Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi

Facultatea de Constructii de Masini si Management Industrial Iasi

STANTA

Indrumator: Conf.Dr.Ing. Negoiescu Florin

Student:

Grupa: 4301 A

2013

TEMA PROIECTULUI
Conceperea procesului tehnologic si proiectarea stantei pentru executarea reperului reperului conform desenului de executie in conditiile productiei de serie mare sau masa (1 milion piese pe an). Bazele teoretice privend operatiile de decupare perforare; Solutii tehnologice date in literatura pentru realizarea piesei. ANALIZA DATELOR INITIALE: 1.1 Analiza materialului din care se vor extrage date referitoare la: Forme si dimensiunile de livrare. Materiale: CuZn37 STAS 289-88

r = 340 [N/mm2] [N/mm2] ac = 50 [N/mm2] [N/mm2] E = 105 [N/mm2]

c = 100 [N/mm2] ai = 50 [N/mm2] G = 3.5 . 104 [N/mm2]

at = 50 c = 90

- Grosimea semifabricatului este de g =0.5 mm

1.2 Analiza desenului de executie Abateri limita pentru dimensiuni fara limita de toleranta ale pieselor obtinute prin taiere, indoire sau ambutisare conform STAS 11111 88. Prin piese plate, in prezentul standard, se inteleg piese obtinute din produse plate laminate,prin operatii de taiere ( perforare, decupare, retezare). In Tabel sunt date abaterile limita pentru dimensiunile liniare ale pieselor plate, cu exceptia razelor de racordare in functie de grosimea nominala a produsului plat laminat utilizat.

Grosimea semifabricatului Dimensiunea nominala [mm] Clasa de precizie de la 0,1pana la 1 0,1 0,2 0,4 0,15 0,3 0,6 0,2 0,4 0,8 0,25 0,5 1 1-3 3-6 Abateri limita 0,2 0,4 0.8 0,25 0,5 1 0,3 0,6 1,2 0,4 0,8 1,5 6-10 peste 10

de la 1 pana la 6 peste 6 pana la 10 peste 10 pana la 25 peste 25 pana la 63

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

0,15 0,3 0,5 0,2 0,4 0,8 0,25 0,5 1 0,3 0,6 1,2

0,3 0,5 1 0,3 0,6 1,2 0,4 0,8 1,5 0,5 1 2

0,4 0,6 1,2 0,4 0,8 1,5 0,6 1 2 1,2 1,2 2,4

STUDIUL TEHNOLOGICITATII PIESEI 2. TEHNOLOGIA CONDITIILOR TEHNICE IMPUSE 2.1 Stabilirea procedeelor prin care se obtin piesa; Perforare : Decupare : 2.2 Stabilirea dimensiunilor minime ale orificilor perforate; Dimensiune a minima a orificiului [mm] Materialul piesei Otel Inoxidabil Dur Moal e Aliaje Alama de , Textolit alumini Cupru u si zinc 0.8g 0.7g 0.5g 0.7g 0.5g 0.4g 0.6g 0.5g 0.4g

Forma orificiului

Circulara Diametrul, d 0.8g 1.2g 1.0g Patrata Latura , a 1.0g 1.1g 0.9g Dreptunghiula Latura mica, 1.0g 0.9g 0.7g ra b Ovala Latimea , b 1.0g 1.0g 0.9g 0.7g 0.6g 0.5g Obs: In cazul in care poansonul se ghideaza pe intreaga lungime, se pot obtine si orificii cu dimensiunea d > (0.3 0.55)g 2.3 Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate; Grosimea materialului [mm] Dimensiunile orificiului [mm] Pana la 10 Peste 10 pana la 50 Peste 50 pana la 100

Peste 0.2 Pana la 1.0 Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata

2.4 Precizia pieselor decupate; Grosimea materialului [mm] Pana la 1.0 Dimensiunile orificiului [mm] Pana la 50 Peste 50 pana la Peste 150 pana la 150 300

Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata. 2.5 Precizia distantei intre marginea orificiului si conturul piesei; Grosimea materialului [mm] Pana la 1.0 Dimensiunile orificiului [mm] Pana la 50 Peste 50 pana la Peste 150 pana la 150 300

Valoarea trecuta la numarator se refera la piesele obtinute pe stante de precizie obisnuita, iar cele de la numitor, la stante de precizie ridicata. 2.6 Distanta minima intre muchiile active ale orificilor placilor placilor de taiere;

g[mm] a[mm]

0.4 1.4

0.6 1.8

0.8 2.3

1.0 2.7

1.2 3.2

1.4 3.6

1.6 4.0

1.8 4.4

2.7 Raze minima de racordare la contururilor unghiulare;

Material Otel, alama, aluminiu

Decupare 0.3g 0.5g

Perforare 0.4g 0.7g

3. CALCULE TEHNOLOGICE 3.1 Analiza croirii semifabricatului Deoarece pieselor ce rezulta in urma procesului de prelucrare li se cere o precizie ridicata, decuparea lor trebuie sa respecte cateva conditii: Decuparea se face cu puntite laterale si intermediare Marimea campului de toleranta la latimea benzii sau fasiei de table Executarea decuparii si perforarii cu apasare laterala pentru evitarea deformarii materialului ce urmeaza a fi prelucrat. Problema economisirii metalelor reprezinta o chestiune deosebit de importanta, a carei rezolvare depinde de o serie de factori de natura constructiva, tehnologica si organizatorica. Unul din principalele moduri de economisire a metalelor in industria constructoare de masini este croirea judicioasa a semifabricatelor utilizate la operatiile de deformare plastica la rece. Prin croire se intelege amplasarea pe semifabricat a produselor cu forme tehnologice determinate, im vederea separarii lor, astfel incat sa rezulte o cantitate minima de deseuri.

Printr-o croire judicioasa se urmareste reducerea la minim a deseurilor, precum si posibilitatea utilizarii acestora cit mai complet, ca semifabricate de dimensiuni mici. Pentru determinarea croirii celei mai avantajoase se intocmesc trei variante de croire pentru piesa produsa.

VARIANTA 1

VARIANTA 2

VARIANTA 3

3.2 Stabilirea marimii puntitelor - puntita intermediara - puntita lateral k1 = 1.2 pentru bronz laminat si alama. k2 = 1.0 pentru banda care trece prin stanta o singura data. k3 = 0.8 pentru stante cu inaintare si ghidare precisa a benzi. a1 = 1.3 [mm] b1 = 1.3 [mm] Folosesc cutite cu pas atunci: c = 1.5 [mm] [mm] adopam b=1.5 [mm] [mm] adopam b=1.5 [mm]

3.3 Determinarea latimii benzilor Stabilirea corecta a latimii benzii contribuie, in mare masura la folosirea eficienta a materialului, la obtinerea unor piese in concordanta cu desenul de executie. Schema de croire este cu deseuri , cu un cutit de pas, iar schita croirii fara apasare laterala este:

Croiala 1 Fara apasare: B=36.7

D dimensiunea transversala pe latimea bezii c - puntinta pentru cutitul de pas a puntita laterala; ai abaterea inferioara la latime a benzii; j jocul dintre banda si riglele de conducere; Fara apasare laterala:

Croiala 2

Croiala 3

B=54.7

B= 68.2

Varianta 1:

D = 30

a = 1.5

c = 1.5

j=1

ai=0.6

Varianta 2 :

D = 48

a = 1.5

c = 1.5

j=1

ai=0.6

Varianta 3:

D = 61.5

a = 1.5

c = 1.5

j=1

ai=0.6

Alegerea din STAS a latimii benzii (STAS 290) Varianta 1 : B1 = 40 [mm] Varianta 2: B2 = 55 [mm] Varianta 3 : B3 = 70 [mm]

