Arta Mesopotamiana

Cultura Mesopotamiei dateaza din acelas timp cu cea a egiptului antic. Mespotamia se afla
între fluviile Tigru si Eufrat, de aceea, ea se considera a fi "Tara dintre fluvii". În
comparatie cu Egipt aceasta nu este foarte dezvoltata. Perioada de dezvoltare este în:-
perioada sumero-akkadiana (din mileniul III î.Hr.)- perioada asiriana (este ultima
perioada de dezvoltare aceasta fiind între secolele IX-VII î.Hr.)- perioada Noului
Babilon(între secolele VII-VI î.Hr.)Arta sumero-akkadianaArta Sumero-akkadiana s-a
extins din cauza unor centre de cultura aflate în orasele Uruk, Akkad si Lagash. Arta s-a
extins mai ales în domeniul religiei politeiste si puterii regale pentru a exprima gloria
sa.Arhitectura era bazata în special în domeniul apararii, deoarece, sumero-akkadieni erau
razboinici, cel mai des construit fiind tipul de palatul-fortareata care este aparat de ziduri
înalte, groase, neavând deschideri, terase artificiale, si asezate foarte sus.Palatele erau
construite pe plan dreptunghiular , acestea sunt cladiri complicate, cu camere, receptii,
bucatarii, bai etc. . Camerele erau localizate pe lânga curtea interioara acestea nevaînd
ferestre ci find acoperite cu tavane si bolti. Palatul-fortareata avea un templu si un
zigurat.Templul cuprindea vestibulul si sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul
este un turn construit în 7 etaje, fiecare colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar
la ultimul etaj are o capela folosita pentru a oficia slujbele religioase sau pentru cercetarile
astrologice. Atât palatelele, templele cât si ziguratul, se construiau din caramida si foarte
putin din piatra si lemn.
Acestea erau decorate cu caramida smaltuita si reliefuri.Sculptura pune în evidenta atât
statuile ce înfatisau regi si personalitati importante ale statului cât si relieful având o
tematica inspirata din lupte si razboaie. Prin prezentarea victoriilor obtinute împotriva
dusmanilor relieful prezenta defapt gloria statului. Exemple pot fi: Statuile lui Gudéa,
Stela regelui Naram Sim, Stindradul din Ur. Arta asirianaArta asiriana se întâlneste si
înfloreste în orase importante ca Assur si Ninive. Aceasta arta are influente sumero-
akkadiene si babiloniene datorita extinderii teritoritoriilor ocupate de asirieni.Arhitectura
este reprezentata în mare parte de constructii impunatoare cum sunt palatele ridicate pe
terase artificiale înalte. Palatele aveau porti de intrare înalte, scari monumentale, turnuri si
creneluri. Turnurile erau decorate în relief având scene cu animale reale sau fantastice.
Palatele se întindeau pe suprafete foarte mari, iar între zidurile acestora se gaseau curti
interioare precum si camere de locuit si anexe asezate în grup. Nelipsitul si importantul
zigurat era ridicat pe sapte etaje se afla în mijlocul palatul.În sculptura ca piese de
rezistenta se evidentiaza statuile si relieful. Astfel întâlnim statui importante, impunatoare
de 3-4 metri înaltime înfatisand regi sau figuri de animale fantastice cu trupul de animal si
capete de om, cu aripi si 5 picioare. Relieful contribuie la ornamentarea peretiilor palatelor
sub forma frizelor ce înfatisau de obicei regi pe tron, siruri de prizonieri, scene de lupte sau
vânatoare si zeitati înaripte ca exemple putem aminti: Statuia regelui Assurnasyrpal II sau
Assurbanipal la vânatoare, Leoaica ranita, Leu argonizând.Arta babilonianaÎncepând cu
mileniul II î.Hr. Babilonul ajunge a fi cel mai important oras comercial si militar datorita
 victoriilor obtinute de regii babilonieni asupra mesopotamiei.Arta babiloniana cunoaste
doua etape de dezvoltare: arta Vechiului Babilon între secolele XVIII si XV î.Hr. si arta
Noului Babilon, seceolele VII si VI î.Hr..Datorita bogatiei imense acumulata prin obtinerea
victoriilor în razboaiele lor, babilonienii au ajutat la dezvoltarea artei lor.Arhitectura. Si în
babilon se construiau foarte mult palatele de tip fortareta ce erau decorate cu caramizi
construite policrome sau reliefuri din aceleasi materiale. Ca motive decorative babilonienii
foloseau animale, flori sau figuri geometrice. Cu toate ca Babilonul a suferit nenumarate
distrugeri, acesta a fost reconstruit de catre Nabucodonosor al II-lea care a refacut vechile
fortificatii si a pus în fata acestora, la intrare Poarta zeitei Ishtar. Tot în aceasta perioada
sunt realizate si minunatele gradinile suspendate ale semiramidei si Turnul Babilonului.
(Turnul Babilonului)

Cultura Mesopotamiei datează din acelaș timp cu cea a egiptului antic. Mespotamia se află între
fluviile Tigru și Eufrat, de aceea, ea se consideră a fi "Țara dintre fluvii". În comparație cu Egipt
aceasta nu este foarte dezvoltată. Mesopotamia fiind localizată pe trasee importante comerciale
dintre Iran și Marea Mediterană având un avantaj asupra comerțului, însă din cauza marilor averi
pe care le deținea, aceasta influența noi atacuri din partea dușmanilor. Orașe-stat precum: Ur,
Uruk, Lagash etc. s-au mărit datorită economiei favorabile. Aceste orașe putând crea pe o
perioadă limitată țări rezistente cum ar fi: Sumerul, Babilonul.

