Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

16
ORGANIZAREA PROCESUALĂ
A PRODUCŢIEI DE MASĂ
ŞI DE SERIE MARE

16.1 Organizarea procesuală a producţiei sub forma liniilor

de producţie în flux

Într-o societate comercială, caracterizată prin prelucrarea industrială a unui

volum mare de producţie într-o varietate redusă, modul de organizare a producţiei
este sub forma liniilor de fabricaţie în flux continuu sau intermitent.
Se cunoaşte faptul că funcţionarea continuă a liniilor în flux este
condiţionată de egalitatea sau multiplicarea duratelor operaţiilor cu mărimea
tactului de producţie. În cadrul acestei societăţi se prelucrează mai multe tipuri de
produse în cadrul unor linii de producţie în flux monovalente sau polivalente.

Aşadar, vor trebui rezolvate probleme legate de specificul acestor linii, şi

anume:

a) fundamentarea parametrilor de funcţionare a liniilor în flux;

b) sincronizarea liniilor de producţie în flux continuu;
c) evaluarea eficienţei economice obţinute în urma sincronizării unei linii
de producţie în flux;
d) echilibrarea liniilor în flux cu funcţionare intermitentă;
e) amplasarea locurilor de muncă sub forma liniilor tehnologice, cu
ajutorul metodei gamelor fictive.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

16.1.1 Fundamentarea parametrilor de funcţionare a liniilor

de producţie în flux

− Studiu de caz

Pentru una din liniile de producţie în flux monovalent ale societăţii se

cunosc următoarele informaţii:
• tactul de funcţionare al liniei este de 2 minute;
• linia lucrează cu săptămâna de lucru întreruptă în două schimburi a 8
ore, cu 10 minute pe schimb întreruperi pentru reglarea utilajelor;
• timpul de întreruperi pentru reparaţii planificate ale utilajelor este în
medie de 500 h anual;
• duratele operaţiilor tehnologice executate în cadrul liniei sunt:
t1 = 4 min; t2 = 2 min; t3 = 6 min; t4 = 4 min; t5 = 6 min.
• norma de servire a locurilor de muncă este egală cu 1;
• distanţa medie între două locuri de muncă alăturate este de 2 m;
• locurile de muncă sunt aşezate de ambele părţi ale benzii transportoare.

. Rezolvare
1) Cantitatea anuală de producţie ce se va executa în cadrul liniei.

Se ştie că:
Td ⋅ 60 − i
T= , de unde:
Q
Td ⋅ 60 − i
Q= , unde:
T
T - mărimea tactului de producţie;
Td - timpul disponibil anual al liniei;
Q - cantitatea anuală de producţie;
i - Mărimea întreruperilor reglementare în cadrul regimului de lucru.

Td = [365 − (52 + 52 + 6)] ⋅ 16 − 500 = 3580h

3580
Numărul schimburilor lucrătoare: N s = = 448 .
8
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Mărimea timpilor de întreruperi pentru reglarea utilajelor:

i = 448 ⋅ 10 = 4480 min .

Înlocuind în relaţie, avem:

3580 ⋅ 60 − 4480 214800 − 4480

Q= = = 105.169 produse.
2 2

2) Ritmul de lucru al liniei:

1 1
R= = produse / min sau 30 produse / h.
T 2
3) Numărul locurilor de muncă pentru fiecare operaţie în parte şi pe total
linie:
4
Nlm1 = = 2;
2
2
Nlm 2 = = 1;
2
6
Nlm3 = =3;
2
4
Nlm 4 = = 2;
2
6
Nlm5 = = 3.
2

Numărul locurilor de muncă pe total linie:

Nl mt = (2 + 1 + 3 + 2 + 3) = 11 locuri de muncă .

4) Deoarece norma de servire a muncitorilor este egală cu 1, rezultă că

numărul acestora este egal cu numărul locurilor de muncă pe fiecare operaţie în
parte şi pe total linie.

5) Lungimea liniei:

d ⋅ Nlml 2 ⋅ 11
L= = = 11 m
2 2
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

6) Viteza de deplasare a benzii transportoare:

d 2
V= = = 1m / min .
T 2

16.1.2 Sincronizarea liniilor de producţie în flux

a) Sincronizarea liniei în cazul amplasării locurilor de muncă de-a lungul

liniei.

I II III IV V

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Figura 16.1 Sincronizarea liniei de flux în cazul amplasării locurilor

de muncă de-a lungul benzii transportoare

: traseul produsului 1.
: traseul produsului 2

: traseul produsului 3

b) Sincronizarea liniei în cazul amplasării desfăşurate a locurilor de muncă.

