + AnR2

U J
d 3 t f

J tz

Jd] +Ad2h+ 2nR(di +d2 ) + 4aR2+d\- d\

di! '=X .m -

+ 4rf2 //-3,44i?</2 J d fl W TTT)

66

Tabel 5.7.(continuare)

67

Tabel 5.7 (continuare).

68

5.2.2. Determinarea dimensiunilor semifabricatelor necesare ambutisSrii pieselor paralelipipedice, dreptunghiulare si patrate

Dimensiunile semifabricatelor se determina experimental , respectiv cu principiul de egalitate a suprafetei, plus adaosul pentru taierea marginilor si semifabricatelor. Determinarea dimensiunilor semifabricatului se face In functie de parametrii geometrici principali, dupa care piesele se Impart In mai multe grupe: -dupa Inaltimea relativa H/D:scunde,inalte; -dupa raza de racordare la colturixu raze mici.cu raze mari. Criteriul razei de racordare la colturi se apreciaza dupa relatia: r c > 0,1 J i IB unde: -H-Inaltimea piesei; -B-latimea piesei. Daca relatia e Indeplinita ,se considera ca razele de racordare sint mari.ambutisarea se poate face,daca nu.acestea sint mici. Posibilitatea de ambutisare a unei cutii dintr-o singura operatie se apreciaza cu relatia: H /r r < 4...5, unde: J -rp-este raza dintre fundul cutiei si peretii laterali. Daca relatia este indeplinita, ambutisarea se poate face dintr-o singura operatie, daca nu, sint necesare mai multe operatii. In cazul In care rj=rc, posibilitatea de ambutisare dintr-o singura operatie se poate determina din diagrama din fig.5.5.
')80r

fe . 150 cu
$ elOO

IB
iz : Z Z

:C LX7 0
S s o
I I 30 < > c'&10 z:23 0 456 81313 16 20 25 50 3236 40
R q z q de r a c o r d a r e ; r/mm.

.S' e

Fig.5.5. Diagrams pentru determinarea posibilitatii de


executie dintr-o operatie a unei cutii ambutisate.

69

Functie de elementele geometrice ale piesei din fig. 5.6 se determina domeniul de utilizare al relatiei de calcul.

Fig.5.6. Domeniul diferitelor cazuri de ambutisare a cutiilor dreptunghilare si pStrate.

Fig.5.7.Trasarea conturului semifabricatului pentrucutiile dreptunghiulare scunde, ambutisate intr-o singurd operatie.

a. Zona lla indica domeniul cutiilor scurte, cu raze de racordare la colturi,relativ mici (Fig.5.7.). Relatiile de calcul aferente cazului sTnt: -lungimea portiunii drepte a peretelui: l ~ H + 0,57r / -raza la colturi a semifabricatului R = J2rH .pentru rc =rf=r R = J r l+ 2rcH - 0, & 6r/rc + 0 ,16?y) .pentru r^r,.. Trasarea semifabricatului se face ca In fig.5.7.,unde se iau segmentele(oc= fe^prin C se duce tangenta la cercul de raza R ,iar peretii laterali se racordeaza la aceste tangente cu arce de cerc de raza R. b. Zona lib cuprinde cutiile cu raze relativ man la colturi. Pentru a determina dimensiunile semifabricatului.se parcurg etapeie: -se determine I si R cu relatiile de la domeniul lla; -se traseaza un contur cu trecerea T n trepte de la peretii plani laterali(Fig.5.8). -se determina Rt=X R , unde X = 0,047(4) + 0,982 se iau din tabelul 5.9.

Fig.5.8.Trasarea formei semifabricatului pentru ambutisarea cutiilor scunde, cu raze de racordare la colturi relativ mari: a-cutii patrate ; b-cutii dreptunghiulare. Tabel 5.9. Valorile coeficientului X ______________ _____________ H/B 0,4 0,5 0,6 0,3 r/B 1,16 0,10 1,09 1,12 1,05 1,07 0,15 1,10 1,12 0,20 0,25 0,30 1,04 1,035 1,03 1,06 1,05 1,04 1,08 1,06 1,05 1,10 1,08 -

Se determina IHtimea h0 si hbJar acestea. se scad din pozitiile laterale drepte:

~ yA-2r
Tabel 5.10
H/B 0,10 0,15 0,20 0,25 0,30 0,08 10,06 0,05 0,04 0,3

hb = B_2,.

Coeficientul y se ia din tabelul 5.10.

0,4 0,15 0,11 0,10 0,08 0,06

0,5 0,20 0,17 0,12 0,10 0,08

0,6 0,27 0,20 0,17 0,12 -

-se corecteaza desfasurata marind raza R si R1 si micsorind dimensiunile I cuhasihb ;

71

-se traseazS conturul .semifabricatului racordind peretii lateraii si arcele de cerc de raza R, cu raza de cerc Rasi Rb .tangente la aceste elemente. Metoda este aplicabilS pentru 4 = 1 , 5...2. c. Zona lie este domeniul cutiilor ce se obtin printr-o singura operatie de ambutisare. In cazul cutiilor de forma pStratS (Fig.5.9.) semifabricatele cu forma circulara al cSrui diametru se calculeazS cu relatia:
D = 1,13 JB2+ 4B ( H - 0,43/*) - 1,72(//+ 0,33 r)

pentnj r,=re =r si,


D = \ , 13 j B 2 + 4 B ( H - 0 , 43 ) - l , 72 r c( / f + 0 , 5 r c)- 4 r X 0 , l l r / - 0 , 18)

pentru r^r,. In cazul cutiilor dreptunghiulare , semifabricatul folosit este de formS oval, fiind format din douS semicercuri de razS R si douS linii paralele drepte (Fig.5.10).

L = D + A - B ; R = Q,5K ; K =

D{B-2rf )+[5+2(^+0,43r/)] (A-B) A-2rf

Fig.5.9. Forma semifabricatului pentru cutie patrata inalta, cu raza de racordare la colturi relativ mare.

Fig.5.10.Dimensiunile si forma semifabricatului pentru o cutie drepturighiularS inaltS.cu raza mare de racordare.

d. Zona I a corespunde pieselor scunde H Z 0,68 si raze de racordare mici,care nu se pot ambutisa dintr-o singura operatie. A doua operatie are scopul de a micsora razele de racordare la colturi si la fund, nemodificlnd sensibil dimensiunile piesei semifinite. 72

Deci determinarea formei semifabricatului se face ca pentru zona lla.cu precizarea c3:

e. Zona I c corespunde pieselor paralelipipedice Inalte H >0,7B,din mai multe operatii. Semifabricatele au forma circulars sau ovalS, dupa cum sint patrate sau dreptunghiulare.dimensiunile se determina ca In cazul lie. In cazul cutiilor patrate la care re =r,=r .diametrul semifabricatului se determine cu relatia:

D = 1,13 JB2 + 4B(h - 0,43 r ) - 1,7 2 r(//+ 0,33 r)


unde:

H - Ho + (0,05 + 0,1)

, In care H0 este InSltimea piesei finite.

Pentru cutii dreptunghiulare (Fig.5.11) dimensiunile semifabricatului se determine ca si In cazul lie ,cu deosebirea cS In locul laturilor paralele cu pereti lungi ai piesei (A-B) se face racordarea arcelor de cerc de razS Rb =0,5p cu arce de cerc de razS
0,25(L2+k2)-LRb
k-2Rb

R0 =

Fig.5.11.Forma semifabricatului pentru ambutisarea unei cutii dreptunghiulare.ln mai muite operatii.

5.3.Determinatrea dimensiunilor semifabricatelor la r^sfrlngerea marginilor.


Diametrul minim al orificiului de la care se pleacS prelucrarea (fig.5.12a) este:
d = D \ -[ji(r+ | )+ 2 /r] d - D - 2 { H - 0,4 3 r - 0,72). sau

73

obtinutQ | |

Ip v F in

L i r a s rrfin g e re

Fig .5.12. cind T n cazul orificiijor rasfrinte de diametrul mic (D<4...5 mm),respectiv Z 1,7...2, prelucrarea se face fra a realiza o perforare prealabila. InSltimea zonei rSsfrinte (Fig.5.12a) este: 0,43 r +0,72 g = h + r + g
.
n ~ rP -S -7 T \ fP(7i-2)+2/-i(tt-3) AD

unde r^r+o.Sg. > 1, ^

Pe Inaltime rezult2:-pereti cilindrici (drepti).daca -pereti conici (Tnclinati),dacS inaltimea rdsfrintd pentru cazul din Fig.5.12b este: h = ^ + 0 , 5 ir sau ^ - * "

h = ----------

D*r<P+2r\ [D (n-2)-2r i (n-3)]

unde: rt *r+0,5g.

5.4, Determinarea dimensiunilor semifabricatului fn vederea gttuirii.


Dimensiunile semifabricatului sint ? n functie de forma portiunii deformate prin gituire: -pentru piese avind forma din Fig.5.13a:

74

-pentru piese cu forma ca in Fig.5.13b:

-pentru piese avind forma din Fig.5.13c:

Fig.5.13.

75

CAPITOLUL 6. CROIREA MATERIALELOR. 6.1.Consideratii generale. AvTnd T n vedere cS, in medie, pentru piesele stantate si matritate la rece, 60-70% din pretul lor este constituit din costul materialelor ,se impune o utilizare eft mai rationala a semifabricatului de la care pomeste executia. Principalul mod de economisire a materialelor in prelucrarile prin stantare si matritare este croirea judicioasa a semifabricatului fblosiLPrin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate , in vederea separarii lo r, astfel TncTt cantitatea de deseuri sa fie minimS.Smt situatii in care la croirea materialelor apardeseuri ce nu pot fi evitate ca in Fig.6.1.
1 - piesei

2-de$eu i-puntifu
la te r a la

A-punttya
in term e d ia ra

F ig.6.1 .Croirea dreapta pe un rind.

Economia de material la croirea tablelor in vederea prelucrarii se realizeaza prin: -croirea optimS a tablelor in benzi sau semifabricate individuate; -croirea economics a benzilor si dispunerea rationala a pieselor pe bandS; -stabilirea latimii optime a puntitei; -calculul precis al dimensiunilor semifabricatelor si micsorarea adaosurilor de prelucrare; -folosirea croirii cu deseuri putine sau fSrS deseuri ,cind este posibil; -folosirea deseurilor ce apar la executia unor piese, pentru croirea altor piese de dimensiuni mai mici; -micsorarea cpnsumului de material prevSzut pentru fixarea si reglarea stantelor si matritelor .Tnainte de lucru. {^6^jproirea tablelor fn benzi sau semifabricate individuate. In cadrul procesului de obtinere a semifabricatelor folosite la deformarea plasticS la rece, prima etapS este croirea tablelor fn fisii sau semifabricate individuale, etapS ce introduce primele pierderi de material.

Se urmSreste ca deseurile apSrute in aceastS prima etapa sa fie minime.tSierea tablei fSclndu-se conform flsiei de croire. Croirea tablei in benzi poate ft: -croire longitudinals (Fig.6.2.a); -croire transversals (Fig.6.2.b); -croire combinatS (Fig.6.2.c)._________ ___________________

zi-2
a.

1.fisie. 2.deseu.

C O o

1.semifabricat individual. 2.semifabricat individual. 3.deseu. (

1000

'3 10 00 Fig.6.2.Tipuri de croire.

In cazul pieselor Indoite trebuie tinut cont la croire , de directia de laminare a foii de tablS;aceastS necesitate apare la piesele din materiale cu plasticitate redusS care trebuie Indoite cu razS micS , pentru care se adopts o pozitie transversals a flsiei pe foaia de tabIS, fata de directia de laminare. Considerentul principal pentru alegerea varianteide croire a tabl^ este utilizarea maximS a materialului.In cazul In care coeficientul de utilV-.e a materialului este acelasi, se prefers croirea longitudinals , prin care se obtin fisii (benzi) mai lungi, fapt ce duce la cresterea productivitStii utilajului prin scSderea timpilor auxiliari.

6.3.Croirea pieselor din bands.

Data fiind diversitatea formelor pieselor prelucrate , amplasarea lor pe banda metalicS este functie de forma semifabricatelor. In functie de cantitatea de deseuri ce apar la croirea pieselor din bandS , procedeeie de croire se impart: -croire cu deseu (Fig.6.3.a); -croire cu deseuri putine (Fig.6.3.b); -croire fSra deseu (Fig.6.3.c).

77 (

Cj

Dupa modul de dispunere a pieselor pe bandd , tipurile de croire se clasificd conform celor prezentate in Tabel 6.1. sf Tabel 6.2. Alegerea variantei optime a croirii pieselor din banda se face pe baza coeficientului de utilizare a materialului ,dat de relatia:

n=iioot%] '
unde:

N-numdrul de piese obtinute din bandd; A-aria suprafetei piesei fdrd orificii [mm]; L-lungimea foli de tabid sau a benzii [mm]; B-ldtimea foii de tabid sau a benzii [mm]. Dacd in urma croirii nu rdmin deseuri la capetele benzii n=L/p ,se obtine:

n=^ioo[%] .
CTnd foaia de tabla se taie In flsii pentru mai multe piese diferite coeficientul de utlizare a materialului este:

r| = ^ 1 0 0 [ % ] Coeficientul de utilizare a materialului creste pe masura mdrinii numarului de rinduri de piese pe bandd.

78

Tabel 6.1. Tipuri de croire cu deseuri

Tipul de croire Drept

Schita croirii

Domeniul de utilizare

Se recomandS pentru piese de formS simpla(rotund,patrat, dreptunghiular). Tnclinat Pentru piese ce nu Incap pe litimea benzii,piese de forma complexS care dispuse drept dau deseuri in cantitati mari. Intrepatruns Se recomandS la piese In forma de U ,T,care dispuse drept dau deseuri In cantitSti mari.

Combinat Se recomandS pentru piese diferite ca formS, In productia de masS si serie. Pe mai multe rlnduri Se recomandS la stantarea pieselor mici, In productia de masS si serie. Cu .decuparea puntitelor Se recomandS la prelucrarea pieselor mici si Inguste, In productia de serie.

79

Tabel 6.2. Tipuri de croire cu deseuri putine si fSrS deseuri.

Tipul de croire

Schita croirii

Domeniul de utilizare Se recomanda la piesele de forma dreptunghiulara dau trapezoidala.

Drept

Tnclinat

Se recomandS la piesele In . formd de L sau la piese a cSror formS admit mici defecte de contur.

IntrepStrunderea

Se recomandS la piese In forma de U ,T,sau dublu U.care admit defecte de contur.

Combinat

Se recomandS la piese diferite cu configuratie IntrepatrunsS.

Pe mai multe rlnduri

55

Piese patrate,dreptunghiulare sau hexagonale cu dimensiuni mici In productie de serie si masa.

Cu retezarea' puntitelor

Piesele de formS dreapta executate din flsii sau benzi de IStimi egale cu ale piesei.

BO

6.4.MSrimea puntitelor.
Puntitele au rolul de a asigura rigiditatea benzii pentru avansui ei usor in scula si decuparea totala a piesei fn conditiile de precizie impusa. Fiind de fapt cea mai mare parte a deseurilor , pentru economia de material dimensiunile puntitelor trebuie s fie minime ,fnsa sa le asigure rolul propus. Marimea puntitelor depinde de: -grosimea si duritatea materialului; -dimensiunile si configuratia piesei; -tipui de croire; -tipul avansului; -tipul limitatorului. Valorile puntitelor fn functie de grosimea materialului si latimea piesei sint prezentate fn tabelul 6.3.(pe pagina urmatoare) fn cazul benzilor croite Tnclinat sau fntreptruhs , valorile minime ale puntitelor sfnt date fn tabelul 6.4.
Tabel 6.4.Dimensiunile minime ale puntitelor.

Grosimea

Puntite [mm] a, 1.3 i,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0 3,2 b, 1,3 1,8 2,0 2,2 2,5 2,8 3,0 3,2

material
0,3 0,5 1,0 11 2,0 2,5 3,0 3,5

Grosimea materialului 4,0 5,0 6,0 7,0 8,0 9,0 10,0 i W

. Puntite [mm] a, 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 . bi 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5 6,0 6,5 -

81

Tabel 6.3. Valorile puntitelor pentru c


? pieselor drculare ? i di

ingiula're.-

82

6.5.Stabilirea Idtimii benzii. Intr-o prima etapa , latimea benzii ar rezulta din dimensiunile desfSsuratei piesei , la care se adaugS puntitele laterale, mod de calcul aproximativ , deoarece dimensiunile puntitelor sTnt aproximative , ele netinlnd cont de tolerantele de executie la latimea benzi lor.Latimea nominala a benzii se va determina tinlnd cont de modul de lucru a stantei,de toleranta la IStimea benzii,de valoarea puntitelor laterale , de valoarea jocului dintre IStimea maxima a benzii si riglele de ghidare.LStimea nominala a flsiei precum si distanta dintre riglele de ghidare se determine conform relatiilor din tabelul 6.5 cu raportare la fig.6.4.
Tabel 6.5.Relatii pentru calculul IStimii nominate a flsiei.

>

Procedeu de alimentare Cu apSsare laterals FSrS apasare laterals

LStimea nominalS a benzii Distanta Intre elementele de ghidare 4 = S + j= D + 2 3 i + A/; +j Bs D+23, +AI B=D+2(a1 +Al)+j A=B+j=D+2(a1 +Al+j)

Fig.6.4.Schema pentru determinarea IStimii benzii.

Calculul IStimii benzii se face In considerentele: -benzile au latime gZ0,8 mm:se prelucreaza fara stringere laterals pentru a evita deformarea acesteia; -la prelucrarea cu avans automat nu se foloseste apasare laterals deoarece aceasta ar conduce la erori de pas datorate frlnSri benzii; Abaterile de IStime (AO,ale benzii tSiate la foarfecS si valoarea jocului j sint date In tabelul 6.6. si tabelul 6.7. Tabelul 6.6. Valoareajocului ,j._______________________________
Modul de ghidare a benzii Latimea benzii [mm] pihci la 100 peste 100 Fara apasare laterals 0,5-1,0 1,0-1,5 Fara apasare laterala fata In fata 1,5-2,0 2,0-3,0 Cu apasare laterala pina la 5 pina la 8

83

Tabelul 6.7.Abaterile la IStime (A I) ale benzii tSiate la foarfecS, In mm:


Latimea benzii [mm] plnS la 100 peste 100 Grosimea benzii g , in mm pina la 1 0.6 0.8 1-2 . . 0,8 1.2 2-3 1.2 2,0 3-5 2,0 3,0

La prelucrarea pe stante cu poanson lateral de pas, la calculul latimii flsiei se va tine cont si de surplusul de material necesar pentru realizarea avansului.Valoarea surplusului de material tdiat cu poansonul de pas este data in tabelul 6.8.,cu raportare la fig.6.5. Tabel 6.8. Surplusul de material tSiat cu
poansonul de pas.
Grosimea materialului,in mm pin9 la 10 1.5-2,5 2,5-3,5 Latimea marginii In mm 1.5 2.0 2.5 Fig.6.5.Croirea cu cutit lateral de pas.

1- cutit lateral de pas. 2-semifabricat

84

CAPITOLUL 7.

STABILIREA PROCESULUITEHNOLOGIC 7.1. Determinarea numdrului necesar de operatii pentru executarea pieselor prin ambutisare. . _ 7.1.1. Ambutisarea pieselor cilindrice fSrS flanse, fSrS subtierea peretilor.
In cazul gradelor mari de deformare. numarul de operatii de ambutisare se determina cu relatia: 1 , log^-log(wtD)
logmm9d

unde: D - diametrul semifabricatului plan; dn - diametrul piesei finite; m, - coeficientul de ambutisare pentru prima operatie; rrVw, - coeficientul de ambutisare mediu pentru operatiile ulteriare. Vaforile coeficientului de ambutisare sunt date T n Tabelul 7.1 - 7.4 j Tabelul 7.1 Valorile coeficientului de ambutisare pentru piese cilindrice fara flansa cu fixarea semifabricatului:
Coeficientul de ambutisare m, m, m4 m* Marimea coeficientului pentru raportul g/D 100 (fn %) 2...1,5 0.46-0,50 0,73-0,75 0,76-0,78 0,78-0,80 0,80-0,82 . 1,5...1,0 0,50-0,53 0,75-0,76 0,78-0,79 0,80-0,81 0,82-0,84 1,0...0,5 0,53-0,56 0,76-0,78 0,79-0,80 0,81-0,82 0,84-0,85 0.5...0.2 . 0,55-0,58 0,78-0,79 0,80-0,81 0,82-0,83 0,85-0,86 0,2...0,06 0,58-0,60 0,79-0,80 0,81-0V 8'> 0,83-0;. 0,86-0,87

Observatii:
- Valorile din tabel se refers la tabla A ,... As sau alam5 moale. La ambutisa rea metalelor mai putin plastice coeflcientii de ambutisare se vor lua cu (10...15)% mai mari, iar la materiale mai plastice cu (13-20)% mai .mid, ca cei din tabel. - Valorile mai mici ale coeficientilor de ambutisare se iau fn cazul cdnd razele de racordare sunt mai mari r s (8...15)g, iar valorile mai mari Tn cazul razelor mai mid r=(4...8)g.

Tabel 7.2 Valorile coeficientului de ambutisare pentru piese cilindrice fara flanse, fara fixarea semifabricatului: g/D. Coeficientul de ambutisare 100[%] m. m, m4 ms
m3

>3
3

0,50 0,53 0,55 0,60 0,65

0,70 0,75 0,75 0,75 0,80

0,75 0,80 0,80 0,80 0,84

0,78 0,84 0,84 0,84 0,87

0,82 0,87 0,87 0,87 0,90

2,5 2,0

1.5

85

Tabel 7.8.Determinarea numSrului de operatii.


g/D x 100 n 1 ' 2 3 4 0,94-0,77 0,88-1,54 3,50-2,70 5,60-4,30 r 8,90-6,60 2,0...1,5 1,5...1,0 0,84-0,65 1,6-1,32 2,86^2,20 4,30-3,50 6,60-5,10 1,0...0,5 0,70-0,57 1,36-1,10 2,30-1,80 3,60-2,90 5,20-4,10 0,5...0,2 0,62-0,50 1,13-0,94 1,90-1,50 2,90-2,40 4,10-3,30 0,2...0,06 0,52-0,45 0,96-0,83 1,60-1,30 2,40-2,00 3,30-2,70 Valoarea limita maxima pentru h/d

Observatii: Valorile mari ale lui h/d corespund la raze mari: r *= 8g pentru g/D x 100 = 2...1,5 r = 15g pentru g/D x 100 = 0,1 iar valorile mici, pentru r = (4...8)g.

7.1.4. Ambutisarea pieselor conice


Numarul de operatii necesare ambutisSrii pieselor conice, precum si valo rile coeficientilor de ambutisare se determine! functie de tipul piesei conice, dupS cum urmeazd: a) Piese conice joase, sunt considerate piesele cu: h/d - 0,1 - 0,25 , unghiul de Tnclinare al peretilor fats de axa piesei a = 50-80; Acest tip de piese se realizeaza de reguld printr-o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului, eventual placa activS se prevede cu nervuri de intindere amateriatului. b) Piese conice medii cu: h/d = 0,3-0,7 , un ghiul de inclinare al peretilor fatS de axa piesei a =15-45. Se realizeazci de reguli , printr-o singura operatie. Pentru grosimi relativ mici si pentru piese cu flansS sunt nece sare 2-3 operatii. Dacd 10Og/d > 2,5, se poate lucra fara fixarea semifabricatului. c,) Piese inalte cu h/d > 0,8 Fig.7.2.Fazele ambutisarii pieselor a 1 0 . conice adinci. c ~ 2 ) Piese conice inalte cu h/d >0,8 40. Se execute prin unui din procedeele din fig. 7.2 Coeficientii de ambutisare, determinati ca rapoarte ale diametrelor medii ale pieselor conice

m =

. sut

prezenti in tabelul 7.9

88

de grosime micd.

Tabel 7.9.Coeficientii de ambutisare pentru piese conice inalte.


w (-1) "

-in n * vU

0,5 0,85

1,0 0,80

1,5 0,75

2,0 0,70

d^ n dm td(n- 1)

In cazul pieselor conice de grosime micS, cu diferentS mare Intre diametrul fundului si al partii superioare, la prima operatie de ambutisare se realizeaza o piesa cu raza mare de racordare la muchii, cu suprafete egale cu a piesei finite, urmatS de ambutisarea la forma finita a piesei (fig.7.3).

