ORGANE DE MASINI

Titular de curs: Prof. dr. ing. Alexandru Valentin Radulescu

Dept.: Organe de masini si Tribologie
Sala: CG 113-114
Email: alexandru.radulescu@upb.ro
Tel.: 0214029411

Structura disciplinei:
Curs: 2 ore/sapt.
Laborator: 1 ora/sapt.
Proiect: 1 ora/sapt.

Bibliografie:
1. Rdulescu, A.V. Organe de maini, Vol. I, Editura PRINTECH, 2014
2. Gafianu, M. .a. Organe de maini, Vol. I, Ed. Tehnic, Bucureti, 1981
3. Gafianu, M. .a. Organe de maini, Vol. II, Ed. Tehnic, Bucureti, 1983
4. Morariu, Z. Organe de maini ndrumar de proiectare pentru specializarea
inginerie economic, Ed. Bren, Bucureti, 2004
 SISTEMUL DE EVALUARE

Activitati in timpul semestrului: 60 pct.

Laborator: 15 pct.
- 5 pct. prezenta
- 5 pct. referate
- 5 pct. test grila
Proiect: 30 pct.
- 10 pct. ritmicitate
- 10 pct. sustinerea proiectului
- 10 pct. evaluarea propriu-zisa a proiectului
Lucrare scrisa (problema): 15 pct.
- data lucrarii: luni, 10.04.2017- la laborator / proiect
- data refacerii: marti, 16.05.2017- la curs

Evaluarea finala (examen): 40 pct.

Test grila: 10 pct.
Teorie: 10 pct.
Problema: 20 pct.
 INTRODUCERE
In cazul cel mai general instalatia tehnica este alcatuita din masina motoare MM
si masina de lucru ML. Legatura dintre acestea, cat si constructia lor implica o
serie de mecanisme. Cele mai simple elemente care intra in componenta masinilor,
mecanismelor si dispozitivelor sunt organele de masini.

DEFINITII:
Masina: - un ansamblu de corpuri materiale (rigide, elastice, fluide), creatie
tehnica a omului, destinat sa transforme o forma de energie (eoliana,
hidraulica, solara, electrica, chimica etc.) in energie mecanica masina motoare
sau sa efectueze un lucru mecanic util masina de lucru. Example: excavator,
pompa, compresor, ventilator, turbina, motor cu ardere interna etc.
Mecanismul: - un ansamblu de corpuri materiale (rigide, elastice, fluide),
creatie tehnica a omului, realizat pentru transmiterea si trasformarea miscarii
(transmisia cinematica si de ghidare) sau pentru transmiterea simultana a
miscarii si puterii (transmisia de forta)
Organul de masina: - element constitutiv care, cu aceeasi forma sau cu o
forma asemanatoare, intra in componenta masinilor si mecanismelor, putand
fi calculate, proiectate si realizate in mod independent.
 CLASIFICAREA ORGANELOR DE MASINI
(in functie de gradul de complexitate )

Simple: surub, piulita, arbore, roata de curea, roata dintata (cilindrica cu dinti inclinati) etc.
Complexe: rulmenti, cuplaje, transmisii prin curele trapezoidale, transmisii cu lant etc.
Complexe: Reductoare de turatie (angrenaje cilindrice, angrenaj conic, angrenaj melcat) etc.
 TRANSMISII MECANICE

Definitie: transmisia mecanica, in sens general, este un ansamblu tehnic ce are in

compunere mai multe organe de masini simple, compuse sau complexe,
organizate in mai multe variante constructive, avand principalul rol de a transmite
miscarea si energia mecanica prin transformarea miscarii si a momentului de
rasucire.