I II III IV V
1 4 9
7
3 5 10
8
2 6 11

Figura 16.2 Sincronizarea liniei în flux în cazul amplasării desfăşurate

a locurilor de muncă
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

c) Sincronizarea liniei în funcţie de duratele operaţiilor, numărul locurilor

de muncă şi durata tactului de producţie.

P1 P2 P3

11
V 10
9
8
IV
7
6
III 5
4
II 3
2
I
1

t
T

P1 P2 P3
Figura 16.3 Sincronizarea unei linii în flux în funcţie de duratele operaţiilor, de
numărul locurilor de muncă şi de mărimea tactului de producţie

16.1.3 Eficienţa sincronizării unei linii de producţie în flux cu ritm

intermitent de funcţionare

− Studiu de caz

O altă linie tehnologică monovalentă care funcţionează în cadrul acestei

societăţi are în cadrul său locuri de muncă manuale şi mecanizate, care execută
7 operaţii cu următoarele durate, înainte şi după sincronizare.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Tabelul 16.1

Durata (minute)
Felul
Operaţia Înainte După
operaţiei
de sincronizare sincronizare
Op. 1 manuală 4 3
Op. 2 mecanizată 12 9
Op. 3 mecanizată 6 6
Op. 4 mecanizată 7 6
Op. 5 mecanizată 14 12
Op. 6 manuală 8 6
Op. 7 manuală 9 6
Tactul de producţie 5 3

La operaţia a 5-a, după sincronizare, 9 minute reprezintă timpul de lucru

automat al maşinii. Înainte de sincronizare, norma de servire a fost egală cu 1.
Se cere eficienţa economică a liniei după sincronizarea acesteia,
determinată în funcţie de sporul absolut şi relativ al producţiei fizice şi a
productivităţii muncii.

. Rezolvare

a) Sporul absolut al producţiei fizice la nivelul unui schimb de lucru se

obţine după relaţia:

∆ aQ = Q1 − Q0 , unde:

Q1 − producţia fizică după sincronizare,

Q2 − producţia fizică înainte de sincronizare.

Td T
Q0 = şi Q1 = d , unde:
T0 T1

Td − mărimea timpului disponibil la nivelul unui schimb de lucru;

T0,T1 − tactul producţiei înainte şi după sincronizare.

8 ⋅ 60 480
Q0 = = = 96 produse;
5 5
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

8 ⋅ 60 480
Q1 = = = 160 produse;
3 3

∆ Q = 160 − 96 = 64

∆aQ
∆ rQ = ⋅ 100 = 66%.
Q0

b) Sporul absolut şi relativ al productivităţii muncii, precum şi

îmbunătăţirea gradului de utilizare a locurilor de muncă, vor fi determinate în
tabelele următoare.
Din tabelul 16.2. rezultă că în cadrul acestei linii vor funcţiona 15 locuri de
muncă servite de 15 muncitori.
După sincronizare, deoarece duratele operaţiilor vor fi egale sau multiple
cu mărimea tactului de producţie, rezultă că L1 = Le, iar coeficientul de încărcare a
locurilor de muncă şi a lucrătorilor din cadrul acestora va fi 100%. În plus, norma
de servire la operaţia a 5-a va fi:

ta + t0 9 + 3
Ns = = = 4 locuri de muncă
t0 3

Rezultă că cele 4 locuri de muncă de la operaţia a 5-a vor fi servite

simultan de un singur muncitor. Toate aceste efecte obţinute în urma sincronizării
operaţiilor sunt prezentate în tabelul 16.3.

Înainte de sincronizare:
Tabelul 16.2

Număr de locuri Încărcarea locurilor

Durata
Denumirea de muncă de muncă
operaţiei
operaţiei teoretic efectiv
(min) ti Cmi Cii
(Lt) (Le)
1 2 3 4 5 6
Op. 1 4 0,8 1 0,8 0,8
Op. 2 12 2,4 3 0,8 0,4
Op. 3 6 1,2 2 0,6 0,2
Op. 4 7 1,4 2 0,7 0,4
Op. 5 14 2,8 3 0,93 0,8
Op. 6 8 1,6 2 0,8 0,6
Op. 7 9 1,8 2 0,9 0,8
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Tabelul 16.3
Grad de încărcare a Grad de încărcare al
Numerotare locuri Numerotare
locurilor de muncă muncitorilor
de muncă muncitori
(%) (%)
7 8 9 10
L11 80 m11 80
L21 100 m21 100
L22 100 m22 100
L23 40 m23 40
L31 100 m31 100
L32 20 m32 20
L41 100 m41 100
L42 40 m 42 40
L51 100 m 51 100
L52 100 m 52 100
L53 80 m 53 80
L61 100 m 61 100
L62 60 m 62 60
L71 100 m 71 100
L72 80 m 72 80