7.1.5. Ambutisarea pieselor sferice si parabolice.


Numarul operatiilor se determine In functie de grosimea relativa a semifabricatului: -pentru (g/D)-100>3, se recomandS o singurS. operatie, fSra fixarea spmifabricatului, lucrandu-se pe o masuta cu cavitate inversS; -pentru (g/D)-100=3...0,5 se recomandS o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului; -pentru (g/D)-100=0,5...0,25, se recomandS o singurS operatie cu fixarea semifabricatului, cu piacS de ambutisare prevSzutS cu nervurS de Intindere; -pentru (g/D)-100<0,25 se recomandS doua operatii, la prima se realizeaza o piesa cilindricS cu InSltime mica si racordare mare Intre peretii laterali si fund, iar la a doua operatie se trece la forma semisfericS. Piesele parabolice se executS In cadrul mai multor operatii, cuprinzSnd-o operatie de ambutisare inversa.

7.1.6. Ambutisarea pieselor paralellpipedice.


Piesele paralelipipedice sunt: -scunde, cu h/b < 0,6...0,8 , -Inalte, cu h/b > 0,6...0,8 , h=lnSltimea piesei b=dimensiunea cea micS a dreptunghiului.

a)Piesele paralelipipedice scunde.


Se ambutiseazS, de regulS, printr-o singurS operatie, dacS raportul h/ra ^10, re - razS de racordare dintre peretii laterali ai piesei; DacS h/r, >10, numSrul operatiilor se precizeazS ca la ambutisarea cilin dricS a unui vas cu diametrul 2 re si InSitimea h. Coeficientul total de ambutisare se calculeazS cu relatia:

Coeficientii de ambutisare admisi la executia pieselor paralelipipedice scunde sunt dati In Tab. 7.10 si 7.11. 89

Tabel 7.8. Determinarea numSrului de operatii.


g/D x 100 n 1 0,94-0,77 0,88-1,54 3,50-2,70 5,60-4,30 < 8,90-6,60 2,0...1,5 1,5...1,0 0,84-0,65 1,6-1,32 2,8(5^2,20 4,30-3,50 6,60-5,10 1,0...0,5 0,70-0,57 1,36-1,10 2,30-1,80 3,60-2,90 5,20-4,10 0.5...0.2 0,62-0,50 1,13-0,94 1,90-1,50 2,90-2,40 4,10-3,30 0,2...0,06 0,52-0,45 0,96-0,83 1,60-1,30 2,40-2,00 3,30-2,70 Valoarea limita maxima pentru h/d

1 1

2 3

4
5

Observatii: Valorile mari ale lui h/d corespund la raze mari: r = 8g pentru g/D x 100 = 2... 1,5 r = 15g pentru g/D x 100 = 0,1 iar valorile mici, pentru r * (4...8)g.

7.1.4. Ambutisarea pieselor conice


Numarul de operatii necesare ambutisarii pieselor conice, precum si valo rile coeficientilor de ambutisare se determina functie de tipul piesei conice, dupa cum urmeazS: a) Piese conice joase, sunt considerate piesele cu: h/d = 0,1 - 0,25 , unghiul de inclinare al peretilor fatS de axa piesei a = 50-80. Acest tip de piese se realizeazS de regulS printr-o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului, eventual placa activa se prevede cu nervuri de Intin dere amaterialului. b) Piese conice medii cu: h/d = 0,3-0,7 , un ghiul de Inclinare al peretilor fata de axa piesei a =15-45. Se realizeazS de regulS, printr-o singurS operatie. Pentru grosimi relativ mici si pentru piese cu flansa sunt nece sare 2-3 operatii. Daca 100g/d > 2,5, se poate lucra fara fixarea semifabricatului. c,) Piese Inalte cu h/d > 0,8 Fig.7.2.Fazele ambutisarii pieselor a < 10. conice adinci. c ~ 2 ) Piese conice Inalte cu h/d >0,8 40. Se executS prin unui din procedeele din fig. 7.2 Coeficientii de ambutisare, determinati ca rapoarte ale diametrelor medii ale pieselor conice

mn =

, sunt

prezenti In tabelul 7.9

88

Fig.7.3.Fazele ambutisSrii pieselor de grosime mica.

Tabel 7.9.Coeficientii de ambutisare pentru piese conice inalte.


g
-100 0,5 0,85 1,0 0,80 1,5 0,75 2,0 0,70

_
W

dm e jn dm ed{n-\)

in cazul pieselor conice de grosime micS, cu diferentS mare intre diametrul fundului si al pSrtii superioare, la prima operatie de ambutisare se realizeazS o piesa cu razS mare de racordare la muchii, cu suprafete egale cu a piesei finite, urmata de ambutisarea la forma finita a piesei (fig.7.3).

7.1.5. Ambutisarea pieselor sferice si parabolice.


NumSrul operatiilor se determine in functie de grosimea relativa a semifabricatului: -pentru (g/D)-100>3, se recomanda o singura.operatie, fSrS fixarea spmifabricatului, lucrandu-se pe o masuta cu cavitate inversS; -pentru (g/D)-100=3...0,5 se recomandS o singurS operatie, cu fixarea semifabricatului; -pentru (g/D)-100=0,5...0,25, se recomandS o singura operatje cu fixarea semifabricatului, cu placa de ambutisare prevSzuta cu nefvurS de intindere; -pentru (g/D)-100<0,25 se recomandS douS operatii, la prima se realizeazS o piesa cilindricS cu inSltime micS si racordare niare intre peretii laterali si fund, iar la a doua operatie se trece la forma semisferica. Piesele parabolice se executS in cadrul mai multor operatii, cuprlnzSnd''' o operatie de ambutisare inversS.

7.1.6. Ambutisarea pieselor paralelipipedice.


Piesele paralelipipedice sunt: -scunde, cu h/b < 0,6...0,8 , -inalte, cu h/b > 0.6...0,8 , h=inSltimea piesei b=dimensiunea cea micS a dreptunghiUlui.

a)Piesele paralelipipedice scunde. Se ambutiseaza, de regulS, printr-o singurS operatie, dacS raportul h/re^10, rB- raza de racordare dintre peretii laterali ai piesei; DacS h/ra >10, numSrul operatiilor se precizeazS ca la ambutisarea cilin dricS a unui vas cu diametrul 2 re si inSitimea h. Coeficientul total de ambutisare se calculeazS cu relatia: me = T = Coeficientii de ambutisare admisi la executia pieselor paralelipipedice scunde sunt datiinTab. 7.10 si 7.11. 89

Tabel 7.10. Coeficientii de ambutisare pentru piese paralelipipedice scunde:


Materialul piesei Prima operatie m, o operatie de ambutisare Otel moale, alamd Aluminiul si aliajele lui 0,35...0,40 0.40...0.45 Mai multe operatii 0,40...0,45 0,45...0,50 A doua si urmatoarele operatii m2 0,50...0,55 0.55...0.60

Tabel 7.11.
B* Prima ambutisare a piese Prima ambutisare a piese Ambutisdrile urmatoare lor cu sectiune patrata lor cu sectiune pentru piesele cu sectiune dreptunghiularS p3trat& sau dreptunghiulare Grosimea relativa a semifabricatului g/D. 100 0,1...0,3 0,4 0,3 0,2 0,48 0,42 0,38 0,33 0,05 0,32 : I l f 0,45 0,40 0,36 . 0,32 0,30 1....2 0,42 0,38 0,34 '0,30 0,29 0,1...0,3 0,44 0,40 0,36 0,33 0,32 0,3-1 0,42 0,38 0,34 0,32 0,29 I...2 . 0,1...0,3 0,40 0,36 0,33 0,30 0,30 0,73 0,66 0,60 0,53 0,50 0,3...1 0,70 0,63 0,57 0,51 0,48 1...2 0,67 0,60 0,54 0,48 0,45

b) Piese paralelipipedice Inalte.


Numarul operatiilor.necesare se stabileste In functie de coeficientul global nig, de ambutisare si grosimea relativa a semifabricatului, conform Tab. 7.12. Coeficientii global! de ambutisare se calculeaza cu relatia: -pentru cutii pitrate (BxB), din semifabricat circular de diametru D,
m u - 1,2 +

D -pentru cutii dreptunghiulare (AxB), din semifabricat circular: _ 1 T i A+B fltjl 1 ,2 + -pentru cutii dreptunghiulare (AxB), din semifabricat oval de dimensiuni L
i o , A+B

si K;

Tabel 7.12.NumSrul operatiilor de ambutisare pentru piese paralelipipedice inalte,fn functie


:______________
Numarul operatiunilor 2 ambutisari 3 ambutisari 4 ambutisari 5 ambutisari

de coeficientul global de ambutisare.__________________ _


Coeficientul total de ambutisare m, pentru g/D. 100 sau 50g/(L+K) 2,0...1,5 0,40-0,45 0,32...0,39 0,250,30 0,200,24 1,5,..1,0 0,43-0,48 0,34...0,42 0,27-0,32 0,22-0,26 1,0...0,5 0,45...0,50 0,36-0,44 0,28...0,34 0,24...0,27 0,5-0,2 0,47...0,53 0,380,46 0,30-0,36 0,250,29

90

7.1.7. Ambutisarea cu subtierea intentionatd a peretilor


Numdrul operatiilor de ambutisare cu subtierea intentional a peretilor, se determina cu relatia: n - iQg^n-lOgg
log (m j mad)

unde: -gsign-sunt grosimile peretilor Tnaintesi dupa a"n"-a operatie de ambutisare. -m, ^ - coeficient de subtiere mediu. Coeficientul de subtiere pentru fiecare operatie, se calculeazd cu relatia: unde: , An sunt ariile sectiunilor transversale dupa operatiile respective de ambutisare. Valorile coeficientilor ms la ambutisarea unui otel cu continut redus de car bon,- sunt date in tab. 7.13. Tabel 7.13. Valorile coeficientului de subtiere (m j la ambutisarea otelului cu continut scdzut de carbon.
Numdrul de ordine al operatiei de ambutisare 1 0,60 2 0,65 3 0,70 4 0,75

Gradul de deformatie admisibil se calculeazd astfel: 77 8n-j~8 A*.1 8m ~1 valori ce sunt precizate in tab.7.14 Tabel 7.14. Valorile gradului de deformare (E) ale coeficientului de subtiere (m)
Materialul E Otel moale Otel de duritate medie Alama Aluminiu 0,55-0,60 0,35-0,40 0,60-0,70 0,60-0,65 Prima operatie m, 0,45-0,40 0,65-0,60 0,40-0,30 0,40-0,35 Urmatoarele operatii E 0,35-0,40 0,25-0,30 0,50-0,60 0,40-0,50 m. 0,65-0,55 0,75-0,70 0,50-0,40 0,60-0,50

In cazul ambutisarii alamei Am70, coeficientul m, are valorile: -in cazul ambutisarii cu subtierea si reducerea diametrului ms -0,55...0,57 -in cazul ambutisarii cu subtiere, fara reducerea diametrului m# =0,47...0,57
7.1.8.Ambutisarea succesivd din bandd

La executia pieselor cuve mici este deosebit de eficienta ambutisarea succesiva din banda, prin doud procedee:
91

a) ambutisarea succesiva din banda intacta (Fig. 7.4) b) ambutisarea succesiva din banda crestata (Fig. 7.5)

Fig. 7.5 a) Ambutisarea succesiva din bandS intacta. Se foloseste la executarea pieselor cu flansa mica (df s 1,2 d), din semifabricate relativ groase g s 0,05 d si materiale cu piasticitate ridicata. Pentru am butisarea succesivS din banda pe un singur rand diametrele si TnSltimile corespunzatoare fiecarei faze se calculeaza cu relatiile:

di = d + 0 ,\i2
0 ,0 4 0 unde: -i este numarul de faze ce trebuie executate (numerotarea se face cu penultima, care este notat cu 1). Este indicat sa se mearga cu calculul pana cand se obtine la prima faza de ambutisare o adancime egala cu jumatate din diametrui ei h, = 0,5 dL In cazul ambutisarii succesive, din band pe mai multe randuri, ca si parametru ai procesului se considers raportul dx/dn , iar calculul dimensiunilor intermediare se foloseste relatia V l r T ' - ^ - b i 2) unde: hnsi dn - dimensiunile finale ale reperului obtinut, h; si dj-dimensiunile corespunzatoare fazei "i", i- numarul fazei de ambutisare,

92

a si b -sunt coeficienti stabiliti pentru anumite intervale de dimensiuni con form indicatiilor din Tab. 7.15 sau Fig.7.6 si 7.7. Tabel 7.15. Valori ale coeficientilor a si b b Grosimea materialului a iM j
[mm] 5-2,6 0,3-0,5 2,6-1,5 1,5-1,0 1,0-0,5 0,5-2,0 3,6-1,8 1,8-1,0 0,90 tyd. 0,94 hB /dB 0,92 hB /dB (0,004-0,006)hB /dB (0,006-0,008)h/dn (0,009-0,01 l)hB /dB (0,023-0,025)hB /dB (0,007-0,009)hB /dn 0,013-0,015)h./dB

Se recomandS ca valorile coeficientului b sa se aleaga astfel meat diferenta valorilor h/d, obtinute cu relatia prezentata anterior la doua faze siiccesive sa nu depaseasca 0,6. Dupa determinarea raportului h/d, pomind de la ultima fazS de ambutisare, pentru stabilirea dimensiunilor fiecarei faze se completeaza. Tabel 7.16. Determinarea diametrului si InSltimilor intermediare
Nr. fazei d, h/d, b, n dB h n-1 d+K n-2 dn+2K : i d+(n-i)K b, Se calculeazS cu relatia 1) 2 1

K,

Ki

Pentru coeficientul K se recomanda valorile: -pentru d, <5 mm , K=0,5 pina se obtine d, dupS carg K=1 pina la prima fazS. -pentru dna 5 mm K=0,5 plnS se obtine d,=9 mm, dupS care se adopta K=1 pina la prima fazS.

93

b. Ambutisarea succesivS din bands crestatS.


Se foloseste la executarea pieselor micl, cand g< 0,05 d {mm} si df >1,2 d. Atat fn cazul prelucrarii pe un singur rand c3t si la prelucrarea pe mai muite randuri, dimensiunile d, si h,, pentru fiecare faza ca si numSrul i se deter mine similar ca la punctul a. 7.1.9. Stabilirea numarului de operatii necesare pentru executarea pieselor

prin

ra sfra n g e re a

marginilor

Coeficientul de rasfrangere se calculeaza cu relatia:

unde:d-diametrul gaurii tnainte de rasfrangere D- diametrul mediu al gaurii dupS rasfrangere. Valorile limita ale coeficientului de rasfrangere pentru orificii circulare se dauln Tab. 7.17. Pentru orificii necirculare valoarea coeficientului de rSsfrSngere poate lua cy 10-15% mai redus deceit vaiorile date ? nTab 1.17 pentru orificii circulare. ( Pentru rasfrartgerea marginilor conturului exterior, coeficientii de rasfringere se determine.cu valorile indicate in Tab. 7.18 Tabel 7.17. Valori limits ale coeficientului de r&sfriingere pentru orificii circulare
Material Tipul poansonului si proprelucrat cedeul de prelucrare a orificiului Otei cu continut sr' it de v .jon Poanson sferic Poanson cilindric Burghiere.si curatire a bavurilor Perforare Burghiere si curfitire a bavurilor Perforare Pqanson AlamS cilindric Poanson cilindric Aluminiii Cupru g/D.100 1 5 6,5 i (y T2,5 15,5 20 35 100 2 3 0,70 0,60 0,52 0.45 0,40 0,36 0,33 0,31 0,30 0,25 0,20

0,75 0,65 0,57 0,52 0,48 0,45 0,44 0,43 0,42 0,42

.0 ,8 0 0,70 0,60 0,50 0,45 0,42 0,40 0,37 0,35 0,30 0,25

0,85 0.75 0,65 0,60 0,55 0,52 0,50 0,50 0,48 0,47 0.62...0.46 * -

i -

0,50...0,49

- jo,40...0,39

Tabel 7.18. Valori admisibile ale coeficientului de rdsfrSngere a marginilor exterioare


Materiaiul Tabla cositorita Tabla subtire din otel moale Tabla pentru ambutisare adnc5 Cupru Alama Aluminiu 0,58-0,65 0,60-0,65 0,55-0,60 0,55-0,60 0,50-0,55 0,53-0,60

94

7.2 Stabilirea dimensiunilor intermediare pentru ambutisarea pieselor de revolutie


Determinarea Inaltimilor intermediare pentru operatiile de ambutisare se face prin egalarea ariei semifabricatului plan cu cea semifabricatului cav. Relatiile de calcul sunt date in Tab. 7.19, semnificatia notatiilor fiind: D- diametrul semifabricatului; d1 t d2, ... dn -diametrele pieselor pe operatii; ri> r2* rn razele de rotunjire la fund pe operatii; a, a2, ... an- dimensiunile de tesire pe operatii; m,. m2, ... mn- coeficientii de ambutisare pe operatii.; 9i. 92. 9n' 9rosimea semifabricatului si grosimile peretilor piesei pe operatii; d( - diametrul flansei.

Tabel 7.19.Determinarea JnSltimilorintermediare la ambutisare


Tipul Forma piesei Operatia nr. 1 \ 2 i ! i C n sau /i2 = fe + 0 . 2 5 ( ^ - * j Formule

1 Cilindru cu fund plat si raza mica de rotunjire

I M

|
sau

2 Cilindru cu raza mare de rotunjire la fund

1 2

h l = 0 . 2 5 [ i ; - d , ) + 0 A 3 ^ d , + 0 ,3 2 r l ) h i = 0.25 ( s f e E B H l 43 j K * t sau, cand r.s r,=r 32 n )

I
'
n

+ 0 ,2 5 (^ - h ) ~

+ 0 43^ + 0,32r) Ran, candr, s rn= r

95

i u u e r m pc

Cilindru cu tesitura la fund

4, = 0 , 2 5 ^ )-r f , p i 0

+ 0,86o.)

h , ~ 0 , 2 5 y ^ - J 2) + 0,5 7 | f t + 0,86a,)

sau, cand a, = a2 = a - 0 , 5 7 ( < W 2) 45/ * . - 0 . 2 s ( i f e , 7 ^ + 0 ,5 7 g (^ + 0,86fl) sau, cand a, = an =a


6. = ^ + 0 , 2 5 ( f e - < / ) - 0 , 5 7 ^ ( r f ^ , - rf)

Cilindru cu fund sferic

4. = 0 , 2 5
A 2 = 0 ,2 5 s fe

sau

^ = 0 ,2 5 ;^ ^ Cilindru cu pereti subtiati

sau h n = h j ~ m K

A i= 0 , 2 5 ( & - < / , ) +

{ ] bn ! 1 ( *0
xz
4 2 = 0 , 2 5 ( H S !- - * ) ^ + g

Cilindru cu flansa lata

D_ h \ - 0,25 m |

</|

+ 3,44 n

<*>

h i = 0,25 l 2 sau

+ 3,44r2

A2 = f e - 0 , 8 6 m2 S + 0 ,8 6 r, Cl p. )

+ 3,44r

sau
^ = S - 0 , 8 6 ^ + 0 ,8 6 r

96

C A P IT O L U L

8.

CALCULUL FORTEI, LUCRULUI MECANIC SI PUTERII NECESARE PENTRU DIFERITE OPERATII DE PRESARE LA RECE 8.1. foarfeci

Forta, lucrul mecanic si puterea necesard la taierea foilor de

F o rta , lu c ru l m e c a n ic si p u te re a n e c e s a re la ta ie re a p e d ife r ite tip u ri d e fo a rfe c i, s e c a lc u le a z a cu re la tiile d e c a lc u l p re z e n ta te i n . ta b e lu l 8.1.

T a b e l 8.1. Forta, lucrul mecanic (moment de rotatie) si puterea necesarS la tSierea pe foarfece: Tipul de Forta de taiere F Lucrul mecanic A Puterea necesara la foarfece (momentul de rotatie M) motor p 00-4.** Cu lame F = K L . g . y A=FgX rmot - 60.TH ,! paralele Ghilotind pentru g<5...6 mm
f A = F : L - tg O rm <

aO An 60.t|.t|(

2tan< 1 > pentru g>5...6 mm

y *

P ' tan4> n k.g2 JR X f.m Cu discuri cu F = -------- r axe paraiele 2[Jg+a+ja)


r

sau M = 0, l2 5 k g h /D - c o s a

p _ k vt/82 r '^0, 4.n.n,

k.g2X f.m

4tana Cu discuri cu p axe inclinate


kg2' ' 4 lana M = 0 , 125 kijT'-XFD -cos a
p

r -

* * 2y- v 4 n i i,

S e m n ific a tia n o ta tiilo r d in ta b e l e s te : F - fo rta d e ta ie re ; L - lu n g im e a d e ta ie re ; g - g ro s im e a s e m ifa b ric a tu lu i; k - c o e fic ie n t d e c o re c tie k = 1 ,1 ..1 ,3 i / -re z is te n ta d e fo rfe c a re a m a te ria lu lu i s e m ifa b r ic a t;. <p - u n g h iu l d e in c lin a re a la m e i d e g h ilo tin d ;. . k , - c o e fic ie n t d e g ro s im e ; p e n tru g<;8 m m k , = 1 ,8 , p e n tru g > 8 m m k , = 1 ,2 ; u - lu c ru m e c a n ic s p e c ific d e fo rfe c a re (T a b . 8.2); R ,D - ra z a , re s p e c tiv d ia m e tru l d is c u lu i; a - g ra d u l d e a c o p e rire d in tre d is c u ri; a - u n g h iu l d e a p u c a re al d is c u rilo r (T a b . 8.3); ->

X - c o e fic ie n t d e c o re la re d in tre fo rta m a x im a d e ta ie re si c e a m e d ie (T a b . 8 .4 );


a 0 -c o e fic ie n t d e n e u n ifo rm ita te la m e rs a l fo a rfe c e lu i a0 = 1,1 ...1 ,4 , m -n u m a ru l d e p e re c h i d e d is c u ri ta ie to a re ;

97
(

n - n u m a ru l d e c u rs e d u b le p e m in u t a l fo a rfe c e lu i; v -v ite z a d e ta ie re a s e m ifa b ric a tu lu i (T a b . 8.5); r\- ra n d a m e n tu l fo a rfe c e lu i:


ti=

0 ,5 ...0 ,7 p e n tru fo a rfe c e c u la m e , ii= 0 ,7 ....0 ,8 p e n tru fo a rfe c e c u d is c u ri;


tj,

- ra n d a m e n tu l tra n s m is ie i = 0 ,9 0 ...0 ,9 6

Tabel 8.2. Valori ale lucrului mecanic specific de forfecare.


Material
daS m m .

Otel cu 0,1-0,2% C . 10

Cupru 6

Duraluminiu 1,5

mm-

Tabel. 8.3. Valori ale unghiului de apucare al discurilor D a?___


0,966 5 0,995 6 . 0,993 7. 0,990 8 0,988 9 0,985 10 0,982 11 0,974 12 0,970 13

Tabel',3.4. Valori ale coeficientului de corelare a fortei [ k ]


Grosimea semifabricatului [mm] X <2 2...4 >4

0,75-0,55

0,55-0,45

0,45-0,30

Tabel 8.5. Valori ale viiezei de tSiere cu foarfece disc Tipul foarfecelui Viteza de taiere m/mm
Cu axe paralele g<2,5m m g > 2,5 mm Cu discul inferior inclinat Cu ambele discuri fnclinate 60...90 5....20 5...20 1,25... 10

L a a le g e re a u tila ju lu i, fo rta d e c a lc u l e s te d a ta d e re la tia : F c = 1,3 F. T ip u rile d e fo a rfe c i, s c h e m a lo r si p a ra m e trii d e re g la j p e n tru fo a rfe c i s u n t p re z e n ta te In T a b . 8.6.