Dupa modul cum se realizeaza transformarea cantitativa si calitativa a miscarii de

rotatie, transmisiile mecanice pot fi:
reducatoare de turatie (n2 < n1 atunci Mt2 > Mt1);
amplificatoare de turatie (n2 > n1 atunci Mt2 < Mt1).
La sistemele mecanice cu miscare de rotatie, legatura dintre arborele de iesire a
unui sistem (masina motoare - MM) si cel de intrare al altui sistem (masina de
lucru ML), se poate realiza:
direct, prin intermediul unui cuplaj, atunci cnd parametri cinematici si sarcina
masini de lucru coincid cu cei ai masinii motoare. Cuplajul nu modifica, de
regula, viteza si momentul de rasucire transmis (n1 = n2; Mt1 = Mt2);
indirect, prin intermediul unei transmisii mecanice, atunci cnd parametri
cinematici si energetici ai masini de lucru sunt diferiti fata de cei ai masinii
motoare (n1 n2; Mt1 Mt2).
 TRANSMISII MECANICE - EXEMPLE

Reductor cilindric Reductor conic

TRANSMISII MECANICE - EXEMPLE
TRANSMISII MECANICE - EXEMPLE
ELEMENTELE CARACTERISTICE TRANSMISIILOR MECANICE

Raportul de transmitere:

Randamentul mecanic:

Puterea transmisa:

Pentru miscarea de translatie: [kW]

Pentru miscarea de rotatie : [kW]
TRANSMISII PRIN CURELE

Consideraii generale
 Tipuri reprezentative de transmisii
prin curele

Avantaje si dezavantaje ale transmisiilor prin curele

Tensionarea curelelor
Materiale pentru curele cerinte generale

Materiale pentru curele late

Materiale pentru curele trapezoidale i dinate

 mbinarea capetelor curelelor

Elemente cinematice i geometrice la transmisia prin curele late

Elemente cinematice i geometrice la transmisia prin curele late
Particulariti constructive funcionale i de calcul la TCT
Particulariti constructive funcionale i de calcul la TCT
Particulariti constructive funcionale i de calcul la TCT
 OSII I ARBORI
Caracterizare general

Exemplu constructiv de arbore

Exemplu constructiv de osie

Materiale pentru constructia arborilor:
Oeluri cu carbon i aliate
Fontele

Elemente de proiectare:
Calculul de predimensionare;
Proiectarea formei;
Calcule de verificare:
- Verificarea static la solicitri compuse;
- Verificarea la oboseal;
- Verificarea la deformatii:
- de incovoiere
- de torsiune
- Verificarea la vibratii:
- flexionale
- torsionale
 16M t
Calculul de predimensionare d ca nec 3
at
Proiectarea formei

Verificarea static la solicitri compuse

ai III
M i rez M M M t
2 2
M ech M
2 2

ai II
iV iH i rez

M ech
ech ai III
Wz
 Verificarea la oboseal

Solicitarea de ncovoiere: ciclu alternant-simetric Solicitarea de rsucire: ciclu pulsator

M i max t max Mt
im 0, iv i max tm tv
Wz 2 2W p
1 1
c c
k iv k tv tm

1 1 c

2 2
1 1 1

c co c
Soluii constructive de cretere a portanei
Aplicatie: arbori; asamblari pene paralele; asamblare pe con

Fa
 ASAMBLARI INTRE ARBORI SI BUTUCI
Caracterizare general
Asamblarea cu pana paralela
Calculul asamblrii arbore-butuc prin pan paralel

Calculul asamblarii prin strngere pe con

TRANSMISII PRIN ROI DINATE
ANGRENAJE CLINDRICE CU DINI DREPI
Elemente constructive i geometrice
Cremaliera de referin i cremaliera generatoare

Modificarea danturii
Elementele cinematice i geometrice ale angrenajului cilindric cu dini drepi
ANGRENAJE CLINDRICE CU DINI INCLINATI
Elemente constructive i geometrice
 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Ruperea dinilor: La oboseal

Static prin suprasarcin

 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Oboseal superficiala (pitting)

Initial Distructiv
 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Gripajul

Incipient Sever
 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Uzarea normala

Severa

Incipienta
 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Uzarea abraziva

 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Uzarea coroziva

 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Exfolierea

 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Deteriorarea flancurilor: Curgerea plastica