ti Lt
Lt i = ; Cm i = ; Cii = Lt + 1 − Le.
T Le
Cmi - coeficient mediu de încărcare a locurilor de muncă;
Cii - coeficient de încărcare a locurilor de muncă incomplet încărcate.

. Rezolvare

Pe baza relaţiilor de precedenţă, fluxul tehnologic poate fi prezentat sub

forma următorului grafic:
3
3
6
7 7
1
9
4 8 10
9 10
0
9
5
8 6
2 8

6
6

Figura 16.4 Graficul succesiunii tehnologice a operaţiilor

Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

În continuare vom stabili durata totală acestui proces tehnologic şi vom

determina limitele de încadrare ale tactului de producţie.

Tabelul 16.4

Denumirea Durata (minute)

operaţiei
1 7
2 8
3 3
4 9
5 9
6 6
7 6
8 6
9 8
10 10

Din acest tabel rezultă că:

t max = 10
n

∑ ti = 72
i =1
Deci
10 ≤ T ≤ 72.

În situaţia existentă există 5 locuri de muncă, pe care operaţiile tehnologice

au fost repartizate în felul următor:

Tabelul 16.5

Denumirea Suma
Suma
locului Denumirea Duratele cumulată a
timpilor
de muncă operaţiilor operaţiilor duratei
operaţiilor
operaţiilor
1 7
L1 15 15
2 8
3 3
L2 12 27
4 9
5 9
L3 15 42
6 6
7 6
L4 12 54
8 6
9 8
L5 18 72
10 10
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Pentru stabilirea mărimii tactului de producţie în vederea echilibrării liniei,

se descompune durata totală a procentului tehnologic în numere prime.
Astfel, vom avea:

72 2
36 2
18 2
9 3
3 3
1

72 = 23 ⋅ 32 ⋅ 1

Există următoarele posibilităţi:

După sincronizare:

Tabelul 16.6

Durata Număr Numerotare

Denumirea Grad Numerotare Grad
operaţiei locuri locuri
operaţiei * încărcare muncitori încărcare
(minute)ti de muncă de muncă
Op.1 3 1 L11 100 m11 100
L21 100 m21 100
Op.2 12 3 L22 100 m22 100
L23 100 m23 100
L31 100 m31 100
Op.3 6 2
L31 100 m32 100
L41 100 m41 100
Op.4 6 2
L42 100 m42 100
L51 100
L52 100
Op.5 12 4 m51 100
L53 100
L54 100
Op.6 6 1 L61 100 m61 100
L71 100 m71 100
Op.7 6 2
L72 100 m71 100
∗ Lt = Le

În urma sincronizării, pe linia în flux vor funcţiona aceleaşi locuri de

muncă, dar numărul muncitorilor va fi mai mic cu 3, datorită activităţii de
poliservire la operaţia a 5-a.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

c) Sporul absolut şi relativ de productivitate:

∆ a W = W1 − W0

∆a W
∆rW = ⋅ 100 , unde:
W0

W0, W1 − nivelul productivităţii muncii înainte şi după sincronizarea

liniei.

Q0
W0 =
N0

Q1
W1 = , unde:
N1

N 0, N1 − numărul muncitorilor din cadrul liniei înainte şi după

sincronizare.

96
W0 = = 6,4 produse / muncitor
15

160
W1 = = 12,3 produse / muncitor
13

∆ a W = 12,3 − 6,4 ≈ 6 produse / muncitor

6
∆r W = ⋅ 100 = 93%
6,4
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

16.1.4 Echilibrarea liniilor în flux intermitent

Problema echilibrării liniilor în flux apare pentru acele linii ale căror
operaţii nu au durate egale cu sau multiple de mărimea tactului de producţie, deci
nu se poate realiza sincronizarea operaţiilor. Spunem în acest caz că linia
funcţionează în ritm intermitent. În această situaţie se pune problema găsirii unui
astfel de tact de producţie, aşa încât suma duratelor operaţiilor la fiecare loc de
muncă să fie mai mică sau cel mult egală cu mărimea acestui tact. În plus, mărimea
tactului T trebuie să satisfacă relaţia
n
t max ≤ T ≤ ∑ ti.
i =1

În acest fel se reduc la maximum întreruperile în funcţionarea maşinilor şi

în plus are loc o creştere a volumului producţiei în perioada de timp care va fi
redată funcţionării neîntrerupte a acestora.