98

T a b e l 8 .6.Parametrii geometrici si de regIaj pentru foarfeci Parametrii Tipul foarfecii si schema Cu lame paralele -Unghiul lamei taietoare Material semifabricat Otel moale Cupru.aluminiu Aliaje de magneziu Se admite pentru simplificarea reascutirilor c/=90 si/=0 -Valori ale jocului de taiere dintre lame: pentru materiale moi: j=(0,04... 0,06) g pentru materiale dure j=(0,06...0,08) g g - grosimea semifabricatului GhilotinS Valorile unghiurilor si a lui j ca si la foarfece cu lame paralele Valori ale inclinatiei o a lamei:

Gu discuri cu axe paralele

/=3...0,cf =87...90 Dimensiuni ale discurilor Grosimea semifabricatului g mm__________ _ Dimensiune disc h mm

Uzual D=80..120 mm -Valori ale jocului de taiere j, a acoperirii *a *si a unghiului- de apucare. j=(0,05...0,07)g; a=(0,2...0,3)g; =14 -La foarfeci cu mai multe perechi de discuri se ia: f= 0 ;<f =90; D=(40...125)g; h=15...30 mm Cu discuri cu ambele discuri inclinate /=1b ...6 ; < f - 80... 84 jw -30.40' -Dimensiunile discurilor Grosimea semifabricatului ___________ g mm Dimensiune disc

99

Tabel 8.6 (continuare).


Cu discuri cu disc inferior /=10..6 ;<f-80...84 ;o>=45 inclinat Dimensiuni ale discurilor
H

O il

Grosimea semifabricatului g mm pina la 3 3

Dimensiune disc D mm h mm (20...22)g 10...15 ( 12...20)g 40...60

' / A r/////m

-jas0,2g; bs0,3g Cu vibratii -/=4...7;tf=86...83; ^=24...30 B=35...45mm; j=(0,06...0,07)g -Lungimea cursei 2...3 mm; frecventa 2000...2500 min'1

8.2. Forta, lucrul mecanic si puterea, necesare la tdierea pe stante 8.2.1. Calculul fortei, lucrului mecanic si puterii necesare Tn cazul stantelor cu elemente active rigide

La ta ie re a p e s ta n te c u e le m e n te a c tiv e rig id e , fo rta to ta la n e c e s a ra ta ie rii e s te d a ta d e re la tia : F lol = F + F ,+ F d + , unde: F - fo rta d e ta ie re p ro p riu -z is S ; F, - fo rta d e im p in g e re a m a te ria lu lu i d e p e p o a n s o n ; Fd - fo rta d e d e s p rin d e re a m a te ria lu lu i d e p e p o a n s o n ; Fw - fo rta d e in d o ire a m a te ria lu lu i ta ia t;

a. Forta de tSiere propriu-zisS


P e n tru s ta n te c u m u c h ii a c tiv e p a ra le le , fo rta d e ta ie re p ro p riu -z is a , e datci d e re la tia : ,F = k L g C f L g R m unde: k - c o e fic ie n t e g a l c u 1 ,2 ...1 ,3 ; L - lu n g im e a c o n tu ru lu i d e ta ie re ; g - g ro s im e a s e m ifa b ric a tu lu i; ty ; R m - re z is te n ta la fo rfe c a re re s p e c tiv la ru p e re a m a te ria lu lu i s e m ifa b ric a tu lu i. In c a z u l p e rfo ra rii o r ific iilo r fo a rte m ic ip e ta n te d e g h id a re te le s c o p ic ^ e x p re s ia fo rte i n e c e s a re e d a ta d e re la tia :

'

100

u n d e :p e s te p re s iu n e a s p e c ific a d e ta ie re (p = 2 0 0 ...3 0 0 d a N /m m 2 p e n tr u o te lu ri c u d u r ita te re d u s a si m e d ie ). F o rta d e c a lc u l p e n tru a le g e re a u tila ju lu i e s te : Fc = .1 .3 Ftrt In c a z u l ta ie rii p e s ta n te c u m u c h ii ta ie to a re In c lin a te , r e la tiile d e c a lc u l a le fo rte i p ro p riu -z is e d e ta ie re s u n t d a te Tn ta b e lu l 8 .7 .c u ra p o rta re la fiq u r a 8 .1 .

F ig .8 .1 . Example de inclinare a muchiilor taietoare la.tanje.

T a b e l 8 .7.Relatii pentru calculul fortei la stante cu muchii tSietoare Inclinate Tipul decuparii Tipul inclinSrii Forrhulqle pentru determinarea (vezi fig. 8. 1) fortei Cazul general de decupare, cu muchii taietoare Inclinate Formula simplificatS: F=LgKZ/ Valoarea lui K pentru L pap i 200 mm. Pentru. H=g, K=0,4-0,6; Pentru H=2g, K=0,2-0,4.

Decuparea in dreptunghi, cu inclinarea muchiilor taietoare in doua sensuri Decuparea in patrat, cu inclinarea celor patru laturi Decuparea ir f cerc, cu muchii inclinate in doua sensuri Crestarea de forma dreptunghiularS, cu muchii inclinate intr-un singur sens

Pentru H > g F = 2.gzf^a + b f^ Pentru. H = g\


F=
'U n

F = 2.g.tJ[q + 0 ,5b)

Pentru H = g, Pentru H > g \

F=

71.d.g.tj

F - g -ifa +

Pentru H = g , F - g.-da + b) Valoarea fortei calculate cu aceasta relatie se majoreaza cu 1,1...1,3

In fo rm u le le d in T a b . 8.7, a p a r n o ta tiile : H - in a ltim e a Tnclinarii [m m ], - u n g h iu l d e in c lin a re d a t in T a b . 8.8, d - d ia m e tru l p ie s e i c irc u la re d e c u p a te ,


<p

101
(

a si b -dimensiunile (lungimea respectiv latimea) piesei dreptunghiulare decupate. T a b e l 8.8. Valori recomandate pentru unghiul de inclinare a taisului_____
Grosimea materialului in mm pana la 3 3-10 Inaltimea portiunii inclinate H, in mm 2g g Unghiul de inclinare f Forta medie de taiere, % din Fmax in grade pana la 5 pana la 8 30-40 60-65

In Tab. 8.9 sunt indicate rezistentele la forfecare pentru diferite tipuri de materiale.
T a b e l 8 .9.Relatii pentru stabilirea rezistentei la forfecare Materialu.l Rezistenta la forfecare Otel Alama Am 63 Aluminiu moale Aluminiu tare Otel inoxidabil Aliaje de titan . " Duraluminiu moale Duraluminiu tare (0,75-0,90) R m (0,65-0,75) Rm (0,75-0,90) R m (0,5 5 -0 ,7 0 ) R m (0,68-0,72) R m (0 ,6 5 -0 ,70)Rm (0,6 5 -0 ,7 5 )R m (0,60-0,65) R m

Pentru materialele mai subtiri (g=0,5...2mm) se adopta valorile limitelor superioare, iar pentru materiale mai groase (g=2...4 mm) se adopta valorile limite lor inferioare.
b. Forta de Tmpingere a materialului prin orificiul placii active

In cazul stantelor cu muchii taietoare paralele, forta de Tmpingere se calcule i cu relatia: F,= K,F unde: F- forta de taiere propriu-zisa; Kj - coeficient a carui valoare se da T n Tab. 8.10
T a b e l 8.10. Valoarea coeficientului K, Materialul Otel Alama Aluminiu moale (recopt) Aluminiu tare (ecruisat) Duraluminiu moale Duraluminiu tare Aluminiu tare (de linguri) Kj % 1,0...6,3 0,6...3,1 0,9...4,0 1,1 4,3 0,8...4,1 1,2...5,3 7,1

Observatii:
Valorile mai mari se iau pentru semifabricate groase si valorile mai mici pentru semifabricate subtiri.
1 0 2 '

a Daca placa activa are Centura dreapta de Tnaltime hc, avand in vedere \ pe inaltimea centurii se aglomereaza n piese;
j A ci

n=hc /g. Forta totals de impingere este:

F tcX= n * F i

In cazul prelucrarii pe stante cu poanson, avand muchiile taietoare Tnclinate, forta de impingere a materialului depinde de forma conturului de taiere, ,dupa cum urmeaza: -pentru contururi dreptunghiulare (Fig.8.2 a) forta de impingere este jumatate din cea calculate la stante cu muchii active paralele; -pentru contururi convergente (Fig. 8.2 b) F, se poate neglija; 1i -pentru contururi divergente' se manifests o crestere de 2-5 ori a fortei de impingere, comparativ cu cea de la taierea cu muchii paralele.

In cazul ungerii materialului, forta de impingere scade cu 20-40%.


c. Forta de desprindere a materialului de pe poanson.

In cazul stantelor cu muchii taietoare paralele, forta de desprindere se cal culeaza cu relatia: Fd=K dF, unde :Kd este coeficient a carui valoare se da in Tab. 8.11. In cazul stantelor cu muchii taietoare, inclinate fata de desprindere, se cal culeaza cu relatia de la cazul anterior. In cazul stantelor la care poansonul nu ramane inchis pe contur, in urma taierii (cazul retezarii) Fd = 0.
103

T a b e l 8.11. Valoarea coeficientului Kd pentru calculul fortei de scoatere a materialului de pe poanson .


S c o a te r e a d e s e u lu i D e c u p a re a p ie s e lo r S c o a te r e a p ie s e i P e r f o r a r e a g S u rii in p ie s a P e r f o r a r e a in g r u p a g S u rilo r

Materialul

Raportul alb Otel Cu, Am, Zn Aluminiu Duraluminiu

d.Forta de indoire.

In cazul stantelor cu muchii taietoare paralele = 0. Pentru stante cu muchii taietoare Inclinate, forta de indoire se calculeaza cu relatia: Fjn d = 0,05 < p .F, unde:
cp

= unghiul cu ascutire al sculei; F = forta de taiere propriu-zisa.

e. Lucrul mecanic si puterea

Expresiile lucrului mecanic si puterii necesare prelucrarii sunt date In tabe lul 8.12.
%

T a b e l 8.12. Expresiile lucrului mecanic si puterii la ISiere pe stante Tip de stanta Cu muchii taietoare paralele Cu muchii taietoare inclinate Lucrul mecanic
A = X F , 0, . g

Puterea la motor
p
_

a p A .n
6 o .T i.il/

1 ot p

" K x F to ^ H + g )

r m ot -

a o A .n 6 0 .r\.i),

Notatii: Fto t g H a0 n = forta totala de taiere; = grosimea semifabricatului; = Inaltimea muchiilortaietoare Inclinate; = coef. de neuniformitate al mersului presei, a0= 1,1...1,4; = numarul de curse duble pe minut al presei;
104

(
r\ r\,

randamentul presei, ti = 0,5...0,7; = randamentul transmisiei, ri, = 0,9...0,96; x - coef de corelare dintre forta maxima si cea medie de taiere; xt = coef. de corelare, functie de inclinarea muchiilor Tnclinate: pentru H=g x, =0,5...0,6 H=2g X, =0,7...0,8
=

T a b e l 8.13. Valori ale coeficientului Xde corelare dintre forta maxima si medie de tSiere Materialul Otel moale: 25-34 daN/mm2 Otel de duritate medie 35-50daN/mm2 Otel dur 50-70daN/mm2 aluminiu si cuprn (recoapte)
Coeficienli

X la grosimi 1-2 0,65-0,60 0,55-0,50 0,40-0,35 0,70-0,65

ale

m aterialului,

in

mm

Pana la 1 0,70-0,65 0,60-0,55 0,45-0,40 0,75-0,70

2-4 0,60-0,50 0,50-0,42 0,35-0,30 0,65-0,55

Peste 4 0,45-0,35 0,40-0,30 0,30-0,15 0,55-C |

8.22. Calculul fortei de taiere in cazul stantelor cu un element activ elastic (cauciuc, poliuretan)

Forta necesara la taiere se calculeaza cu relatia: F = q-A., unde : q = presiunea necesara taierii, data in Tab. 8 M; A = aria sectiunii transversale a tamponului. (
o

T a b e l 8.14. Presiunea q necesarS tSierii prin tampon de poliuretan. Prelucrare Decupare circulara Decupare, retezare - forma oarecare Orificii circulare Perforare d=(5...10)h d> 10H Orificii de forma complexa Crestare
*

Valoarea lui q
q = kp. g . y
q -

q = K P. ^ -

q ~ u w U 'm )
a/

q - \ /

Notatii: g-grosime semifabricat;


105
*

v-rezistenta la forfecare a materialului semifabricatului; D - diametru piesei; L0 Lc -lungimea contur orificiu perforat sau contur crestatura; A0, A. - aria orificiului zonei crestate; h - inaltimea poanson copier; Kp - coeficient corectie (Tab. 8.15).

T a b e l 8.15. Valoarea coeficientului de corectie Kp pentru calculul fortei de tSiere la stante . cu tampon de poliuretan. Perimetru de taiere 1,0 mm
...45 50-55 60-65 > 8_>-100 110-140 150-200 210-350 360-990 1000.... 0,88 0,90 0,91 0,93 0,94 0,96 0,97 0,98 0,99 0,99

InSltimea poansonului - copier, mm 1,5 0


1 5 3,0 3,5

4,0 4,5
0,14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 040

5,0 6,0
0,11 0,12

6,5

7,0 8,0 9,0

10,0 11,0 12,0

Coeficientul ^ 3
0,49 0,35 0,51 0,52 0,53 0,365
oo
# O

047

041

0,17 0,18 0,19 0,20 041 0,22 043 044 045.

0,12

0,082 0,072 0,065 0,053 0,044 0,038 0,032 0,028 0,089 0,075 0,072 0,059 0,049 0,042 0,036 0,032 0,095 0,085 0,077 0,064 0,054 0,046 0,040 0,035 0,102 0,092 0,083 0,069 0,059 0,050 0,044 0,039 0,109 0,098 0,089 0,075 0,064 0,055 0,048 0,043 0,118 0,107 0,098 0,083 0,071 0,062 0,055 0,049 0,126 0,115 0,105 0,09 0,078 0,069 0,061 0,055

048 0,22 04? 043 044 045 046 047 048

0,13

0,14 0,13 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19


040

0,39 , 0^0 0,31 0,32 0,33 0,34

0,14 0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 040

0,545 0,40 0,56 0,57 0,58 0,59 0,60 0,41 0,42 0,4} 0,44 0,45

041 042 043

0,136 0,124 0,114 0,098 0,086 0,076 0,068 0,062 0,145 0,133 0,123 0,107 0,095 0,085 0,077 0,07 0,146 0.135 0,125 0,109 0,096 0,086 0,078 0,071

0,35- 0 4 9 0,36

0,30 046

041

8.3. Forta, lucrul mecanic si puterea necesarS la indoire

Relatiile pentru determinarea fortei in diferite cazuri de indoire sunt pre zentate in Tab. 8.16, notatiile avand semn if icatiile: Mj - moment incovoietor; I - distanta dintre reazeme[mm]; b- latimea piesei indoite [mm]; Rm- rezistenta mecanica la rupere a materialului [N/mm2 ]; Er - alungire la rupere (%); p - presiunea de calibrare [N/mm2]; S - aria semifabricatului supus deformarii finale [mm2 ]; m - coeficient de frecare; ra- raza placii active [mm]; rp- raza de indoire [mm]

106

T a b e l 8.16.R elatii pentru calculul fortei maxime de indoire. Forta de indoire Schema Tipul indoirii F-forta maxima ndoirea in V a semifab ricatului in consola.
r,+ )+ r,

Notatii, observatii

j-jocul de indoire Fw -forta pentru momentul precizat prin inclinatia oc a aripii.

Indoirea in V a semifabriacatului rezemat la ambele capete

-coef. 1,3 se acorda pentru acoperirea re z is te n te i. Suplimentarea prin frecare: k,-coeficient detemninat de raportul L/g (tab.8.18). b-latimea semifabricatului.

Indoirea

in

-coef.1,3 tine seama de fre care,iar coef.2 de cele 2 indoin'. -Fa-forta pentru momentul precizat prin inclinatia oc a aripii.

Indoirea in U cu fixare pentru obtinerea fundului plat a piesei

Fata de indoirea in U (cazul anterior)spor de forta de aproximativ 25%.

ac

Indoirea in U cu curbarea fundului piesei in sens opus miscarii poansonului

Fata de indoirea in U.spor de forta aproximativ 100%.

107

T a b e lu l 8.16. Indoire asociata cu formarea finala (calibrare) piesei indoite Roluire

(continuare)
J* to t F in d o ir e t" fo rm .fm

F fo rm .fin p . S
P ' _
4 -P ( 1 "M-)

Findr. ~ conform relatiilor din pozitiile anterioare din tabel. p-presiunea de formare fi nals (tab. 8.19). s-aria semifabricatului supusa formarii finale.

u - coef. de forfecare,

(~0,15).
J -ra z a stratului neufru

T a b e l 8.17.Parametrii geometrici ai pSrtii de lucru pentru elementele active ale matritelor de indoit.

Grosimea materialului g ,Tn mm


*0

pana la 0.5

0,5...2,0

2,0...4,0
a m m

4,0...7,0

mm
10

o
m m

a m m

'o
m m

a m m

'o
m m

mm 4 0,08 0,08 0,08


_8_

mm

0,10
8__

10

0,08
0,10
0,10

10

20
35 50 75
100

0,10 0,15 0,20 0,20

12

15

20

i!
\5_

15
20

20
25 30 35 40 50

0,15
_8_

0,10

20

25 30 35 40

0,15 0,15 0,18 0,18

\0_ U

150
200

20 22 22
20

0,10
0,10

22 20 22
40

0,15 0,15

22
65

22 22 22 22 22 22
25

0,06 0,06 0,08


0,10 0,10

0,10 0,15

15

108

T a b e l 8.18. Valoarea coeficientului k1pentru calculul fortei de indoire

Mategal 8 OLC10, OLC15, alumi niu moale, alama OLC20. OLC25, alumi niu ecruisat OLC35, duraluminiu 0,23 0,21 0,20

Coeficientul k, in functie de raportul l/g 10 0,18 0,17 0,16 15 0,12 0,11 0,10 20 0,09 0,086 0,08 25 0,073 0,070 0,065 30 0,060 0,057 0,053

T a b e l 8.19. Valoarea presiunii de formare finals (calibrare) la indoire

Material pana la l Aluminiu Alama OLC10, OLC20 OLC25, OLC35 1-1.5 1,5-2 2-3 3-4

Presiunea de Tndreptare la grosimi ale materialului [mm] 1-1,5 1,5-2,0 2-3 3-4 4-5 2-5 2-3 3-4 4-5 5-7 5-10 3-4/ 4-6 6-8 7-10

Lucrul mecanic la Indoire se calculeaza cu relatia:


a

=
1000

"

~ -

\ n
-1

2 0 0 0 *-

unde: F - forta maxima de Indoire [N], h=l0 +ra +rp- valoarea deplasarii totale a poansonului In matrita la Indoirea In U. La Indoirea In V, h se calculeaza cu relatia:
h = (ra +

- sin f ) + /0cos f

Puterea necesara se calculeaza cu relatia :


P m t a o -A -n
6 0 .r i.r jf

unde: A-lucrul mecanic;


' Ti-randamentul utilajului (ti= 0,7- 0,75); t | j-randamentul transmisiei (t ^, =0,9-0,96).

109

8.4. Forta, lucrul mecanic si puterea la ambutisare. 8.4.1 .Forta proprlu-zisS de ambutisare. Relatiile de calcul ale fortei propriu-zise de ambutisare, fari subtierea peretilor, sunt prevazute m Tab. 8.20, valorile coeficientilor ce intervin in aceste relatii fiind date in Tab: 8.21-8.25.
Tabel 8.20. Relatii bentru determinarea fortelorde ambutisare

Nr. crt

Tip.ul ambutisate

piesei

Operatia de ambutisare Prima operiatie

Forta de ambutisare tn daN

1 Cilindrica fara flansa .

F = n .d \g R m K\

Tabel cu coeficienti. 2 3 4 4 2 3 5

2 Cilindrica cu flansa m are. Conica si sferica cuflanse VT Cutii ovale

Adoua operatie si F=ndgR jC 2 urmatoarele | Prima operatie F - n d ig R jff Prima operatie Prima operatie A doua operatie si urmatoarele
F = ndkgRmK j

F=
F=ndm gR mK l

5 Cutii scunde Q oase) drep ' . * ^ (1 4 + 2 5 -1 ,7 2 ^ ^ tunghiulare, ambutisate dintr-o operatie. 6 Cutii patrate tnalte, ambuti . Prima si urmatoarele La fel ca la ambutisarea cilindrica sate din mai multe operab'i operatii
(

2-3 6 1-2 6 -

F = (2X + 25 - 1 , 72$g RJfc 7 Cutii dreptunghiulare Primasi urmatoarele Calacutiileovaie(4). adnci (inalte) ambutisate operatii din mai multe operatii Ultima operatie F = (14 + 25 - 1 , 72{:)gPm (fi 8 Ambutisarea cu subtierea peretilor (piese cilindrice) A doua operatie si urmatoarele F = itd(g-i -g )R mKs

Ultima operatie

Notatii: F - forta de ambutisare [daN]; di si d2 - diametrele pieselor dupa prima si a doua operatie de ambuti sare msurate dup linia medie [mm]; dk - diametrul mic al piesei conice si 0,5 din diametrul piesei semisferice [mm]; dm,, dm2 - diametrul mediu al piesei ovale dupa prima si a doua operatie de ambutisare [mm]; A si B- lungimea si latimea cutiei dreptunghiulare [mm];

110

rr- raza de racordare a coltului cutiei [mm]; g - grosimea materialului [mm]; k,, k2, k,, kj, kj - coeficienti ce se dau fn tab. 8.21-8.25. Tabel 8.21. Valorile coeficientului kp pentru prima ambutisare, la piese cilindrice din otel ci ___________________________ 0,08- 0,15%C____________________________
Grosimea Diametrul relativa a relativ al semifabricatului semifabricatului 0,45 I(g/D)x100 D/g 0,5 2,0 1.2 0,8 0,5 0,2 0,1 20 50 83 125 200 500 1200 0,95 1,10 Coeficientul de ambutisare m, 0,48 0,85 1,10 0,50 0,75 1,00 1,10 0,52 0,65 0,80 0,90 1,00 1,10 0,55 0,60 0,75 0,80 0,90 1,00 1,10 0,60 0,50 0,60 0,68 0,75 0,82 0,90 1,10 0,65 0,43 0,50 0,56 0,60 0,67 0,75 0,90 0,70 0,35 0,42 0,47 0,50 0,55 0,60 0,75 0,75 0,28 0,35 0,37 0,40 0,45 0,50 0,60 0,80 0,20 0,25 0,30 0,33 0,36 0,40 0,50

1,00 0,90

Observatie:
Pentru raze mici de racordare (r=4g...6g), valoarea coeficientului K, se ia cu 5% mai mare deceit cea indicate fn tabel.

Tabel 8.22. Valorile coeficientului K2, pentru a doua ambutisare a pieselor cilindrice ____________________ din otel cu 0,08-0,15%_C._______________
Grosimea Grosimea rela relativa a tiva cea mai semifabricatului mare la prima (g/D)x100 ambutisare
(g/d1)x100 5.0 2,0 1,2 0,8 0,5 0,2 0,1 11 4 2,5 1,5 0,9 0,3 0,15 0,7 0,85 0,10 0,72 0,75 0,70 0,60 0,90 0,75 0,10 0,90 0,10 1,10

Coeficientul de ambutisare mt
0,78 0,50 0,60 0,75 0,82 0,90 1,00 1,10 0,80 0,42 0,52 0,62 0,70 0,76 0,85 1,00 0,82 0,32 0,42 0,52 0,57 0,63 0,70 0,82 0,85 0,28 0,32 0,42 0,46 0,50 0,56 0,68 0,88 0,20 0,25 0,30 0,35 0,40 0,44 0,55 0,90 0,92 0,15 0,25 0,27 0,30 0,33 0,40 0,12 0,16 0,18 0,20 0,23 0,30 0,20 0,14

Observatie:
La raze mici de racordare, k jse ia cu 5 % mai mare decat valorile indicate Tn tabel, iar zona ruperilor se mareste putin.

Coeficientii pentru urmatoareie operatii de ambutisare se iau tot din acest tabel functie de mn si g/D, dupa cum urmeazS: -la ambutisarea fara recoaceri intermediare se ia mai mare (valoarea de jos cea mai apropiata de kn ); -la ambutisarea cu recoaceri intermediare se ia mai mic (valoarea de sus cea mai apropiata de k^.

