IMPP2 Prezentare curs

6.3. Parametri generali de planificare a necesarului de materiale cu producĠie ciclică

6.3.1. Tipul de producĠie

Tipul de producĠie (TP) este un parametru general de planificare a necesarului de materiale,

care descrie gradul de stabilitate în timp al proceselor de fabricaĠie ale articolelor în unitatea de producĠie.
Cunoaúterea tipului de producĠie al fiecărui articol necesar de fabricat într-o perioadă de timp permite
adoptarea unor forme úi parametri de organizare a producĠiei articolului care să conducă la costuri de
producĠie minime.

Există în general trei mari trepte de diferenĠiere a stabilităĠii producĠiei sau tipuri de producĠie:
- producĠie de masă (M), cu un grad mare de stabilitate în timp a producĠiei articolului;
- producĠie de serie (S), cu un grad mediu de stabilitate în timp a producĠiei articolului;
- producĠie individuală (I), cu un grad mic de stabilitate în timp a producĠiei articolului.
ProducĠiile de masă úi de serie sunt producĠii ciclice ale articolului de-a lungul unui orizont
de timp, în timp ce producĠia individuală este o producĠie aciclică a articolului, care nu se mai repetă.

Deoarece majoritatea proceselor de fabricaĠie industriale se încadrează în producĠia de serie, acest

tip de producĠie este diferenĠiat în categoriile: serie mare (SM); serie mijlocie (SMj); serie mică (Sm).

O metodă utilizată frecvent pentru stabilirea tipului de producĠie în care se încadrează procesul
de fabricaĠie al unui articol de tip piesă în unitatea de producĠie este metoda indicilor de constanĠă.
Metoda cuantifică gradul de stabilitate în timp al fiecărei operaĠii din procesul de fabricaĠie al articolului
cu un indicator al tipului de producĠie TPkg stabilit cu relaĠia:

- 78 -

IMPP2 Prezentare curs

Rg
TPkg (6.8)
Tuk
în care:
Rg este ritmul mediu, în min/buc, pentru producĠia articolului cu numărul de ordine g dintre cele
m articole fabricate, într-un orizont de timp, în unitatea de producĠie;
Tuk – timpul unitar, în min/buc, al operaĠiei cu numărul de ordine k în procesul de producĠie al
articolului g, care conĠine n operaĠii în total.

Dacă se notează cu Ng cantitatea de articol g necesară de fabricat în cadrul orizontului de timp

al PNM (cantitate egală cu necesarul net total de articol în PNM), ritmul Rg se calculează cu relaĠia:
60 ˜ F t
Rg [min/buc] (6.9)
Ng
în care:
Ft este fondul de timp, în ore, al perioadei de producĠie a articolului, stabilit cu relaĠia:
Ft zl ˜ k s ˜ h [ore] (6.10)
în care:
zl este numărul de zile lucrătoare din perioada de producĠie;
ks – numărul de schimburi de lucru dintr-o zi lucrătoare;
h – numărul de ore într-un schimb de lucru.
Fondul de timp Ft disponibil pentru producĠia cantităĠii de articol Ng corespunde intervalului de
timp dintre începutul orizontului de planificare al PNM úi sfârúitul ultimei perioade de timp elementare
cu necesar net de articol în PNM.

- 79 -
IMPP2 Prezentare curs

În funcĠie de valoarea indicatorului TPkg, tipul de producĠie al operaĠiei k privind articolul g

se stabileúte astfel:
x dacă TPkg ” 1, operaĠia are tip de producĠie de masă (M);
x dacă 1 < TPkg ” 10, operaĠia are tip de producĠie de serie mare (SM);
x dacă 10 < TPkg ” 20, operaĠia are tip de producĠie de serie mijlocie (SMj);
x dacă TPkg > 20, operaĠia are tip de producĠie de serie mică (Sm).

Dacă operaĠiile din procesul de fabricaĠie al unui articol se încadrează în tipuri de producĠie
diferite, trebuie determinat tipul de producĠie predominant în procesul de fabricaĠie al articolului. În
acest scop, se calculează ponderea operaĠiilor din fiecare tip de producĠie cu relaĠiile:
100 ˜ n M
A [%] (6.11)
n
100 ˜ n SM
B [%] (6.12)
n
100 ˜ n SMj
C [%] (6.13)
n
100 ˜ n Sm
D [%] (6.14)
n
în care:
n este numărul total de operaĠii din procesul de fabricaĠie al articolului;
nM, nSM, nSMj, nSm – numărul de operaĠii cu producĠie de masă (M), de serie mare (SM), de serie
mijlocie (SMj) úi, respectiv, de serie mică (Sm) din procesul de fabricaĠie.