3.4 Determinarea pasului de stantare

Pasul

Croiala 1 49.5

Croiala 2 31.5 P = l+a

Croiala 3 49.5

l lungimea piesei in lungul benzi a puntita intermediara Varianta 1 : 1 = 48 + 1.5 = 49.5 [mm] Varianta 2 : 2 = 30 + 1.5 = 31.5 [mm] Varianta 3 : 3 = 48 + 1.5 = 49.5 [mm]

10

3.5 Calculul coeficientului de utilizare a materialului pentru cele trei variante

A aria piesei fara orificii L lungimea benzii B latimea benzii Varianta 1:

A=

[2]

P = 49.5 [mm] 1=40 []

Varianta 2:

A=

[2]

P = 31.5 [mm] f 2=50 []

Varianta 3:

A=

[2]

P = 49.5 [mm] 3=70 []

11

3.6 Adoptarea variatei cu coeficient de utilizare a materialului maxim

Numar schema de croire 1 2 3

Coeficient de utilizare a materialului 72.72% 91.42% 83.11%

Ierahizarea schemelor III I II

3.7 Proiectarea schemei tehnologice

12

3.8 Eecutarea fisei tehologice

Denumirea piesei Material Denumire

Piesa stantata Banda CuZn37

Desen piesa

Grosime

0.5 [mm]

Caracteristici

HB=70

Nr. op. 1.

Denumire operatie

Schita operatiei

S.D.V.

Stanta pentru Perforare si decupare perforat si decupat

2.

Decupare pe contur

Stanta pentru decupat

13

4. CALCULUL FORTELOR TEHOLOGICE A LUCRULUI MECANIC SI A PUTERII DE STANTARE

4.1 Calculul fortei de taiere a cutitului de pas

p + 2c = 31.5 2 1.5 = 34.5 = 0.7 = 34.5

4.2 Calculul fortelor de decupare perforare

4.3 Calculul fortei de impingere prin placa active

n = 10 piese

14

4.4 Calculul fortelor de scoatere de pe poanson

4.5 Calculul fortei totale

4.6 Calculul lucrului mecanic si al puterii la decupare

15

4.7 Determinarea centrului de presiune a stantei

16

17

PROIECTAREA ECHIPAMENTULUI DE DEFORMARE

5. ADOPTAREA DIMENSIUNILOR ELEMENTELOR COMPONENTE ALE STANTELOR 5.1 Alegerea materialului din care se confectioneaza elementele component Poansoane i plci de tiere -OSC 10 TT(clire+revenire la 58-60 HRC) Plci ghidare -OLC 45 Coloane si buce de ghidare -OLC15 Rigle de ghidare -OLC45 Poansoane laterale de pas -OLC 45 TT(Clire+revenire la 50-55 HRC) Placa de desprindere -OL42 Plac de baz -OL 45 Plac port-poanson -OL 45 Placa superioara -OL42 uruburi -OLC 45 tifturi de poziie -OLC45 Arcuri de compresie -Rul12(d<3mm); Arc6 (d>3mm)

5.2 Adoptarea dimensiunelor placii active

18

5.3 Adoptarea dimensiunilor placii active a. Grosimea placii active

b. Distanta minima dintre margina placii si muchia active

c. Lungimea placii active

npas - numarul de pasi; hpas - marimea pasului.

d. Latimea minima a placii active

e. Diametrul gaurilor de fixare cu suruburi si stifturi ( )

[mm]

19

f. Distanta minima intre gaurile de stift si de surub

g. Distanta minima dintre marginile placii si gaurile de fixare cu suruburi

5.4 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere a. Lungimea poansoanelor

Recomandari:

5.5 Verificarea la incovoiere a placii active:

] [ ]

20

5.6 Verificarea poansoanelor:

Verificarea la compresiune :

= 180 [N/

aria sectiunii tranzvesale minime a poansonului

[ [ La flambaj

] ]

lf lungimea de flambaj; imin raza minima de inertie a poansonului.

21

 Imin- momentul de inertie minim al sectiunii tranzversale minime a poansonului.

] [ ] [ ]

Verificarea la strivire folosim placa de presiune ,deci nu mai este nevoie sa facem verificarea.

