Procese de operare 45

întinsă
plană
îngustă
exterioară
Suprafaţă cilindrică
interioară

exterioară
conică
interioară

exterioară
sferică interioară lungă
când L/D >>1
exterioară
canelată
cilindrică
interioară
exterioară scurtă
Elemente de canelată
derminare a conică interioară când L/D 1
bazelor de
exterioară
orientare
filetată
interioară
danturată exterioară
cilindrică
interioară

exterioară
danturată
conică
interioară

dreaptă
deschisă
curbă
linie
contur circular
închisă
Contur poligonal
punct

Fig. 1.53. Schema clasificării elementelor de determinare a bazelor de orientare.

46 Capitolul 1

Z
tz
rz

ty
ry Y
0

rx
X
tx
Fig.1.54. Posibilităţile de deplasare ale unui corp în spaţiu:
tx, ty, tz – translatii în direcţia axelor OX şi respectiv OY şi Oz; rx, ry, rz – rotaţii în jurul axelor
OX şi respectiv OY şi OZ.
Elementele de dispozitiv care vin în contact cu bazele de orientare anulând
gradele de libertate poartă numele de reazeme principale. Sunt situaţii în care,
anumite grade de libertate trebuie preluate din alte necesităţi (închiderea circuitului
forţelor de inerţie etc.) şi nu reclamate direct de procesul de aşchiere, în acest caz
bazele de orientare sunt auxiliare şi gradele de libertate preluate se marchează pe
schema de orientare cu cerculeţe goale (etc.) Elementele de dispozitiv care
vin în contact cu bazele de orientare auxiliare se numesc reazeme auxiliare.
Dacă bazele de orientare de pe piesa-semifabricat coincid cu bazele de cotare
atunci acestea se numesc baze de orientare principale în cazul unei anumite
prelucrări. Dacă bazele de orientare materializate de reazemele din dispozitiv coincid
cu bazele de cotare care interesează prelucrarea respectivă, atunci erorile de orientare
sunt zero, lucru recomandat a fi urmărit în cele mai multe cazuri posibile.
Pentru a i se lua piesei-semifabricat un anumit număr de grade de libertate este
necesar ca ea să fie aşezată pe un numar de puncte bine determinat,astfel:
- aşezarea pe trei puncte (fig. 1.55, a) are ca rezultat pierderea a trei grade de
libertate (două rotaţii şi o translaţie). Suprafaţa piesei-semifabricat care vine în contact
cu aceste puncte se numeşte bază de aşezare şi se marchează în acest caz (suprafaţa
plană) cu simbolul în planul XOY;
- asezarea pe cinci puncte situate în două plane (fig. 1.55,b) dintre care trei
puncte într-un plan şi celelalte două în alt plan, are ca rezultat pierderea a cinci grade
de libertate (trei rotaţii si două translaţii). Linia pe care se găsesc cele două puncte de
contact din planul YOZ se numeşte bază de ghidare şi se marchează în acest caz
(suprafaţă plană) cu simbolul , în planul YOZ;
- aşezarea pe şase puncte, situate în trei plane diferite (fig. 1. 55,c) dintre care
trei într-un plan, două în alt plan şi unul în al treilea plan, având drept rezultat
pierderea tuturor gradelor de libertate. Deoarece punctul din planul XOZ realizează
doar o sprijinire a corpului pe plan această suprafaţă de orientare se numeşte bază de
sprijin.
Procese de operare 47

Z Z Z

rz

X X X
tx
ty
ty

Y Y Y

a c
b
Fig. 1.55. Orientarea unui corp în spaţiu folosind:
a - bază de aşezare ( ); b - bază de aşezare şi bază de ghidare ( ); c - bază de aşezare,
bază de ghidare şi bază de sprijin ( ).

