Sunteți pe pagina 1din 6

GRAFICÃ ªI DESIGN

Reprezentarea ºi cotarea roþilor dinþate ºi angrenajelor

dr. ing. Lucian Raicu

Roþi dinþate

Roþile dinþate sunt organe de maºini alcãtuite din corpuri de rotaþie sau de altã formã, prevãzute cu danturã exterioarã sau interioarã. Ele se utilizeazã la transmiterea miºcãrii de rotaþie ºi a momentului de torsiune, prin contactul direct al dinþilor, realizându-se astfel un raport de transmitere (raportul dintre turaþia roþii conducãtoare ºi a celei conduse) constant sau variabil. Pãrþile componente ale unei roþi dinþate sunt (Fig. 2):

coroana, partea pe care se aflã dantura;

butucul, partea cu care se fixeazã pe arbore;

discul sau spiþele, care sunt elementele care fac legãtura dintre butuc ºi coroanã. Termenul de roatã dinþatã este folosit ca termen generic ºi în cazul organelor dinþate având forme specifice ºi denumiri particulare (cremalierã, melc etc.).

Clasificarea roþilor dinþate

Clasificarea roþilor dinþate se poate face:

a) Dupã forma suprafeþei de rostogolire:

roþi dinþate cilindrice (caz particular:

cremaliere);

roþi dinþate conice (caz particular: roþi plane);

roþi dinþate hiperboloidale;

melci ºi roþi melcate;

roþi dinþate eliptice;

roþi dinþate spirale etc.

b) Dupã forma ºi direcþia flancului dinþilor:

roþi dinþate cu danturã dreaptã;

dinþilor: • roþi dinþate cu danturã dreaptã; Fig. 2 40 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)

Fig. 2

40 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)

Fig. 2 40 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) • roþi dinþate cu danturã simplu înclinatã; •

roþi dinþate cu danturã simplu înclinatã;

roþi dinþate cu danturã multiplu înclinatã (în V, în W, în Z);

roþi dinþate cu danturã curbã.

c) Dupã poziþia danturii faþã de corpul roþii:

roþi dinþate cu danturã exterioarã;

roþi dinþate cu danturã interioarã.

d) Dupã forma profilului dintelui:

roþi cu danturã evolventicã;

roþi cu danturã cicloidalã (cicloidã, epicicloidã, hipocicloidã);

roþi cu alte profile ale dinþilor (danturã cu profil în arc de cerc, danturã cu bolþuri etc.) Curba cea mai utilizatã la realizarea profilului unui dinte este evolventa, datoritã avantajelor ce le oferã în angrenare ºi a execuþiei uºoare.

ce le oferã în angrenare ºi a execuþiei uºoare. Fig. 3 Fig. 1 Elementele geometrice ale

Fig. 3

Fig. 1

Elementele geometrice ale danturii

Noþiunile de bazã, simbolurile ºi definiþiile corespunzãtoare pentru elementele geometrice ale danturii sunt date de SR 915/1:1994, STAS 915/2-81, STAS 915/3-81, STAS 915/4-81, STAS 915/5-81 ºi STAS 915/6-81.

principalele

elemente geometrice ale danturii ºi anume:

profilul dintelui este linia de intersecþie a unui dinte cu o suprafaþã frontalã;

flancul dintelui este porþiunea de suprafaþã de-a lungul dintelui, cuprinsã între suprafaþa de cap ºi suprafaþa de picior;

cercul de cap (vârf) cu diametrul d a - diametrul de cap - se obþine prin intersecþia cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe axa roþii;

În

figurã

sunt

reprezentate

prin intersecþia cilindrului de cap cu un plan perpendicular pe axa roþii; În figurã sunt reprezentate

Fig. 4

Seria I

1

1,25

1,5

2

2,5

3

4

5

6

Seria II

1,125

1,375

1,75

2,25

2,75

3,5

4,5

5,5

7

Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras

4,5 5,5 7 Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras Fig. 5 Fig. 6

Fig. 5

5,5 7 Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras Fig. 5 Fig. 6 Fig.