Angrenaj cilindric

Angrenaj conic
 ANGRENAJ CILINDRIC CU DINTI DREPTI

Elemente geometrice:
modulul: m;
numerele de dinti: 1 , 2;
unghiul de referin: = 200 ;
(z1 + z 2 ) (inv v inv )
suma coeficienilor specifici de deplasare a profilului: x1 + x 2 =
2 tg
diametrele de divizare: d1 = mz1 ; d 2 = mz 2
diametrele de cap: d a1 = d1 + 2m(1 + x1 ) ; d a 2 = d 2 + 2m(1 + x 2 )
diametrele de picior: d f1 = d1 2m(1,25 x1 ) ; d f 2 = d 2 2m(1,25 x 2 )
d + d 2 m (z1 + z 2 )
distana dintre axe de referin: a12 = 1 =
2 2
d + d w2 cos a
distana dintre axe n funcionare (valoare STAS): a w12 = w1 = a 12
2 cos a w

unghiul de angrenare: w = rccos 12 cos
w12
cos cos
diametrele de rostogolire: d w1 = d1 ; d w2 = d 2
cos w cos w
diametrele de baz: d b = d1 cos ; d b 2 = d 2 cos
1

Fortele din angrenaje:

2 M tp
Forele tangeniale: Ft1 = Ft 2 =
dw1
Forele radiale: Fr1 = Fr 2 = Ft1tg w ;
Obs. Mtp este momentul de rsucire transmis de arborele pe care este montat pinionul.
 ANGRENAJ CILINDRIC CU DINTI INCLINATI

Elemente geometrice:
modulul normal: ;
numerele de dinti: 1 , 2;
unghiul de inclinare al danturii: ;
unghiul de referin n plan normal: = 200 ;
m
modulul in plan tangential: m t = n ;
cos
tg n
unghiul de referin n plan tangenial: tg t = ;
cos
(z1 + z 2 )(inv wt inv t )
suma coeficienilor specifici de deplasare a profilului: x Sn = x n 1 + x n 2 =
2 tg n
mn m
diametrele de divizare: d1 = m t z1 = z1 ; d 2 = m t z 2 = n z 2
cos cos
diametrele de cap: d a1 = d1 + 2m n (1 + x n1 ) ; d a 2 = d 2 + 2m n (1 + x n 2 )
diametrele de picior: d f1 = d1 2m n (1,25 x n1 ) ; d f 2 = d 2 2m n (1,25 x n 2 )
d + d 2 m n (z1 + z 2 )
distana dintre axe de referin: a12 = 1 =
2 2 cos
d w1 + d w 2 cos a t
distana dintre axe n funcionare (valoare STAS): a w 12 = = a 12
2 cos a wt
a
unghiul de angrenare: a wt = arc cos 12 cos a t
aw
12
cos t cos t
diametrele de rostogolire: d w1 = d1 ; d w2 = d2
cos wt cos wt
diametrele de baz: d b1 = d1 cos t ; d b 2 = d 2 cos t

Fortele din angrenaje:

2M tp
Forele tangeniale: Ft1 = Ft 2 =
dw 1
Forele radiale i axiale: Fr1 = Fr 2 = Ft1tg wt ; Fa1 = Fa 2 = Ft1 tg
Obs. Mtp este momentul de rsucire transmis de arborele pe care este montat pinionul.
 MODURI DE DISTRUGERE A DANTURII ROILOR DINATE

Forma de
Reprezentarea modului
distrugere Factorii care provoac distrugerea danturii
de distrugere
a danturii
Danturi durificate DF > 350 HB;
a Fn b
Neomogenitatea materialului;
Solicitarea pulsatorie;
Ruperea dinilor

La oboseal Prezena concentratorului de tensiuni n zona

de racordare a dintelui; F
Dac F > FP apar fisuri n zona de racordare Seciunea de rupere are
a dintelui n punctele slbite ale flancului activ; dou zone; prima zon de
rupere prin oboseal cu
Suprasarcini statice sau de oc; structur fin i a doua de
Static prin
Proiectare sau exploatare defectuoas. rupere static cu structur
suprasarcin
Ruperea se produce la baz sau la colul dintelui. cu denivelri, zgrunuroas.

