Managementul activităţii de transport intern

19
MANAGEMENTUL
ACTIVITĂŢII
DE TRANSPORT INTERN

19.1 Fundamentarea mărimii indicatorilor specifici activităţii

de transport intern

− Studiu de caz

În cadrul unei societăţi comerciale, există 3 secţii de producţie: S1, S3, care
se aprovizionează cu materii prime şi materiale de la două depozite, DI şi DII.
Produsele fiind rezultate în urma prelucrării vor fi transportate de la secţiile
S2, şi S3 la depozitul de produse finite DIII. Mijloacele de transport care execută
activitatea de transport intern în cadrul societăţii au următoarele caracteristici
tehnice:
- viteza medie de deplasare: 5 km/h;
- capacitatea unitară de transport: 2t;
- coeficientul de utilizare a capacităţii unitare de transport: 0,90;
- timpul mediu de încărcare-descărcare a unei tone de materiale: 10 min;
- regimul de lucru al mijloacelor de transport este cu săptămâna de lucru
întreruptă în două schimburi a 8 ore.
Managementul activităţii de transport intern

600
−

Depozit DI Depozit DII Depozit DIII

600
1200
400
20 200
100 300 130
400 500 400
200
100 500 10
300
100 300 S2
S1 S3
Secţie prelucrări
450 Secţie valorificare
50 Secţie prelucrări
mecanice deşeuri mecanice

500
50

Figura 19.1 Schema de transport a societăţii comerciale

Săgeţile dintre obiectivele de transport sunt însoţite de căsuţe care au trecut

în partea de sus distanţele de transport, iar în partea de jos, cantităţile transportate.
Distanţele dintre obiective sunt măsurate în metri, iar cantităţile
transportate, în tone.

19.1.1 Elaborarea planului de transport intern

a) Determinarea cantităţilor transportate de la depozite la secţiile de

producţie.

Tabelul 19.1

Depozite Cantităţi
Total necesar
DI DII transportate la DIII
(t)
Secţii de la fiecare secţie (t)
S1 400 100 500 -
S2 500 300 800 1200
S3 20 10 30 130
Total disponibil (t) 920 410 1330 1330

∗Presupunem că în urma prelucrării materialelor nu rezultă cantităţi

semnificative de deşeuri.

b) Determinarea cantităţilor de materiale care circulă în interiorul secţiilor

de producţie.
Managementul activităţii de transport intern

Tabelul 19.2
Secţii S1 S2 S3 Cantităţi totale (t)
S1 500 450 50 1000
S2 - 800 50 850
S3 - - 130 130
Produse finite - 1200 130 1330
Cantităţi totale (t) 500 2450 360 3310

19.1.2 Fundamentarea mărimii distanţelor medii de transport

d1− n + d1− 2 + d1− 3 100 + 300 + 400 800

d1 = = = = 267 m
3 3 3
d11−1 + d11− 2 + d11− 3 200 + 500 + 400 1100
d11 = = = = 367 m
3 3 3
d11 = d III− II = 600 m
d1− n + d1− 3 100 + 500 600
d1 = = = = 300 m
2 2 2
d 2 − 3 + d 2 − III 300 + 600 900
d2 = = = = 450 m
2 2 2
d3 = d 3− III = 200 m
d1 + d II + d1 + d 2 + d3 + d III 267 + 367 + 300 + 450 + 200 + 600
dT = = = 364 m
5 6

19.1.3 Fundamentarea necesarului de mijloace de transport intern

Pentru mijloacele de transport care nu lucrează într-un anumit sistem de

organizare al activităţii de transport, necesarul de mijloace de transport se
determină cu relaţia:
 n 
∑
 Q i ⋅ D mi n 
1
N i =  i=1
 v⋅q⋅k
+
i=I
∑
Q i ⋅ t idi  , unde:
F
 
 
- Qi = cantitatea de transport din produsul i;
- Dmi = distanţa medie de transport pentru produsul i;
- v = viteza de deplasare a mijlocului de transport;
- q = capacitatea unitară a mijlocului de transport;
Managementul activităţii de transport intern

- K = coeficientul de utilizare a capacităţii unitare de transport;

- tidi = timpul de încărcare-descărcare a unei unităţi de produs i;
- Ft = fondul de timp disponibil al mijlocului de transport.
Timpul disponibil de lucru al mijloacelor de transport:
Ft = (30 − 8) ⋅ 16 = 22 ⋅ 16 = 352 h = 21120 min .
Viteza de deplasare a mijlocului de transport:
v = 5km / h = 5 / 60km / min = 0,83km / min = 83,3m / min .
Timpul total de încărcare-descărcare:
n

∑Q ⋅ t
i =1
i idi = 3310 ⋅ 10 = 33.100 min .