Fig. 6

7 Tab. 1 - Gama modulilor (în mm) - extras Fig. 5 Fig. 6 Fig. 7

Fig. 7

cercul de divizare cu diametrul d, se obþine prin intersecþia cilindrului de divizare cu un plan perpendicular pe axa roþii;

cercul de picior cu diametrul d f , se obþine prin intersecþia cilindrului de picior cu un plan perpendicular pe axa roþii;

cercul de bazã cu diametrul d b , este cercul pe care ruleazã dreapta generatoare a profilului în evolventã;

înãlþimea capului dintelui (de divizare) h a reprezintã distanþa radialã între cercul de cap ºi cercul de divizare;

radialã între cercul de cap ºi cercul de divizare; Fig. 8 Fig. 9 • înãlþimea piciorului

Fig. 8

radialã între cercul de cap ºi cercul de divizare; Fig. 8 Fig. 9 • înãlþimea piciorului

Fig. 9

înãlþimea piciorului dintelui (de divizare) h f reprezintã distanþa radialã între cercul de picior ºi cercul de divizare;

înãlþimea dintelui h reprezintã distanþa radialã între cercul de cap ºi cercul de picior;

grosimea dintelui s d este arcul de cerc mãsurat pe cercul de divizare, cuprins între douã profile frontale ale unui dinte;

lãþimea golului e d este arcul de cerc mãsurat pe cercul de divizare, cuprins între doi dinþi alãturaþi;

pasul circular p reprezintã lungimea arcului de cerc mãsuratã pe cercul de divizare între douã flancuri consecutive;

pasul unghiular este raportul dintre circumferinþa, exprimatã în unitãþi de unghi ºi numãrul de dinþi;

numãrul de dinþi z este numãrul total de dinþi pe toatã circumferinþa unei roþi dinþate (chiar ºi în cazul în care aceasta nu este dinþatã decât pe un sector);

Flancurile

Dinþi înclinaþi

   

dinþilor

dreapta

stânga

Dinþi în V

Dinþi curbi

Simbol

Simbol
Simbol
Simbol
Simbol
Simbol
Simbol

Tab. 2

GRAFICÃ ªI DESIGN

unghiul de presiune de divizare a este unghiul de presiune într-unul din punctele

în care flancul intersecteazã cilindrul de divizare ( =20° pentru profilul standardizat);

unghiul de înclinare al elicei (unghiul de înclinare al danturii) este unghiul ascuþit dintre tangenta la elice ºi generatoarea cilindrului care cuprinde elicea;

modulul m reprezintã porþiunea din diametrul de divizare ce revine unui dinte (sau raportul dintre pasul circular exprimat în mm ºi numãrul ). Gama modulilor este stabilitã prin STAS 822-82. în tabelul 1 se prezintã un extras din gama modulilor.

Reprezentarea roþilor dinþate

Regulile de reprezentare a roþilor dinþate cilindrice ºi conice, a cremalierelor, melcilor, roþilor melcate, roþilor de lanþ ºi roþilor de clichet sunt stabilite de STAS 734-82. Regulile de bazã sunt urmãtoarele:

roata dinþatã se reprezintã în vedere ca o piesã plinã nedinþatã, mãrginitã de suprafaþa de cap, al cãrui contur se traseazã cu linie continuã groasã.

în secþiune longitudinalã roata dinþatã se reprezintã ca ºi cum ar avea un numãr par de dinþi, cu dantura dreaptã, considerând cã planul de secþionare trece prin douã goluri diametral opuse (Fig 2, 3, 4, 5). În Fig. 2 s-a reprezentat o roatã dinþatã cilindricã, în Fig. 3 o roatã dinþatã conicã, în Fig. 4 o roata melcatã, iar în Fig. 5 s-a reprezentat o roatã de lanþ.

Relaþii de calcul

modulul: m=d/z=p/ grosimea dintelui: s d =p/2=m /2; lãþimea golului: e d =p/2=m /2; pasul circular: p =s d +e d =m = d/z; inaltimea capului dintelui: h a =1m; inaltimea piciorului dintelui: h f =1,25m; inaltimea dintelui: h=h a +h f =2,25m; diametrul cercului de divizare: d =m z; diametrul cercului de cap (de varf):

d a =d + 2 h a =m (z+2) diametrul cercului de picior: d f = d - 2 h f = m (z -2,5); diametrul cercului de baza: d b =d cos ;

în secþiune transversalã se reprezintã numai cremalierele (Fig. 6) ºi melcii (Fig.

7). Cremalierele ºi melcii se reprezintã

nesecþionate în proiecþie longitudinalã.

suprafaþa de cap (vârf) se reprezintã cu linie continuã groasã atât în secþiune cât ºi în vedere (Fig. 2¸ 9).

divizare

linie-punct subþire astfel:

în proiecþie pe un plan perpendicular pe axa roþii, prin cercul de divizare (Fig. 2, 5, 7); la roþile conice (Fig. 3) se reprezintã

Suprafaþa

de

se

reprezintã

cu

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 41

GRAFICÃ ªI DESIGN

cercul de divizare exterior, iar la cele melcate (Fig. 4) cercul de divizare pe planul median al roþii;

în proiecþie pe un plan paralel cu axa roþii, prin generatoarele suprafeþei de divizare, care depãºesc linia de contur a roþii cu 2 4 mm.