− Studiu de caz

Presupunem că într-una din secţiile de producţie ale unei societăţi

comerciale există o linie în flux intermitent, care execută 10 operaţii. Duratele
operaţiilor şi operaţiile care le preced sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul 16.7

Denumirea operaţiilor 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Durata (min.) 7 8 3 9 9 6 6 6 8 10
Operaţii precedente - - 1 1 2 2 3,4 5,6 7,8 9

C1 = 23 . 32 . 1 = 72
C2 = 22 . 32 . 1 = 36
C3 = 2 . 32 . 1 = 18
C4 = 23 . 3 . 1 = 24
C5 = 22 . 3 . 1 = 12
C6 = 2.3 . 1 = 6

Ţinând seama că 10 ≤ T ≤ 72, rezultă că tactul de producţie poate avea

mărimea 12, 18, 24, 36, 72 şi nu poate avea mărimea 6.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

n
Pornind de la relaţia n ⋅ T = ∑ ti , unde n = numărul locurilor de muncă,
i =1
vom avea de ales între următoarele variante:
Pentru:

T = 12, n = 6
T = 18, n = 4
T = 24, n = 3
T = 36, n = 2
T = 72, n = 1

Să presupunem că dorim ca linia în flux să aibă un tact de producţie T = 18

minute.
În acest caz, numărul locurilor de muncă se va reduce de la 5 la 4, şi vom
avea următoarea repartizare a operaţiilor pe locurile de muncă (ţinând cont şi de
relaţia de precedenţă existentă între acestea):

Tabelul 16.8

Suma
Denumirea Suma
Denumirea Duratele cumulată
locului timpilor
operaţiilor operaţiilor a duratelor
de muncă operaţiilor
operaţiilor
1 7
L1 2 8 18 18
3 3
4 9
L2 18 36
5 9
6 6
L3 7 6 18 54
8 6
9 8
L4 18 72
10 10

Am realizat în acest fel un proces de producţie cu 4 locuri de muncă, unde

operaţiile tehnologice se vor executa într-o perioadă de timp egală cu mărimea
tactului de producţie. În acest fel am eliminat complet întreruperile din
funcţionarea utilajelor şi în plus vom avea şi economie de personal la locul de
muncă L5, care a fost eliminat din cadrul acestui proces tehnologic.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

16.2 Amplasarea locurilor de muncă sub forma unei linii tehnologice

folosind metoda gamelor fictive

− Studiu de caz A

În cadrul unei linii în flux polivalent urmează a se fabrica 4 noi tipuri de

repere R1, R2, R3 şi R4 în următoarele cantităţi anuale:

R1 = 5000 buc.
R1 = 6500 buc.
R1 = 4000 buc.
R1 = 3000 buc.
Succesiunea operaţiilor tehnologice şi normale unitare de timp sunt
prezentate în tabelul următor:

Tabelul 16.9

Nr.
de R1 R2 R3 R4
ord.
Operaţia Norma Operaţia Norma Operaţia Norma Operaţia Norma
de de de de
timp timp timp timp
(h) (h) (h) (h)
1 B 0,2 A 0,3 A 0,5 A 0,3
2 A 0,4 C 0,1 B 0,1 B 0,5
3 D 0,1 B 0,1 D 0,4 C 0,6
4 E 0,3 D 0,5 C 0,3 E 0,1
5 F 0,6 E 0,9 E 0,7 F 0,8
6 B 0,8 F 0,2 F 0,4 B 0,9
7 C 0,7 B 0,4 G 0,2 G 0,4
8 G 0,8 G 0,3 - - - -

Locurile de muncă din cadrul liniei au un regim de lucru de 2 schimburi

a 8 ore, iar întreruperile pentru reparaţiile planificate ale utilajelor din cadrul liniei
reprezintă 10%din fondul de timp nominal. Se solicită amplasarea locurilor de
muncă astfel încât traseele tehnologice a celor 4 repere să fie rectilinii.
 Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