22

5.7 Calculul dimensiunelor partilor de lucru a elementelor active la decupare perforare. A. Stabilirea jocului minim intre matrita si poanson - Pentru decupare

- Pentru perforarea

B. Stabilirea dimensiunelor elementelor active La decupare: - Dimensiunile placii active sunt:

- Dimensiunile poansoanelor sunt:

La perforare: - Dimensiunile poansoanelor:

- Dimensiunile placi active sunt:

23

Pentru orificiul

(perforare):

- Dimensiunile poansoanelor:

- Dimensiunile placi active sunt:

5.8 Adoptarea dimensiunelor geometrice ale elementelor de sustinere si reazam a. Placa de baza - Lungimea placii de baza

- Latimea placii de baza - Inaltimea placii de baza

b. Placa superioara (de cap) - Inaltimea placii

- Lungimea placii

c. Placa port poanson (dimensiuni identice cu ale placii active) - Inaltimea placii
24

- Lungimea placii

- Latimea placii

5.4 Elemente de ghidare a. Placa de ghidare (pentru deplasarea precisa poanson placa ) - Inaltimea placii

- Lungimea placii

- Latimea placii

5.5 Elemente pentru conducerea si pozitionarea semifabricatului in interiorul stantei a. Rigle de ghidare (sau rigle de conducere) - Lungimea riglelor poate fi egala cu cea a placii active sau mai mare dar se recomanda sa nu depaseasca lungimea placii de baza.

- Lungimea de conducere a riglei - Latimea riglelor este in functie de diametrul surubului de strangere a pachetului

- Grosimea riglelor
25

- Distant intre riglele de ghidare

26

7. ALEGEREA UTILAJULUI DE PRESARE 7.1 Alegerea si verificarea presei

Notatii

Date principale

U.M

Tipul presei Cuplaj cu pana rotativa PAI 40

F C n M H R A1xB1 dxl AxB H2

Forta de presare Cursa culisorului Numarul de curse ale culisolului Lungimea de reglare a bielei Distanta utila maxima a presi dupa inchidere Distanta dintre axa culisolului si coloana presei Dimensiunile mesei presei Locasul pentru cep Dimensiunile placii de asezare a matriteii Distanta utila minima a presei dupa inchidere

KN mm min-1 mm mm mm mm mm mm mm

400 10 120 110 63 280 220 360x450 40x90 225x260 217

27

7.2 NORME SPECIFICE DE PROTECTIA A MUNCII

Pentru a elimina brodibilitatile de producere a accidentelor la presare la rece este necesar ca inca de la proietare sa se respecte o serie de norme de ptrotectie a muncii: - se vor aviza numai acele tehnologii care nu prezinta pericol de accidente prin aplicarea lor. - stantele si matritele deschise vor fi proiectate cu sistem de protectie care sa impiedice posibilitatea accidentarii muncitorilor. - se vor prefera stante inchise, fara posibilitatea introducerii mainii in zona de actiune a elementelor mobile. - stantele trebuie sa fie prevazute cu diferite sisteme de siguranta, in functie de felul lucrarilor - toate opritoarele mobile, ce trebuie actionate manual la inceputul sau in timpul lucrului, vor fi astfel amplasate incat sa nu necesite introducerea mainii in zona elementelor mobile sau o pozitie incomoda de actionare. - toate muchile elementelor componente se vor torunji sau tesi daca aceasta este posibila si din punct de vedere tehnologic. La intretinerea si exploatoarea stantelor se vor respecta o serie de reguli: - incaperea in care se afla stantele va fi prevazuta cu o instalatie de ridicare si o scara ce se manipuleaza usor, care va fi asigurata contra rasturnarii. - stantele si matritele vor fi depozitate in rafturi care vor avea rezistenta corespunzatoare. - stantele se vor controla periodic. - inainte de montaj stantele vor fi verificate de catre maistru de atelier. - fiecare presa de lucru va fi prevazuta cu dispozitive de siguranta eficace care nu va permite repetarea intamplatoare a cursei de lucru.