Totalitatea bazelor de orientare utilizate în vederea unor anumite

prelucrări formează sistemul bazelor de orientare pentru acele prelucrări sau schema
de orientare. De exemplu, la prelucrarea celor două găuri din figura 1.52 schema de
orientare este formată din: baza de aşezare S1 ce preia trei grade de libertate notată cu
[1]; baza de centrare (ghidare) ZZ ce preia două grade de libertate notată cu [2] şi baza
de sprijin S3, notată cu [3].
In funcţie de tipul suprafeţei de prelucrat şi natura prelucrării schemele de
orientare pot asigura:
- orientarea completă, care se obţine atunci când în procesul de orientare
trebuie anulate toate gradele de libertate ale piesei-semifabricat ca urmare a condiţiilor
liniare şi unghiulare impuse prelucrării. Un astfel de exemplu este prezentat în figura
1.56, a, unde în vederea realizării cotelor a(Ta), b(Tb) şi c(Tc) este necesară anularea
tuturor gradelor de libertate;
- orientarea simplificată, care se obţine atunci când în procesul de orientare
trebuie anulate piesei-semifabricat un număr mai mic de grade de libertate. De
exemplu, pentru realizarea cotelor a(Ta) şi b(Tb) din figura 1.56,b este necesară
anularea a cinci grade de libertate iar pentru realizarea cotei a(Ta) din figura 1.56.c,
este necesară preluarea doar a trei grade de libertate;
- supraorientarea, obţinută atunci când se anulează nejustificat
semifabricatului mai multe grade de libertate decât reclamă procesul de aşchiere;
- suborientarea, care rezultă atunci când se anulează piesei-semifabricat mai
puţine grade de libertate decât reclamă procesul de prelucrare;
- orientarea incompatibilă, care se obţine atunci când pentru anularea
aceloraşi grade de libertate sunt folosite mai multe baze cum este cazul din figura
48 Capitolul 1

1.56.d, unde pentru realizarea cotei a(Ta) piesa-semifabricat se aşează pe cele două
suprafeţe plane inferioare. Numai că, datorită toleranţei Tb de realizare a cotei b,
aşezarea se face numai pe una din aceste suprafeţe, orientarea pe ambele fiind
incompatibilă;
Z Z

c(Tc)
Y b(Tb)
b(Tb)
Y

a(Ta)
a(Ta)
X
X b
a Z
Z

Y c(Tc)

a(Ta)
a(Ta) b(Tb)

X X
c d
Fig. 1.56. Câteva tipuri de scheme de orientare:
a – completă; b,c – simplificată; d – incompatibilă.
- orientarea eronată, care se obtine atunci când în procesul de orientare se
anulează alte grade de libertate decât cele cerute de procesul de prelucrare al suprafeţei
respective.
De aceea, la stabilirea bazelor de orientare şi a sistemului (schemei) de
orientare trebuie să se aibe în vedere următoarele principii;
- evitarea supraorientării (suprarezemării);
- pe cât posibil bazele de orientare să concidă cu bazele de cotare pentru a se
obţine erori de orientare minime;
- pe cât posibil suprafaţa de orientare cu aria maximă să fie materializată în
întregime în dispozitiv prin elementele de orientare pentru a realiza orientarea cea mai
stabilă şi precisă;
- pe cât posibil, contactul dintre reazemele de orientare materializate de
dispozitiv şi suprafeţele de orientare ale piesei-semifabricat să fie punctiform, pentru a
realiza cea mai precisă orientare;
Procese de operare 49

In tabelul 1.4 sunt prezentate cele mai utilizate baze de orientare cu

simbolizarea convenţională, elementele de dispozitiv definite de simbol şi cu numărul
de grade de libertate anulate.
Tabelul 1.4. Cele mai utilizate baze de orientare

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura

dispozitive definite libertate gradului Tipul bazei
crt. poziţionării convenţională de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
3 2r+1t Bază de aşezare
Orientarea pe o
suprafaţă plană Cepuri de reazem,
1 2 1r+1t Bază de ghidare
folosind reazeme Plăcuţe de
fixe reazem 1 1t Bază de sprijin