în cazul cremalierelor (Fig. 6), al sectoarelor dinþate (Fig. 8) ºi al roþilor având un sector dinþat (Fig. 9) suprafaþa de divizare se reprezintã pe toatã lungimea pãrþii danturate. Suprafaþa de picior se reprezintã numai în secþiune longitudinalã cu linie continuã groasã (Fig. 2, 3, 4, 5). La reprezentarea cremalierelor (Fig. 6) ºi a roþilor cu sector dinþat (Fig. 9) se traseazã golurile din poziþiile extreme, iar suprafaþa de picior se reprezintã ºi în vedere cu linie continuã subþire.

Forma liniei flancurilor se indicã în apropierea liniei de axã, pe reprezentarea în vedere, în proiecþie longitudinalã, printr-un simbol trasat cu linie continuã subþire (Fig. 2).

sunt

prezentate în tabelul 2. STAS 821-82 stabileºte caracteristicile profilului de referinþã folosit la definirea danturii roþilor dinþate cilindrice cu danturã dreaptã sau înclinatã exterioarã sau interioarã, în evolventã, utilizate în industria constructoare de maºini, cu modulul cuprins între 1 mm ºi 50 mm. Profilul de referinþã pentru angrenaje conice cu dinþi drepþi este stabilit de STAS 6844-80, iar parametrii geometrici ai melcului de referinþã sunt definiþi de STAS 6845-82.

Indicarea pe desen a elementelor roþilor dinþate.

Desenele de execuþie ale roþilor dinþate trebuie sã cuprindã toate cotele ºi elementele necesare pentru definirea elementelor constructive ºi pentru prelucrarea ºi controlul danturii. În cadrul reprezentãrii roþilor dinþate cilindrice (Fig. 10. ºi 11) se indicã urmãtoarele elemente stabilite prin STAS 5013/1-82:

diametrul de cap (valoarea nominalã ºi abaterile limitã);

lãþimea danturii;

diametrul alezajului (valoarea nominalã ºi abaterile limitã);

raza sau teºitura muchiilor suprafeþei de cap;

toleranþele de poziþie ºi bazele de referinþã faþã de care sunt indicate;

orientarea înclinãrii dintelui (forma liniei flancurilor);

rugozitatea suprafeþei flancurilor dinþilor (înscrisã convenþional pe generatoarea cilindrului de divizare), a suprafeþei

42 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)

Principalele

simboluri

utilizate

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 10

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 11

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 12

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 13

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 15

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 14

ºi Tehnologie (1/2001) Principalele simboluri utilizate Fig. 10 Fig. 11 Fig. 12 Fig. 13 Fig. 15

Fig. 16

Fig. 17 Fig. 18 cilindrului de cap, a alezajului, a suprafeþei frontale; • baza de

Fig. 17

Fig. 17 Fig. 18 cilindrului de cap, a alezajului, a suprafeþei frontale; • baza de aºezare.

Fig. 18

cilindrului de cap, a alezajului, a suprafeþei frontale;

baza de aºezare. Alte elemente necesare pentru prelucrarea danturii se înscriu într-un tabel aºezat în colþul din dreapta-sus al desenului, la maximum 20 mm, de linia de chenar orizontalã ºi cu dimensiunile indicate în Fig. 18. În cazul roþilor dinþate conice se folosesc douã forme de dinþi ºi anume: dinþi cu înãlþime descrescãtoare (Fig. 12, a ºi b) ºi dinþi cu înãlþime constantã (Fig. 12, c). Pentru roþile dinþate conice (Fig. 13) STAS 5013/3-82 mai indicã ºi:

semiunghiul conului de cap;

semiunghiul conului suplimentar exterior;

distanþa de la baza de aºezare la, vârful conului de divizare, cercul de divizare, cercul maxim al conului de cap etc.;

Pentru roata melcatã (Fig. 14) se mai indicã, conform STAS 5013/4-82;

raza de curburã a secþiunii axiale a suprafeþei de cap;

Modulul

m

 

Modulul normal

m

n

Modulul frontal

m

t

Numãrul de dinþi

z

Profilul de referinþã

-

Unghiul de înclinare de divizare

 

Sensul înclinãrii danturii

-

Coeficientul deplasãrii de profil

x

Coeficientul normal al deplasãrii de profil

x

n

Coeficientul frontal al deplasãrii de profil

x

t

Lungimea peste N dinþi/ Numãrul N de dinþi

W

N /N

Coarda constantã normalã/ înãlþimea la coarda constantã normalã

s

cn

/ h

cn

Lungimea peste role/ diametrul rolei

M

R /d R

 