Danturi imbuntite DF < 350 HB; a b

H pungi
Neomogenitatea materialului; de ulei
Solicitarea ciclic a flancurilor; f
Starea de tensiuni de contact hertziene H i a
Oboseal celor tangeniale f; c
superficial Rezistena limit la pitting a flancurilor H lim; pitting

(pitting) Starea flancurilor i a ungerii;

Apariia fisurilor pe flancuri (fisuri deschise).
Presiunile hidrostatice mari ce apar n pungile
de ulei nchise in fisuri, care lrgesc fisurile sau
produc ruperi de material.
Deteriorarea flancurilor
Pittingul apare pe capul i
piciorul dintelui (cele mai
expuse sunt punctele B i D).

benzi de
Distrugerea straturilor lubrifiante (stratul EHD, limit gripaj
i de oxizi);
Apariia contactului metalic i formarea microsudurilor Pe direcia vitezei
care se rup si se refac periodic; dac ruperea nu se de alunecare apar
Gripare producere apare blocarea angrenajului. zgrieturi fine numite
Gripajul termic apare la angrenajele rapide, factorul benzi de gripare (apar
hotrtor este temperatura zonelor de contact; la vrful i piciorul
Gripajul atermic apare la angrenajele cu vitez mic i dintelui, acolo unde
ncrcare mare (apar adeziuni moleculare). viteza de alunecare
este maxim)
Uzarea Se datoreaz frecrii de alunecare dintre flancuri i se manifest printr-o uzare
normal lent, uniform i continu a flancurilor.
Uzarea Se datoreaz particolelor dure care apar ntre flancurile zgrieturi
abraziv dinilor aflai n rotaie (apar urme de microachiere).
Apare la angrenajele cu dantur durificat i se manifest prin desprinderi de
Exfolierea
achii (tehnologie greit a tratamentului de durificare superficial).
Curgere
Apare la duriti mici i se datoreaz ncrcrilor i vitezelor mari.
plastic
 LAGRE CU RULMENI
Caracterizare generala
Clasificarea rulmentilor

Fr =100
Fr
Fa
Fa 0,2Frdisp

Fr
Fa 0,2Frdisp

Fr

Fa 1,25Fr
=00

=150

=400

=900 Fa
 Simbolizare
Simbol rulment

Simbol de baz Simbol suplimentar

Simbol serie Simbol alezaj

Tip rulment Serie dimensiuni

Serie limi Serie diametre

 Calcalul lagarelor cu rulmenti
Calculul la durabilitate (oboseal) al rulmenilor rotitori

Calculul sarcinii dinamice echivalente

 Montajul rulmentilor
Montajul rulmenilor radiali cu bile n varianta cu aciune reciproc

Montajul rulmenilor radiali cu bile n varianta lagr fix - lagr liber

ASAMBLRI FILETATE
Caracterizare general

Tipuri de filete
 Momentul de frecare dintre Momentul de frecare dintre piuli
urub i piuli i suprafaa de reazem

M t1 H1 2 Fo 2 tg 2
d d
2 2
Coeficientul de frecare aparent

4 2 F0 2 2
1 S 3
d 3

0 d d r dr 3 F0 2 S 2 d g2
2 g
M t2

S 2 d d2 g
2

1
1' 1
cos / 2
 Randamentul cuplei cinematice urub-piuli
tg 2
'
tg 2 '
Randamentul asamblrii filetate
tg 2

S 3 d g3
tg 2 '
2
2
3
d 2 S 2 d g2

Momentul total la cheie necesar pentru strngerea piuliei (urubului)

S 3 d g3
M t1 Fo 2 tg 2 '
d
M t t M t1 M t 2 M t2
1
F0 2 2
2 3 S d g2

M t1 M t 2
Q
L
Calculul asamblrilor Calculul asamblrilor filetate Calculul asamblrilor filetate
filetate solicitate axial solicitate transversal, cu joc solicitate transversal, fara joc

Ft
Fo 4 Ft
is dt
t
Fg

F

c
.
k c is
d1
a
4 1,3 Fo
2
Amin c
d1 F
4 c / cc pm as
is d t s
tg 2 '
d2
Fo F
t
o
2
o
2 to
3
d3 d3
4 16

ech t2o 4 o2 at c
cc
 Exemple de aplicatii ale asamblarilor filetate
Cuplajul rigid cu flanse fara joc Cuplajul rigid cu flanse cu joc

Asamblari pe con
2 Mt
Fa sin cos
dm 2 2
2 Mt
F dm 2 Mt
s n as
As dm l dm l
2