. Rezolvare

a) Inventarierea operaţiilor

Tabelul 16.10

Denumire Reperele fabricate

operaţii R1 R2 R3 R4
A 2 1 1 1
B 1; 6 3; 7 2 2; 6
C 7 2 4 3
D 3 ¤ 3 -
E 4 5 5 4
F 5 6 6 5
G 8 8 7 7

b) Presupunând că locurile de muncă vor fi amplasate într-o ordine

arbitrară (alfabetică), traseele tehnologice ale celor 4 repere s-ar prezenta astfel:

Tabelul 16.11

Operaţii
A B C D E F G
Repere
R1
· · · · ·
· · ·· ·
R2
· · · ·
· ·
R3 · · ·
· · · ·
R4 · · · · ·
· ·
c) Stabilirea frecvenţei operaţiilor pe anumite numere de ordine.

Tabelul 16.12

Număr de ordine
Operaţii 1 2 3 4 5 6 7 8
A 3 1
B 1 2 1 2 1
C 1 1 1 1
D 2 1
E 2 2
F 2 2
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

G 2 2
d) Întocmirea planului de încărcare a locurilor de muncă.
Numărul de locuri de muncă se determină după relaţia:

∑Q ⋅ n i ti
Nu = i =1
Td

Timpul disponibil al utilajelor:

Td = {[365 − (52 + 52 + 6)] − 10%[365(52 + 52 + 6 )]}⋅ 16) =

= (255 − 25,5) ⋅ 16 = 3672h

Timpul necesar pentru execuţia operaţiei A pe numărul 1 de ordine se

determină astfel:

N tA / 1 = 6500 ⋅ 0,3 + 4000 ⋅ 0,5 + 3000 ⋅ 0,3 = 1950 + 2000 + 900 = 4850h

Necesarul de timp pentru execuţia operaţiei A pe numărul de ordine 2 este:

N tA / 2 = 5000 ⋅ 0,4 = 2000h

Se continuă astfel pentru toate operaţiile şi toate numerele de ordine

completând tabelul „Încărcarea locurilor de muncă”.

Tabelul 16.13

Numerele de ordine ale operaţiilor Timp Număr

total locuri
Operaţia
1 2 3 4 5 6 7 8 necesar de
(h) muncă
A 4850 2000 6850 2
B 1000 1900 650 6700 2600 12850 4
C 650 1800 1200 3500 7150 2
D 2700 3250 5950 2
E 1800 8650 10450 3
F 5400 2900 8300 3
G 2000 5950 7950 3
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

e) Amplasarea locurilor de muncă în cadrul unei linii tehnologice, servită

de o bandă rulantă, de o parte şi de alta a acesteia.

1 ·2 3 4 5 6 7 8
A1A2 A3 C1 E1 E2 E 3 C2
· · · · · · · ·
Banda rulantă
· · · · · · ·· · · · ·
B1 D1 D2 F1 F2 F3B2B3 B4 G1 G2 G3

Figura 16.5 - Amplasarea locurilor de muncă de o singură parte a benzii rulante

Din punct de vedere al organizării procesului de producţie, se va căuta o

astfel de amplasare a locurilor de muncă, astfel încât să se formeze pe cât posibil
grupe omogene de maşini.

f) Analiza circuitelor tehnologice ale produselor în urma proiectării liniei

în flux.

Tabelul 16.14

Nr. locuri de Repere

Operaţia
muncă R1 R2 R3 R4
A 2 · · ·
B 1 · · · ·
A 1 ·
C 1 · · ·
D 2 · · ·
E 3 · · · ·
F 3 · · · ·
B 3 · · ·
C 1 ·
G 3
· · · ·
Întoarcerea de la D la C din circuitul reperului R3 se poate rezolva prin
trecerea locului de muncă D1în faţa locului de muncă C1. Rămâne nerezolvată
întoarcerea de la R2 pentru care orice permutare a locurilor de muncă ar face să
apară întoarceri în circuitele celorlalte produse.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

− Studiu de caz B
Într-o întreprindere industrială urmează a se fabrica cinci noi piese (P1, P2,
P3, P4 şi P5) în următoarele condiţii anuale:

- P1 = 4000 buc;
- P2 = 8500 buc;
- P3 = 3500 buc;
- P4 = 3000 buc;
- P5 = 2000 buc.

Pentru fabricarea acestor noi piese se prevede organizarea unei linii de

fabricaţie în flux polivalent. Gama de fabricaţie a fiecărei piese şi timpul normat
unitar (în ore-maşină) pe fiecare operaţie sunt prezentate în tabelul 16.15.