- 80 -

IMPP2 Prezentare curs

Valorile coeficienĠilor de pondere A, B, C úi D se folosesc pentru stabilirea tipului de producĠie

predominant în procesul de fabricaĠie astfel:
x dacă A, B, C sau D > 50 %, procesul are tipul de producĠie asociat coeficientului dominant
(M pentru A dominant, SM pentru B dominant, SMj pentru C dominant, Sm pentru D dominant);
x dacă A, B, C úi D ” 50 % úi A+B, B+C sau C+D > 50 %, procesul are tipul de producĠie al
coeficientului de nivel inferior dintre cei doi cu pondere cumulată dominantă (verificarea dominanĠei se
face în ordinea A+B, B+C úi C+D);
x dacă nu există coeficienĠi dominanĠi úi ponderi cumulate dominante, procesul are tipul de
producĠie de serie mijlocie (SMj).

6.3.2. Principii úi forme de organizare a producĠiei

Organizarea producĠiei ciclice a articolelor într-o unitate de producĠie se face cu ajutorul a

trei principii fundamentale, cu aplicare specifică tipului de producĠie, astfel încât pot rezulta forme úi
parametri de organizare a producĠiei articolelor care să asigure costuri de producĠie minime.

6.3.2.1. Principiul proporĠionalităĠii

Principiul proporĠionalităĠii exprimă cerinĠa de dimensionare a capacităĠii de producĠie a

verigilor productive înlănĠuite tehnologic (locuri de muncă ale operaĠiilor, grupe de maúini omogene
din atelier etc.) în concordanĠă cu sarcina de producĠie alocată acestora de-a lungul unui interval de
timp programat în PNM.

- 81 -
IMPP2 Prezentare curs

x Respectarea principiului proporĠionalităĠii pentru fiecare operaĠie de producĠie k a unui

articol g se face prin satisfacerea condiĠiei:
Rk ” Rg [min/buc] (6.15)
în care:
Rk este ritmul mediu de producĠie al articolului g în operaĠia k, în min/buc;
Rg – ritmul mediu de producĠie al articolului g într-un orizont de timp, calculat cu relaĠia 6.9.

Ritmul Rk se calculează cu relaĠia:

Tuk
Rk [min/buc] (6.16)
mk
în care:
Tuk este timpul unitar al operaĠiei k, în min/buc;
mk – numărul de maúini (locuri de muncă) identice care se alocă operaĠiei k în concordanĠă cu
principiul proporĠionalităĠii. Acest număr de maúini identice se stabileúte cu relaĠiile:
Tnk
m kc (6.17)
k up ˜ R g
m k ªm kc º (6.18)
în care:
m'k este numărul minim, teoretic de maúini identice necesar pentru operaĠia k;
Tnk – timpul normat al operaĠiei k, în min/buc;
kup – coeficientul planificat de utilizare a capacităĠii de producĠie (cu valori între 0,8 úi 1);
ªm'kº – aproximarea zecimală prin adaos a numărului m'k la cel mai mic întreg mk (mk • m'k).

- 82 -

IMPP2 Prezentare curs

Raportul dintre numărul de maúini teoretic necesar (m'k) úi numărul de maúini adoptat (mk) este
indicat prin coeficienĠii de încărcare a maúinilor la fiecare operaĠie (kîk) úi pentru întregul proces (kîT):
m ck
k îk (6.19)
mk
n
¦ m kc
k 1
k îT n (6.20)
¦ mk
k 1

în care n este numărul total de operaĠii din procesul de producĠie al articolului.

x Respectarea principiului proporĠionalităĠii pentru un grup de operaĠii realizat cu o grupă

de maúini omogene i se face prin stabilirea numărului de maúini din grupă cu relaĠiile:
m Tig ˜ N g
m ci ¦ (6.21)
g 1 60 ˜ Ft i ˜ k up

mi ªm ci º (6.22)
în care:
m'i este numărul minim, teoretic de maúini necesar să existe în cadrul grupei i;
Tig – suma timpilor normaĠi, în min/buc, pentru operaĠiile de producĠie ale articolului g care se
realizează cu maúini din grupa i;
Ft i – fondul de timp, în ore, al fiecărei maúini din grupa i, în perioada comună de producĠie a
cantităĠilor Ng din cele m articole.