Daca prima ambutisare e mai micS decat valoarea maxim admisibila si s-a executat cu un coeficient de ambutisare m,, mare, atunci pentru aceeasi valoare g/Dxl 00, grosimile relative g/d^lOO, vor fi luate mai mici decat cele din tabel. Tabel 8.23. Valorile coeficientului k, pentru ambutisarea pieselor cilindrice cu flanse mari si conice, din otel cu 0,08-0,15% C, pentru (g/D)x100= 0,6-2,0
Raportul d,/d 3,0 2,8 2,5 2.2 2,0 1,8 1,5 1,3 Coeficientul primei ambutisari, m = d,/D 0,35 1,0 1.1. 0,39 0,9 1,0 1,1 0,40 0,83 0,90 1,0 1,1 0,42 0,75 0,83 0,9 1.0 1,1 0,45 0,68 0,75 0,82 0,90 1,0 1,1 0,50 0,56 0,62 0,77 0,85 0,95 1,1 0,55 0,45 0,50 0,64 0,70 0,80 0,90 1,0 0,60 0,37 0,42 0,46 0,52 0,58 0,65 0,75 0,85 0,65 0,30 0,34 0,42 0,47 0,53 0,62 0,70 0,70 0,23 0,26 0,33 0,37 0,43 0,50 0,56 0,75 0,18 0,20 0,22 0,25 0,28 0,33 0,40 0,45

0,70, 0,56

0,37* 0,30

O b se rva tii: -Valorile din tabel pot fi luate si pentru piese conice si sferice cu flanse, la ambuti sarea cu matrite fra nervuri de retinere; -Pentru ambutisarea acelorasi piese Tn stante cu nervuri de tragere (guler), valoarea coeficientului k,se mareste cu 10-20%.

Tabel 8.24. Valoarea coeficientului Kf pentru ambutisarea cutiilor, dreptunghiulare joase, din semifabricate plane, dintr-o singurS operatie
InSltimea relative a cutiei la o grosime relativa a semifabricatului (g/D)x100 de: 2-1,5 1,2 1,0 0,90 0,75 0,60 0,40 O b se rv a tii: . -Pentru o inaltime impusa a cutiei h/B si o anumita grosim e relativfi a semi fabricatului, pentru o raza relativ cunoscutS r/B, se gSseste in partea din dreapta a tabelului, coeficientului k,; -inatimea relative a cutiei h/B este datfi pentru otel cu 0,08-0,15% carbon; pentru alte materiale trebuie fdcute corectii corespunzatoare cu cresterea sau micsorarea plasticitStii. 112 | 1,5-1,0 1.1 0,95 0,85 0,70 0,55 0,35 1,0-0,5 1,0 0,9 0,76 0,65 0,50 0,30 0,5-0,2 0,9 0,85 0,70 0,60 0,45 0,25 Coeficientul K , pentru raza relative de racordare r/B 0,3 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 ' 0,3 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,8 0,7 0,6 0,5 0,8 0,7 0,6 0,8 0,7 0,2 0,15 0,10 0,05

Tabel 8.25. Valoarea coeficientului /c, pentru a treia si urmatoarele operatii de ambutisare a cutiilor Jnalte, pStrate si dreptunghiulare, din semifabricate cave, cilindrice _________________ si ovale (pentru otel cu 0.08...0,15% C)___________________
Grosimea relativd a semifabrica tului In % g/D 2,0 1.2 0,8 0,5 9/d, 4,0 2,5 1.5 0,9 9/d, 5,5 3,0 2,0 1.1 Coeficientul K,, pentru raza relativS de racordare r/B 0,3 0,40 0,50 0,55 0,60 . 0,2 0,50 0,60 0,65 0,75 0.15 0,50 0,75 0,80 0,90 0,1 0,70 0,80 0,90 1.0 0,05 0,80 1.0 1.1 -

La folosirea Tab. 8.25 se recomandS: -pentru cutii dreptunghiulare, d1si d2 se iau egale cu diametrele mici ale piesei ovale dup prima si a doua operatie; -dac3 prima operatie se execute! sub limita admisa, valorile g/d, si g/d2 pot fi mai mici decdt cele aratate In tabel; -pentru alte materiale trebuie fScute corectii in functie de plas; 'atea materialului (coeficientul k,creste cu scaderea plasticitatii). Valorile coeficientului k. sunt: -pentru alamd: 1,6-1,8; -pentru otel: 1,8-2,2.

8.4.2. Forta de fixare a semifabricatului


Fixarea semifabricatului se realizeazd In scopul Tmpiedicarii formarii cutelor pe piesa ambutisatS. Relatiile de calcul ale fortei de fixare sunt date ip ~tb. 8.26. Tabel 8.26. Relatii pentru calculul fortei de fixare a semifabricatului Felul ambutisarii Fortele de apdsare pentru ambutisarea piese Q=Aq lor de forme diferite Fortele de apdsare la prima ambutisare a pie Q *? [ > 2- W i + 2rs)2> selor cilindrice (din semifabricat plan) Forta de apdsare pentru urmatoarele ambu- 2 = tisdri la piesele cilindrice (din semifabricate cave) Notatii: A -aria semifabricatului aflatS sub elementul de apdsare, in mm2 ; q-presiunea de apSsare, daN/mm2 (Tab. 8.27); d1t...,dn-diametrul de ambutisare la prima si la a n-a operatie in mm; ra -raza de racordare a muchiei placii de ambutisare, in mm; 113 i - W + 2 r aJ J> Formulele

Tabel 8.27. Presiunea de fixare a semifabricatului.


Material Otel moale (g<0,5 mm) Otel moale ($ 0 ,5 mm) Alama Cupru Aluminiu Presiunea daN/mm2 0,25-0,30 0,20-0,25 0,15-0,20 0,10-0,15 0,08-0,12

Presiunea de fixare se poate calcula si cu relatia: Y _ i Y 3+ 5


\i; V

T 100*

- marimiie ce intervin avand semnificatia cunoscuta. Precizarea rapidS a valorii lui q se obtine cuajutorui monogramei din figura 8.3 pe traseul de calcul -Aj-Ag-A^-Ag. Forta totals de ambutisare se calculeaza cu relatia: F,=1,3F+Q, unde: / F=forta de arributisare (daN); Q=forta de fixare [daN]. In cazul in care piesa ambutisata e impusa prin orificiul placii active se va majora cu coeficientuM ,2-1,3 . F=(1,2-1,3)F.

\no a *o is it v f.i * it v
\rcb\jbn1 Arswneff de fiio r j

| f **

8.4.3. Lucrul mecanic si puterea la ambutisare


La ambutisarea fSrS subtierea intentional a peretilor, lucrul mecanic necesar in proces se calculeaza cu relatia:
L =

)j= h
1000

unde:

x -coeficientul dat de raportul dintre forta medie si cea maximS din proces (Tab. 8.28);
114

F-forta maxima de ambutisare; h-adancimea de ambutisare; Tabel 8.28 .Valoarea coeficientuluiX


m 0,550 0,80 0,600 0,77 0,650 0,74 0,700 0,70 0,750 0,67 0,800 0,64

Puterea utila necesara in proces e data de relatia: B a U


,,Ve 60

respectiv puterea motorului


mol
xr

'
KNc .

7]i) ]

iar la prese cu volant


Nmol
=

Nmol ~ j~

unde: nm a x-numarul de curse duble pe minut ale presei; k -coeficientul de uniformitate (k=1,2...1,4); x\ -randamentul presei (0,6-0,8); Hi -randamentul transmisiei; t, -timp de mers activ; tg-timp de mers In gol. Valoarea n ^ se calculeaza cu relatia: 'm ax u unde:Vm ax-viteza maxima admisa la ambutisare (Tab.8.29) H -cursa berbecului presei: H=(1,75-2,5)h, unde h este adSncimea de ambutisare. Tabel 8.29. Valori limits ale vitezei de ambutisare
Materiaiul Aluminiu AlamS Cupru Otel carbon cu continut scazut de carbon 0,175-0,275 Otel inoxidabil
M _ 30 K m ax

v(m/s)

0,5-0,875

0,5-1,0

0,42-0,75

0,10-0,15

Pentru presele cu manivela (excentric), viteza de ambutisare se calcu leaza cu relatia: v = 0,105mJh(H~h) [mm/s] Viteza de ambutisare se mai calculeaza cu relatia: ^m ax ^ 33,3(1 + m) jD - d f [ mmls]

unde: D -diametrul semifabricatului [mm]; d, -diametrul piesei dupa ambutisare [mm]; m -coeficient de ambutisare.

8.5. Forta necesarS la operatia de reliefare Forta necesarS pentru realizarea nervurilor de rigidizare se calculeaza cu relatia: F=LgRfc, [daN], iar pentru reiiefarea pieselor mici: F=Ag2K2[daN], unde: L -lungimea perimetrului nervurii [mm]; A -suprafata deformata prin reliefare [mm2 ]; k,=0,7-1,0, functie de adSncimea si latimea nervurii; l*2 -coeficient ce depinde de natura materialului; 1^=20-30 daN/mm2pentru otel; 1*2=15-20 daN/mm2pentru alam; 1*2=8-15 daN/mm2pentru aluminiu;

8.6. Forta necesard la operatia de rdsfrdngere a marginilor


Pentru rasfrdngerea orificiilor circulare, forta necesarS se calculeazS cu relatia: F = kykrJTiP - d)g Rm 1 unde: k, este T n fUnctie de duritatea materialului si are valoarea kt=1,1-1,2 pentru materiale moi; k,=1,4-1,5 pentru materiale semidure k2este coeficient dat T n tab. 8.30, functie de forma pIScii active a poansonului. In cazul rasfrangerii fara perforare initiala, forta se calculeazS cu relatia:
F = (2 * 2 ,2 5 ) 7 T D g ./? M

Forta necesarS rasfrangerii orificiilor dreptunghiulare se calculeazS cu relatia: F = [27Trc( l - )+ (a + b - 0,9 r .) i]g Rm unde: rc-raza de racordare dintre forteie poligonale ale bosajului; r -raza de racordare a muchiei poansonului; a si b -lungimea respectiv IStimea bosajului dreptunghiular rasfrant. Tabel 8.30. Valoarea coeficientului K}, pentru calculul fortei
Forma poansonului
k2

Parabolica 0,6-0,8

Semisferica 1

Cilindrica cu raza mare 1,6-1,7 mica 1,9-2,0

Forta necesarS rasfrangerii, cu subtjerea intentionata a peretilor se calcu leaza cu relatia: 116

F, = 3A5s ~ R ^ {D -d )
Subtierea maxima realizata In cadrul unei singure operatii ajunge pana la 9^9=0,4...0.5 Procedeul rasfrngerii cu subtierea peretilor se aplica pentru obtinerea bosajeior de Tnaltime mare Hs, de valoare: H, = [ l + 0 , 5 ( j - l ) ( l - g L ) ] unde: H -Inaltimea bosajului rasfrant dup subtiere; j -jocul unilateral dintre poanson si placa activa; g, -grosimea peretelui bosajului dup subtiere. 8.7. Forta necesard la operatia de g&tuire

Functie de forma portiunii deformate a piesei, forta necesard gatuirii data de relatiile: -pentru piese avand forma din fig. 5.13 a: [ l , iTTdgRpo^l - 7 ) ( l + pctg a ^ ) -pentru piese avSnd forma din fig. 5.13 b:

F = { l , m r f ^ ( l - * ) ( 1 + tic ig a )^ r+ unde: k -reprezinta un coeficient de vitezS pentru piese cu excentric k=1,15. p -coeficient de frecare pe suprafata de contact Tntre semifabricat si plac< activS; d, dn , g, a, ra au semnificatiile din fig. 5.13.

117

CAPITOLUL 9. DETERMINAREA CENTRULUI DE PRESIUNE AL TANJEI

Functionarea optim a stantei impune conditia ca centrul de presiune al stantei sa se afle pe axa berbecului presei. Centrul de presiune al stantei reprezint punctul de aplicatie al rezultantei fortelor ce intervin In procesul de lucru cu scula respective. Determinarea pozitiei centrului de presiune al stantei se poate realiza pe cale analitica sau graficS. Deoarece metoda grafica introduce erori in ceea ce priveste.pozitia centrului, de presiune, In cele ce urmeaza se prezinta metoda analitica, metodS cu maxima rSspfindire practice. Metoda analitica se bazeazS pe teorema momentului static, conform caruia, suma momentelor fortelor In raport cu o axa este egal cu momentul re zultantei fortelor in raport cu aceeasi axa. Se considera in Fjg.9.1, planul placii active (de taiere) pe care sunt apli-

_ F | 4F 1X 2*. -+FjA~6 _ L\X 1 F}+F2+...+Fs Lj+L2+...+i6


s a u

^ 2.

c .~ ~

F\T]+Fj}2+- +F6}6 _

Z .|)

Fj+Fj+.-.+Fj

L1+ L 2+ ...+ L6

\+L2+..a L(,Yi

m m i
V Fj

unde: Li(i=1...6) sunt lungimile celor i elemente de contur; Xj, Y, (i=1...6) sunt distantele de la punctele de aplicatie ale fortelor Fit la axa Oy, respectiv Ox. 118

Centrul de presiune al orificiilor de forma complexa se determina descompunand orificiul T n segmente de forma simpla (rectilinii, circulare) pentru care se pot determina usor T n prealabil, pozitia centrelor de greutate, Se aplica ulterior relatiile cunoscute. (vezi Fig.9.2)

Xc = W ,
Ye = I
f,

Z iv Y ,

F,r,
CL

id Is
CC

Fig.9.2.

119

CAPITOLUL 1o PROIECTAREA COMPONENTELOR TANTELOR SI MATRITELOR 10.1. Proiectarea elementelor active ale ^tantelor si matritelor 10.1.1. Constructia si calculul pldcilor active

Din punct de vedere al solutiei constructive, placile active sunt: -placi active T n constructie monobloc; -placi in constructie asamblatS, cu pastile sau segmenti; -placi active din bucati. Pentru placile active monobloc dimensiunile se determina dup cum urmeaza:: i -grosimea H se calculeaza cu relatia: H=k.a [mm]; unde: k=coeficientdatIjsHafeiM , iarmSrimea lui se determine conform fig. 10.1 Tab. 10.1 Valorile coeficientului k pentru calculul grosimii minime H a placii active
a [mm] Pan& la SO o' in 100...200 Peste 200 o o Grosimea H a placii active pentru grosimea materialului de decupat Pani la 1 mm 0,3-0,4 0,2-0,3 0,15-0,2 V '0,10-0,15 1...3 mm 0,35-0,5 0,22-0,35 0,18-0,22 0,12-0,18 3...6 mm 0,45-0,6 0,30-0,45 0,22-0,30. 0,15-0,22

Fig. 10-1. Dimensiunile caracteristice ale placilor active

Grosimea minima H a placilor active in constructie monobloc este data T n Tabelul. 10.2

120

< m
Tab. 10.2 Grosimea minimS (H) a pIScilor de tSiere In constructie monobloc
Latimea semifabricatului
Pan& la S O 50...100

Grosimea materialului Pana la 1


(0,3-0,4)b (0,2-0,3)b (0,15-0,2)b (0,10-0,15)b

1...3
(0,25-0,5)b (0,22-0,35)b (0,18-0,22)b

3...6
(0,45-0,6)b (0,3-0,45)b (0,22-0,3)b (0,15-0,22)b

100...200
Peste 200

(0,12-0,18)b

Latimea B sau diametrul pIScii active de forma circulars, se determine cu reiatia: f l * 6 + (2,5-s-4)/f [mm] Lungimea orientativS a placii active se determine cu relatia:

A = np+(2,5* A)H [mm]


unde:p -este marimea pasului [mm], iar n este numarul de pasi la stanta respective. Extensia placii active (A si B) se determine prdctic, functie de sche...a de prelucrare, impunSnd conditia coincidentei centrului de presiune, cu centrul simetric al pietii active. Pomind de la Fig.10. 2, se determine lungimea cbrectS Ac si latimea co-

-Se determine dimensiunile a si b ale conturului ce tnscrie toate orificiile de.taiere ale pIScii active; ' ' -se determina pozitia centrului de presiune C, pe schema de prelucrare; -se calculeazS distantele a1 ( a2, b,, b2 (vezi fig. 10.2); -se determina max(a1 , a2 ), max(b1 >b2 ); V . -se calculeazS extensia pIScii active cu relatia: *fSp Ae=2[max(a1,a2 )+(1,25...2)H] si

J -X

121 (

B=2[max(b1 ,b2)+(1 t25...2)H] Distanta minima dintre marginea placii active si muchia activa este egalS cu: b,=(1,25...2)H (Fig. 10.1). Diametrul gaurilor pentru fixare cu suruburi se stabileste conform tabeluiui 10.3. Diametrul orificiilor pentru stifturi este: d,=6-(Q,5...2) [mm] Distanta minjma dintre axele orificiilor pentru ?urub si ?tift este: b4 = =0,8d+(d+d1)/2 [mm] Distanta minima dintre marginea plcii de tSiere si axele gaurilor pentru suruburi se calculeaza astfel: -pentru s<8,5 mm (B-b3)/2 = 1,2d -pentru d>=? 8,5 mm (B-b3)/2= 1,4d Tabel 10.3.Piamterul gaurilor pentru suruburi in placa de taiere
Dimensiunile placii de tSiere A[mm] B[mm] sub 80 sub 60 60...100 80... 120 120...170 100...140 '170...300 140...200 d [mm] 6,5 8,5 10,5 12,5

Dimensiunile maxime ale deschiderilor (zonei active), din placa activa, functie de gabaritul acestora sunt date in tab. 10.4 si tab.10.5 Tabel 10.4.Dimensiunile maxima ale deschiderii din placa activS, In functie de gabaritul acesteia
Dimensiunile de gabarit 60x50 AxB [mm] dimensiunile maxime 28x20 . deschiderii din placd. axb [mm] Dimensiunile de gabarit 140x80 AxB [mm] Dimensiunile maxime 80x30 ale deschiderii din placa axb [mm] Dimensiunile de gabarit 200x120 AxB [mm] Dimensiunile maxime 130x60 ale deschiderii din placd axb [mm] 80x60 40x30100x60 50x32 100x80 ' 120x80 50x40 70x40 120x100 70x50

140x100 80x50

140x120 80x70*

170x100 100x50

170x120 110x60

170x140 110x80

200x140 130x80

200x170 130x100

250x140 180x80

250x170 180x100

300^200 220x110

Tabel 10.5.Dimensiunile maxime ale deschiderii din pISci circulare ,in functie de gabaritul acestora.
Diametrul placii D [mm] Diametrul gaurii active g [mm] 60 20 80 35 100 120 140 160 180 200 220 250 50 70 85 105 115 130 150 180

122

Geometria partii de lucru a plScii active poate avea urmStoarele forme: -guler cilindric si degajare conica (Fig. 10.3,a), utilizate la stantarea d precizie a pieselor complexe; -simplu conica (Fig. 10.3.b), utilizate la piese mici de precizie scazuta; -cilindricei (Fig. 10.3.c) utilizatS la stantarea pieselor de dimensiuni mar Tn cazul evacuarii inverse a pieselor; -cu guler cilindric si degajare cilindrica (Fig. 10.3.d), utilizata pentru stai tarea pieselor mici.. Elementele profilului pIScii active se dau Tn Tab; 10.6. In cazul executcirii unor orificii de dimensiuni mici sau Tn cazul stantelc cu mai multe posturi de lucru, elementele active se confectioneaza sub forrr de pastile. Tipurile de pastile si dimensiunile recomandate ale acestora su; date Tn tabelui 10.7 si tabelui 10.8. Tabel. 10.6.Elementele profilului deschiderii active in functie de grosimea materialului. Grosimea materialu h [m m ] a lui de stantat g [m m ] H<20 mm H>20mm 0,5 010' 6 6 0.5-1,0 015' 1,7-2,5 0020* 6 6 2,5-4,0 .0030' 4,0-5,0 045' . 8 10 5,0-10,0 10 15 15

Fig.10.3.Oimensiunile orificiilor din pldcile active.

Tabel. 10'7. a si b. 105

P o s fiia lin d rica , cu g i e r , cu

pe re ji

grosi

d(H7) '4 ...> (0...11 10...15


IS...11

D(m6) a
22

D,
22

H 24
20

h 4 5

35

36 2* it M M
40

31

t t

3S 45
SO SI

34 29 3) 29 >1 39 91 91 99 41 41
41 it

2 6

22..M
26...30
30...5f

It

1 5 ...40

66

61

10

<

Tabel.10.8. a si b Asamblarea pastilelor T n placa activa se face dupa una din variantele: -asamblare prin ajustaj cu stringere, T n cazul pastilelor fara guler, cTnd forta de scoatere nu pune T n pericol scoaterea pastilei ( Fig. 10.4.a ); -asamblare prin ajustaj intermediar T n cazul pastilelor cu guler (Fig. 10.4. b) -asamblare rapid-schimbabila a pastilei cu urub (Fig. 10.4.C); -asamblare rapid -schimbabila cu urub i bila (Fig.10.4.d); -asamblare rapid-schimbabilS cu bil i arc (Fig. 10.4.e);

Pastilele din carburi metalice sint asamblate In placa suport dupa una din variantele : -asamblari de pastile cu guler ( Fig. 10.5.a .); -asamblari cu doua semiinele ( Fig. 10.5.b.); -asamblari prin intermediul rainilor sintetice sau materialelor uor fuzibile ( Fig. 10.5.C.);

Fig. 10.5 Pldcile active din bucaji ( Fig.^fo.6.), se fixeaza T n placa suport prin uruburi i tifturi.

Fig. 10.6 Dimensionarea suruburilor se face functie de distantare Fd,forta ce areexpresia: Fd =0.3F,+Fb # -Ffr, unde: F# -forta de taiere aferenta sectorului in cauza; F^-forta datorata revenirii elastice a materialului taiat, P^P.Lg; Ffr-forta de frecare dintre sectorul respectiv si placa de baza, Ff,=pF,. 125

Calculul de rezistenta al placilor active se face ?n conformitate cu relatiile dintab.10.10 impunand condifia ca solicitarea ia incovoiere sa fie inferioara valorii admisibile aa , pentru materialul placii active.

Tabel. 10.10.
Condi{ii
Placa activS circulara cu orificiu activ d, rezemata pe placa de baz cu orificiu d, (d, > d ) PlacS activS circulars cu Orificiu activ d, incastrata pe conturul de diametru D. Placa activS dreptunghiularS, rezematS pe placade baza cu orificiul dreptunghiular a x b. PlacS activS dreptunghiularS rezemata pe placa. de bazS cu orificiu pStrat.

Solicitarea la Incovoiere
_2,5 F,A

Grosimea minima a placii active H

2d \

< * = - s r ( 1 -3 d i)

u P '5B i r7a V a l ' 1

2d \ 3cfo'

....-

i=A m '& unde:

Ha 1 + 4 a 5F

" = m

>

CTi_ Hi

H .-J W

Observatii: F reprezinta for^a dezvoltatS In proces.

La placile active ale tan|elor o solicitare de compresiune a suprafetei plane, dispuse pe conturul muchiei taietoare, care, din considerente experimentale, are lafimea egalci cu jumatate din grosimea materialului tantat. in cazul orificiilor circulare, verificarea la compresiune se face cu telafia: M
CTc "[(r-fO.Sg)2-/2] ~ itg(r+0,25g)

unde: F-forfa de tan|are; r-raza orificiului din placa; | R^-rezistenta admisibilS la compresie a materialului placii active; Pe suprafaja gulerului placii active a tantei se executa presiunea,P| data de relatia: unde: p,= P + p- presiunea rezultata ca urmare a procesului de tantare; Pe- presiunea datorata revenirii elastice a materialului stanjat; Presiunea p se calculeaza cu relatia: p=
r
* ndhc

'

126

unde: hc-maitimea gulerului orificiului placii active pe care se executa presiunea P ( Tab. 10.11).