Lungimea peste bile/ diametrul bilei

M

B /d B

 

Lungimea între role/ diametrul rolei

M

R /d R

 

Lungimea între bile/ diametrul bilei

M

B /d B

 

Diametrul de divizare

d

 

Treapta de precizie ºi jocul

-

Distanþa între axe

a

Unghiul dintre axe

 

Roata

Numãrul de dinþi

z

conjugatã

Numãrul

 

desenului

-

Tab. 3 Elementele danturii roþilor dinþate cilindrice

distanþa de la secþiunea medianã a roþii la baza de aºezare (numai pentru roþi cu construcþie asimetricã) etc. Pentru melcul cilindric (Fig. 15) se indicã, conform STAS 5013/4-82 elementele:

diametrul de cap (valoarea nominalã ºi abaterile limitã);

lungimea generatoarei cilindrului de cap;

raza sau teºitura muchiilor cilindrului de cap;

rugozitatea suprafeþei flancurilor active ale danturii (înscrisã convenþional pe generatoarea cilindrului de divizare), a suprafeþei cilindrului de cap. În Fig. 16 s-a reprezentat o cremalierã conform STAS 5013/2-82 iar Fig. 17 o roatã de lanþ conform STAS 5013/5-91. În tabelele 3 ºi 4 sunt prezentate elementele danturii pentru roþi dinþate cilindrice, respectiv conice.

GRAFICÃ ªI DESIGN

Modulul

m

 

Modulul normal

 

m

n

Modulul frontal

 

m

t

Modulul normal median

 

m

nm

Numãrul de dinþi

 

z

Profilul de referinþã

 

-

Unghiul

de

înclinare

de

divizare

 
   

m

median

 

Sensul înclinãrii danturii

 

-

Coeficientul deplasãrii de profil

radiale

x

r

tangenþiale

x

t

Coeficientul frontal

radiale

x

rt

al

deplasãrii

de

tangenþiale

   

profil

x

tt

Coarda de divizare/ înãlþimea la coarda de divizare

 

s / h a

Coarda de divizare normalã/

   

înãlþimea la coarda de divizare normalã

s n / h an

Diametrul de divizare

 

d

 

Unghiul conului de divizare

   

Lungimea generatoarei de divizare

R

 

Unghiul conului de picior

   

f

Unghiul piciorului dintelui

   

f

Treapta de precizie ºi jocul

 

-

Unghiul dintre axe

   

Roata conjugatã

 

Numãrul

de

 

dinþi

z

 

Numãrul

 

desenului

-

Tab. 4 Elementele danturii roþilor dinþate conice

În tabelele 5 ºi 6 sunt prezentate elementele danturii pentru melci, respectiv roþi melcate. Rândurile din tabele care nu corespund cazului respectiv se eliminã sau, dacã tabelul este folosit ca atare, în rubricile corespunzãtoare din coloana în care se înscriu valorile ºi datele se traseazã o linie orizontalã. În tabel se prevãd ºi cinci rânduri libere pentru înscrierea de indici de precizie pe care proiectantul îi considerã importanþi pentru calitatea angrenajului.

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 43

GRAFICÃ ªI DESIGN

Modulul axial

 

m

x

Modulul normal

 

m

n

Numãrul de dinþi

 

z

 

Tipul melcului

   

Melcul de referinþã

 

-

Unghiul

de

pantã

al

elicei

de

 
   

0

referinþã

 

Sensul înclinãrii danturii

 

-

Coarda normalã de referinþã/ înãlþimea la coarda normalã de referinþã

s

0 n

/ h

0 n

Diametrul de referinþã

 

d

0

 

Coeficientul diametral

 

q

 

Pasul elicei

 

p

z

 

Treapta de precizie ºi jocul

 

-

Distanþa între axe în angrenaj

 

a

 

Roata conjugatã

Numãrul

de

 

dinþi

z

 

Numãrul

   

desenului

-

Tab. 5 - Elementele danturii melcilor

Modulul frontal

m

t

Numãrul de dinþi

z

Melcul generator

-

Sensul înclinãrii danturii

 

x

Coeficientul deplasãrii de profil

 

-

Diametrul de divizare

d

Treapta de precizie ºi jocul

 