- 83 -
IMPP2 Prezentare curs

6.3.2.2. Principiul paralelismului

Principiul paralelismului exprimă cerinĠa de realizare simultană a operaĠiilor din procesul de

producĠie al lotului de articol pentru reducerea duratei ciclului de producĠie. Gradul de paralelism
al operaĠiilor rezultă prin aplicarea unor forme de organizare a producĠiei specifice tipurilor de producĠie.

x Organizarea succesivă (OS) este forma de organizare a producĠiei care implică transmiterea
întregului lot de fabricaĠie al articolului între locurile de muncă alocate operaĠiilor predecesoare k úi
succesoare k+1, astfel încât lotul de articol nu se fabrică în paralel în operaĠiile procesului de producĠie.

În fig. 6.4 este reprezentată ciclograma unui proces de producĠie cu organizare succesivă,
sub forma unei diagrame Gantt cu diviziunea scării de timp de 1 minut. Cele patru piese (1, 2, 3 úi 4)
din lotul de producĠie se fabrică una după alta în fiecare operaĠie k, după care sunt transmise împreună
către operaĠia următoare, k+1.

Ca urmare a transmiterii întregului lot de producĠie de la o operaĠie la alta, organizarea succesivă

se caracterizează prin întreruperi mari în circulaĠia obiectelor muncii în procesul de producĠie úi printr-
o durată mare a ciclului de producĠie. Gradul de paralelism al operaĠiilor de producĠie este minim,
deoarece în fiecare moment de timp se află în fabricaĠie doar o singură piesă. Gradul de paralelism
al operaĠiilor este cuantificat în fig. 6.4 prin indicatorul densităĠii de producĠie ȡ, care evidenĠiază câte
piese din lot se produc simultan, de-a lungul timpului (în acest caz ȡ = 1).

- 84 -

IMPP2 Prezentare curs

Nr. Tuk mk Nr. TIMPUL DE LUCRU

operatie [min/buc] masina [minute]
1 2 3 4
1 3 1 1
1 2 3 4
2 2 1 2
1 2 3 4
3 6 1 3
1
4 4 1 4

5 5 1 5
Densitatea procesului Tc = 80 min
de productie U
U=1

Fig. 6.4

Durata ciclului de producĠie (Tc) la organizarea succesivă se determină cu relaĠia:

n
Tc N ˜ ¦ Tuk [min] (6.23)
k 1

în care:
N este mărimea lotului de fabricaĠie al articolului, în bucăĠi;
Tuk – timpul unitar al operaĠiei k, în min/buc;
n – numărul total de operaĠii din procesul de fabricaĠie al articolului.
Durata de producĠie a lotului în operaĠie (Tk) este:
Tk N ˜ Tuk [min] (6.24)
- 85 -
IMPP2 Prezentare curs

În relaĠiile 6.23 úi 6.24 úi în fig. 6.4 se consideră că operaĠiile de producĠie au timpi de pregătire-
încheiere neglijabili úi au alocată câte o singură maúină pentru fiecare operaĠie.

Durata mare a ciclului de producĠie pentru loturi de dimensiuni mari face ca forma de organizare
succesivă să fie recomandată doar pentru producĠii de serie mică.

x Organizarea paralelă (OP) este forma de organizare a producĠiei care implică transmiterea
individuală a unităĠilor de articol din lotul de fabricaĠie între locurile de muncă alocate operaĠiilor
predecesoare k úi succesoare k+1, astfel încât se obĠin un grad maxim de paralelism al operaĠiilor de
producĠie úi o durată minimă a ciclului de producĠie pentru lotul de articol. Forma de organizare se
aplică eficient doar dacă locurile de muncă ale operaĠiilor sunt dispuse, la distanĠe scurte unele faĠă de
altele, în linii de producĠie.