Mesopotamienii credeau în mai mulți zei, aceste culturi se oficiau în temple.

Perioada de dezvoltare este în:

- perioada sumero-akkadiană (din mileniul III î.Hr.)

- perioada asiriană (este ultima perioadă de dezvoltare aceasta fiind între secolele IX-VII î.Hr.)

- perioada Noului Babilon(între secolele VII-VI î.Hr.)

Arta sumero-akkadiană[modificare | modificare sursă]

Arta Sumero-akkadiană s-a extins din cauza unor centre de cultură aflate în orașele Uruk, Akkad
și Lagash. Arta s-a extins mai ales în domeniul religiei politeiste și puterii regale pentru a
exprima gloria sa.

Arhitectura era bazată în special în domeniul apărării, deoarece, sumero-akkadieni erau

războinici, cel mai des construit fiind tipul de palatul-fortăreață care este apărat de ziduri înalte,
groase, neavând deschideri, terase artificiale, și așezate foarte sus.

Regele Gudéa

Palatele erau construite pe plan dreptunghiular , acestea sunt clădiri complicate, cu camere,
recepții, bucătării, băi etc. . Camerele erau localizate pe lângă curtea interioară acestea nevaînd
ferestre ci find acoperite cu tavane și bolți. Palatul-fortăreață avea un templu și un zigurat.

Templul cuprindea vestibulul și sanctuarul în care se afla statuia de cult. Ziguratul este un turn
construit în 7 etaje, fiecare colorat diferit conform unor simbolouri mistice iar la ultimul etaj are
o capelă folosită pentru a oficia slujbele religioase sau pentru cercetările astrologice. Atât
palatelele, templele cât și ziguratul, se construiau din cărămidă și foarte puțin din piatră și lemn.
Acestea erau decorate cu cărămidă smălțuită și reliefuri.

Sculptura pune în evidență atât statuile ce înfățișau regi și personalități importante ale statului
cât și relieful având o tematică inspirată preponderent din lupte și războaie. Prin prezentarea
victoriilor obținute împotriva dușmanilor relieful prezenta defapt gloria statului. Exemple pot fi:
Statuile lui Gudéa, Stela regelui Naram Sim, Stindradul din Ur.
Zece lucruri pe care trebuie sa le stiti despre
Mesopotamia antica

Regiunea Mesopotamiei a fost considerata de multi istorici ca fiind locul de unde au pornit toate civilizatiile lumii. Ba
chiar mai mult, adeptii existentei unei gradini a Edenului o plasau peA aceasta chiar aici intre cele doua rauri istorice.

Regiunea istorica Mesopotamia cuprindea campia aluvionara dintre raurile Tigru si Eufrat, fiind limitata la sud de
confluenta lor si la nord de podisul Armeniei.

Mesopotamia este locul unde s-au dezvoltat regatele antice si civilizatiile sumerienilor, akkadienilor, Asiria si
Babilonul.

Sub dominatia Persiei ahemenide Mesopotamia a fost impartita intre satrapii din Siria si Asiria, scrie historia.ro.

Dupa lunga dominatie elenistica a Seleucizilor (312-64 i.H.) Mesopotamia a devenit obiectul rivalitatii secolare dintre
Roma si Regatul Partilor

Traian a cucerit Mesopotamia si a transformat-o in provinicie (114-117 d.H.), dar a fost abandonata imediat de catre
Hadrian si nu a mai fost ocupata in mod stabil sau integral de Roma.

In Evul Mediu Mesopotamia a fost tinta disputelor dintre bizantini si Sasanizii persani.

Intre 633 si 640 toata zona mesopotamiana de langa Siria a fost cucerita de arabi si pana in secolul al X-lea a fost
centrul califatului abasid, caruia i se datoreaza intemeierea Bagadadului.

Incepand cu secolul al XVI-lea zona mesopotamiana intra sub dominatia otomana.

