a) Linii de producţie în flux cu ritm reglementat caracterizate prin faptul că livrează pe

unitatea de timp o anumită cantitate de produse bine determinată, egală cu mărimea ritmului de
lucru al liniei;
b) Linii de producţie în flux cu ritm liber, care livrează cantităţi variabile de produse la
intervale de timp neregulate.

3. Numărul locurilor de muncă de la fiecare operaţie în parte şi numărul total de locuri

de muncă, de pe linia în flux.

durata operației

T = tactul de producție

= numărul total de locuri de munca de pe linia in flux

= =

= Durata fiecărei operații tehnologice

= Durata totală a operaţiilor executate pe linia în flux

Există două situaţii:

- atunci când duratele operaţiilor „i” de executat în cadrul liniei în flux sunt egale sau în
raport multiplu cu tactul de producţie al liniei, atunci relaţia de fundamentare a numărului
locurilor de munca de la fiecare operaţie în parte, oferă ca rezultat un număr întreg, astfel încât
linia în flux va avea o funcţionare continuă sincronizată; pe baza acestei sincronizări, produsele
trec spre prelucrare la diferitele operaţii pe diferitele locuri de muncă la intervale precise, făra a
exista timpi de aşteptare.
De asemenea, intrarea produselor pe linia în flux şi ieşirea lor după efectuarea operaţiilor,
se realizează la intervale de timp egale cu mărimea tactului de funcţionare al liniei.

15
 23.03.2018
- atunci când durata operaţiei de executat la locul de muncă, respectiv nu este egală sau în
raport multiplu cu mărimea tactului de producţie, relaţia de fundamentare a numărului locului de
muncă de la fiecare operaţie în parte oferă ca rezultat un număr zecimal; apar astfel liniile de
producţie în flux discontinuu caracterizate prin lipsa sincronizării executării în timp a operaţiilor
tehnologice şi printr-o încărcare neuniformă a locurilor de muncă, utilajelor şi executanţilor care
deservesc aceste utilaje.
Acest lucru generează întreruperi în procesul tehnologic al locului de muncă respectiv.
Există două situaţii posibile:
a) la locurile de muncă la care operaţiile tehnologice de executat au o durată mai mică
decât restul operaţiilor de pe linie, procesul tehnologic se întrerupe, aparând timpi de aşteptare în
funcţionarea locului de muncă, utilajelor şi executanţilor care deservesc aceste utilaje.
b) la locurile de muncă la care durata operaţiilor de executat este mai mare decât restul
operaţiilor de pe linie, apar stocuri de producţie neterminată.

Pentru evitarea acestor aspecte negative, se adoptă măsuri organizatorice adecvate:

- la locurile de muncă insuficient încărcate (acolo unde durata operaţiilor este mai mică
decât restul operaţiilor de pe linie), se poate trece la lucrul la mai multe utilaje al unui executant
pentru folosirea integrală a timpului disponibil de lucru al executantului.
- la locurile de muncă cu durata operaţiei de executat mai mare decât restul operaţiilor de
pe linie se poate trece la folosirea unor schimburi suplimentare sau se pot repartiza lucrări spre
execuţie şi la alte utilaje de acelaşi tip în scopul reducerii producţiei neterminate.
Exemplu: se consideră o linie de producţie în flux cu 5 (cinci) operaţii tehnologice.
Operaţia 1 – 8 minute; se execută pe utilajele A.
Operaţia 2 – 3 minute; se execută pe utilajele B.
Operaţia 3 – 8 minute; se execută pe utilajele C.
Operaţia 4 – 5 minute; se execută pe utilajele D.
Operaţia 5 – 8 minute; se execută pe utilajele E.
Tactul de funcţionare al liniei este de 8 minute. Să se realizeze o sincronizare a liniei de
producţie în flux.
(Prima soluţie de rezolvare) Din analizarea datelor, putem propune ca executantul
operaţiei a 2-a să fie calificat şi pentru operaţia 4. Astfel, după ce execută operaţia a 2-a timp de 3
16
minute la utilajele „B”, se deplasează la utilajul „D”, unde efectuează operaţia 4 – 5 minute şi
revine la utilajul „B” la operaţia 2.
Figura 1 de pe caiet, pagina 6.

(A doua soluţie de rezolvare) Se execută atât operaţia 2, cât şi operaţia 4 pe utilajul „B”
(posibil din punct de vedere tehnic) de către executantul care lucrează la utilajul „B”. În acest fel,
se eliberează complet utilajul „D” şi executantul lui, asigurându-se o încărcare completă a locului
de muncă 2.
Figura 2 de pe caiet, pagina 6.

17
 4. Lungimea liniei de producţie în flux reprezintă lungimea benzii rulante care
transportă produsele între locurile de muncă. Există două situaţii:
a) dacă locurile de muncă sunt amplasate de o singură parte a benzii transportoare,
lungimea va fi egală cu:

d - distanţa medie dintre două locuri de muncă alăturate.

b) dacă locurile de muncă sunt aşezate de o parte şi de alta a benzii transpoartoare, relaţia
devine:

, (se măsoară în metri).

5. Viteza de deplasare a produselor între locurile de muncă (este viteza benzii

transportoare)

, (metri pe minut)

18
 Aplicaţie curs.

Pentru o linie de producţie în flux, se cunosc următoarele informaţii:

- producţia anuală (Q) care poate fi realizată în cadrul liniei este 70800 produse;
- la nivelul liniei se lucrează cu săptămână de lucru întreruptă în două schimburi a câte 8
ore şi 19 zile calendaristice întreruperi pentru repararea planificată utiljelor;
- în cadrul fiecărui schimb se înregistrează 2 întreruperi a 15 minute fiecare;
- distanţa dintre două locuri de muncă alăturate este de 1,5 metri. Locurile de muncă sunt
aşezate de o parte a benzii transportoare. (de o singură parte)
Tehnologia de fabricaţie cuprinde 5 operaţii cu următoarele durate:

- 3 minute

- 9 minute

- 6 minute

– 3 minute

– 9 minute

Să se fundamentaze parametrii de funcţionare ai liniei şi să reprezinte grafic primele patru

produse care ies de pe linia în flux.

19