Tabelul 16.15

Nr. P1 P2 P3 P4 P5
de Simbol Timp Simbol Timp Simbol Timp Simbol Timp Simbol Timp
ordine operaţie normat operaţie normat operaţie normat operaţie normat operaţie normat
unitar unitar unitar unitar unitar
1 A 1,7 B 0,4 A 1,4 A 0,7 B 0,8
2 B 1,3 C 0,5 B 0,6 B 0,5 C 0,4
3 C 0,3 E 0,6 C 0,5 C 1 F 0,6
4 F 0,3 F 0,8 E 0,4 E 0,5 G 0,2
5 A 1 G 0,2 A 0,8 G 0,25 D 0,3
6 G 0,15 D 0,4 G 0,1 C 0,4 H 1,1
7 C 0,85 H 0,8 H 0,8 D 0,2 J 0,3
8 H 0,5 J 0,1 I 1 J 0,3 I 0,8
9 J 0,3 K 0,35 J 0,3 I 1 K 0,25
10 K 0,4 - - K 0,4 K 0,3 - -

Fondul de timp disponibil anual al liniei este de 4600 ore.

Se cere să se stabilească modul de amplasare al locurilor de muncă astfel
încât să se respecte principiul liniei drepte, folosind metoda gamelor fictive.
Aplicarea metodei gamelor fictive cu ocazia amplasării locurilor de muncă
în cadrul unei linii de producţie în flux polivalent presupune parcurgerea
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

următoarelor etape:

1. Inventarierea operaţiilor pe numere de ordine de execuţie la locurile de

muncă.
Această inventariere este prezentată în tabelul 16.16.

Tabelul 16.16
Gama fictivă
Piese A B C D E F G H I J K
fabricate

P1 1; 5 2 3; 7 4 6 8 9 10
P2 1 2 6 3 4 5 7 8 9
P3 1; 5 2 3 4 6 7 8 9 10
P4 1 2 3; 6 7 4 5 9 8 10
P5 1 2 5 3 4 6 8 7 9

2. Stabilirea frecvenţei operaţiilor pe numere de ordine de execuţie la

locurile de muncă.
Pe baza datelor rezultate din inventarierea operaţiilor se trece la etapa de
stabilire a frecvenţei operaţiilor pe numere de execuţie la locurile de muncă,
rezultatele obţinute fiind prezentate în tabelul 16.17.
Tabelul 16.17
Număr de ordine
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Operaţia

A Ž 2
3
B 2 Ž
3
C 2 Ž 1 1
3
D 1 Ž 1
1
E 1 Ž
2
F 1 Ž
2
G 1 Ž 2
2
H 1 Ž 1
2
2
I 1

J 1 Ž 2
2
K 2 Ž
3
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Ž
Poziţia iniţială de amplasare a locurilor de muncă.

3. Întocmirea planului de încărcare a locurilor de muncă, pe numere de

ordine ale executării operaţiilor (determinarea necesarului de ore-
maşină) şi stabilirea numărului de locuri de muncă (maşini) ce vor fi
amplasate.
Necesarul de ore-maşină pentru executarea produselor la operaţia „j” (Nj)
se determină după relaţia:

n
N j = ∑ Qij ⋅ t nij , în care:
i =1

volumul anual planificat al produsului de tipul „i”, care necesită

- Qij =
operaţia „j”;
timpul normat unitar pentru executarea produsului de tipul „i” la
- tnij =
operaţia „j”

Numărul de locuri de muncă – maşini necesare executării producţiei

planificate la operaţia „j” (Mj) se determină după relaţia:

∑Q ij ⋅ t nij
Mj = i =1
, în care
Fd

- Fd = fondul de timp disponibil anual al liniei de fabricaţie.

Necesarul de ore-maşină şi numărul de locuri de muncă la operaţia „A” va

fi:
- pentru executarea operaţiilor de tipul „A” care apar la numărul de
ordine 5 din gama de operaţii:

N A 5 = 4000 ⋅ 1 + 3500 ⋅ 1,4 + 3000 ⋅ 0,7 = 13800 ore-maşină

- necesarul total de ore-maşină (NAt) pentru executarea operaţiilor de

tipul „A”

N At = N A1 + N A 5 = 1380 + 6800 = 20600 ore-maşină

 Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

- numărul de locuri de muncă necesare executării operaţiei „A” va fi:

20600
MA = = 4,48 ≈ 5 maşini
4600

În mod asemănător se calculează necesarul de ore-maşină şi numărul de

locuri de muncă pentru executarea celorlalte operaţii, rezultatele fiind prezente
centralizat în tabelul 16.18.

