Cuprins

Marimi fizice si unitati de masura 3

Ce este laserul? 4
Ce contine un laser? 4
Cum functioneaza un laser? 5
Care sunt caracterist
icile laserelor? 5
Care sunt cele mai mari si cele mai mici lasere? 8
Anex
a 9
Marimi fizice si unitati de masur
a
Nr.
crt.
Marime fizica
Unitate de
masura
Sis
temul International
de Unitati (SI)
Sistemul de
unitati CGS
1
Timpul
s (secunda)
[ t ]SI = 1 s
[ t ]CGS = 1 s
2
Distanta
m (metrul)
[ d ]SI = 1 m
[ d ] CGS = 1 cm
3
Intensitatea lumin
oasa
cd(candela)
[ E ]SI = 1 cd
[ E ] CGS = 1 cd
4
Cantitatea
de substanta
mol (molul)
[ v ]SI = 1 mol
[ v ] CGS = 1 mol
5
Masa
kg (kilogramul)
[ m ]SI = 1 kg
[ m ] CGS = 1 g
6
Intens
itatea curentului electric
A (amperul)
[ I ]SI = 1 A
[ I ] CGS = 1 A
7
Temperatura termodinamica
K (Kelvinul)
[ T ]SI = 1 K
[ T ] CG
S = 1 K
Ce este laserul?
Cuvntul LASER provine
din limba engleza, el fiind ancronimul pentru "Light Amplification by Stimulated
Emission of Radiation". Un laser este o sursa de lumina, dar total diferita fat
a de un bec normal. Primul laser a fost facut de Theodore H Maiman n 1960. El a m
ontat o bucata de rubin tratata special intr-un blit folosit pentru facut fotogr
afii. Cnd lampa blit-ului a fost aprinsa, o pulsatie intensa de lumina rosie a ie
sit de la capatul rubinului. Aceasta pulsatie a fost monocromatica si coerenta.
Diferenta dintre lumina emisa de un bec normal si un laser este ca si aceea dint
re zgomotul alb si un ton curat.
La inceput, laserul a fost considerat o "sol
utie" la multe "probleme". "Problemele" insa nu existau inca. Dar cu timpul, ele
au inceput sa apara, n numar tot mai mare. Nu ne-am putea imagina lumea de astaz
i fara lasere: folosite peste tot, de la CD playere la imprimante cu laser, fibr
e optice, comunicatii, taierea si sudura industriala, tratamente si operatii med
icale, holografie, spectacole luminoase (lasershows), cercetare n mai multe domen
ii, masurare "fara atingere", chiar si armament. Caracteristicile unice ale unui
laser - monocromaticitatea, coerenta si paralelismul razei - l fac potrivit pent
ru multe aplicatii.
Ce contine un laser?
Cu toate ca LASER sugereaza f
aptul ca laserul este un "amplificator" (dispozitiv pentru marirea puterii unui
semnal), majoritatea laserelor sunt de fapt niste oscilatoare (surse de lumina).
Cu toate acestea, lasere n adevaratul sens al cuvntului exista. Puterea unui lase
r poate varia de la mai putin de un mW la milioane de W. De asemenea, el poate l
ucra n impulsuri sau continuu. Dar toate laserele au cateva lucruri n comun:
1)
Un mediu laser. Acesta poate fi solid, lichid, gaz sau un material semiconducto
r care poate fi excitat la un nivel mai mare de energie. Trebuie sa fie posibila
excitarea majoritatii particulelor la un nivel mai ridicat de energie. Aceasta
se numeste inversie de populatie. Trebuie ca emisia stimulata sa declanseze o tr
anzitie pe un nivel inferior de energie.
2) Un mod de a energiza mediul lase
r. Acesta poate fi optic, chimic, electric. Laserele cu gaz folosesc descarcaril
e electrice, excitarea RF externa, bombardamentul cu electroni sau o reactie chi
mica. Dar descarcarea electrica este cea mai des folosita la laserele de putere
mica (HeNe). Exista si un laser chimic, numit Mid-Infra Red Advanced Chemical La
ser (MIRACL), care foloseste deuteriu si fluorina ca si reactanti. Mai este desc
ris ca si un "motor de racheta ntre oglinzi". De asemenea, mai exista unul care e
ste nca n stadiul de cercetare, montat pe un Boeing 747 modificat, numit AirForce'
s AirBorne Laser. Este un Chemical Oxygen Iodine Laser (COIL), care a fost const
ruit pentru doborrea rachetelor de croaziera cu raza medie de actiune, n faza de l
ansare. Laserele solide folosesc de obicei lampi cu descarcare cu xenon (ca si l
ampile de blit) pentru amorsare sau o matrice de lasere semiconductoare (diode).
Laserele semiconductoare de obicei sunt alimentate cu energie electrica, dar es
te posibila si cu bombardare cu electroni sau optica. Laserii lichizi sunt de ob
icei amorsati optic, iar cei cu raze X cu mici dispozitive nucleare. Cu toate ca
s-au facut teste (secrete) exista controverse n privinta functionarii lor. Exist
a si lasere cu electroni liberi (FEL - Free Electron Laser) care sunt alimentate
folosind acceleratoare de particule (de sute de milioane de dolari).
3) Un r
ezonator. De cele mai multe ori acesta este sub forma unei cavitati Fabry-Perot,