Orientarea pe o Cepuri de reazem, 3 2r + 1t Bază de aşezare

2 suprafaţă plană Plăcuţe de reazem,
folosind reazeme un reazem
fixe şi cu reazem autoreglabil dublu 2 1r + 1t Bază de ghidare
autoreglabil
Orientarea pe o
3 suprafaţă plană Reazem
autoreglabil dublu 1 1t Bază de sprijin
folosind un reazem
autoreglabil
Orientarea pe o Reazeme reglabile 3 2r +1t Bază de aşezare
4 suprafaţă plană (cu şurub piuliţă,
folosind reazeme 2 1r + 1t Bază de ghidare
şurub pana)
reglabile
1 1t Bază de sprijin
Orientarea pe o Reazem
5 suprafaţă plană autoreglabil triplu 1 1t Bază de sprijin
folosind un reazem
autoreglabil
Orientarea pe o Plăcuţă de reazem,
suprafaţă plană Bază de
6 cep de reazem 1 1r
folosind reazem sprijin
mobil mobile
Reazemare auxiliară Plăcuţe de reazem
pe o suprafaţă Cep de reazem 1 Bază auxiliară
plană folosind 1t de sprijin
7
reazem auxiliar fix
Reazem
suplimentar cu
autoaşezare
Reazem
Rezemare suplimentar cu
suplimentară pe o aşezare ulterioară
8 suprafaţă plană cu blocare cu pana
folosind reazem
suplimentar Reazem
suplimentar cu
asezare ulterioara
cu mecanism
şurub dublu
50 Capitolul 1

Tabelul 1.4. (continuare)

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura

dispozitive definite libertate gradului Tipul bazei
crt. poziţionării convenţională de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe două Ghidaj lateral
suprafeţe plane 2
lungi, cu joc lung. 1r+1t Bază de ghidare
9
funcţional folosind Pană lungă.
reazeme fixe.
Orientarea pe două
suprafeţe plane, fără Mecanism de
joc funcţional folo- centrare cu falci. 1r+1t Bază de ghidare
10 2
sind reazeme mobile
cu deplasare simulta-
nă pe aceaşi direcţie
Orientarea pe
trei suprafeţe plane Bază de aşezere
11 lungi cu joc funcţi- Ghidaj lung cu 5 3r+2t
onal folosind şi ghidare
aşezare.
reazeme fixe şi
autocentrante.
Orientarea pe trei
suprafeţe plane fără
12 joc funcţional Reazeme fixe şi
folosind reazeme mecanism de 5 3r+2t Bază de aşezere
fixe şi centrare. şi ghidare
autocentrante.
Orientarea pe mai
multe suprafeţe plane Dorn poligonal
13 lungi cu joc funcţio- Bază de aşezare
nal formînd un lung. 5 3r+2t şi ghidare.
contur închis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică
lungă exterioară sau
interioară, cu joc Bucşă lungă fixş. 4 2r+2t Bază dublă de
14 funcţional folosind centrare
Bolţ lung fix.
reazeme fixe cu
contur închis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică Prismă lungă, 4 2r +2t Bază dublă
15 exterioară lungă fixă. de ghidare.
folosind reazem fix
cu contur deschis.
Orientarea pe o Mecanism
suprafaţă cilindrică autocentrant cu
exterioară sau interi- bucşă elastică, cu 4 2r +2t Bază dublă
oară lungă fără joc fălci, cu bucşă
16 funcţional folosind de centrare.
reazeme mobile si- cu pereţi subţiri
multan pe trei direcţi cu inele elastice.
sau pe contur.
Orientarea pe o
Mecanism
suprafaţă cilindrică 4 2r +2t Bază dublă
17 exterioară lungă fără autocentrant cu
de centrare.
joc funcţional folo- prisme lungi.
sind reazeme mobile
pe o singură direcţie.
Procese de operare 51

Tabelul 1.4. (continuare)