Tabel 10.11. Valorile inSlfimii he a gulerului plSdi active pe care se exercitS presiunea p datoratS procesului de tan\are.
Materialul $tan{at Joculj in %din g 2 -4 Ojeluri carbon i aliate 4 -8 8 -1 2 Alama,cuprul,aliaje de aluminiu cu mangan Aliaje de aluminiu cu magneziu,o{elun oxidabile 2 -4 4 -8 2 2 -4 !nal(imea H e in % din 9,in functie de d/g 0^ 0,7 0,9 80 75 70 60 90 80 65 55 85 75 70 60 50 80 70 90 85

\z
65 55 45 75 65 85 80

1,5 60 50 40 70 60 80 75

2 55 45 35 65 55 75 70

3 50 45 50 60 50 70 65

4 45 35 25 55 45 65 60

5 40 30 20 50 40 60 55

100 95 90 95

Presiunea p.e se alege din Tab. 10.12 sau se calculeaz cu relatja:


0,001 d

.V

" I-3

unde: E$i E2reprezinta modul de elasticitate longitudinal al materialului tanjat, respectiv al materialului placii active ( Tab 10.13 ),iar p,este coeficientul lui Poisson pentru materialul tan{at ( 0 , 2 5 0,30)

Tabel 10.12. Valorile presiunii p0 datorate


revenirii elastice .
Materialul tan(at Presiunea P. [ N/mrrij ] 63 50 86 85 104 109

aliaje de aluminiu aliaje de magneziu cupru recopt.alama alama moale oteluri cu continut scazut de carbon oteluri inoxidabile

127

Tabel 10.13.Modulele de elasticitate longitudinals E i transversals G, pentru diferite materiale Material otel carbon fonts cupru laminat otel aliat Cr-Ni bronz fosforos alama laminata aliaje de aluminiu zinc laminat plumb o{el turnat otel de arcuri fonts maleabilS E [M P a] 21,000 10,000 10,000 21,500 11,500 99,000 G [M Pa] 8,100 3,600 4,000 8,500 4,200

2,600 67000-71000 2400-2700 84,000 1,700 20,000 21,000 17,000 3,200 700 8,880 8,500 8,600

10.1.2.Construc{ia i calculul poansoanelor


Poanselor se clasificS astfel: -dupa forma zonei de lucru: poansoanq circulare, patrate, triunghiulare complexe; - dupa forma muchiilor taioase: cu muchii plane i cu muchii Tnclinate; - dupa solujia constructive : poansoane monobloc i poansoane asamblate ( Fig. 10.8). Poansoanele cilindrice ( Fig. 10.7 ), au fost tipizate, in tabelele 10.14. 10.15. si 10.16.. Drezentindu-se dimensiunile acestora.

Tabel 10.14.Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametru mic, in mm ( (d=1-5 mm, Fig. 10.7 a ?/' b)_________________________________________ D h d L 1 1 1 35-50 . 3 3 6 m
1-3 3-5 35-50 40-50 . 5 ' 8 4 6 :7 10

2
2,5

Tabel 10.15.Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametre medii, in mm ( d=5-25 mm, Fig 10.7c id )______ ______ ________ ____________ d L p B D U P di A,
5-7 7-9 9-12 12-15 15-18 18-31 21-25 40-70 40-80 40-80 40-80 40-80 40-80 40-80 10 10 12 14 15 16 18 7,5 9,5 12,5 15,5 19,5 21,5 ' 23,5 8 10 13 16 20 22 24. 12 14 17 20 24 27 30 25-30 25-35 25-35 30-35 30-35 . 3oC 30-35

Tabel 10.16. Dimensiunile poansoanelor cilindrice tipizate, de diametru mare, in mm ( d-26-50mm, Fig. 10.7e) ___________________________ d L 1 D D1 26-30 60-100 30-45 32 37 30-34 60-100 30-45 40 35 34-38 38-43 43-48 48-50 60-100 60-100 60-100 60-100 _ 30-45 30-45 . 30-45 30-45 40. 45 50 . 52 '46( 51 56 58 1

129

^ Jo

Ca i modalitate de asamblare a poansoanelor se prezinta: -poansoane asamblate prin nituire ( Fig. 10.9); -poansoane asamblate cu urub ( Fig. 10.10); -poansoane asamblate cu guler ( Fig. 10.11); -poansoane asamblate cu metale uorfuzibile ( Fig. 10.12); -poansoane rapid schimbabile ( Fig. 10,13); -poansoane cu buca cu ghidare telescopica ( Fig. 10.14)

130

Dimensiunile adaosuiui i ale locaului pentru nituirea poansonului se dau In Tab. 10.17.

Tabel 10.17.
AdSncimea te iturii h [m m ] L0 13 2,0 Adaosul, de nituire pentru dimensiuni bxb ( m m ) 3x3 1,2 -1L * 4x4 0,9 v m 23 5x5 6x6
-

7x7 1,0 1,8

8x8

9x9

10x10

.
0,9 . 13 0,8 1,4 0,7 13

L2 2,0

Lungimea poansonului de tSiere se calculeaza cu relatia:

L = hp p+ Hpa+ Hro + (25 + 30) mm unde: H pp - grosimea pIScii portpoanson; H p p - grosimea pIScii de ghidare; Hro - grosimea riglei de ghidare; Lungimea poansonului de scule de deformari plastice se calculeaza , t'nind cont de lungimea cursei active din proces, posibilita^ile de cuprindere aie piesei, posibilitafile de evacuare ale piesei. Verificarea poansoanelor se face la compresiune i fiambaj.

131

Verificarea la compresiune se face in secflune transversals de arie minima, dupa relafia: H C 7c = T ~ S Rn


"m m

unde: F-forta axiala ce solicits poansonul; A^-aria minima a sectiunii transversale; mm i R^-rezistenta admisibila la compresiune; . Verificarea la fiambaj se face cu precadere poansoanelor sub^iri, tinlnd seama de solujia constructive adaptata pentru ghidarea acestora, i de coeficientul de svelteje X , calculat cu relatia:

'm in

unde; jfc
1 ,-lungimea de fiambaj;

I Hm 2m

pentru poansoane ghidate

(Fig. 10.15.W) i pentru poansoane neghiI f -2 1 date (Fig. 10.15.tij); im in -raza de giratie ( de inertie), calculate cu relatia: fmin I mm

In care: im in -modulul de inertie minim al sectiunii trasversale cu ane minim Air:

In situatia In care X>Xg -X .d =50, pentru oteluri dure aliate cu crom i molibden; - xo =90, pentru ojeluri dure; -> 4 5 = 105, pentru oteluri moi, relatiile de calcul pentru verificarea la fiambaj fiind date In Tab 10.18.

132

Tabel 10.18.Realtii pentru calculul forfei entice de flambaj i a lungimii maxime admisibile pentru poanson.
Forta critica la flambaj Fer n2E I 4/2 2n2E I 2 Lungimea maxima poanson 1 j n 2E-l ' 1' AnF J

Caz Poanson neghidat m Poanson ghidat (tanta cu placa de ghidare)

j 2n2E-l

nF

Notatii: E - modul de elastidtate iogitudinal; I - moment de inertie; 1- lungimea minima a poansonului; F - for|a dezvoltatS Tn proces ce solicits poansonu ; n - coeficient de siguranja n >= 2...3.

fn situape T n care nu se respects relatia X>X0 , verified i la flambaje se face cu relatia lui Tetmayer-lasinski (Tab 10.19 ), calculind ulterior coeficientul de siguran^S.:

/vC

Cef=S>Ca = 4...5

unde: oc - rezistenta admisibila la compresiune;. Ca - coeficient de siguranja admisibil. Tabel 10.19.Formulele Tetmayer-lasinski
Material OL38 STAS 500-80 OL50 STAS 500-80 Ojel carbon de calitate cu s=480 MPa 1 sc=310 MPa Ojel aliat cu 5% Ni 0|el aliat cu sr=520MPa i se=360 MPa Otel aliat Cr-Mo Fonts cenuie STAS 586-82 l0 l< 105 X=89 60<X <100 X<86 60^X ^100 X ^ 55 X<80 Formula
s,=310-1,1I

o^335-0,62X d(f=469-2,67X of=470-2,3X ot=589-3,8X I o ^ io o o ^ x C T f=776-12X+0,05X:

133

10.1.3. Calculul dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active la tantare


a) Cazul orificiilor de formS simpIS

; |j

Relape de calcul a dimensiunilor zonei de lucru a elementelor active de forma simpla , pentru decupare i perforare , sTnt prezentate Tn tabelui 10.20, T n raportare la Fig. 10.16.

T ab e l 10.20.

Dimensiunile pSr(iide lucru a elementelor active (decupare - perforare) - forme simple.


Dimensiunea piesei Relays de calcul pentru placii activa poanson

Prelucrare

Decupare

D a ',

Da = (D+Ai) o *
Da = D+ 7f

Dp= (D +Ai +ymin)jp


Dp = (D~ymln)7-p

D rlAs Qa ,
\

da =(D + As +7min)o^a da (D +}m\n)Ja

dp -( D + A s) - tp dp =

Perforare

Semnificafia notatiilor din Tab. 10.20 este urmatoarea: D.d-dimensiunile nominate ale piesei decupate.respectiv orificiul nerforat; Aj.Aj.-abaterile limita stabilite pentru execu^ia piesei,respectiv orificiul DB ,da -dimensiunile orificiilor active; Dp ,dp -dimensiunile poansoanelor; jm hi'joc minim de taiere, dat T n tabelui 10.21; \,T p -toleran^ele de execute ale orificiului activ, respectiv poansonului, dateTn tabelui10.22.

Fig. 10.16 134

Tabel 10.21. Valorile jocurilor diametrelor inipale pentru jfanfe obisnuite de tSierea metalelor
Grosimea materialului, g, mm Materialul Alama Oteluri carbon obisnuite si oteluri carbon de calitate cu Rm 50 daN/mm2,alama Oteluri carbon obisnuite si oteluri carbon de calitate cu Rm 50 daN/mm2 Otel inoxidabil austenitic.

0,1-0,3 0,4-0,5 0,6-1,0 1,1-1,8 1,9-3,0 3,1-5,0 peste 5,0 0,05r 0,10g 0.06g 0,1 O g 0,06g 0,10g 0,08g 0,1 O g 0,08g 0,12g 0,08g 0,12g

Jocul este de la 0,005...0,02 0.06g 0,12g 0.07ei> . 0,12g M Zg 0,12g Q.09g 0,12g 0 J i 0,15g 0.1 lg 0,15g

m e ' 0,14g O.Q8g 0,14g 0.08g 0,15g QdQg 0,15g 0.13g 0,16g 0.12g 0,16g

0.04g 0,10g 0.04g 0,10g 0.04g 0,1 lg 0.05g 0,1 lg 0.05g 0,12g

Observatii:La numerator sint trecute valorile de joc minim.iar la numitor de joc maxim

b) Calculul orificiilor de formS complexS Rela{iile de calcul ale diametrelor zonei de lucru a elementelor active, pentru decupare i perforarea pieselor de formS complexS sint prezentate In Tab. 10.23, cu reprezentare T n Fig. 10.17. Tabel 10.22. Toleranta la executia poansoanelor i plScilor active pentru tSiere
Grosimea materialului In mm 0,3 0,5 08 Toleranja de execute Ta 0,015 0,020 0,020 0,025 0,030 0,040 0,050 ' 0,060 0,080 0,100 0,120 0,160 0,200 0,240 In mm Tp 0,010 0,010 0,012^ 0,015 0,020 0,020 0,030 0,030 0,040 0,050 0,060 0,080 0,100 0,120

1,5 2,0 2,5 3,0 4,0 5,0 6,0 8,0 10,0 12,0

135

h z yt iZTI \ y \ " b * A

------h ---------- :

\1 C 2 1 I ML I1 % 1
C2 l
Y FI V . s Y tLY w X , f 11 f 1 h Q 1. b? J Q2 , b *

-------

a-

______ ________ b. Fig 10,77,

Tabel 10.23. Dimensiunile pSrfii de lucru a elementelor active ( decupare- perforare) - contururi complexe
Sensul variapei Decupare Simbo prin uzurS a dimensiunii Poanson sectorului de sector Plac&activS Da Dp sculi C rejtere / A +^ " a/ a / , ; ^ a / + > 4 jj^ Perforare Placa activa da Poanson dp

(Da _ y"min)_7p/
( D . - U r / U

- o

f I +Tpi o (d p - jm m ) _ Tpi f a / + / 4 { J 'w s o

Micorare

b > ( b , + A ' s) : T>l M

d p - J ^

( b , + A ' s) t Tpl

Invariabil

Ci

J 0 (Da ~ J m ln )

( d p Jm \n)

Notatii: / [ '.

- abated le inferioare, respectiv superioare ale dimensiunii sectorului, ale piesei d e executat T d i J p , - toleranjele de execupe, aferente sectorului de pe placa activ5,respectiv poanson

Valorile lui T-p Tpj se pot aproxima funcfie de toleranfa acordatS piesei de executat la circa 0,3 din aceasta toleran^a la placa activa, respectiv 0,2 din toleranta piesei la poanson. c) Cazul tanfSrii pieselor cu precizie ridicatS Relape de calcul a dimensiunilor zonei de luchi a elementelor active pentru tantarea pieselor de precizie ridicatS ( calibrare prin tSiere) sTnt prezentate Tn T ab. 10.24.

136

( Tabel 10.24.
Prelucrare Decupare Perforare PlacS activa
D a = (D + A i+ A )o Ta da (D + AS + /'m in A )0

Poanson D p = (D + A /'-/min + A)_Td


dp = (D + As-A)_Tp

Observatii:
- semnifica|ia notatiilor este aceeai ca In Tab. 10.23
A r adaos bilateral pentru calibrarea prin tSiere ( Tab. 10.25.) Tabel 10.25. Dimensiunile pSrfii de lucru. a elementelor active, la decupare i perforarea materialelor nemetalice

Modul de lucru

Decupare

Perforare

Fara Incdlzirea semifabricatului

Da - ( P + A I Dp

S . ) ; 7*

dQ= { d + A s + & t+ Jaia)+ ro dp(d+ A s + 5,)^,

= (D + A /-8 #^/m in)!!rp

Cu Tncdlzirea semifabricatu lui

D a = ( D + A / + a D - 8 #)S -

da*>(d+As+cd+ 5. + Jm )l Dp (D + Al+ a D 87min)_7-p . dp = (d+As + cd+ b,)lTo

Observatii:
,c - coeficient de dilatafie . - deformajia elastic^

Dimensiunile nervurii de imprimare la tan|are de tdiere find, sint prezentate in Tab. 10.26.

10.1.4. Proiectarea elementelor active pentru indoire a. Stabilirea razeior de racordare la elementele active Razele de racordare ale elementelor active (poanson plus placa activa) impreuna cu jocul dintre acestea, influenteaza decisiv calitatea piesei indoite si valoarea fortei de prelucrare. Raza poansonului este determinata de raza la interior a piesei indoite, iar raza de racordare a placii active impreuna cu lungimea placii de indoire (fig.10.18) sunt date in tabelul 10.27. si tabelul 10.28.

Fig.10.18.
T abel 10.27. Dimensiunile zonei active la indoire. Tip Dimensjuni Grosimea semifabricatului [mm caracteristic <1 1-2 2-3 3-4 4-5 5-6 a.b.c a a b r. h H n 3 4 20 3 5 7 30 4 7 11 40 5 9 15 45 6 10 18 55 8 11 22 65 10

6-7 12 25 70 15

7-8 13 28 90* 25

T ab el 1 0 .2 8 . Dimensiunile placi active la indoire. Lungimea laturii Lungimea placii de indoire ,l [mm] indoite 25 25-50 15 20 25 50-75 75-100 100-150 . 150-200 20 25 30 40 25 30 35 45 30 35 40 55 30 35 40 55 35 40 50 60 35 40 50 65

40 50 65

40 50 65

0 problema suplimentara care apare la indoirea pieselor metalice o constituie "arcuirea" datorata revenirii elastice a semifabricatului, fapt ce conduce la modificarea unghiului piesei indoite dupa incetarea actiunii fortei deformatoare. Pentru indoirea fara calibrare, unghiul la poanson se calculeaza cu relatiile: 138

- pentru indoire in V ; ap = a - 2Aa - pentru indoire in U ; a p = a - Aa Modificarile anterior prezentate se evidentiaza in fig. 10.19. Revenirea elastica Aa se calculeaza cu relatiile: - pentru indoire in "V" Aa = arcfg(0,375^) - pentru indoire in "U" Act = are(s(0,75&) . unde: k-coeficient ce tine cont de pozitia stratului neutru

k=1-x (x-coeficient pentru determinarea pozitiei stratului neutru) L , -distanta dintre razele de racordare ale placii de indoire; I, -bratul de indoire la piese in U ; l1 =ra+rp +1,25g Raza poansonului se poate determina si pe cale grafica utilizand nomograma din fig. 10.20.

rn-Roza r f e f u r a a piesei ra rte de arture (raza poansorutui) r-Raza piesei i^ a enure , (n u n rterbara neeesard peset)

r-500

Luo
Exetrptu: Sed a.-ZcW ^ dO O M m f P fiezuttat:-^=S S e da
-300

'200

-to

Fig.10.20.
139

In cazul indoirii pieselor cu raza mare de curbura, arcuirea elastica are valori ridicate. Raza poansonului r se stabileste astfel incat la scoaterea piesei din.matrita aceasta sa aiba raza r. Raza poansonului se determina din nomograma prezentata in fig.10.20, sau se calculeaza cu relatia: iar unghiui de arcuire se calculeaza cu relatia:
A<x = ( f - a 0) ( - 1 )

b. Calculul dimensiunilor zonei de lucru la indoire Se stabileste initial, jocul dintre elementele active jm in -9 m a x 9+^sg jm x =9m a x +Cg=g+A^+Cg unde -este abaterea superioara la grosimea semifabricatului. c -coeficient prezentat in tabelui 10.29. Tabel 10.29. Valorile coeficientului c.
Lungimea laturii indoite L[mm] . <25 25...50 50...100 100...200 Grosimea semifabricatului [mm] <1 0,1 0,15 0,18 0,2 1-2 0,08 0,1 0,15 0,18 2-3 0,08 0,1 0,15 0,18 3-4 0,07 0,08 0,1 0,12 4-5 0,07 0,08 0,1 0,12 5-6 0,06 0,07 0,09 0,11 6-7 0,06 0,07 0,09 0,11 70,0 0,0 0.8 0.1

La piesele indoite in "V" calculul dimensiunilor zonei active se reduce la stabilirea marimilor rp ,ra,j. La piesele indoite in "U", dimensiunile elementelor active (poanson plus placa activa) se calculeaza astfel: -pentru piesele la care se impun respectarea dimensiunilor interioare B Bp = (B/+ Ai + 0, 27)_ tp

Bam(Bi+A,+Q,2T+2J)+T *
-pentru piese la care se impun respectarea dimensiunilor exterioare. Bg (B i + A /)+^*

BP= (B + A i- 2j)-rp
unde:Brdimensiunea nominala interioara a piesei de prelucrat. T -toleranta piesei (clasa 9-10 de precizie). A,,A,-abaterea inferioara, exterioara la dimensiunea piesei. T8,Tp -toleranta de executie la placa de indoire respectiv la poanson (clasa 7-8 de precizie). j- jocul unilateral dintre elementele active (se adopta la valoarea jm in pentru cazul pieselor cu precizie ridicata, si la valoarea pentru alte cazuri).

140

10.1.5.Proiectarea elementelor active pentru ambutisare. a. Stabilirea jocului dintre poanson si placa de ambutisare.
Jocul dintre elementele active se stabileste functie de modul in care se face ambutisarea (cu sau fara sustinerea intentionata a peretilor). In cazul ambutisarii fara subtierea peretilor, jocul unilateral se calculeaza cu.relatia. - pentru prima operatie si urmatoarele (fara ultima operatie):

j = 9m ax + kiQ
- pentru ultima operatie:

j= g + k 2g
- pentru operatia de calibrare: unde

j= gain + k2g sunt coeficienti dati in tabelul 10.30. Tabel 10.30. Valorile coefidentilork1 lkf,k3
Grosimea materialului <0,8 0,8-2,0 0,3-0,2 0,20-0,15 0,10-0.20 -0,95 2,0-4.0 0,2-0,15 0,15-0,1 0 0,4-0,3 0,30-0,20 0,30-0,20 -0,10

Operatia de ambutisare Coeficientul Prima operatie Urmatoarele operatii inclusiv ultima Operatia de calibrare fara subtiere Operatia de calibrare cu subtiere ki K(K) K

0,15-0,10 0,10-0,0 5 0,10-0,05 0,05-0,0 1 -0,05

La ambutisare fara calibrare a pieselor cilindrice jocul unilateral se poate stabili cu relatiile prezentate in tabelul 10.31, functie de ctasa de precizie la diametru exterior al piesei. Tabel 10.31. Jocul unilateral la ambutisarea pieselor cilindrice.__________ Operatia de ambutisare Relatia de calcul functie de clasa de precizie 10-12 8-9 j=g+AM +a j=g+AM+(1,5-2.0)a Prima operatie Operatii intermediare j=g+Aa o +2a j=g+Ato + (2,5+3,0)a Ultima operatie j=9+AM +2a j=9+A.a . unde este abaterea superioara la grosimea semifabricatului iar valoarea adaosului "a" pentru jocul unilateral este prezentat in tabelul 10.32

141

Tabel 10.32. Valoarea ada'osului a pentru calculul jocului unilateral/a, ambutisarea pieselor cilindrice.
Grosimea materialului g[mm] Adaosul 0,2 0.5 0,8 1,0 1.2 1.5 1.8 2,0 2.5 3 4

0,05 0,10 0,12

0,15 0,17 0,19 0,21 0,22 0,25 0,30 0,35

In cazul ambutisarii cilindrice ce se supun ulterior operatiilor-de calibrare, jocul unilateral se calculeaza conform datelor din tabelul 10.33. . Tabel 10.33.Jocul unitar la ambutisarea pieselor cilindrice supuse ulterior __________ calib'rarii cu subtiere _______
Marim ea jocului Material Otel moale Alama, Aluminiu - Prima operatie (1,3-1,5)g (1,3-1,4)g Operatii intermediare (1.2-1,3)g (1,15-1,20)g Ultima operatie 1.1g 1.10

b. Stabilirea razelor de racordare ale elementelor active. . Pentru prima operatie de ambutisare a pieselor cilindrice fara fiansa, raza de racordare a muchiei active a placii se calculeaza cu relatia. ' ra\ = ka g unde k, este un coeficient dat in tabelul 10.34.

Tabelul 10.34. Vaiuarea coeficientului K, pentru calculul razei de


racordare la prima operatie (ambutisarea pieselor fara fiansa).
Coeficientul de ambutisare m,=0,45-0,50 m1 =0,55-0,62 Coeficientul K, pentru grosim ea relativa a semifabricatului g/D100 .3 5 3 2 6 4 1.5 8 5 1 10 6 0,5 12 8 0,25 14 10

In cazul primei ambutisarii a pieselor cu fiansa lata, razele de racordare sunt date in tabelul 10.35, iar in cazul ambutisarii pieselor de forma sferica sau parabolica se impune o retinere suplimentara a semifabricatului, geometria muchiei active fiind prezentata in fig10.21 iar pentru razeie de racordare ra se poate folosi tabelul 10.35.

142

La ambutisarea pieselor de forma complexa (caroserii auto) se prevad elemente in trepte pentru retinerea semifabricatului si ca urmare se practica canale in placa de ambutisare (fig.10.22).Profilul placii active si dimensiunile acesteia sunt date in tabelui 10.36.

Tabel 10.36. Valori ale razei de racordare pentru prima operatie de ambutisare
Tipul placii active Pentru ambutisarea pieselor cu flansa lata. Pentru ambutisare cu retinerea semifabricatului Raza de racordare ra pentru grosimea relativa a semifabricatului 100g/D 0,2-0,06 2-1 1,0-0,2 (10-15)g (15-20)g (20-30)g (4-6)9 . (6-8)g (8-10)g

Tabel 10.36.Dirhensiunile placii active cu elemente in trepte, folosite la ambutisarea pieselor compiexe.
Tipul matritei Matrita medie Matrita mare Matrita pentru conditii grele de munca A 14 16 20 B 25-30 28-32 32-38 C 25-32 28-35 32-38 H 6 7 8 h 5 6 7 R, 7 8 10

Raza de racordare a muchiei active a placii de ambutisare , pentru operatiile intermiediare se calculeasa cu relatia: di-i-d/ Ia * 2 unde dM si d, sunt diametrele piesei la doua operatS consecutive oarecare. Fig.10.22 In cazul ambutisarii succesive din banda, razele de racordare ale muchiilor active ale placii de ambutisare se calculeaza cu relatia:

fa!= kal Q
unde ka j avand valorile date in tabelull 0.36.