o pereche de oglinzi, cte una la fiecare capat al laserului. Acestea ajuta foton
ii sa treaca de mai multe ori prin mediul rezonator, marind sansele de a lovi si
alti electroni. De obicei, una din oglinzi este total reflectorizanta, iar ceal
alta este partial transparenta pentru a da voie razei laser sa treaca prin ea. E
le sunt ori perfect plane, ori putin concave. Dar sunt posibile si alte configur
atii. Unele lasere au oglinda numai la un capat (laserele cu azot) sau nici o og
linda (laserele cu raze X pentru ca este aproape imposibila reflectarea radiatie
i la aceasta lungime de unda). De asemenea, este posibila si prezenta altor elem
ente n rezonator, cum sunt prisme, modulatoare etc.
Cum funct
tioneaza un laser?
Functionarea unui laser este bazata pe inversia de populat
ie. De obicei, aproape toti atomii, ionii, moleculele al mediului laser sunt n ce
l mai scazut nivel de energie (Anexa fig. 1).
Pentru a produce emisia stimula
ta, energia care alimenteaza laserul trebuie sa fie destul de mare pentru a real
iza o inversie de populatie. Aceasta nseamna ca majoritatea particulelor din medi
ul laser trec pe un nivel energetic superior (Anexa fig. 2).
La un moment da
t, cteva din particulele excitate (atomi/ioni/molecule) vor trece pe un nivel ene
rgetic inferior. n acest proces, fiecare vor emite cate un foton ntr-o directie al
eatoare. Acest lucru se numeste "emisie spontana", dar fenomenul ca atare nu est
e foarte folositor. Este acelasi proces prin care se aprinde o lampa cu neon (An
exa fig. 3).
Cu toate acestea,
Einstein
a aratat ca daca unul din acest
i fotoni se ntampla sa se ciocneasca cu o particula excitata, aceasta va trece si
ea pe un nivel energetic inferior si va emite un foton cu niste proprietati foa
rte utile: noul foton va avea exact aceeasi lungime de unda, faza, directie si p
olarizare. Polarizarea nu este importanta pentru crearea unui laser, dar daca re
zonatorul favorizeaza o anumita polarizare (printr-un camp magnetic, printr-o fe
reastra la unghiul Brewster) atunci si raza laser va fi polarizata. Ne imaginam
mediul laser emitand spontan fotoni n toate directiile. Cei mai multi se vor pier
de iesind sub diferite unghiuri din rezonator. Cu toate acestea, unii vor avea o
traiectorie paralela cu directia rezonatorului. (Anexa fig. 3)
n acest caz vo
r ajunge pna la oglinzi, de unde vor fi reflectati n rezonator. De-a lungul rezona
torului acestia ntalnesc alte particule excitate, pe care le stimuleaza sa cedeze
fotoni.(Anexa fig. 4)
n acest mod, ceea ce a fost doar un foton este o "avala
nsa" de fotoni. Raza rezultanta este monocroma si coerenta, aproape paralela si
poate fi manipulata foarte usor, ceea ce cu lumina normala este imposibil. (Anex
a fig. 5)
Daca sursa de energie are destula putere si destule particule sunt
aduse pe nivelul superior de energie, actiunea laserului va continua la nesfrsit.
Acesta va fi un laser continuu. Daca energizarea nu poate fi mentinuta, rezulta
tul va fi un laser care lucreaza n impulsuri.
Care sunt caracteristicile l
aserelor?
1) Laserele semiconductoare. Acestea sunt alimentate de la o sursa
de curent continuu de putere mica. De obicei n aceeasi capsula este inclusa si o
fotodioda care, prin reactie negativa, este folosita la stabilizarea puterii. Lu
ngimile de unda sunt de la 635nm (rosu catre portocaliu) la 670nm (rosu intens)
si ajung chiar n IR (780n, 800nm, 900nm, 1550nm), pana la ctiva um. Lasere UV, vio
let si albastru exista, dar sunt foarte scumpe. Lasere verzi semiconductoare au
fost construite n laboratoare dar functioneaza doar la temperaturi atinse cu ajut
orul azotului lichid si au durata de viata foarte redusa (~100h). Calitatea raze
i este buna, depinznd de conceptie. Raza este eliptica si astigmatica, avnd nevoie
de instrumente optice auxiliare pentru a o focaliza. Puterea de iesire este de
la 0.1mW pna la 100W. Puteri mai mari se pot realiza cu o matrice de lasere, iar
acestea pot depasi 10.000W. Sunt folosite n CD playere, LaserDisc, MiniDisc, alte
sisteme de stocare optica, imprimante cu ...