Există mai multe variante de aplicare a organizării paralele, în funcĠie de relaĠia existentă
(egalitate sau inegalitate) între ritmurile operaĠiilor Rk calculate cu relaĠia 6.16 úi, în cazul ritmurilor
Rk inegale, de modul în care se va asigura continuitatea procesului de fabricaĠie al unităĠii de articol
(prin corelarea ritmurilor operaĠiilor úi eliminarea stocurilor interoperaĠionale sau fără corelarea ritmurilor
operaĠiilor úi menĠinerea de stocuri între operaĠiile cu ritmuri diferite).

Dacă ritmurile operaĠiilor din procesul de fabricaĠie sunt egale (R1 = R2 = … = Rk = … = Rn = R),
organizarea paralelă asigură o densitate a procesului de producĠie ȡ egală cu numărul total de maúini
alocat, pe o porĠiune semnificativă din ciclul de producĠie al lotului. În fig. 6.5 se prezintă ciclograma
unui proces de producĠie cu organizare paralelă úi ritmuri egale ale operaĠiilor, în care scara de timp
are diviziunea de 1 minut, iar lotul de producĠie este format din 40 piese.

- 86 -

IMPP2 Prezentare curs

Nr. Tuk mk Nr. TIMPUL DE LUCRU

operatie [min/buc] masina [minute]
1 1 4 7 10 13 16 19 22 25 28 31
1 3 3 2 2 5 8 11 14 17 20 23 26 29 32
3 6 9 12 15 18 21 24 27 30 33
3
4 1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25 27 29 31
2 2 2 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32
5
1 7 13 19 25
6 2 8 14 20 26
7 3 9 15 21 27
8 4 10 16 22 28
3 6 6 9 5 11 17 23 29
10 6 12 18 24
11
1 5 9 13 17 21
12
2 6 10 14 18 22
13
4 4 4 14 3 7 11 15 19 23
4 8 12 16 20 24
15
1 6 11 16
16
2 7 12 17
17
3 8 13 18
5 5 5 18
4 9 14 19
19
5 10 15
20
Tc = 59 min

Umin = 1
Umax = 20
Densitatea procesului
de productie U

Fig. 6.5

- 87 -
IMPP2 Prezentare curs

Durata ciclului de producĠie (Tc) la organizarea paralelă cu ritmuri egale ale operaĠiilor este:
n
Tc ¦ Tuk  ( N  1 ) ˜ R [min] (6.25)
k 1

în care R reprezintă ritmul comun al operaĠiilor din procesul de producĠie.

În relaĠia 6.25 úi fig. 6.5 se consideră că operaĠiile au timpi de pregătire-încheiere neglijabili.

Această variantă de organizare paralelă se aplică frecvent pentru producĠii de masă în linii
de fabricaĠie monovalente.

Dacă ritmurile operaĠiilor de fabricaĠie nu sunt (toate) egale, corelarea (egalizarea) lor se poate
face prin introducerea în operaĠiile cu durate mai scurte a unor timpi de aúteptare (pauze neproductive),
care reduc densitatea ȡ pe durata ciclului de producĠie al lotului. În fig. 6.6 se prezintă ciclograma unui
proces de producĠie cu organizare paralelă úi ritmuri inegale ale operaĠiilor, în care scara de timp are
diviziunea de 1 minut, iar lotul de fabricaĠie este format din 4 piese.

Durata ciclului de producĠie (Tc) la organizarea paralelă cu ritmuri inegale ale operaĠiilor este:
n
Tc ¦ Tuk  ( N  1 ) ˜ Tu max [min] (6.26)
k 1
în care Tumax este timpul unitar maxim al operaĠiilor din procesul de producĠie.

Durata de producĠie a lotului în operaĠie (Tk) se determină, în acest caz, astfel:

Tk Tuk  ( N  1 ) ˜ Tu max [min] (6.27)

În relaĠiile 6.26 úi 6.27 úi în fig. 6.6 se consideră că operaĠiile de producĠie au timpi de pregătire-
încheiere neglijabili úi au alocată câte o singură maúină pentru fiecare operaĠie.
- 88 -

IMPP2 Prezentare curs

Nr. Tuk mk Nr. TIMPUL DE LUCRU

operatie [min/buc] masina [minute]
1 2 3 4
1 3 1 1
1 2 3 4
2 2 1 2
1 2 3 4
3 6 1 3
1 2 3 4
4 4 1 4
1 2 3 4
5 5 1 5
Tc = 38 min
Densitatea procesului
Umin = 1
de productie U Umax = 4

Fig. 6.6

Din cauza costurilor implicate de pauzele neproductive introduse în operaĠii, această variantă
de organizare paralelă se aplică doar în producĠii de serie mare în linii de fabricaĠie polivalente.