4. Stabilirea poziţiei iniţiale de amplasare a locurilor de muncă

Amplasarea iniţială a locurilor de muncă se face în funcţie de frecvenţa
executării operaţiei corespunzătoare locului de muncă, respectiv pe anumite
numere de ordine, putându-se întâlni următoarele situaţii:
9 un loc de muncă apare la un singur număr de ordine al executării
operaţiei. Poziţia de amplasare este determinată de acel număr de ordine;
9 un loc de muncă apare la mai multe numere de ordine ale executării
operaţiei, cu frecvenţe diferite. Poziţia de amplasare este dată de numărul de ordine
al executării operaţiei la care frecvenţa este cea mai mare;
9 un loc de muncă apare la mai multe numere de ordine succesive ale
executării operaţiei, cu aceeaşi frecvenţă. Poziţia de amplasare iniţială este dată de
numărul de ordine central (în cazul în care avem un număr impar de numere de
ordine la care apare locul de muncă) sau de unul din numerele de ordine centrale (în
cazul în care avem un număr par de numere de ordine la care apare locul de muncă);
9 un loc de muncă apare la mai multe numere de ordine, nesuccesive ale
executării operaţiei, cu aceeaşi frecvenţă. În acest caz, poziţia iniţială de amplasare a
locului de muncă se va stabili la oricare din numerele de ordine respective.
Poziţia iniţială de amplasare a locurilor de muncă stabilită se indică în
tabelul 16.17 printr-un „Ž” pus la frecvenţa adoptată.
Ordinea iniţială, stabilită, de amplasare a locurilor de muncă în cadrul liniei
în flux polivalent este: A, B, C, E, F, G, D, H, J, I, K.
 Tabelul 16.18

Necesarul total Nr. locuri de

Operaţia Numărul de ordine al operaţiei din gama de operaţii
de ore-marş muncă
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
A 13800 6800 20600 5
B 5000 8800 13800 3
C 5050 5950 1200 3400 15600 4
D 600 3400 600 4600 1
E 5100 2900 8000 2
F 1200 8000 9200 2
G 400 2575 950 3925 1
H 2200 9600 2000 13800 3
I 5100 3000 8100 2
J 600 1750 2250 4600 1
K 3475 3900 7375 2
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

5. Analiza circuitelor produselor şi eliminarea întoarcerilor

Circuitele, ţinând cont de ordinea de amplasare a locurilor de muncă
stabilită, sunt prezentate în tabelul 16.19.

Tabelul 16.19

Loc
Nr.
de P1 P2 P3 P4 P5
crt.
muncă
1 A x x5 x1 x 5 x1
2 B x2 x 1 x2 2 x1
3 C x3 x7 x 2 x3 x3 x6 x2
4 E x 3 x4 x4
5 F x4 6 x 4 x3
6 G x x 5 x6 x5 x4
7 D x 6 7 x5
8 H x8 x 7 x7 x6
9 J x9 x 8 x9 x8 x7
10 I x8 x9 x8
11 K x 10 x9 x10 x 10 x9

Pentru eliminarea întoarcerilor care apar există două posibilităţi:

• schimbarea ordinii de amplasare a locurilor de muncă;
• studierea posibilităţii amplasării aceluiaşi tip de loc de muncă pe mai
multe numere de ordine.

Se observă că prin schimbarea ordinii de amplasare a locurilor de muncă

(de exemplu amplasarea locului de muncă J după locul de muncă I) se elimină
întoarcerile iniţiale, dar apar noi întoarceri. Având în vedere acest aspect, pentru
eliminarea întoarcerilor care apar la piesele P1, P3 şi P4, având în vedere încărcarea
locurilor de muncă pe numere de ordine ale executării operaţiilor, se va studia
posibilitatea amplasării locurilor de muncă de tipurile „A”, „C” şi „I” pe mai multe
numere de ordine, cu precizarea expresă a tipurilor de operaţii sau a produselor
care se execută pe locurile de muncă de pe fiecare număr de ordine.
Astfel, întoarcerile care apar la piesele P1, P3 şi P4, pot fi eliminate prin
efectuarea următoarelor modificări în ordinea de amplasare a locurilor de muncă:
- amplasarea a două locuri de muncă de tipul „A” după locurile de muncă
de tipul „F”, pe acestea urmând a se executa numai operaţia „A” pentru produsele
P1 şi P3 de la numărul de ordine 5 din gama de operaţii (timpul necesar = 6800 ore-
marş). Cu cele trei locuri de muncă de tipul „A” rămase la numărul de ordine 1 se
va executa operaţia „A” de la numărul de ordine 1 din gama de operaţii a pieselor
fabricate, acestea fiind încărcate complet (timpul necesar = timpul disponibil =
13800 ore-marş).
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Observaţie: În condiţiile aceleiaşi încărcări totale a celor cinci locuri de