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura

dispozitive definite libertate gradului Tipul bazei
crt. poziţionării convenţională de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe su-
prafeţe cilindrice Bucşă scurtă fixă.
18 scurte exterioare sau Bolţ cilindric scurt
interioare cu joc 2 2t Bază de centrare
funcţional, folosind fix.
reazeme fixe cu
contur.
Orientarea pe su-
prafeţe interioare
19 scurte cu joc funcţio- Bolţ cilindric 2 2t Bază de centrare
nal, folosind reazem scurt mobil.
fix cu contur
închis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică Bază dublă
20 exterioară scurtă Prismă scurtă 2 2t
de sprijin.
folosind reazem fix fixă.
cu contur deschis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică Prismă scurtă
21 exterioară scurtă, mobilă. Bază
folosind reazem 1 1t
de sprijin.
mobil cu contur
deschis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică
interioară scurtă, cu 1r
Bază
22 joc funcţional şi de Bolţ scurt fix 1 sau
compensare, folo- frezat. de sprijin.
sind reazem fix cu 1t
contur închis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică 1r
interioară scurtă cu Bolţ scurt mobil Bază
23 cu joc funcţional şi 1
frezat. sau de sprijin.
de compensare, folo-
sind reazem mobil cu 1t
contur închis.
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică Mecanism
exterioară sau inte- autocentrant cu
24 rioară scurtă, fara joc
funcţional,folosind fălci, cu pârghii, 2 2t Bază de
reazeme mobile cu inele elastice. centrare.
simultan pe trei
direcţii sau pe contur
Orientarea pe o
suprafaţă cilindrică
exterioară scurtă, Mecanism
25 fara joc funcţional, autocentrant cu
folosind reazeme prisme scurte. 2 2t Bază
mobile pe o singură de centrare.
direcţie.
52 Capitolul 1

Tabelul 1.4. (continuare)

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura

crt. poziţionării convenţională dispozitive definite libertate grad. Tipul bazei
de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe
suprafeţe conice Bucşă conică fixă
Bază dublă de
exterioare sau inte- lungă, 5 2r+3t
26 rioare centrare şi bază
lungi fără joc Con exterior
funcţional folosind de sprijin
fix lung.
reazeme fixe.
Orientarea pe
suprafeţe conice Bucşă conică Bază dublă de
27 exterioare sau inte- lungă mobilă 4 2r+2t centrare
rioare lungi fără joc Con exterior
funcţional folosind lung mobil
reazeme mobile
Orientarea pe Bucşă conică
suprafeţe conice Bază de centrare
scurtă,fixă.
28 exterioare sau inte- Con exterior 3 3t şi sprijin
rioare scurte fără
joc funcţional folo- scurt fix
sind reazeme fixe.
Orientarea pe
suprafeţe conice Bucşă conică
29 exterioare sau scurtă mobilă. Bază de centrare
interioare scurte fără Con exterior 2 2t
joc funcţional folo- scurt mobil
sind reazeme mobile
Orientarea pe un Bucşă conică
contur circular Bază dublă de
scurtă fixă. centrare
30 exterior sau interior
fără joc funcţional
Con exterior 3 3t şi de sprijin
folosind reazeme scurt fix
fixe.
Orientarea pe un Bucşă conică
contur circular scurtă mobilă. Bază de centrare
31 exterior sau interior Con exterior 2 2t
fără joc funcţional
folosind reazeme scurt mobil
mobile.
Orientarea pe un Con exterior 2t
contur circular Bază dublă de
frezat fix.
32 interior, cu joc de 2 sau sprijin
compensare,
folosind reazem 1r+1t
fix.
Orientarea pe un Con exterior Bază de sprijin
contur circular 1t
frezat mobil. 1
interior, cu joc de sau
33 compensare folosind
1r
folosind mobil.
Procese de operare 53

Tabelul 1.4. (continuare)

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura
crt. poziţionării convenţională dispozitive definite libertate gradului Tipul bazei
de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe o
suprafaţă sferică Bază de centrare
34 exterioară, fără joc Bucşă conică fixă. 3 3t şi sprijin
funcţional, folosind
reazem conic fix.

Orientarea pe o
suprafaţă sferică
35 exterioară, fără joc Bucşă conică 2 2t Bază de centrare
funcţional, folosind
reazem conic mobil mobilă

Orientarea pe o
suprafaţă sferică Inel cilindric fix
exterioară, fără joc cu R inel< R sfera. Bază de centrare
36 3 3t
funcţional, folosind şi sprijin
reazem cilindric fix.
Orientarea pe o
suprafaţă sferică Inel cilindric mobil
exterioară, fără joc cu R inel< R sferă. 2 2t Bază de centrare
37
funcţional, folosind
reazem cilindric
mobil.
Orientarea pe o
suprafaţă sferică
38 exterioară, cu joc Inel cilindric fix. Bază de centare
2 2t
funcţional, folosind
reazem cilindric
Orientarea pe o Reazem cu
suprafaţă sferică suprafaţa sferică Bază de centrare
39 exterioara, cu joc interioară fix. 3 3t
funcţional, folosind şi sprijin
reazem sferic interior

Mecanism de 1 1t Bază de sprijin.