Deoarece introducerea de pauze în operaĠii nu este acceptabilă în producĠia de masă, diferenĠele

de ritm al operaĠiilor înlănĠuite tehnologic k úi k+1 (cu ritmurile Rk úi Rk+1 diferite) vor fi compensate
în acest caz prin stocurile de producĠie neterminată menĠinute între operaĠii. Aceste stocuri se acumulează
úi se consumă ritmic în perioadele de lucru ale liniei de producĠie.

- 89 -
IMPP2 Prezentare curs

x Organizarea mixtă (OM) este forma de organizare a producĠiei care implică transmiterea
unor părĠi supraunitare (loturi de transport) din lotul de fabricaĠie al articolului între locurile de muncă
alocate operaĠiilor predecesoare k úi succesoare k+1, astfel încât se obĠin valori medii pentru gradul
de paralelism al operaĠiilor úi durata ciclului de producĠie, cu atât mai favorabile cu cât mărimea lotului
de transport este mai mică.

Pentru formarea loturilor de transport în operaĠia k úi transmiterea lor astfel încât operaĠia k+1
să se efectueze continuu asupra lotului de producĠie, este necesară existenĠa unor decalaje minime între
începuturile operaĠiilor succesive (Dk,k+1), care se stabilesc cu relaĠia:
­ N t ˜ Tuk , dacă Tuk d Tuk  1
Dk ,k  1 ® [min] (6.28)
¯ N ˜ Tuk  ( N  N t ) ˜ Tuk  1 , dacă Tuk ! Tuk  1
în care:
Tuk úi Tuk+1 sunt timpii unitari ai operaĠiilor k úi k+1, în min/buc;
Nt – mărimea lotului de transport la organizarea mixtă a producĠiei (1< Nt < N), în bucăĠi;
N – mărimea lotului de fabricaĠie al articolului, în bucăĠi.

În fig. 6.7 se prezintă ciclograma unui proces de producĠie cu organizare mixtă, în cazul unui
lot de fabricaĠie de 4 piese úi a unui lot de transport de 2 piese (scara de timp are diviziunea de 1 minut).
Densitatea procesului de producĠie ȡ la organizarea mixtă din fig. 6.7 este mai mare decât în cazul
organizării succesive din fig. 6.4, dar mai mică decât la organizarea paralelă din fig. 6.6.

- 90 -

IMPP2 Prezentare curs

Nr. Tuk mk Nr. TIMPUL DE LUCRU

operatie [min/buc] masina [minute]
1 2 3 4
1 3 1 1
1 2 3 4
2 2 1 2 D12
1 2 3 4
3 6 1 3 D23
1 2 3 4
4 4 1 4 D34
1 2 3 4
5 5 1 5 D45
Densitatea procesului
Tc = 56 min
Umin = 1
de productie U Umax = 2

Fig. 6.7

Durata ciclului de producĠie (Tc) la organizarea mixtă se determină cu relaĠia:

n n
Tc N t ˜ ¦ Tuk  ( N  N t ) ˜ ¦ ( Tuk  Tuk  1 ) [min] (6.29)
k 1 k 1

în care:
(Tuk – Tuk+1)+ este diferenĠa pozitivă a timpilor unitari ai operaĠiilor k úi k+1 (se ia în considerare
numai dacă Tuk > Tuk+1);
Tun+1 – timpul unitar nul al unei operaĠii fictive de rang n+1 care, pentru calcul, se adaugă celor
n operaĠii din procesul de producĠie al articolului (Tun+1 = 0).
- 91 -
IMPP2 Prezentare curs

Durata de producĠie a lotului în operaĠie (Tk) se poate calcula cu relaĠia 6.24.

În relaĠiile 6.28 úi 6.29 úi în fig. 6.7 se consideră că operaĠiile de producĠie au timpi de pregătire-
încheiere neglijabili úi au alocată câte o singură maúină pentru fiecare operaĠie.