muncă de tipul „A” de 20600 ore-marş, dar cu o altă distribuţie pe numere de
ordine (de exemplu, 14300 ore-marş, la numărul de ordine 1 şi 5300 ore-marş, la
numărul de ordine 5) nu este posibilă eliminarea întoarcerilor care apar la operaţia
„A”, la produsele P1 şi P3, decât prin suplimentarea cu încă un loc de muncă de tipul
„A” amplasat la numărul de ordine 1 (patru locuri de muncă de tipul „A” se vor
amplasa la numărul de ordine 1, iar două locuri de muncă de tipul „A” se vor
amplasa după locurile de muncă de tipul „F”).

Teoretic, este posibilă eliminarea oricărei întoarceri prin suplimentarea

numărului de locuri de muncă determinat. Practic, însă, această măsură nu se
justifică din punct de vedere economic, ţinând cont de încărcarea redusă a locurilor
de muncă (de exemplu, încărcarea celor cinci locuri de muncă de tipul „A” este de
89,56%, iar prin suplimentarea cu încă un loc de muncă această încărcare scade la
74,63%).
În astfel de situaţii pare mult mai raţională ideea renunţării la forma de
organizare în flux polivalent şi adoptarea organizării pe grupe omogene de maşini.
- amplasarea unui loc de muncă de tipul „C” după locurile de muncă de
tipul „G”, pe aceasta urmând a se executa numai operaţia „C” la piesele P1 şi P4,
care este a 7-a, respectiv a 6-a din gama de operaţii (timpul necesar = timpul
disponibil = 4600 ore-marş).
Pe celelalte trei locuri de muncă de tipul „C” se va executa operaţia „C” de
la numerele de ordine 2 şi 3 din gama de operaţii.
⇒ pentru eliminarea întoarcerii de la operaţia „I” la operaţia „J”, la piesa
P3, se analizează posibilitatea ca unul din cele două locuri de muncă de
tipul „I” să se amplaseze înaintea locului de muncă de tipul „J”;
⇒ timpul necesar total pentru efectuarea operaţiei „I” = 8100 ore-marş;
⇒ timp necesar prelucrării pieselor P3 = 3100 ore-marş;
⇒ timp necesar prelucrării pieselor P4 şi P5 = 4600 ore-marş.
Rezultă că este posibilă amplasarea unui loc de muncă de tipul „I” înaintea
locului de muncă de tipul „J”, pe care se vor executa numai piesele P3.
Pe celălalt loc de muncă de tipul „I” se vor executa piesele P4 şi P5.
Urmare a acestor modificări, ordinea de amplasare a locurilor de muncă,
circuitele produselor şi gradul de încărcare a locurilor de muncă se prezintă în
tabelul 16.20.
Organizarea procesuală a producţiei de masă şi de serie mare

Tabelul 16.20

Nr.
Timp Timp Grad de
Nr. Loc de locuri
P1 P2 P3 P4 P5 necesar disponibil încărcare
crt. muncă de
total total (%)
muncă
1 A 3 x 1 x1 x1 13800 13800 100
2 B 3 x 2 x1 x2 x2 x1 13800 13800 100
3 C 3 x 3 x2 x3 x3 x2 11000 13800 79,71
4 E 2 x3 x4 x4 8000 9200 86,95
5 F 2 x4 x4 x3 9200 9200 100
6 A 2 x 5 x5 6800 9200 73,91
7 G 1 x6 x5 x6 x5 x4 3925 4600 85,32
8 C 1 x7 6 4600 4600 100
9 D 1 x6 x7 x5 4600 4600 100
10 H 3 x8 x7 x7 x6 13800 13800 100
11 I 1 x8 3500 4600 76,08
12 J 1 x9 x8 x9 x8 x7 4600 4600 100
13 I 1 x9 x8 4600 4600 100
14 K 2 x10 x9 x10 x10 x9 7375 9200 80,16