In 1920 Marea Britanie este cea care creaza statul Irak, cel care ocupa cea mai mare parte fostei regiuni
mesopotamiene

În Mesopotamia, arhitectura are un caracter monumental. În sudul Mesopotamiei, lipsit de piatră şi

lemn, dar bogat în argilă, s-a construit din cărămidă nearsă. Edificiile publice şi religioase construite prin
alternanţa cărămizilor albastre, albe, verzi, galbene aveau o înfăţişare deosebită. În Mesopotamia arta
era pusă în serviciul regelui şi al templelor. Construcţii monumentale, care uimeau prin dimensiunile lor,
erau templele-turn, numite zigurate. Acestea reprezentau o construcţie piramidală, constînd dintr-un
număr impar de terase din ce în ce mai mici, colorate fiecare în altă culoare cu plăci ceramice. Ele
serveau drept sanctuar astral şi observator astrologic. Cu timpul a luat amploare construcţia palatelor.
Zidite din cărămidă, în oraşele sumeriene şi Babilon, sau din piatră, în Asiria, acestea sînt compuse dintr-
o curte interioară pe unde pătrundea lumina, înconjurată de încăperi ceremoniale, apartamentele
suveranului, anexe gospodăreşti şi administrative.

O atenţie deosebită se acordă decoraţiei abundente şi fastuoase a templelor şi palatelor cu reprezentări

umane, animale şi fantastice. Palatele din piatră ale asirienilor erau înconjurate de ziduri înalte cu
turnuri, ruinele cărora au ajuns pînă în zilele noastre. Oraşele erau împrejmuite cu ziduri de apărare, ca
zidul dublu de la Uruk (anual 2300 î.Hr.), lung de 9 km cu 800 de turnuri de apărare. Mesopotamienii
erau meşteri iscusiţi în confecţionarea basoreliefurilor, a pieselor decorative, a armelor şi podoabelor.
Arhitecura mespotaniană
Mesopotamia
    Întreaga arhitectură mepotamină este dominată de ideea religioasă și de cea monarhică. Arta este în
întregime în serviciu templului si al regelui. De aceea, construcțile se caracterizează prin dimeniuni
gigantice și prin grandoare. Principalul material de constructie în lipsa pietrei, este carămida nearsă.

     Orașele sunt fortificate cu ziduri de incintă de dimensiuni impresionante, avem ca exemplu;

 - Zidul dublu din Uruk  -contruit în jurul anului 2300 î.Hr., este lung de 9 km, are o grosime de 5 m,
înălțime de 6 m și 800 de tunuri de apărare. ( Fig. I, Fig. II)
Locuințele
 „Locuința
din Mesopotamia antică era construită din cărămizi nearse, trestie, rogojini și puține lemne,
care din mileniul al IV-lea a căpătat o formă tipică, ce a rămas de-a lungul mai multor
milenii și nu s-a modificat deloc în vremurile istorice, fiind mult asemănătoare locuințelor
arabe din satele Irakului de azi.” Așa descrie Daniel Constantin în lucrarea in intitulată
„Civilizația sumeriană”. De adăugat faptul că aceste construcții aveau camere și intrări
strâmte, sumerienii având deviza că „dacă porțile unei case sunt strâmte bunăstarea va fi
stăpână acolo, și va dobândi un câștig bogat”. Întrucât lemnul se găsea greu și era foarte
scump, chiriașii veneau cu poarta lor în momentul în care închiriau o casă. De asemenea,
din cauza faptului că lemnul se găsea greu, mobilierul era sărăcăcios fiind constituit în
principal din trestie. În bucătărie existau cratițe de aramă, vase din lut, urcioare, căni etc.,
iar pe jos erau covoare din lână de oaie, deoarece acest material se găsea din abundență
în Sumer, iar confecțiile acestea arătau măiestria țesătorilor sumerieni. Se mai găsea și
statuia zeului protector al casei alături de un jertfelnic de argilă, iar în afară de acesta pereții
exteriori ai caselor erau vopsiți cu asfalt, dar și cu benzi roșii, aceasta fiind culoarea care
alunga demonii.
Cum vorbeau mesopotamienii în 2.500 î.H.?

pentru cuvintele scrise in caractere cuneiforme pe tablete de lut si gravate in piatra de catre
babilonieni, asirieni si alte popoare din Mesopotamia, intre 2500 i.H. si 100 d.H., a fost terminat
dupa 90 de ani de munca, a anuntat Universitatea din ChicagoDesi la inceput era numit dupa
limba asiriana, savantii au descoperit ca aceasta era un dialect al unei alte limbi semitice,
akkadiana. De-a lungul anilor, cercetatorii au completat milioane de fise de indicii cu referinte
la utilizarea a 28.000 de cuvinte. Inregistrarea pentru fiecare cuvant indica intelesuri variate si
trimitea la contextele si felurile in care era folosit.

In ultimul volum, de exemplu, lista pentru cuvantul „umu”, care inseamna „zi”, se intinde pe
17 pagini si documenteaza utilizarea lui, de exemplu, in Epopeea lui Gilgamesh.
Arta asiriană

Această artă se dezvoltă în orașe importante ca Assur și Ninive. Datorită expansiunii asirienilor,
în arta lor se regăsesc certe influențe sumero-akkadiene și babiloniene