Tabel 10.36. Valorile coeficientului k pentru ambutisarea succesiva w din ------"aM . . .banda
- Numarul operatiei de ambutisare Prima operatie Urmatoarele operatii Coeficientul k* pentru grosimea relativa g/D100 >2 2-1 1,0-0,5 3-4 4-5 5-6 2-3 3,5-4,5 2,5-3,5

143

Pentru a stabili raza de racordare a poansonului se recomanda urmatoarele. La ambutisarea dintr-o singura operatie, raza de racordare a poansonului se ia egala cu raza piesei, conditia ca aceasta sa nu fie mai mica decat raza admisibila W*=(3-5)g I In caz contrar raza finala se obtine printr-o operatie de calibrare finala. La ambutisare in mai multe operati, cu elemente de apasare, raza de racordare a poansonului are valorile: -pentru prima operatie de ambutisare rp =kpg sau rp =(0.8-1,0)ra . unde 1^ este un coeficient dat in tabelui 10.37. Tabel 10.37. Valorile coeficientuli kB .
Coeficientul de ambutisare m=0,45-0,50 m=0,55-0r62 Coeficientul kgpentm grosimea relativa a semifabricatului 100g/D 3 4 2,52 5 3,5 1.5 7 5 1 8 6 0.5 11 8

-pentru operatiile intermediare de ambutisare rp i=0,5(di.,-dl )-g ' sau poansonul se executa cu muchia tesita la 45 si colturi rotunde. -pentru ultima operatie, raza ponsonului se ia egala cu raza piesei'. v .. : La ambutisarea succesiva din banda raza de racorclare a , r--poansonului se ia mai mare decat a placii active. rp =(1,2-1,5)h.

c. Calculul dimensiunilor elementelor active.


Dimensiunile zonei de lucru a elementelor active se calculeaza cu relatile: -pentru piese la care se prescrie dimensiunea exterioara

Da ~ (rfe+ A/)^*
dp = ( d e n + A j- 2 j) - Tp

-pentru piese la care se prescrie dimensiunea inferioara dmA s


dp = (djni+A j+ Jp)-T p Da = (din + A j+ T p + 2 jy Ta i

Tolerantele Ta si Tp prescrise alezajului placii active si poansonului sunt date in tabelui 10.38.

144

Tabel 10.38. Tolerantele Tt si Tp la executia placii active si poansonului


Grosimea semifabricatului g[mm] Tb 0,25 0,35 0,50 0,60 0,08 1,00 1,20 1,50 2,00 2,50 0.2 0,03 0,04 0,05 0,07 0i08. 0,09 0,11 Diametrul nominal al piesei ambutisate 10-50 Tp 0,01 0,02 0,03 0,035 0,04 0,05 0,06 0,07 50-200 T, 0,03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,09 0,01 0,12 0.15 , 0,18 Tp 0,015 0,02 0,03 0,04 0,05 0,09 0,07 0,08 0,10 .0,12 200-500 T. 0.03 0,04 0,05 0,06 0,08 0,10 0,12 0,14 0,17 0,20 Tp 0,015 0,025 0,035 0,04 0,06 0,07 0,08 0,09 0,12 0,14

0,13 . 0,085 0,15 0,10

145

10.2.Calculul si constructia elementelor de sustinere si reazem. 0.2.1.Placi de baza. Placile de baza sint de regula tipizate.si au dimensiunile corelate cu dimensiunile placilor active.Dimensiunile placilor netipizate depasesc cu 40-60mm pe cele ale placii active ,iar grosimea este de 1,1-1,5 ori mai mare decit cea a placii active,fiind de regula cuprinsa intre 20-60mm. Se supun unor veriflcari la incovoiere in ipotezele: a)se considers ca incarcarea se transmite integral asupra placii de baza(nu se ia in considerare participarea placii active la incarcare); b)forma si dimensiunile orificilui din placa de baza sint egale cu cele ale orificiului din placa activa.ln cazul orificiilor de forma complexa, calculul se face pentru conturul imaginar simplu ce inscrie orificiul real; c)se considers ca actiunea fortei se executa in centrul de presiune al conturului de taiere corisiderat; r " "e considers ca orificiul din placa de baza e dispus simetric fata de \. .liciul din masa presei. Verificarea la incovoiere se face in urmatoarele sectiuni caracteristice: -sectiunea A-A (fig. 10.20)

-sectiunea B-B;
erf ^ < R W~ A W m^

wM =

hfl(B -b)

Daca placa de baza (cu orificiul de diametru djse sprijina direct pe masa presei al carui orificiu circular are diametrul d2(fig.10.23 verificarea la incovoiere se face cu relatia:

>146

i = 7 5 ( ^ f lr> FT + , 3 3 ) S R m .

unde k este un coeficient ce caracterizeaza componenta staticaa reazemelor si edat in tabelul 10.39. ^ Tabel 10.39. Valoarea coeficientului k
Forma orificiulu

2ra/Hp, 3.5 4 4,5 5 5,5 6

i.

Rotunda 0.7 0,81 0,86 0,91 0,95

1,0

Patrata 0.4 0,45 0,55 0,62 0,66 0,75

Fig. 10.23. In cazul placilor de baza cu orificiu dreptunghiular sau circular (fig.10.24.) asezate pe placi distantiere, verificarea la incovoiere se face cu relatia: unde:

q ~ Y -fort3 specifics pe unitatea de lungime a conturului;


e -distanta dintre placile active; k -coeficient ce caracterizeaza componenta elastica a reazemelor (tabelul 10.40). Tabel 10.40. Valoarea coeficientului k ce caracterizeaza componenta elastica a reazemelor.
H
k
0

4 2,0-1,7

4,5 1,4

5 1,32

5,5 1,27

6 1,1

6,5 1,2-1,1

Fig.10.24. 147

In cazul placilor de baza cu mai multe orificii cu axe paralele asezate dupa o directie paralela cu directia placilor distantiere (fig. 10.25),relatia de verificare este: unde: f|+Fk -suma maxima a doua forte alaturate [N]; f -distanta dintre axele orificiilor T si "k"; e-distanta dintre placile distantiere; k-coeficient dat in tabelui 10.40; Hpj-grosimea placii de baza.

Fig.10.25 10.2.2.Placile de cap. Extensia placilor de cap este.de obicei,egala cu cea a placilor de baza.grosimea fiind cuprinsa intre 20-60mm. La fel ca si placile de baza pot fi prevazute sau nu cu orificii pentru bucsele de ghidere sau direct pentru coloane de ghidare. Datorita faptului ca se sprijina direct pe suprafata inferioara a berbecului presei,ele nu se verifica la incovoiere.ele verificindu-se numai la strivire.in cazul in care scula nu e prevazuta cu placa de presiune.cu relatia; unde: F-forta de deformare [N]; A0 -aria placii frontale a poansonului ce se sprijina pe placa superioara [mm2 ]; Rm s (r-rezistenta admisibila la strivire a materialului placii active (tabelui 10.41). 148

c
/ Tabel 10.41.Rezistenta admisibila la strivire Placi i^m U r din otel. Placi din fonta. 80...90

120...180

10.2.3.Placile de presiune. Se monteaza intre placa portpoanson si placa superioara si are rolul de a prelua presiunea exercitata de poanson asupra placii superioare. Au de regula aceeasi extensie ca si placa activa si grosimea de 3...8mm. Se realizeaza din oteluri dure (45...50 HRC) ca: OLC 45 STAS 880-80,55Cr11A STAS 786-80 , etc.

Y, ;
10.2.4.Piacile portpoanson.

: (,

Au rolul de a asigura montarea poansoanelor in suba msamblul superior conform schemei tehnologice. Extensia lor este de regula egala cu cea a placii active,iar grosimea este: H^O.B-O.ejH,, unde: Hp.-grosimea placii active. Se executa de regula din otel carbon si nu se supun calculelor de verificare. Impun conditii precise in ceea ce priveste perpendicularitatea orificiilor fata de suprafetele orizontale ale acestora.

10.2.5. Constructia elementelor de ghidare. Placile de ahidare.


Se utilizeaza de obicei in constructia stantelor simple,la prelucrarea pieselor de precizie relativ scazuta. Extensia placilor de ghidare este egala cu cea a placilor , active,grosimea placilor de ghidare fiind de 20-30mm,suficienta sa 1 exercite rolul de ghidare. Orificile din placa de ghidare au de obicei aceeasi forma cu ceea a sectiunii transversaie a poansonului.In cazul sectiunilor transversale complexe, ghidarea se face prin intermediul rasinilor epoxidice (denta149

cril)(fig.10.26).
Orificiul din placile de ghidare constituie cu poansonul un ajustaj H7/h6.

1 - placa de ghidare
2 - elem ent din dentacril

3 - poanson

Fig. 10.26.

Coloane si bucsi de ghidare.


Sistemul de ghidare cu coloane si bucsi de ghidare,intra in componenta sculelor de precizie. Din punct de vedere constructs coloanele de ghidare pot fi n ( le sau in trepte (fig. 10.27). Coloanele de ghidare in trepte se recomanda in cazurile in care placile de cap si de baza se prelucreaza in pachet,coloana avind diametrul de asamblu cu placa inferioara egal cu diametrul de asamblu al bucsei de ghidare cu placa superioara. Partea inferioara a coioanei de ghidare constituie un ajustaj presat H7/r6 cu orificiul din placa de baza si se asambleaza in placa de baza prin una din variantele (fig. 10.28).

Fig.10.27. a)asamblu prin ajustaj presat; b)asamblu prin surub sau stift filetat; c)asamblu cu inel elastic;' d)asambiu cu bucse din rasina simetrica.

Fig. 1028

150

Partea superioara a coloanei constituie cu orificiul bucsei de ghidare un ajustaj alunecator H7/h6.Ungerea se realizeaza prin placa superioara a coloanei si canalele de ungere practicate in bucsa de ghidare. Lungimea coloanelor si a bucselor de ghidare se stabileste in asa fel ca coloana sa nu paraseasca bucsa in cursul functionarii stantei.iar coloanele sa ramina cu 10-15mm sub nivelul suprafetei superioare a' placii de cap in pozitia inchisa a stantei. Coloanele de ghidare sint de obicei tipizate, in catalogul firmei ROMACOST-Timisoara .avind indicativul NT2-0.3,dimensiunile lor fiind prezentate in tabelul 12.20 Dimensiunile bucselor sint prezentate in tabelul 12.23 In mod frecvent. se folosesc blocuri de ghidare cu flanse prezentate in tabelul12.27.avind indicativul NT2-19. Pentru marirea duratei de functionare a sistemului de ghidare se folosesc blocuri de ghidare cu elemente de rostogolire(bile).Acestea reduc frecarea de circa 20 ori in comparatie cu frecarea de alunecare.uzura raminind neglijabila si dupa executarea a milioane de cicluri de functionare. Blocul de ghidare cu bile fixat prin fiansa, avind indicativul NT2-26 este prezentat in tabelul

151

"^ a | 10.3

Elemente de ghidare si orientare a semifabricatelor

10.3.1 Riglele de ghidare Interpuse, de obicei, intre placa activa si placa de ghidare, au rolul de a asigura ghidarea semifabricatului sub forma de banda, de-a lungul directiei de avans. Au dimensiunile in stransa corelatie cu dimensiunile placii active, si nu se supun unor calcule de verificare. In Tab 12.1.-12.27. se prezinta forma si dimensiunile riglelor de ghidare. De obicei grosimea riglelor este mica (circa (2-5)g), dar sunt - cazuri in care schema tehnologica impune ca semifabricatul sa se .deplaseze deasupra placii active, prin ridicarea acestuia cu ajutorul ridicatoarelor de banda (fig.102J) Distanta dintre riglele de ghidare se stabileste in functie de latimea benzii, de precizia latimii benzii si de jocul functi onal dintre semifabricat si rigla, cu relatiile: -banda cu apasare laterals %,;Bi = S + Ts+y -banda fara apasare laterals ' B i= B + 2 (T fl+7) unde: B- latimea benzii FIG.10.29 Tb - toleranta la latimea benzii j- jocul dintre semifabricat si riglele de ghidare (tab 10.42 )

Tabel 10. 42 Jocul dintre riglele de ghidare si semifabricat in cazul lipsei elementelor de apasare laterala Latimea Grosimea semifabricatului g [mm] benzii B [mm] 0,5-1 1-2 2-3 1 3-5 5-10 <50 0,50 0,75 1,00 1,00 1,50 50-100 0,75 0,80 1,00 1,20 1,50 100-150 1,00 1,001 1,20 1,40 2,00 150-200 1,00 1,20 1,40 1,60 2,00 200-300 1,20. 1,40 1,50 2,00 2,50

152

10-3.2 Elemente de apasare laterala


Incluse in una din riglele laterale, se utilizeaza pentru eliminarea erorilor de orientare in directia perpendiculars pe directia de avans. Ca si variante constructive de elemente de apasare laterale se prezinta cele din fia. 10.30 In tabelul 10.43 se prezinta datele constructive ale unuia din tipurile prezentate. ( FjgjQ 3o.c

FIG.. 10.30 TaJbe/.10j3____________


H 10 12 15 18 H, dimensiunea nominala 10 12 15 18 abaterile -0,040 -0,130 -0,050 -0,160

153

Din puno^de vedere constructiv, se intalnesc. Opritori ficsicu cap cilindrici. Se folosesc in cazul decuparii pieselor din semifabricate sub forma de fasii, la care avansul se face manual. Au forma prezentata in fig 10 ..3 1 ,ar dimensiunile date in tabel.10.44 D 6 8 10 12 15 20 30 40 d 3 4 6 8 10 13 h 3 3 4 H . 10' 15 18

22

Opritori ficsi cu partea frontala inclinata. Se folosesc la fel ca si cei anterior prezentati, avansul pasului facandu-se prin tragerea fasiei in sensul invers avansului pina ia contact cu opritorul dupa conturul rezultat prin decuparea piesei.Dimensiunile acestor opritori sunt prezentate in tabelul 1 0 4 4 Opritori f f e s / c u cap incovoiat,se folosesc in scopul maririi distantei dintre muchia activa si orificiul necesar opritorului.

154

Forma acestor opritori este prezentata in fig.io.32 iar dimensiunile in tab. 10.45 .Orientarea opritorului se face cu ajutorul stiftului 2.
d b 8 6 12 15 8 d 12 15 10 15 20 20 4 6 7 8 30 x 10 15 3 a 20 x 10 Opritor 1 H Ml h, Stifl2 d2 x I

Opritori mobiii cu arc eiicoidal sau arc lamela.se folosesc ia decuparea din semifabricat sub forma de fasii, avansul realizandu-se manual.Forma si dimensiunile acestora sunt prezentate in tabelui 10.46 . Tabel 10.46 Dimensiuni ale opritorului mobil actionat de sus prin arc. ______
d
6 8 10 1

I 30 35 40 45 50 56 57 64

V 3 4 5
6

14 18 24 28

13

Dimensiuni ole opritoniui mobil octionot de sus prin ore . gg. Schito montojelcr n sta n b

Tabe710-46 (continuare) Dimensiuni ale opritorului mobil actionat prin arc inferior.
Dimension* ole opntorului mobil octnnat pm arc n tenor
Schita montaiului in sranta

Pozitia 1 D, 3,5

20 10 25 13 Arc 8 x 1 x H 10 28 15 32 18 10 6,5 12 28 11 15 ,18 32 Arc 10 x 1,5 x 18 32 H 13 15 6,5 11 38 22 50 30 50 30 16 20 11 17 35 55 60 40 Arc 1 6 x 2 x H 35 60 20 24 40 65 11 17 45 70 Opritori initial!. Se folosesc pentru a evita pierderile de material de la capatul benzilor, atunci cand pasul are valori mari. Pentru asigurarea pasului/ opritorii se tin apasati astfel incat capatul lor depaseste marginea interioara a riglei de conducere. La eliberarea opritorului, el este scos din spatiul de lucru de catre un arc elicoidal. Forma si dimensiunile acestui opritor este punctat in tabelul 10.47

Pozitia 2 Arcuri Arc 5 x 0,5 x H

Figura 10*33

.156

Tab 10.47 Dimensiuni ale opritorului initial.


_ Af&1Q.1Z 15

inlre 2 b-7mm

h 6 g 11 14 18 23

hi 3 4 5 6 7 12

H 25 28 30 32 36 42

.10-34. Ridicatori de banda Se includ in placa activa.spre a ridica banda cu 0,2...0,5mm deasupra niveiului acesteia si a preveni astfel aparitia unor rezistente suplimentare la avansul acesteia, lucru de importanta indecf N la sisteme de avans automat al benzii. Solutia constructiva tipica se reda in fig.1034.
b an d a 2 - ridicdfor , 3 - p la c a

activa

\M ff-/

4 - p l a c a de baza 5 - a rc

6 - buson I f iletat

10.3.5.

Poansoane laterale de pas.

Asigura constants avansului benzii sau a fisiei in vederea realizarii pozitiei reciproce a contururiior prelucrate la posturi de lucru diferite,cu precizii necesare.Se recomanda in cazul in care pasul de avans nu depaseste 100 mm. Poansoanele-de pas se dispun pe partea laterala a schemei ytehnologice.fie la inceputul acesteia fie la inceputul si sfirsitul schemei / in cazul schemejor tehnologice lungi. v Realizarea pasului cu ajutorul poansoanelor laterale impune r modificarea constructiva a uneia dintre riglele de ghidare si eventual, implantarea unei pastile 1-pastila 2-poanson lateral ;gla de ghidare *-semifabricat fig. 10.35 Formele constructive ale poansoanelor laterale de pas si ale pastilelor precum si dimensiunile acestora se prezinta in tabelele10i48 si 70.49' Forma A Forma B Forma C

Fig.'pentru tab. 10.48 158

Tabel 10.U B .
a Nom Abat. b 3,5-6 0,3 6 0 -0,025 6-10 1 10-15 1 c e R 1 60 0,5 65 70 60 65 70 60 65 70 0,5 15-20 1.5 1.5 65 70 75 80 8 20-25 0,5 0 25-30 -0,030 65 70 75 1,5 1,5 80 65 70 75 80 70 30-35 75 80 85 10 35-40 0,8 2,5 2 70 75 80 85 70 40-50 75 80 85 14 85-100 0.8 50-60 Nom Abat 75 80 85 90 75 80 85 90 80 70-85 85 90 95 3.5 85 90 95

12

60-70

0
-0,035

100

159

Pastile pentru poansoane de pas

Tabel 10.49

Nom Abat _4

_6
15-20 17.6 11 + +' b 0,3b
8

JO J2 14 15 _4

20-25

_6 1.5 _8
JO
12

15 _4 Exemplu de notare a unei pastile de forma A avind a=10mm,b=30mm si h=6mm. Pastila A 10x30x6.1050-1030.

_6
25-30
_8

JO J2 Nom Abat _ 4 _ 3,5-6


_8_
10

J5

k
6

0.5

12

19,2 11,6 10

J0_

11
_4_ 16. 9.7 6-10
_ _

+ + b 0,3b

16

\2 _
J5_

U
_G _ _8_ JO J2_ J5_

0,3 b

12

_ 8_

10
12

J5

4 _ 6 _
10-15 _8_
10

U
_8_ J0_

1 2
15

1 2
10

160

10.36.

Cautatori

Se folosesc in cazul stantelor si matritelor cu actiune succesiva si au ca scop compunerea erorilor de pas in vederea compensarii erorilor de pas in vederea asigurarii unei precizii reciproce ridicate intre contururile prelucrate la posturile de lucru succesive. Din punct de vedere constructs se aseamana cu poansoanele, insa au lungimea mai mare si capul inferior are o forma conica sau parabolica (fig.tB6).Capul cautatorului la contactul cu semifabricatul il deplaseaza si il obliga sa-si corecteze pozitia afectata de eroarea de pas la conducere benzi.

Pentru asigurarea rolului functional trebuie ca, cautatorul sa patrunda in orificiucu un joc mic. In Tabel 1050:10.51 se prezinta for 'e constructive ale cautatorilor, valoarea jocului si dimensiunile acestora. Grosimea materialului g[mm] 2,5 2,5-5 5-10 Jocul j [mm] 0,08 0,10 0,12 Inaltimea k [mm] 2,5 4 5

Exemplu de notare a unui cautator de forma B cu diametru d=15 si l=34 Cautator B 15 x 34

Tabelui 10.50

161

162

Tabel 10.52. (continuare!


d d, L L, 64,5 60 66 68 74,5 70 76 78 <2,9 3 +0,010 +0,004 88,5 85 91 93 104,5 100 106 108 65 60 66,5 68,5 75 2,93,9 4 70 76,5 78,5 90 85 91,5 93,5 105 100 +0,013 +0,005 106,5 108,5 65,5 60 67 69 75,5 70 3,95,9 77 79 6 85 90,5 92 94 105,5 100 107 109 31,5 20 29,5 2,5 8,2 28 27 2,5 16 25 6,2 23,5 22,5 2 12 20,5 5 1,5 5,2 ' 19 e 1 1, D c D,

163

Tabel 10.52. (continuare)


d Nom I Abat. 66,5 60 68 70 5,9-7,9 70 8 85 76,5 78 80 91,5 923 95 106,5 100 40,016 40,006 60 108 110 675 69 7 1 77.5 7,9-9,'9 10 70 79 8 1 85 92,5 94 96 107.5 100 H /> ' 110,9 Itl 68,5 60 70 72 78,5 9,9-12 13 40,019 40,007 70 80 82 93 85 95 97 1085 1 10 1 12 44,5 6 425 30 41 43,5.' 5 415 13 ES1 13,2 40 37,5 25 35,5 10 2,5 10,2 34 L fcf e 1 1 D c . n

16

16,2

106

164

10.4.

Elemente pentru orientarea semifabricatelor individuale

In cazul semifabricatelor individuale, elementele de orientare pot fi fixe (fig.tota) sau reglabile ffigjm), functie de seria de fabricatie. Pentru semifabricate cu forme a caror orientare necesita prelucrarea a trei grade de libertate, se foiosesc variantele din fig. 1038 . Sunt si cazuri in care se folosesc elemente de orientare mobile, ca in fig. 10.39.

r Exemplu de element de onentore.focta) sou reglabJ (b) pentru semi fabricate indrviduale.

Elemente de- orientare a semifabncatetof ndwiduale care preiau trei grade de libertate __ _________

Elemente de orientare mobie pentru semitabricate indrviduale

hg. 10-3?

165

10.5.Eiemente elastice in constructia stantelor si matritelor. Au ca scop actionarea placilor de fixare, de desprindere.de extragere.a aruncatorului .opritoarelor mobile,a ridicatoarelor de banda,elementelor de apasare laterale.etc. La alegerea elementelor elastice trebuie avut in vedere: -elementele elastice se monteaza cu o pretensionare initiala i la care ele sa exercite o forta sporita cu 20-25% fata de cea ceruta de indeplinirea rolului avut. -sa permits realizarea in continuare a unei sageti suplimentare care sa depaseasca valoarea cursei de lucru, pe care ele le efectueaza in timpul functionary. Ca si elemente elastice se utilizeaza: -arcuri elicoidale de intindere si compresiune; -arcuri disc; -tampoane de cauciuc sau vulcolan. 10.51. Arcuri elicoidale. Arcurile elicoidale sint de obicei tipizate .In fig.104Q4QA1.se prezinta forma si elementele caracteristice ale arcurilor elicoidale.de compresiune si intindere,dimensiunile acestora fiind date in tabelui 10.53 si tabelui 10.54 Alegerea arcurilor elastice se face pe baza diagramelor caracteristice ale acestora prezentate in fig. 10. si fig 10. H0 -inaltimea arcului in stare libera; Hm ,Fn ,,fn ,-inaltimea,forta si sageata in stare montata; Hn ,Fn ,fn -inaltimea,forta si sageata maxima de lucru; Material OLC45A. Duritatea 45-55HRC. Notareiarc cu sarcina maxima de lucru de 40 daN,sageata maxima 32mm,diametrul extrem 30mm. Arc40x32x30. Fig.10.40 ' ' Notare:arc de tractiune cu forta maxima de lucru 5daN,la sageata maxima de 38 mm,cu diametrul exterior de 16mm. Arc de tractiune 5x38x16.