28

8. CALCULE TEHNICO ECONOMICE

8.1 Normarea tehnica a lucrarilor

Norma de timp pentru stantare si matritare la rece se determina cu relatia:

In care: Tpi este timpul de pregatire- incheiere; no numarul de piese din lot; Top timpul operativ; Tdl timpul de deservire a locului de munca; Tir timpul de intreruperi reglementare Suma Top, Tdl si Tir se mai intalneste si sub denumirea de timp unitar si se noteaza cu Tu
1.Pregatirea si predarea lucrarii Continutul lucrarilor: primirea comenzii, studierea lucrarii, primirea instructiunilor, primirea materialului si asezarea la locul de munca, predarea lucrarii.

Timpul pe lot 8 min

2.Asezarea si scoarterea stantelor si matritelor Continutul lucrarilor: primirea stantei de la magazie, scoaterea statei de la operatia anterioara, asezarea stantei noi, reglarea presei, executarea unei piese de proba si controlarea acesteia, predarea stantei scoase la magazie.

Dimensiunile stantei

Tipul presei

Denumirea stantei

Forta nominala a presei 30 80 tone

250x250

Cu actionare simpla

De decupat si perforat

Timpul pe lot in min 14

3.Introducerea si scoaterea unei placi suplimentare sub placa de baza a stantei

29

In care: tb - timpul de baza; ta - timpul ajutator; p procentul stabilit pentru timpul de deservire a locului de munca si pentru timpul de intreruperi reglementate. Valorile timpilor Top,Tdl,Tir, se adopta functie de forta nominala a presei. Tpi = 28 [min] Tu = 12,12 [min] Norma de productie Np pentru un schimb de 8 ore se determina cu relatia: Tu= 0,202 [ore]

8.2 Calculul costului unei piese stantate la rece

Unde: Cmat = costul materialului necesar confectionarii unei piese [lei/buc] Cman = costul manoperei necesare confeftionarii unei piese [lei /buc] Cr = costul regiei totale (pe sectie si pe uzina) pentru o piesa [lei/buc] Cap = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc] Cas = amortizarea stantei sau matritei ce revine unei piese [lei/buc]

Unde: f aria piesei plane , din care se scad orificiile [mm2]

30

g grosimea materialului [mm] greutatea specifica a materialului [daN/dm2] Kf coeficientul de folosire a materialului [%] P costul unitar al materialului [lei/kg] f [mm2] 1440 [daN/dm2] 8.5

g [mm] 1

Kf [%] 91.42

P[lei/kg] Cmat [lei/buc] 96.95 1.29

Unde: Sp retributia medie orara a presatorului Sr retributia medie orara a reglorului Tu timpul unitar Tpi timpul de pregatire inchidere n0 numarul de piese din lot Sp [lei/ora] 8.80 Sr [lei/ora] 10.10 Tu [min] 12.12 Tpi [min] 14 n0 35 Cman [lei/buc] 1.84

Unde: - costul manoperei R regia total R[%] 350 1.84 [lei/buc] r [lei/buc] 6.44

31

Unde: Vp valoarea initiala a presei n programul anual de fabricatie Ap - norma de amortizare a presei gradul de incarcare a presei cu fabricarea programului anual de piese [%] 70

Vp [lei] 94000

n [buc/an] 1000000

Ap [%] 4.2

Cap [lei/buc] 0.0056

Unde: Vs costul stantei sau matritei n programul anual de fabricatie

Vs [lei] 94000

n [buc/an] 1000000

k [%] 2

Cas [lei/buc] 0.04

Pretul unei piese

32

Bibliografie
1. Dr.Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nag Tehnologii de stantare si matritare Indrumar de proiectare Ed. Tehnica-Info , Chisinau 2002

2. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoara, Fl. Draganescu, M. Trandafir, Gh. Sindila - Elemente de proiectare a stantelor si matritelor - Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1988 3. Adrian A. Cirillo Proiectarea stantelor si matritelor Vol. I si II Institutul Politehnic Iasi, Facultatea de Mecanica Iasi 1972

33