Necesarul de mijloace de transport:

 3310 ⋅ 364  1  1204840  1
N mt = + 33100  = + 33100  =
 83,3 ⋅ 2 ⋅ 0,90  21120  149,94  21120
1 41136
= (8035,48 + 33100 ) = = 2mijloace de transport
21120 21120
Presupunând că mijloacele de transport circulă pe un traseu inelar de
transport, vom determina numărul mijloacelor de transport care circulă pe traseul
D1 S1 S2 S3 DIII DI. Relaţia utilizată în acest caz este:
n

∑Q ⋅ t i idi + Qi ⋅ t c
N mt = i =1
, unde:
60 ⋅ q ⋅ k ⋅ Ft
- Q = cantitate de transport;
- n = numărul punctelor de încărcare-descărcare
- tc = tipul cursei;
- q = capacitatea unitară de transport;
- k = coeficientul de utilizare a capacităţii de transport;
- F1 = fondul de timp disponibil al mijloacelor de transport.
Timpul cursei (tc):
100 + 100 + 300 + 200 + 600 1300
tc = = 15,60 min
83,3 83,3
n

∑Q ⋅ t i idi = (400 + 450 + 50 + 130)10 = 1030 ⋅ 10 = 10300 min .

i =1

Qi ⋅ t c = 1030 ⋅ 15,60 = 16068

10300 + 16068 26368
N mt = = =1
60 ⋅ 2 ⋅ 0,9 ⋅ 21120 2280960
Managementul activităţii de transport intern

Pentru exerciţiu, sugerăm utilizatorilor acestui manual simularea şi a altor

trasee de transport, organizate şi după alte sisteme de transport.

19.2 Optimizarea problemei de transport

− Studiu de caz

În cadrul societăţii comerciale prezentate anterior, distanţele şi cantităţile

de transport între secţii şi depozite sunt centralizate în tabelul 5.3.
Tabelul 19.3

Secţii Cantităţi
S1 S2 S3
Depozite disponibile (t)
400 500 20
D1 920
100 300 400
100 300 10
D2 410
200 500 400
Cantităţi necesare (t) 500 800 30 1330

Deoarece distanţele între obiectivele de transport sunt diferite, soluţia

optimă a problemei de transport oferă acea variantă de transport pentru care
valoarea funcţiei obiectiv are valoarea minimă.
Pentru optimizarea problemei de transport se foloseşte metoda substituţiei.

Etapa I. Determinarea soluţiei de bază

În această etapă, soluţia de bază se determină folosind metoda minim din

tabel”.
500 420 0 920 420
0 380 30 410
500 800 30
380
Soluţia de bază este:
500 420
380 30

Numărul componentelor soluţiei este:

m + n − 1 = 2 + 3 − 1 = 4 , unde m şi n reprezintă numărul liniilor,
respectiv al coloanelor problemei de transport.
Funcţia obiectiv:
500 ⋅ 100 + 420 ⋅ 300 + 380 ⋅ 500 + 30 ⋅ 400 = 378000 t / km
Managementul activităţii de transport intern

Etapa a II-a. Optimizarea soluţiei de bază.

Se rescrie soluţia de bază şi se dau nume liniilor şi coloanelor:

A B C
1 500 420
2 380 30
Iteraţia I

a) Se construiesc circuite corespunzătoare fiecărei căsuţe libere, cu un colţ

în căsuţa liberă şi celelalte în căsuţe ocupate. Se marchează cu + şi -, începând cu
colţul din căsuţa neocupată, şi se ataşează acestor semne distanţele
corespunzătoare. Se face suma algebrică a acestor valori.
Dacă suma este pozitivă pentru toate circuitele, soluţia de bază este soluţia
optimă.
Dacă există mai multe circuite cu sume algebrice negative, se va optimiza
soluţia de bază în circuitul cu suma algebrică cea mai mică.
-300 +400
C1 suma algebrică +200
+500 -400

-100 +300
A1 suma algebrică +200
+200 -500
Se optimizează soluţia în circuitul B1.

b) Se ataşează circuitul A1, alături de semnele algebrice, cantităţile

corespunzătoare din soluţia de bază a problemei de transport. Se alege cea mai
mică valoare cu semnul minus, care se scade din colţurile cu semn minus şi se
adună în colţurile cu plus.
500 -120 420 +800

A1

+380 380 -0

Soluţia optimizată după iteraţia 1 este următoarea:

120 800 0
S1
Managementul activităţii de transport intern

380 0 30

Funcţia obiectiv a soluţiei S1 este:

f I = 120 ⋅ 100 + 380 ⋅ 200 + 800 ⋅ 300 + 30 ⋅ 400 =
= 12.000 + 76.000 + 24.000 + 12.000 = 124.000 t / km

Se reia procesul de analiză a soluţiei SI, după procedeul cunoscut la iteraţia I.

Iteraţia a II-a

A B C
1 120 800
2 380 30

-100 +400
C1
suma algebrică +100

+200 -400

A1 +100 -300
suma algebrică -100

-200 +500
Rezultă că soluţia optimă este soluţia din iteraţia I. Această soluţie
îmbunătăţeşte soluţia de bază cu (378.000 − 124.000 )t / km = 254.000 t / km
numai prin alegerea celor mai corespunzătoare trasee de transport.
Aşadar distribuţia cantităţilor de transport între depozite şi secţii se va face
după cum urmează:

Tabelul 19.4

Secţii
S1 S2 S3 Disponibil (t)
Depozite
D1 120 800 0 920
D2 380 0 30 310
Necesar (t) 500 800 30 1330