Fig. 10.41.

166

Tabel 10.5ZDimensiunile arcurilor elicoidale de compresie.

Simbo! 1,2x12,5x6 2x8x8 2x17x8 3x7,5x10 3x19,5x10 5x9x10 5x19x10 8x15x20 8x26x20 8x43x20 10x7,5x12 10x16,5x12 10x25,5x12 14x8x16 14x18x16 14x28x16 20x9,5x20 20x19x20 20x35x20 20x20x30 20x42x30 20x68x30 33x7,5x20 33x14x20 33x27x20 35x34x38 35x60x38 35x92x38 40x12,5x30 40x20,5x30 40x32x30 40x47x30 48x10,5x25 48x16,5x25 48x25x25 48x35x25

F 1,2 2 3 5 8 10 14

H0 22 15 30 15 35 20 40 30 50 80 20 40 60 20 40 60 25 45 80 40 80 125 25 45 80 70 120 180 40 60 90 130 40 60 90 120

H 9,5 7 13 7,5 15,5 g 11 21 15 24 37 12,5 23,5 34,5 12 22 32 15,5 26 45 20 38 57 17,5 31 53 36 60 88 27,5 39,5 58 83 29,5 43,5 65 85

D 12,5 6 8 8 17 7,5 10 19,5 9 10 19 15 26 20 43 7.5 16,5 12 25,5 8 18 ; 16 28 9,5 19 20 35 20 42 68 7,5 14 27 34 60 92 12,5 20,5 32 47 10,5 16,5 25 35 20 38

d 0,6 0,8 1 1,2 2 1,6 2 2,5

t 2,5 3,2 3,9 3.4 5,3 3,8 5 6

n 8,5 4,5 9 3,5 8,5 5,5 11 5 9 14,5 4,5 10 15 3,5 7,5 11,5 3,5 7 12,5 4,5 9,5 15,5 3,5 7 13,5 6 11,5 18 4,5 7 11 16,5 5 8 13 17,5

20

33 35

3 4

5,5 9,8

40

30

7,5

48

25

6,5

167

Tabel 10.53. .(continuare).

Simbol 50x37x50 50x58x50 50x89x50 50x120x50 70x14,5x35 70x22x35 70x33x35 70x49x35 85x34x55 85x52x55 85x81x55 85x115x55 105x12x38 105x17,5x38 105x26x38 105x40x38 115x37x65 115x56x65 115x85x65 115x123x65 148x41x75 148x65x75 148x94x75 148x137x75 155x14,5x45 155x21x45 155x33x45 155x66,5x45 195x18x52 195x28x52 195x40,5x52 195x53,5x52 275x15x55 275x24x55 275x33x55 275x47,5x55 340x17x60 340x28x60 340x44x60 340x61x60

H0

Hn

D 37 58 89 120 14,5 22 33 49 34 52 81 115 12 17,5 26 40 37 56 85 120 41 65 94 137 14,5 21 33 66,5 18 28 40,5 53,5 15 24 35 47,5 17 28 44 61

50

70

85

105

115

148

155

195

275

340

80 120 180 240 50 70 100 145 80 120 180 250 50 70 100 150 90 130 .190 270 100 150 210 300 60 80 120 185 70 100 140 180 70 100 140 185 80 120 180 240 I

43 62 91 120 35,5 48 67 96 46 68 99 135 38 52,5 74 110 53 74 105 147 59 85 116 163 45,5 59 87 118,5 52 72 99,5 126,5 55 76 105 137,5 63 92 136 179

50

14,7

35

8,6

55

16,3

38

9,4

65

19,5

75

22,5

45

11,9

52

12,8

55

14,5

60

10

15,8

5 7,5 .11,5 16 5 7 10,5 16 4,5 7 10,5 15 4 6 13,5 15 4 6 9 13,5 4 6 9 13 4 6 9 14,5 4,5 7 10 13 4 6 8,5 11,5 4 6,5 10 14

168

Tabel 1051 (continuare). Simbol 450x25x80 450x38x80 450x54x80 450x77x80 510x15x70 510x26x70 510x43x70 510x59x70 670x26,5x8 5 670x38x85 670x54x85 670x77x85 820x32x100 820x44x100 820x61x100 820x85x100 Fn H0 90 130 180 250 120 160 220 300 120 160 220 300 140 180 240 320 Hn. 65 92 126 173 93.5 122 166 223 93,5 122 166 223 108 136 179 235 fn 25 38 54 77 26,5 38 54 77 26,5 38 54 77 32 . 44 61 85 D d t n 3,5 5 7,5 11 4,5 6 9 12,5 4,5 6 9 12,5

450

80

12

21,2

510

85

12

18,5

670

85

14

22,4

(
100 16 26,3 7,5 11

820

Tabel 1Q.5ADimensiunile arcurilor elicoidale de intindere.

Simbol

H0

|
56 122 63 132 72 96 117 111 158 .30 76 27 68 27 38 45 32 46

d ; X

2x30x8 2x76x8 5x27x10 5x68x10 10x27x12 14x38x16 20x45x20 33x32x20 40x46x30

2 5 10 14 20 33 40

26 46 36 64 45 58 72 79 112

8 10 12 16 20 20 30

0,8 1.2 1,6 2,0 2,5 3,0 4,0

16 40 16 40 16 16 16 16 16

169

Diagrame c a racteristice pentru arcuri de com prim are


FIctaN) F IdoN) FldaN 1

8 1 2 1617
f(mm| FldqN]

0 1 3 57759H t315y 195 0 FldaN)

69 12 16 1 9

!|mm|

20 33 40 0 0 f|mm]

5
.

10 15

20 25 5 flmmlO FldaN J

v i r- 01 Q a< 5 tir

FldaN
y
i

FldoNl

20

tO

50

60 70

50

"92

^ F ldoN)_________________________

H
_

U 8 121b20 28 3*FldaN)

I I I I II I I I J I T > w y | I I I ! ftlffa 8 0 U8 1 2 162) 78 " I FldaN]

M ttS S S a

Diagram a

c a ra c te ris tic a pentru a rc u ri de c o m p re s iu n e

171

T7 (

Diagrame caracteristice pentru arcuri ? de compresiune

S ' r | )P ** V J

Diagrame: caracteristice pentru arcuri c ' ,de tractiune I \


(o\ 0 p \ t 3 m * S ' i lr

s|

k
\
C T
X

i t\
1 -

tr

1172

In figura 10.42 se prezinta modalitatea de centrare pentru arcurile elicoidale; a)prin degajare; b)prin bolturi de ghidare; c)prin surub special; d)prin surub si bucse speciale (la arcuri de diametru mare).

C W W ln m

'I $ [}|

w m

| -

Fig. 10.42 In situatiile in care nu pot fi alese arcuri normalizate.acestea se calculeaza cu relatiile:

nd2 * max 8 D T max ~


x

[daN], [mm],
. .

mtDfas
qq

Ho = ( n - 1 ,5 ) ( d + f max) unde:

[mm],

F^-forta maxima admisibila [daN]; d -diametrul sirmei [mm]; Dm-diametrul mediu al arcului [mm]; t -efortul admisibil la forfecare [daN/mm2 ], x=(50-60) daN/mm2 ; n -numarul de spire ale arcului; G -modulul de elasticitate transversal, G=(7,5-8)104 N/mm2; H0 -lungimea arcului in stare libera.

173

10.6.

SISTEME DE EVACUARE A MATERIALULUI 10.6.1 EXTRACTOARE

Datorita diversity prelucrarilor de presare la rece, se utilizeazS o gama larga de sisteme de extractie, dintre acestea, cele mai Intalnite fiind: Extractorul fix semiinchis (fig.1046.), utilizat in constructia stanteior de perforat orificii de dimensiuni mici aflate la marginea semifabricatelor individuale de dimensiuni mari. I Extractorul fix Tnchis (fig.1067.), utilizat in constructia sculelor de presare la rece ce folosesc drept semifabricate fisii sau benzi. Ele pot asigura deseori si rolul de pldci de ghidare. %f

FIG. 10.46. FIG. 1 0 .4 7 . Extractoarele fixe se recomanda la semifabricate cu g<0,5mm. Pentru semifabricate cu g>0,5mm se.folosesc extractoare mobile ca:_ Extractor mobil care din , punct de vedere constructs potficu arcuri elicoidale sau cu arcuri taler (fig.1Q .48.). Se recomanda la constructia sculelor de deformare piasticS cu coloane de ghidare. 1-Arc eiicoidal (respectiv taler), 2-Poanson. 3-Placa extractoare. 4-Semifabricat.

In figJO .W . se prezinta cazul unui sistem extractor dispus Tn partea inferioara a sculei. Se recomandd la stantele de dimensiuni mari.

In cazul In care se impune un gabarit redus al sculei de presare la rece, sistemul extractor recomandat este cel cu stifturi actionat cu arcuri elicoidale sau cu element din cauciuc (fig.10.50.), montat T n subansamblul inferior al sculei si introdus T n orificiul din masa presei. Extractor mobil cu cauciuc (fig.10.5t)-Se recomanda T n cazul stantelor cu actiune simultana, la perforarea mai multor orificii dispuse la distante mai mari, T n semifabricate individuate de dimensiuni relativ mari. Au ca dezavantaj principal limitarea curselor de lucru la valori relativ mici. FIG.1Q5I Extractor mobil ghidat (fig.1Q52.),se utilizeaza cu precadere T n cazul stantelor ce contin poansoane lungi si subtiri.existand pericolul ' aparitiei flambajului.In fig.1QS2. se prezinta un astfel de sistem de extractie aflat T n compunerea unei stante pentru perforat orificii T n flansa unei piese ambutisate. Pentru matritele de ambutisat piese fdrd flanse, ca si sisteme de extractie a piesei se folosesc cele prezentate T n fig.10.53.a si b, respectiv sisteme cu segmente circulare respectiv cu carlige.

hig-1Q 5Z ' Fig.10.53. In fig.lQ54se prezintS un extractor mobil folosit la matritele de ambutisat piese de dimensiuni mari. Actionarea in acest caz se face pneumatic.______

FIG. 10.54.

10.6.2. IMPINGATOARE Se folosesc pentru scoaterea piesei sau semifabricatului din placa activa.Pentru piese de dimensiuni mici, Impingatoarele pot fi cu eleme nte elastice ca cel din fig.10..55.

180

fn fig.10.57 se prezintS un sistem de extractie utilizat la decupare ioversa. Extractorul 1 este actionat la cursa de ridicare a subansamblului superior, de catre tija 2 care loveste treversa fixa a presei. fn fig.lO-Si se prezinta un impingator rigid cu parghie. La ridicarea berbecului, ansamblul de parghii 1 actioneazS prin elementul rigid 4 asupra piesei 2 conducand In final la extragerea piesei din placa activa.

Fig. 10.56. Fjg.10.57. In* cazul1matritelor pentru ambutisarea pieselor cu fiansa, se foloseste sistemul de impingator din fig. Sistemul este asemntor cu cel din fig. , cU deosebirea ca tijele 1 actioneaza asupra piesei In acest caz, spre deosebire de a I anterior (figt)58) unde tijele actioneaza semifabricatul.

1 - tija de actionare 2 - element elastic din cauciuc 3 - arc elicoidal 4 - semifabricat

Fig.t)S0.

181

10.7.Cepuri de prindere. Functie de scula de presare la rece la care se folosesc.cepurile de prindere pot fi: Cepuri cu filet,prezentate in fig. 10.59 respectiv tabelui 10.57. se folosesc .la sculele de presare la rece de precizie scazuta.Sint tipizate in catalogul firmei ROMACOST-SA Timisoara avind indicativul NT2- 01

Cepuri cu guler,prezentate in fig.10.60,respectiv tabelui 10.57 se 'izeaza In constructia scUlelor de precizie.Se moriteaza in placa superioara printr-un ajustaj cu stringere.Sint tipizate in catalogul firmei ROMACOST-SA Timisoara avind indicativul NT2-02
Tabel 10.57. Dimensiuni normalizate ale cepului cu filet [mm]. d . L IIIS R n d, > 1

d?

20 25 32 35 40 50 60 65

17 M 18x1,5 20 25 28 M 30x2 30 40 48 M 34x2,5 53

40 45 .50 50 60 70 80 100

14;18 14;18 18; 23 18;23;28 18;23;20 18;23;28 23;28;32 28;32 20 15 4 2,5 12 2,5

3,5

182

Tabel 10.58Dimensiunile normalizate ale cepului cu guler(umar)[mm].


d 20 25 32 35 40 50 60 65 D 30 35 42 45 50 60 70 85 *! 17 20 25 28 30 40 48 53 d1 22 27 34 37 42 52 62 67 L 40 45 50 50 60 70 80 10 13 13 17 17 17 22 27 27 17 17 22 22 22 27 31 31 I 22 22 27 27 27 31
.

I,

31 31 31
-

12

2,5

15 4 20

Cepuri cu flansa,prezentat in fig.10.61 respectiv tabelui 1059. se utilizeaza la scule de presare de dimensiuni mari. Asamblarea cepului cu placa superioara se face cu suruburi. Cepuri cu flajpsa si canal prezentat in fig.10 62 , respectiv tabelui 10.60se utilizeaza la stantele de indoit si ambutisat de pre cizie scazuta. Poansonul se fixeaza direct i in cep prin intermediul surubului de prindere.

Fig.10161. Cepuri oscilante,prezentate in fig.10.63 se utilizeaza la scule de presare de precizie ridicata.Au avantajul ca permit preluarea abaterilor de la perpendicularitate ale directiei de deplasare a berbecului fata de masa presei.

183

Se recomanda ca la montare.axa cepului sa treaca prin centrul de presiune al stantei sau matritei pentru a nu aparea momente de rasucire care sa duca la blocarea functionarii sculei. Tabel d 32 35 40 50 60 65 7.0.59 Dimensiunile normalizate ale cepului cu fiansa[mm]. L I R 1 ^ 1 d2 d4 d? 74 25 50 52 18 12 2,5 76 50 29 54 17,5 11 86 .30 60 62 1b 102 40 70 76 20 I 14 27 112 48 80 86 20 120 53 100 92

d7 M10

V
11

M12

13

Tabel 10.60. Dimensiunile normalizate ale cepului de canal[mm]. d L ' 1 R *2 d1 d? 32 25 25 70 50 36 12 ,14 35 28 40 80 30 60 40 15 16 4 50 90 40 70

a 20 24 27 33

b 35...65 40...65 45...75 55...85

184

Capitolul 11.

Normarea prelucrarilor prin presare la rece. 11.1. Normarea taierii pe ghilotina.


Norma de timp: A/t = + Tu unde: T-timpul de pregatire -incheiere (tabelul 11.1); N -Numarul de semifabricate (fisii sau semifabricate cu bucata); Tu-timpul unitar (tabelele 11.2 si 11.3).
,

Tabelul 10.1.Timpul de pregatire-incheiere la taierea pe ghilotina.


Continutul lucrarii Timpul pentru un lot in minute
8,0 4,0 Obtinerea comenzii Cunoasterea lucrului Cu niontarea limitatorului Instructajul maistrului Obtinerea materialului Fara montarea limitatorului Predarea lucrului

Tabel 11.2.Timpul unitar la taierea pe ghilotina.

Marimea tablej(mm) Numarul 600x1500 800x2000 1000x2000 1250x2500 1200x3000 semifabricatelor Numarul de curse duble pe minut ale cutitului (fisiilor) 14 20 30 50 75 14 20 30 5 debitate Timpul unitar pentru o debitare (min) 0,14 0,1 0,10 0,08 0,07 0,17 0,14 0,13 0,12 2 ,1 4 0,13 0,10. 0,08 0,07 0,06 .0,17 0,13 0,12 0,12 0,10 6 0,11 0,08 0,07 0,06 0,05 0,15 0,11 0,11 0,08 0,08 0,10 0,07 0,07 0,06 0,05 0,12 0,10 0,08 0,07 0,06 10 20 0,08 0,06 0,06 0j05 0,04 0,11 0,08 0,06 0,07 0,06 0,06 0,05 0,05 0,04 0,03 0,10 0,07 0,06 0,07 0,05 30
Observatii:Timpul unitar din tabelul 11.2 este prevazut pentru debitarea tablelor de otel cu grosimea de 2 mm si neferoase de 5 mm. In cazul debitarii a Itor grosimi de materiale.timpul obtinut din tabel se va inmulti cu coeficientul de corectie pentru grosime obtinut din tabelul 11.3.

Tabel 11.3.Coeficient de corectie T functie de grosimea semifabricatului.


Grosimea tablei din otel in mm Coeficientul 0,2 0,4 1 2 5 1 3 6 4 7 6 9 9 12 1.2 Grosimea tablei din metale neferoase[mm] 0,4

1,05 1,08 1,1

185

Tabel 11.14.Timpii ajutatori t^ pentru indepartarea deseurilorla lucrul din

semifabricate individuate.
Tipul stantei Inchisa Suprafata Modul scoaterii deseului semifabricatuiui de la Impingerea Scoaterea Scoaterea Impingerea Scoaterea care provine libera jos in si arunca- deseului si libera jos in si aruncadeseul in fea in lada asezarea spatele rea in lada spatele de deseuri presei. de deseuri lui in stiva presei Deschisa Timpul jn minute pentru o piesa stantata 0,01 0,05 0,10 0,25 0,0090 0,0063 0,01 .0,013 0,015 0,018 0,023 0,026 0,0135 0,019 - 0,024 0,034 0,0081 0,013 0,019 0,029 0,0115 0,017 0,023 . 0,033 0,0173 0,024 0,031 0,044

Scoaterea deseului si asezarea lui in stiva

Tabel 11.15. Timpii ajutatori t# pentru scoaterea pieselor din scula, la lucrul din semifabricate individuate.
Modul scoaterii piesei din stanta Suprafata Scoaterea si Scoaterea si Scoaterea si Scoaterea piesei indepartarea aruncarea in asezarea in si asezarea Felul scoaterii - (semifabripe prin lada stiva catuluijin impingere transporter mm pina la Timpul pentru o piesa 6 2 3 .4 5 i Scoaterea usoara cu 0,0117 0,020 0,0135 0,01 0,0072 mina (fara scule 0,022 0,05 0,0126 0,018 0,028 ajutatoare) 0,023 0,026 0,10 0,0162 0,030 0,030 0)036 0,032 0,25 Scoaterea dificiia 0,01 0,015 0,028 0,017 0,0112 (folosind scule ajuta 0,024 0,017 0,023 0,036 0,05' toare,clesti.pensete) 0,10 0,021 0,028 0,046 0,033 0,038 0,041 . 0,25 0,056 0,014 0,01 0,023 0,04 0,027 Scoaterea grea cu 0,056 0,044 0,05 0,025 0,036 pirghie prin ciocanire 0,033 0,046 0,10 0,06 0,052 etc. 0,25 0,06 0,064 0,072

Tabel 11.16. Timpii ajutatori t pentru scoaterea pieselor din scula,la lucru din fisii.
Modul de scoatere al piesei Cu mina Cu penseta Prin impingere Dimensiunea laturii mari a piesei(mm) 25 50 75 100 150 200 300 Timpul pentru o piesa in min 0,012 0,013 0,014 0,015 0,016 0,017 0,019 0,021 0,013 0,015 0,017 0,019 0,020 0,021 0,023 0,025 0,005 0,006 0,007 0,008 0,009 0,010 0,011 0,012 10

190

T abel 11.17.Timpii ajutatori tlT pentru ungerea suprafetei fisiei.

Latimea fisiei in mm pina la Nr* fetelor unse 1 Lungimea fisiei in mm pina la 500 700 1000 2000 500 700 1000 2000 50 0,025 0,027 0,030 0,039 0,037 0,040 0,045 0,058 75 100 150 200 300

Timpul in min pentru o fisie unsa 0,028 0,032 0,036 0,041 0,046 0,031 0,035 0,040 0,045 0,050 0,035 0,040 0,045 0,050 0,056 0,044 0,049 0,055 0,062 0,070 0,042 0,048 0,054 0,061 0,069 0,046 0,053 0,060 0,067 0,075 0,052 0,059 0,067 0,075 0,084 0,065 0,073 0,082 0,093 0,105

Tabel 11.18.Timpii ajutatorit,7pentru ungerea suprafetei semifabricatelor individuate.


Suprafata semifabricatului in m2 pina la 0,01 0,05 0,10 0,25 Timpul in minute pentru o piesa unsa 0,06 0,023 0,036 0,046 0,070 0,09 0,035 0,055

Nr.fetelor unse 1 2

Tabel 11.19.Timpii ajutatori tB l pentru rastumarea sau intoarcerea fisiei.


Tipul stantei Latimea fisiei pina la 500 50 75 100 150 200 300 0,012 0,013 0,014 0,015 0,016 0,017 700 0,013 0,014 0,015 0,016 0,017 0,018 deschisa cu opritor inchisa cu opritor sau deschisa fara opritor 500 700 1000 2000 0,018 0,019 0,020 0,022 0,024 0,027

Lungimea fisiei in mm 1000 2000 Timpul pentru o fisie n min 0,014 0,016 0,013 0,014 0,015 0,015 0,017 0,014 0,015 0,016 0,016 0,018 0,015 0,016 0,018 0,017 0,020 0,017 0,018 0,019 0,018 0,022 0,018 0,019 0,020 0,020 0,024 0,019 0,020 .0,022

191

Tabel 11.20. Timpii ajutatori grupati t^+t^+t^ pentru asezarea benzii pe derulator si introducerea in stanta.
Continutul lucrarii: 1.Luarea colacului si transportarea lui la dispozitiv pe o distanta de maximumlm. 2.Asezarea colacului in dispozitivul derulor. 3.Taierea sirmei care leaga colacul. 4.lntinderea capatului de banda si curatirea sa. 5.Introducerea benzii in stanta. 6.lndepartarea deseuri lor. Masa colacului in kg pina la Felul 8 20 25 50 100 150 manipularii Timpul in minute pentru un colac Manual cu 1 muncitor 2,6 2,8 3,1 Manual cu 2 muncitori 2.9 3.8 Cu mecanism de ridicare 4,6 4,3

Tabel 11.21. Timpii ajutatori t^+t^ pentru aducerea si asezarea in scuta a semifabricatelor individuale.
Continutul lucrarii: 1.Luarea semifabricatului cu bucata. 2.Aducerea lui pe stanta. 3.Asezarea semifabricatului in stanta. Modul de asezare al semifabricatului Dupa Suprafata conturul semifabri Dupa Pe exterior Cu dis Fara Felul asezarii catului in opritor stifturi al semi pozitiv ghidare m 2 pina la fabrica tului Timpul pentru o piesa in minyte Asezare usoara 0,01 0,029 0,023 0,031 0,024 0,036 (cu mina) 0,05 0,04 0,034 0,042 0,032 0,048 0,10 0,045 0,040 0,048 0,053 0,037 0,25 0,054 0,050 0,057 0,043 0,063 Asezare d'rficila 0,01 0,035 0,026 0,040 0,029 0,040 (cu scule ajutatoare) 0,05 0,047 0,037 0,050 0,036 0,051 0,10 0,051 0,042 0,055 0,040 0,058 0,25 0,062 0.053 0,064 0,049 0,068 Observatii.Timpul din tabelul 11.21 este prevazut pentru asezarea semifabricate lor cu bucata,din care se obtin piese cu profit simplu. La asezarea semifabricatelor din care se obtin piese cu configuratie compIicata, timpul obtinut din fisa se va inmulti cu coeficientul de corectie pentru asezarea complicataa,obtinut din tabelul 11.22.

192

Tabel 11.22. Coeficienti de corectie legati de felul conturului semifabricatului individual.


Contur complicat Piese indoite Piese care se aseaza numai pe o parte din contur, pe stifturi. 1.12 1.2 1.5

Capitolul.12
i In acest capital se prezinta catalogul cu elemente tipizate al firmei ROMACOST-SA din Timisoara. Catalogul cuprinde tipizarea ansamblujui scula precum si tipiza elementelor componente ale sculelor de deformare plastica la rece. Utilizarea catalog ului cu tipizate '.reduce' sensibil volumul de munca proiectantului, usurand sensibil munca acestuia.