Datorită flexibilităĠii de utilizare cu loturi de transport de mărime convenabilă, forma de organizare

mixtă se aplică pentru producĠii de serie mijlocie sau serie mare în ateliere de producĠie sau în linii
de producĠie polivalente.

6.3.2.3. Principiul ritmicităĠii

Principiul ritmicităĠii exprimă cerinĠa de repetare la anumite intervale de timp a sarcinilor

de producĠie care revin verigilor productive din compartimentul de fabricaĠie (locuri de muncă alocate
operaĠiilor în liniile de fabricaĠie, grupe de maúini omogene din atelier etc.) pentru încărcarea uniformă
cu sarcini a compartimentului de fabricaĠie în perioada de producĠie planificată. Parametrul ritmicităĠii
producĠiei se adoptă în funcĠie de tipul de producĠie.

x Ritmicitatea producĠiei de masă din linia de fabricaĠie monovalentă este reglementată

de către ritmul mediu de producĠie al articolului (Rg) calculat cu relaĠia 6.9. Respectarea principiului
ritmicităĠii în acest caz se face prin repetarea producĠiei unităĠii de articol, în fiecare operaĠie k privind
articolul g, la intervale de timp Rk mai mici sau egale cu Rg (Rk ” Rg), conform relaĠiei 6.15.

x Ritmicitatea producĠiei de serie din atelierul de fabricaĠie sau din linia de fabricaĠie
polivalentă este reglementată prin perioada de repetare a loturilor de producĠie ale articolului (Tr),
care se stabileúte, pentru fiecare articol g, cu relaĠia:

- 92 -

IMPP2 Prezentare curs

­ Ft F
°° n , dacă t t Tc
nl
®F T
l
Tr [ore] (6.30)
F
° t c
, dacă t  Tc
¯° nl  1 nl
în care:
Ft este fondul de timp, în ore, al perioadei de producĠie a cantităĠii Ng din articolul g, care se
determină cu relaĠia 6.10;
Tc – durata ciclului de producĠie al lotului de articol g, exprimată în ore;
nl – numărul de loturi de producĠie ale articolului g, care se stabileúte în funcĠie de mărimea unui
lot de producĠie (N) cu relaĠia:
Ng
nl (6.31)
N

Respectarea principiului ritmicităĠii în producĠia de serie se face prin repetarea fabricaĠiei lotului
de articol în compartimentul de producĠie la intervale de timp mai mici sau egale cu parametrul Tr (de
obicei, se adoptă ca interval de repetare un număr întreg de zile lucrătoare sau de schimburi de lucru
mai mic sau egal cu valoarea Tr).

Studiu de caz 6.2

Pentru a satisface cerinĠele din PNM, o unitate de producĠie va fabrica cantitatea totală (Ng) de
8000 bucăĠi de articol pe parcursul a 150 zile lucrătoare (zl), cu 1 schimb de lucru (ks) de 8 ore zilnic (h).
ProducĠia de serie a articolului presupune efectuarea a 5 operaĠii cu următorii timpi unitari: Tu1 = 1,2
min/buc; Tu2 = 1,8 min/buc; Tu3 = 0,9 min/buc; Tu4 = 1,5 min/buc; Tu5 = 2,4 min/buc. OperaĠiile au
timpi de pregătire-încheiere neglijabili úi doar câte o singură maúină alocată pentru realizare. Se va
folosi organizarea mixtă a producĠiei articolului, cu lot de fabricaĠie (N) de 800 bucăĠi úi lot de transport
(Nt) de 200 bucăĠi. Se va planifica producĠia de serie a articolului în atelierul de fabricaĠie.
- 93 -
IMPP2 Prezentare curs

Valorile parametrilor de planificare a producĠiei de serie a articolului: sintetizate în fig. 6.8.

Nr. Tuk Tk D k-1,k TIMPUL DE LUCRU [ore]

op. [min/buc] [ore] [ore] 10 20 30 40 50 60

0 16
1 1,2 16
4 28
2 1,8 24 4
19 31
3 0,9 12 15
22 42
4 1,5 20 3

5 2,4 32 5 27 59

Densitatea procesului Tc = 59 ore

Umin = 1
de productie U Umax = 4

Tr = 120 ore
Fig. 6.8

- 94 -