Orientarea pe o centrare cu fălci.
suprafaţă sferică
40 exterioară, fără joc
funcţional, folosind Mecanism
reazeme mobile autocentrant cu Bază de centrare
simultan pe aceeaşi 3 3t şi sprijin.
conuri interioare.
direcţie.
Orientarea pe o
suprafaţă sferică Reazem fix cu
suprafaţa sferică Bază de centrare
41 exterioară, fără joc exterioară cu 3 3t
funcţional, folosind şi sprijin.
reazem sferic exterior R reazem>R sferă
fix.
54 Capitolul 1

Tabelul 1.4. (continuare)

Nr. Denumirea Simbolizarea Elemente de Nr.grade Natura
crt. poziţionării convenţională dispozitive definite libertate grad. Tipul bazei
de simbol anulate anulat
0 1 2 3 4 5 6
Orientarea pe o Reazem mobil cu
suprafaţă sferică suprafaţa sferică
42 interioară fără joc 2 2t Bază de centrare
exterioară.
funcţional folosind
reazem sferic mobil. R reazem > R sferă
Orientarea pe o
suprafaţă sferică Reazem mobil cu
suprafaţa sferică Bază de centrare
43 interioară cu joc 3 3t
exterioară. şi sprijin.
funcţional folosind
reazem sferic fix.

Orientarea pe
suprafeţe cilindrice Ax canelat lung.
canelate interioare Bază dublă de
44 sau exterioare 5 3r+2t centrare
lungi, cu joc şi bază de
funcţional, cu Bucşă canelată sprijin
centrare pe diame- lungă
trul exterior, interior
sau pe caneluri.

Orientarea pe
suprafeţe cilindrice Ax canelat scurt.
canelate interioare
sau exterioare
scurte, cu joc Bază de centrare
45 funcţional, cu 3 1r+2t şi sprijin
centrare pe diame- Bucşă canelată
trul exterior, interior
sau pe caneluri. scurtă.

Orientarea pe Ax conic canelat

suprafeţe conice lung. Bază dublă de
46 canelate interioare centrare şi bază
sau exterioare 6 3r+3t
dublă de sprijin
lungi, fără joc Bucşă conică
funcţional. canelată lungă.

Orientarea pe
suprafeţe conice Ax conic canelat
scurt Bază de centrare
47 canelate interioare 4 1r+3t
sau exterioare şi bază dublă de
scurte, fără joc sprijin
funcţional. Bucşă conică
canelată scurtă
Procese de operare 55

1.5.5. Bazele tehnologice

Bazele tehnologice sunt elementele geometrice, de tip suprafaţă, linie, punct,

create în scop tehnologic (în primele faze ale procesului tehnologic sau chiar în faza
de elaborare a piesei-semifabricat), în vederea utilizării ulterioare a acestora ca baze
de orientare pentru prelucrarea suprafeţelor funcţionale şi de asamblare.
De regulă, aceste baze sunt create în procesul de elaborare a piesei-
semifabricat şi au un rol exclusiv tehnologic. De exemplu, bosajele care se prevăd
pentru orientarea piesei-semifabricat în prima operaţie de prelucrări mecanice sau
adaosurile tehnologice prevăzute în vederea realizării unor găuri de centrare a căror
axă să devină o bază tehnologică pentru celelalte prelucrări.
Ulterior, aceste baze tehnologice pot fi eliminate sau nu, în funcţie de rolul
funcţional al piesei. Dacă bazele tehnologice de pe piesă coincid cu bazele de cotare
(în cazul unei anumite prelucrări) atunci se numesc baze tehnologice principale, dar
îşi pot pierde această calitate la alte prelucrări. De aceea, pentru a se asigura o precizie
ridicată a prelucrărilor este bine să fie alese şi create, în primele operaţii, acele baze
tehnologice care să îndeplinească rolul de baze tehnologice principale pentru cât mai
multe prelucrări.
Totalitatea bazelor tehnologice existente din procesul de elaborare a piesei-
semifabricat sau create în primele operaţii ale procesului tehnologic formează sistemul
bazelor tehnologice.