-

Distanþa între axe în angrenaj

 

a

Roata conjugatã

Numãrul

de

 

dinþi

z

Numãrul

 

desenului

-

Tab. 6 - Elementele danturii roþilor melcate

Reprezentarea angrenajelor

Angrenajele se reprezintã conform regulilor stabilite prin STAS 734-82. Roþile dinþate care formeazã angrenajele se reprezintã respectând regulile de reprezentare a roþilor dinþate dar ºi cu urmãtoarele precizãri:

Nici una din roþile dinþate care formeazã angrenajul nu se considerã acoperitã de

roata conjugatã în zona de angrenare (Fig. 21 , 23 ºi 24). Simbolul reprezentând orientarea dinþilor se indicã numai pe una din roþile care formeazã angrenajul;

În cazul angrenajelor conice, generatoarele suprafeþei de rostogolire se prelungesc pânã la intersecþia cu axa roþii respective (Fig. 22).

pânã la intersecþia cu axa roþii respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie

Fig. 19

44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001)

respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) Fig. 20 Fig. 21 Fig.

Fig. 20

respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) Fig. 20 Fig. 21 Fig.

Fig. 21

respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) Fig. 20 Fig. 21 Fig.

Fig. 23

respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) Fig. 20 Fig. 21 Fig.

Fig. 24

respective (Fig. 22). Fig. 19 44 | Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) Fig. 20 Fig. 21 Fig.

Fig. 25

Fig. 22 În Fig. 21 s-a reprezentat un angrenaj cilindric cu dantura exterioarã dreaptã, în

Fig. 22

În Fig. 21 s-a reprezentat un angrenaj cilindric cu dantura exterioarã dreaptã, în trei proiecþii. În Fig. 22 s-a reprezentat un angrenaj cu roþi dinþate conice cu dinþi drepþi, în douã proiecþii precum ºi etapele de realizare graficã a angrenajului conic.

Alte reguli de reprezentare a angrenajelor sunt:

dacã una din roþi este situatã în întregime în faþa celeilalte ea se reprezintã acoperind roata respectivã (Fig. 22 ºi 25);

o secþiune în zona dinþilor în angrenare se reprezintã ca în Fig. 20; în aceastã zonã a

se reprezintã ca în Fig. 20; în aceastã zonã a Puntea din spate a unui autovehicul

Puntea din spate a unui autovehicul

GRAFICÃ ªI DESIGN

angrenãrii se observã jocul la cap (la picior) al danturii;

dacã ambele roþi care formeazã un angrenaj sunt reprezentate în secþiune atunci una din roþile angrenajului (roata condusã) (Fig. 21 ºi 22), respectiv cremaliera într-un angrenaj cu cremalierã (Fig. 23) ºi roata melcatã într-un angrenaj melcat (Fig. 24) se considerã acoperite parþial de roata conjugatã (conducãtoare). Generatoarea suprafeþei de vârf a roþii conduse (în zona angrenãrii) se reprezintã cu linie întreruptã. În reprezentarea convenþionalã a unei secþiuni în zona angrenãrii, dinþii în contact sunt definiþi cu ajutorul a trei linii continue groase ºi a unei linii întrerupte, conform Fig. 20. În Fig. 23 s-a reprezentat un angrenaj cu cremalierã în trei proiecþii iar în Fig. 24 un angrenaj melcat în doua proiecþii. Angrenajele cilindrice încruciºate au reprezentarea roþii cu axa înclinatã faþã de planul de proiecþie, conform Fig. 25. Suprafaþa de rostogolire a roþii înclinate se reprezintã - prin convenþie - în proiecþie transversalã ca un cerc, nu ca o elipsã.

Bibliografie

Marin D., Raicu L., Adîr V., Dobre D., - Desen tehnic industrial, Editura Bren, Bucureºti 1999

Xxx - Organe de maºini, Standarde angrenaje ºi reductoare, Editura Tehnicã, Bucureºti 1984

Drãghici I. ºa. - Îndrumar de proiectare în construcþia de maºini, Editura Tehnicã, Bucureºti 1981

SC ICTCM SA OFICIUL DE INFORMARE DOCUMENTARÃ PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE, MANAGEMENT REDACÞIA ªI DIFUZAREA 75651

SC ICTCM SA OFICIUL DE INFORMARE DOCUMENTARÃ PENTRU INDUSTRIE, CERCETARE, MANAGEMENT

REDACÞIA ªI DIFUZAREA 75651 Bucureºti, ªos. Olteniþei 103, sector 4, OP 8 Tel.: 332 3770, 332 3776/458, 495 sau direct 332 4301, Fax: 332 0775, 332 3195 E-mail: oid@mec.ictcm.ro

Tehnicã ºi Tehnologie (1/2001) | 45