193

TabeUl2 J. STANTA CU PLACA DE GHIDARE FORMA T (NT2-30J Com ponent cu nr. poz 6 1 7 10 2

11

b A
e

Cep Sumb Surub

shtt

6L

4
. *

Suub 3954 M *l

Nr S IA . S sau tabel 51U 5144 1599 Oft 2D M .L M-L dL

.3

63 f7 80
100

15 30 50 75 30 50 75
110

tz u
1
fc cO

in in

125 60
7 f 1 1

IQ
o

<K .

100

X
M

125 160
10 0

fO IO OS <o K? X co

35 60 95 135 60 95 135 165 80


12 0

s
0

97

125 160
200

S ' t N h

X i O ID

127

125 160
200

250 160 156


* ,

A
z

o o

200

IN f>4
o

V o

s ?
O

250
200

170
110

W
o

196

250' 315

160 225 225

245 315 Nr poz. Simbol stanta a b /N T . 2-30 3

s $ 2 z 1040 1290 1 2 0 0 c 5 b N
Sim b d r

o 55

SI

X (O

Component 1 Placa de cap R aco de presiune Placa portpoonson Placa de ghidare Riglo de ghidare Placa octva Placa de baza

Tabel

4
Tabeli i l l 3 JGHEAB DE COtCUCERE LA STANTA FORMA T (N T 2- 3Qf3||0L37) Sim bd 60*63 /NT 2-30/3 60-80/NT2-3CV3 60*100/NT2- 30/3 60 125/NT 2-30/3 60 160/NT 2-30/3 . 60 * 200/NT 2-30/3 60 * 250/NT 2-3(V3 6 0*200/NT2-100 60 * 250 M 2 -3 C y 3 60 315 /NT 2-30/3 80 60 V u 63 80
100

8
9
12

13

N T /2-28 12.7 ... N T /2-29 a*txh NT/2-30/ 1 o*b*h NT/2-302 * 1 2 .2 a*bh Nl/2-3Cy4 a*b NT/2-30^ a*b

ob a*b

NT/. 2-27

125 160
200

15

y i

nr
Bp6

250
200

1
25 3

250 315

o m JC

>

^
6

194

TobeluDZ2

PLACA' DE GHIDAREIN T 2 3Cyi} ACTIVAINT230/4) DE BAZA(NT2-3Q'3 SI GHDARflNr2-3QrPENTRU J STANTA FORMA T . . .

125

cep

s u ru b

su ru fc

p m

Snbot stanla a*

qxb/NT2-27
Piaca d e presiune o an so n a*b/NT2-29

P la c a activa

TabeU.5 JG H E A 3 D E

C O N D U C E R E L A S T A N T A

F O R M A L|KT2-31/3)(0L37)

ra lv

i.1

l goun { (6 ,4

_1

Tab el u 1125.

PLACA

DE GHIDARE (N T 2 -3 ^ 1 ). A C TIVE N T 2 -3 1 /4 ) ,DE DE GHiDARE ( N T 2 - 3 1 /2 ) PENTRU STANTA

B A Z A 1N T 2-31/5] FORMA L

$1 RiGLA 4 gauri d d*

-7 -4 & * ' I

Y 7 7 7 7 7 A
.n c ----------

er~~~
-< 5 / 3

r " ir T \ r \ .

^ rl

Y c * o o i 4 > (b

A Y

a v*

f/2 b

f/2 *

< . aaur

Sim bol a * b x h ^ T 2 -3 1 /1 n yauri pa rV r) . / / /U V 1 ifd * k r 1 M

( OL 501 V Sim bol a x b x h


nt / 2

-3 1 /2

[O LC 2 *4 5

2 gauri M 6 'llK

Bt
-T tT t-

r \n ( c h L P i

(p

ft,

Pii r A // v . / o o'
41 (N

J2Lj

i f/2 b

f /2
.

ii V 1j f i

h/MFKJ1 hi i LX1 ^ 1 1 IN DIU N 1 Q L 5 63 67 80 1u0 125 80 100 125 160 100 97 125 160 200 125
m s 200

1 rnM i i Nfc kip I L.UMU m T 49 e f 22 35 50 75 35 50 75 110 50 79 75 110 150 67 702 142 192
*

DIM ENSIUN I SPECIFIC! Pyh'tctarej Pactrvu P.de bazfc Rigla A h i _L. i 16 22 h


ii

de. ghidare I 123 140 160 185 . 16 .115 2 16 V;


8

n d

a m - 107

w T2.5 U5

>
p

*r JL

18

27.5

77

79

59

12

73

117

23 35

140 160 ' 185 220 160 185 220 1 260 185

6 e 5 J ( 15

137 i

425

. .. '4 : i

- 167 * 11 78 196

105 v

' 22047,5 250 . 310 220 ; 60 2 60: 3 310 j 260 18 !

250 160 156: 2 0 0 250 200 196 25 0 315 2 4 6 i 315

1 1 134

10 23 28 20 32

102 142 : 192 I 142

6 D

13

170

1 9 2 :12 26 32 23

236 15 37

70 75

330 395 395 23.5 8

25

257 14 11 u] 218 24 0 *2B 40 2 8 6

197

Tabelul12.8

STANTA

CU

COLOANE

IN

DIAGONALAINT2-13J

Nr. POZ. 2 7 A 1 1 12 16

Component Ptaca de cap Ptaca de diidare Place de baza Ploca de sp rin PIoca portpoanson Placa octiva

Simbot a b/NT 2-13/3 a b /N T 2-13/2 ab /NT2-13/1 ab/NT2-11 a b /N T 2 -0 9 a bh/NT2fc07

fobd 12.9 12.9 12.9 12,2. 2.24 1224

oin

Com ponente
1

cu nr

paz.
10 :

Cep

3 4 5 6 caLg- Bucsa Bu C9C


dare Utafi Nr. S T A S

9 Inel $uru! * i g sau tabe; '

!; * Suru b '

14 13 Qucse [fljoa ghid ghH

15

17 Inel sig.
1

W
22

. -26 80
10 0

.20

.23 1*58 o
X (N N

.22 2571

514S u e Vl L

'3 3
GO

20

21

125 160
10 0

70

125 160 125 160


200

80

x o C O i rs 181 t m. tC 1 V 9 s f Ji X X
N CO r*

16 18

16 18"

6
17

o # X
CO

-j vn X H SD . 2 0 SB 2 (M-

18
20

18
20

.
i

8 22 12 8

R
y
j

22
<o

22 * ln 2K77 10 0

" * i fM

250 160
200

to 130
1 (N

(S 1z
N < > X CD <N

o | r< K
Z

tn

.<N
*
X

o
t N

in *4 X
co

-e N VO

X >r
cn

24 0 1
CN r>

24

0
1

<N
112 C4 Z CO yt o <*> in in y o m

tZ

hZ

in O o -i mmmmm | CN N H H
Z Z

250
200

1 X. (U N

28

28

* o

30

30

25 p 315 250 315

160

<N N X O

38

200

CO X CO cn

38

o (N * to 2

38 40

16

X o in X Cs*

S3
X y 0 x5/

J X Q

40

40 42

40(211 4C K 37

40

42*L 42

199

TabeldU29

PLACA DE BAZAINT2-13/1) DE GHIDARE! NT2-13/2) PENTRU STANTA ' CU COLOANE IN DIAGONALA

SI

DE

CAP! NT2-G/3)

Simbol a b /N T 2 -1 3 /3

Tabelut12.9 (corrtinuare)
a 80
100

E & o c
22

X I tj
18 20

o u "O o

T J

h O

j C j? H k kc n A
15 50
20 12 12

A cep

20 16 18

125 160
10 0

70 80 60 80
10

26 32 38 110

4 20*1,5 5" 4

125 *> 25 9 140 37

36 i T 80 165 46 170 5 5 32 30 28 30 40 46 58 205


12

125 160 125 160


200

fi
i, 4

10 0

16

100

250 160 299 130 250


20 0

125 80 199 125


100

46 46 25 70 20

30*2

240 80 32 38 40

250 315 250 315

160

200

125 157.5 125 1575

C t J14 290 30

20 8 6

1 4

tn

4 1 35 40 42

Tabelui

.10

STANTA A ,A

CU

COLOANE

IN

SPATE ( NT2-14)

Nr. poz.
2

Component P la c a de cap P la c a de baza P la ca de S D r m n Placa portpoanson Placa activa

Simbol a*bHT2-14/ 2 a *b /N T 2 -u /l a * b /NT2-11 j b/NT2-08 ab/N T 2-07

label
12.11

5
8

9
12

12.24

Simbol stanta

O K b N ^ -li

201

jbelul12.B (continuore)

Component? cu nr. poz. 11 13 10 4 7 3 6 Bucsa Coloana Inel Jucsa x>loana Inel Cep ghidarei ghicbrei yguranta Surub Retire II ghidore H agixonta 1 N 26 23 STAS 20 _i H <0 o | C M hr> o C M
i

sou 21

label 51U L B M 8 11605

_ 23 o iv 4 |N 20 _i X C M 21

60 100 125 160 200 250 315

70 80 100 130 loU 200 200

o w ? C M ft* S w 6 C O V fM z J a) C M < M X o st 8

22

24 r> -------- 3 % i C M N 30 z

< M J <*

2ft 4p 3 fl

vf ^*4 0 o 2 'flO-iO n n MO-45 <5 Z n 1 6 MX>5> MO-57

<o w
'

1
o o _l X o -J

____
40

X 3 __

Tabelul .1 'PLACA CU

DE BAZAt NT2-.14/1 I SI CE CAP( NT2-14/2) PENTRU STANTA SPATE

COLOGNE IN

202

Tabelu!2.11 (con tn ua re)

n Aceo. h hc H k 9 90 20 22 10 16 13 4 20 1.5 24 9 32 30 100 36 32 60 % 4 2 130 30 100 36 S 6 60 160 130 55 160 45 12 25 30* 2 200 100 1 40 60 195 160 35 28 30 1 70 15 ft 45 125 250 80 55 700 t n 30 40 1 4 50 70 240 25 14 100 315 157.5 !0 a 80 100 125 b a1 b1 b? 70 80

d?

|fi C2 P (N o hj D ze 2 i7i D

to 7 N

CN r*

t/J V2 | fN fN 1 z 3 n X X O o

Ci

O < (N (N

X X X O o o c

o> c
a o & 8 S

P n f5

o
N

c Z
i/ i

8
C

O) Xi 8

O a
a*

o
8
8 c.

o >
o

s
O O

o a o 8 8 o o o o a o a. Q. 0 - E

Qt X)

o o o o E

O O o E

N <N o za

D ** fN ID

Tobeluh2.12 (conlinuare)
Componente 3 3ucsa Cep ghid. I
1

cu

nr. pea.
10 g Inel Surub sguranta

4 Cotoana ghid. | Nr

5 6 Bucsa Surub jhdscur STAS


.2 2

13 Bucsa g h id 1

14 15 17 Cabani Bucsa Inel ghdi

sau 2571

tabel .2 1

26 50
10 0

.23

.2 0

5144 n ^ *L D*Jj

.23 o C* X ^
<2

.2 0

2 2!

21

70 80
100

o < M h* r> 2 9 1 C M v z f3 N . o

125 IOU
200

130 ten IOU

250 315

i. uu

n i h* X (M cm O C C M " ID , 1 -* * CO t fM Z Ol 1 N 9 (O C O r (*)

J lO O ^ 24 24 ?5 n (/> o O a J {M X 30 r 2 o z z r> _l X o j C6 40 40

22

o C M u 28 z
1a Jo 1

IS
1

o CM ' X M i 2 !

22

26

.r 8<5 o f 12 rs tfY.it; IU>UJ


k

0x50

<3 cn C O 3

R IA J w ID - Z ____

Tabelui .13

PLACA DE BAZA ( N T 2 -15/11 DE PEN T RU 0.3x45 STANTA CU

GHIDARE f NT2-15/2) .SI AXIALE

CAP(NT2-150)

COLOANE

J 3^

Simbol

a x b /N T 2 -15/1 ( OL 50)

& i is 4 gauri MA X * i d s 03x45/

4. V J s

3 / s ' x \ 1 ---/32

Simbol axb/NT2-15/2 (O L 5 0 )

To be 112.13 (c o n tm u a re )

Simbol ax b/NT 2-15/3

' TabeH2.14

STANTA

ROTUNOA

CU

COLOANE

SPATE { NT2-16)

Simbol

stanta

D/NT2-16

205

1 D Oep

Componente cu r>r. poi 4 7 3 6 Bucsa Ooloana Inel Surub ghictore ghidare sigurant Nr. STAS sau tabel 2 1 5144 n M *l

Tabelul (.14 Ico n tm u a re )


Nr. poz.
2

Com ponent Placa de Ploca de P laca de cap baza spnn

Simbol D /N T 2 -1 6 /2 D /N T 2 -1 6 /1 D / N T 2 -1 2 D / N T 2 -1 0 D/ N T 2 -0 8

label u.15

26

.23

.20 22 24 28 38

5
6

80 f ; 22.70 100 hi A 24.70 < M **> r 2662 125 < .S7 160 180 o A 5C W S 7 >N 200 _ _ , . "T 225 z 10 52*87 250 N 275 O 60*00 J 315 65 130

-22_ b 8.35 24 28 > 38 40 , ' 12 8*40 i0 . . A - - 40 40 C jO 4. 63 65 52 10*50 63 65 16 10.60

9
10

P la c a portpoanson P la ce activa

1225

TabeM12.15 PLACA DE BAZAINT2 16/1) S DE CAPINT2 16/2) PENTRU STANTA 'ROTUNDA CU COLOANE IN SPATE h . A-A I a 0*2*^

\o .3 45
SimbolD/NT2-16/2 I0L50)

Tabel 1 2 .1 (c o n tin u a re )

Tabel 12.16 STANTA ROTUNDA

CU

COLOANE

A X IA L E ( N T 2 -1 7 J

Nr. poz.
2

Component e Placa de c ap P la c a de ghidare Placa de baza Placa de sp n jn Placa portpoanson R a c a activa

Simbol 3/NT2-17T3 D/NT2-17/2 D/NT2-17/1 D / NT2-12 D /N T 2 -1 0 ** D / N T 2 -0 6

label

7
8 11 12

12.17

12.25

16

Simbol
Componente
1

stanld
nr. poz.
10

D /N T 2 -1 7
13 14 15

cu

C ep

4 6 > 9 5 3 3ucsa Coloana Bucsa gh In e l ghri.| ghtbrei scurto Surub sigjranta Nr.' S T A S sau . c* 71.

17

Surub

Bucsa Coloana Bucsi gh Inel sg jra ria ^idareii jhidare i scurta

.D
OR 60
10 0

23

20

-2 2

2571

tab e l 5144 . . Ad oa n M .L

on iU

0 o_

. O l

2 2

160 160
200

'* O
tn n* N i

-0 3

125

X IN IN y tn Z IN

FJ T

! ^

22

O
IN

r 1 z H Z
IN

fN

i
28

o o fN i (N K 4 1 x
to
2

22

C u O XJD

<
24 ! to

225

250
275 315

CO z CN (O IN S o K o

o o i 17 1 A 6.40 " IN j y28 2 8.45 3 0 2


10.50

_J K <o n M 7 50. L

38 50

in r* X (O 2:

o V r i ^ 1-J t 2 X o 30 I C O 1
J

_I 1 24 H ^ r> M o

to

24

o h-

30

38
50

16

40

10x55 52

o *4 52 L

40 52

/n
52

Tobelull237

PLACA OE 3AZA I NT2-17/1 ).DG GHIDARE INT2-17/2 ) SI DE CAPINT2-17/: PENTRU STANTA ROTUNDA CU COLOANE AXIALE A-A

nfflun rfdj
echtdstante

Simbol D/NT2-17/3

>
Tabelul 12.16

STANTA_

CU

PATRU

COLOANe '

(NT 2 - 16.)

Nr. poz. C om ponent 2 6 6 12 13 17 Placa de cap Placa de (fudare Placa de baza Placa de sprijin Placa portpoansoi Placa activo

Simbol a*b/NT2-16/3 a*b/NT2-16/2 3Kb/NT2-1B/1 a ub/NT2-11 a b/NT2-09 a > b/NT2-07

f "l

Iz.id 12.19 12.'.9 1224 1224 1224

If
Simbol stanta ab/N T2'l8

160 250 315 355 400

500 200 400 500 400 500 630

Componente cu nr. poz. 4 3 5 7 9 tl 14 10 . Bucsa Col. Bucsj Inel S u ru b D b Cep ghidl ghidl gKscJ K . Bucsa s 3 D ghidii V) sig. (/I Nr STAS sou tcibe . 5144 in > .26 23 20 22 u> 23 2 1 n M * L Hrt, IN 2270 22*. 22 R 10*50 24*70 n 20 . N 30*82 2WB *L 28 jr 28 16 12 *5 0 40*77 38 3977 JW. 36 250 N . uo m 52*77 g 40 <04.n 4(Jc 12 *60 IN 1 5 0 24 D e ? r DM. . "50 ' * n o 38" 12 x50 IN 4077 K 3877" jw . i : 38 IN ' 16 (0772 40 2 1 l 40z z 42/77 ^ 315 z o to lO a 24 ts z CO N <o w X 50 50 400 32 w in in 12 *75 $ 1

18 .15 16 Bucsa Coioana Inel ghscurta ghid. II sig.

22

zu 24 30 40

2I

24M. . 24 *L 30 30*1 ' 40


r n m m a m m mI 52 L

40*1

42 o 42l s T 7 - c i *

40 hiH it42 * 42* L * r j f z


J

52

X c* tf)

52 -----------

209

Tobe!ull 2.22

BUCSA DE GHIDARE SCURTA( N T20S/a1

Tabelui .23 BUCSA DE GHQARE LIINGA (N T 2 06/A J

Tabelui 12.20 2

CCLOANA R l5 10

DE

GHOARE I NT 2

03)
a

S im b o l

D* L / -N T 2 - 0 3 ( O L C 15)

S im bol . 1&xL NT2-03

D(g6)

IV 14 16 16 20 20 20 22 22 25 25 28 26 30 30

L o o O o O o O O o in > t-. O CO N m -T m i 2 fN nj n*

0.017 18 L NT2-03 1fl-.006 -0.017 20*L NT2-03 70-0.00 7 -0.020 22xL NT2-03 ,,-0.007 -0.020 -0.007 2ixL NT2-03 24-0.020 28L NT2-CB 7fl-aoo7 -0.020 30L NT2-03 3n -0.007 "0.020 -(.-0.009 3&.L NT2-03 J8-0 025 i n -0009 j 40L NT2-03 40-O025 42L NT2-03 {,2 "0.009 -0 025 50L NT2-03 50-0009 -00 25 ! 52xL NT2-03 o-0.010 -0.029 i 63L NT2-03 -0.010 -Q029 65xL NT?.CC cc"O.0l0 -0.029

6 6 6 10 10 10 12 12 12 16 16 20 20 20

/ /

I 1

7 11 I E / / / /I ^ / i / /| // / 1 1 7 /7 / / / I 7/ / / E7 / I I / |/ / I 7/ / / / % j / p1 * / /7 //| ( // // / / / / / s/ / /
I >1 / / / / / i /
t

/ / i

O D.|r6) o o o il, * o in m -vf *0.034 15 *0.023 ^*0.034 18+0.023 Tfi+0041 *0.028 77+0.041 0.028 ,,0041 0.028 ,^0 .0 4 1 " +0.028 30*0.041 0.028 -.0.050 0 034 / (-,0.050 ^0.034 / 7*0.050 / *0.034 ( / / i cn*0.050 0.034 / / / / c 7+0,0 60 / / / / 1 / 3 . 0.041 / 03*0.060 / ^0,041 CC*0.060 - +0.041 E
d 13 15 17 19
21

> 1 40 40 50 .50

'

50 60S 60 60 60 60 70 70 75 75

Tabelui

.21

INEL DE SK3URANTA {N T 2 -0 4 J

Simbol 16/NT 2 -0 4 18/NT2-04 20/N T2.04 22/ NT2-04 24/ N T 2 -0 4 287NT2 - 04 30/ N T 2 -0 4 38/ NT2 -0 4 40/ N T 2 - 0 4 4 2 / N T 2 -0 4 50/ NT2 -04 52/ NT2 -04 63/ NT 2 -,04

Diametrul _ coloanei D 16 18
20 22

24 28 30 38 40 42 50 52 63 65

25 27 35 37 39 47 49 60 62

Sim bol D / N T 2 -C X I0 L C ASA )

6 5 / N T 2 -0 4

212

Tabelul1Z2i

PLACA ACT1VA( NT2-07 J.P0RTP0ANS0NINT2- C0). SI


d r e p t u n g h iu la r a

CE

SPRIJ1N( NT2-11J

w
Y Y

V A " X/ I M
naauri ed I

(y J L m

n qouri MA

S im boU oxbxh/N T 2-07 ' l 200 C 120)

r
j?
n d o u ri MA

2*45

i .O - & < I ^ r* 4 r u iiu in I i^ u u iilif 2 .a

(ftVS ( J
a

ffK /flv
/ ffj k i . ,,


ji

.... / | y ... f i a l
JO

R a 2 a u 80 1Q IJ 125 160 100 125 h V

Simbol ax b / NT2- 1 1 I0LC 45 } h D 1 K 2


t

Simbol a x b / NT2 - 09 I O L 5 0 )

a1

2 80

*1 1 1
18

h III

70

4 6 4 10 8 6 4 9 12

14 28

80 80 80 100 125

160 12? 160 100 200 250 160 200 130 250 200 250 160 315 250 200 315 250 315 355

4 6 18 10 80 4m
O O t

80 100 125 100 12 125 1S7.5 125 157,5 125 1575 1775 200 131 250 200 131 250

11

18 26

33

20

23 14 125 12 % 12 108 200 30 16 16 18 36 12 14 30

36

p|
25

250

4:00
500 400 500 400 500 630

157,5

30

106 400 133 1 65

200 250 1ft 315

36

213

tS4*

*D - 0.2

16/

u
ngouri MA echidistante Sim bol 0 / NT2-08 I "200 C 120) 8 0 -0 .2

2 A S

JSL
JL
n qaun MA echidistante

Tabelui 12.25 .
PLACA ACTIVA ( NT 2-

08 ). DE

.PORTPOANSON

| N T 2 - 10). $i

SPRIJIN I NT 2 - 12 ) ROTUNDA

D 80 100 125 160 180 20 0 225 25 0 27 5 315

n A J

60 80 105 UO 160 180 200 225 250 285

*1 h 1 h 18 14 18

8 9 c U

23 20 28

8 10

32
0*7

57

*}C Z J

c J

Tablul1226

C E R H AFERENTE

STANTELOR TIR2ATE I N T 2 01

SI

NT2 02

ttfD-0.12

4 qaun M 12 Sim bol D * l > N T 2 -0 1 ( O L 50)

echidistante

Simbol 0 / NT 2 - 0 2 I OL 50 )

214

Tabelul 12.26 I continuare)

X
CEP Simbol 32*18/NT 2 - 01 32*23/ NT2-01 4 0 *1 4 /N T 2 - 01 4 0 * 18/NT2 01 4 0 * 2 2 /NT2- 01 40 * 26/NT2 - 01 40 * 34/NT2- 01 C EP CU CU
1

F ILET 1 fg o J D 32 32 40 40 40 - 40 40 tfd 25 25 30 30 30 30 30 S

18 23 14 18
22

i M 20*1,5 M 20*15 M 30* 2 M 30 *2 M 30* 2 M 30* 2 M 30 * 2

24 32 32 32 32 32

26 34.

F L A N S A ( f ig b )
1

Simbol 40/ N T 2 -0 2 50/ NT 2 - 0 2 60/ NT 2 - 0 2 Tabelu 112.27

D 40 50 60 BLDC DE

1 10 2

d 30 40 48

d1

L 70 70 80 DE

OO - 04709 11J

62 76

86

j GHIDARE CU B IL E

G H IQ A REl NT 2 -19) S I BLOC F IX A T P R IN FLANSE

( N T 2 -2 6 J

d
22

D 1

2
-

111

h2

1
-

H . II
-

III
-

24 25 I* 28 30 32 40 42 50

86

46

tn */
-

20

55

50

e ft

DU
-

e ft

DU
-

/u 80 90
10 0

106

56

58
68

22

63

60 60 70 80 90

116 136

66

26 30

72 80

69

70 80

SO

84