1.5.6. Bazele de reglare

Bazele de reglare sunt elementele geometrice, de tip suprafaţă, linie, punct,
care aparţin piesei, dispozitivului sau maşinii-unelte, faţă de care se realizează
reglarea la dimensiune a sculei aşchietoare. Când aparţin dispozitivului de prelucrare,
aceste baze pot coincide cu bazele de orientare (dacă acestea sunt materializate) sau
pot fi independente (când bazele de orientare sunt imaginare).

C
CR

Fig. 1.57. Cazul când baza de reglare coincide cu baza de orientare:

1 – piesa de prelucrat; 2 – bolţ de reazem; 3 – bloc de cale de reglare; 4 – calibru de grosime s;
BR – bază de reglare; BO – bază de orientare; CR – cotă de reglare.
56 Capitolul 1

Un caz de coincidenţă al bazei de reglare cu baza de orientare se prezintă în

figura 1.57, la prelucrarea canalului de pană al piesei 1, orientată pe bolţul 2,
materializat în dispozitivul de prelucrare. Baza de reglare BR este axa geometrică a
bolţului care este şi bază de orientare. Cota de reglare CR, în acest caz, se stabileşte de
la suprafaţa cilindrică exterioară a bolţului cu ajutorul unui bloc de cale 3 şi al unui
calibru de grosime s (lamă spion) 4, fiind dată de relaţia:
CR= d/2 + C + s (1.10)
în care: d este diametrul bolţului; C – dimensiunea blocului de cale; s – grosimea
lamei spion.
Când baza de reglare nu coincide cu baza de orientare problemele se complică
foarte mult. De exemplu, la prelucrarea găurii de diametru d pe piesa 1( fig.1.58) cu
respectarea cotei a(Ta), ca bază de reglare BR se alege suprafaţa plană a dispozitivului
2, deoarece baza de orientare, raportată cotei a, este vârful V al suprafeţei conice a
dornului 3, care este imaginar şi nu poate servi direct la reglarea sculei pentru cota
a(Ta). Pentru a se putea realiza precizia de prelucrare cerută (Ta) trebuie conoscută
foarte bine poziţia bazelor de reglare faţă de bazele de orientare stabilind cu precizie
cota de reglare CR.
In activitatea de proiectare a dispozitivelor trebuie acordată atenţie deosebită
stabilirii bazelor de reglare, mai ales în cazurile în care bazele de orientare nu pot servi
şi ca baze de reglare, fie din cauza caracterului lor imaginar, fie din cauza
inaccesibilităţii sculei la locurile de contact cu elementele materiale ale acestor baze.
In cazul din figura 1.58, dacă baza de reglare este suprafaţa plană materializată de
dispozitiv atunci cota a, se va realiza cu erori de prelucrare mai mici sau mai mari, în
funcţie de câmpul de toleranţă al alezajului conic al pieselor din lotul de fabricaţie.

Fig. 1.58. cazul când baza de reglare nu coincide cu baza de orientare:

1 – pisa de prelucrat; 2 – dispozitiv de prelucrare; 3 – dorn conic de reglare; BR – bază de
reglare; BO – bază de orientare; BC – bază de cotare.
Procese de operare 57

Dacă aceste erori vor fi mai mari decât toleranţa Ta, atunci se va lua ca bază
de reglare baza de cotare BC, pentru fiecare reper în parte. In cazul unei producţii de
serie mare sau de masă se poate proiecta dispozitivul aşa fel încât baza de cotare să
coincidă cu baza de reglare, utilizând un dorn conic mobil. Pentru a se vedea care
dintre proceduri se alege se face a analiză statistică a preciziei de reglare obţinută pe
un număr de piese prelucrate.