Viaa unui soldat roman

Soldatul roman i petrecea 25 de ani n armat. Astfel, el ducea o via

separat de cea a lumii civile, fcnd parte dintr-o ierarhie definit clar,
rigid, n care era obligat s respecte regulamentul militar. Originile
soldailor romani erau diverse, iar de cele mai multe ori proveneau din
toate provinciile imperiului. Existau delimitate clar dou categorii de
soldai: legionari, care aveau cetenie roman i auxiliari, care
proveneau din provincii. O parte din activitatea soldailor romani ne-a
parvenit prin intemediul registrelor armatei.
O parte mare din timpul petrecut n armat, soldatul se antrena pentru rzboi, dar de
multe ori lua parte i la alte tipuri de activit i. Uneori acesta realiza activit i specifice
mestesugarilor, inginerilor, administratorilor, deoarece era nevoie ca cineva s realizeze i
astfel de lucruri. Soldatul roman depindea foarte mult de zona n care era sta ionat, de
resursele pe care le gsea acolo. El putea fi trimis n campanii de amploare i durat, sau n
misiuni mai puin important de patrulare, de supraveghere a frontierelor.
nrolarea n armata roman:
Majoritatea recruilor se ofereau voluntari. ncorporarea for at era extrem de nepopular.
Existau trei feluri de soldai: voluntari ( voluntarii), mobilizai (lecti) i nlocuitori (vicarii).
nlocuitorii mergeau n schimbul altui brbat care dorea s nu svr easc serviciul militar. Ei
druiau nlocuitorului beneficii materiale pentru a merge n armat n locul lor. Un soldat
beneficia n armat de hran, mbrcminte, servicii medicale i o sold constant. Deci
armata oferea sigurana unui venit anual constant. Dezavantajul era acela c dac nu se
supuneau regulamentului sever, soldaii plteau cu pedepse corporale pn la pedeapsa
capital nesupunerea lor.
Aciunile de recrutare erau conduse de guvernatorii de provincie i se desf ura n mai
multe etape. Potenialii recrui erau verifica i, cet enii aveau dreptul s se nroleze n legiuni,
iar sclavii nu aveau n mod normal s se nroleze deloc n armat. Dup verificare, recru ii

alei erau trimii n unitile lor. Recruii depuneau jurmntul de ncredere fa de mprat. Se
trecea apoi la instrucia de baz, care consta n dezvoltarea condi iei sale fizice, solda ii mai
nvau s mrluiasc n caden i s rmn n forma ie. Apoi ncepeau s ia parte la
simulri de btlii folosind diferite categorii de arme.

Echipamentul si Artileria de baza a soldatului roman Coiful, Armura, Gladiusul,

Piliumul, Scutul, Mantia, Sandalele
Echipamentul de baza

Echipamentul esential era format din coif (cassis), armura (lorica segmentata), sabie cu 2
taisuri (gladius), sulita de lungime medie pt. aruncare (pilium), scutul (scutum) si
sandale.
Coiful era era fabricat in general din bronz si incepand cu anul 100 i.e.n. acoperea
ceafa si fruntea.
Armura se numea lorica segmentata , fiind formata din mai multe lame din bronz
suprapuse. Se purta de aseamenea si camasa de zale.
Gladiusul era o sabie extrem de eficienta. Era de dimensiuni mici (aprox 50cm), fiind
astfel mult mai usor de manuit decat una grea, necesitand si mai putina forta si energie.
Piliumul (sulita) purta un rol essential in lupta. Se compunea dintr-un varf ascutit de
metal asezat pe un suport de lemn. Sulita, lunga de 2m, era aruncata spre adversar putand sa
zdrobeasca scutul acestuia, facandu-l mult mai vulnerabil in fata mortii.
Apararea frontala a soldatului roman era oferita de scutum. Acesta era fie rotund, din
bronz, fie oval, dreptunghiular, de lemn, iar mai tarziu urma sa fie semicilindric sau hexagonal.
In lupta, soldatii mai purtau si o mantie rosie in timpul luptei. Aceasta tinea caldura si
inducea frica in ochii inamicului.
Un soldat nu era nimic fara incaltaminte. In acele timpuri, aveau sandale. Aceastea
erau rezistente si usor de reparat.

Artileria
Multi soldati nu apucau sa vada oamenii pe care ii omorau. Acestia erau artileristii. Omorau
dusmanii de la zeci de metrii de departare. Cele mai importante arme de artilerie erau:
Scorpio, Balista, Catapulta.
Cea mai celebra dintre cele 3 este fara indoiala catapulta. Aceasta a fost inventata in aprox.
400 i.E.N., de catre inginerii greci (printre care si Arhimede) in orasul Siracuza.

Catapulta dispunea de un arc care cand era desprins arunca pietre de dimensiuni
mari, de multe ori pt. a distruge zidurile oraselor.
Balista era similara unei catapulte, avand doar un mecanism schimbat de tragere, prin
intinderea unei coarde. Exista si o versiune mai mica a balistei, care arunca pietre de
dimensiuni medii in aer.
Scorpio-ul se asemana cu un arc din Evul Mediu. Acesta arunca o sageata prin
tragerea inapoi a unei coarde si apoi prin despridere brusca.
Nota: Armele de artilerie nu se limitau doar la pietre, folosind mai multe tipuri de munitie. Se
mai foloseau si bile in flacari din smoala.
Tactici
In timpul luptei, soldatii romani stateau cu scurile in fata, cot la cot, cei din spate
urmandui in siruri cu scuturile ridicate deasupra capului celui din fata. Aceasta tactica se
numea testoasa. Grupul de romani care avansa era astfel era protejat impotriva artileriei.
Soldatii se oboseau foarte usor in timpul unei batalii. Romanii au rezolvat aceasta
problema. Soldatul lupta in primul rand doar 15 minute, dupa care se retragea lasand locul
unui soldat odihnit.
O tactica folosita pentru cucerirea oraselor era izolarea totala. Orasul asediat era
inconjurat de artilerie si soldati, asteptandu-se astfel terminarea proviziilor.Totusi, daca
asteptarea dura un timp indelungat, romanii construiau turnuri de asediu cu ajutorul carora
puteau escalada cu usurinta zidurile orasului.
Dar cea mai importanta tactica a romanilor era antrenamentul. Romanii erau instruiti
pentru a lupta greu si pt. a improviza. Fiecare soldat era instruit ca un inginer.
UNITATEA soldatilor romani era motivul pentru care Imperiul era victorios in cuceririle
militare. Soldatii erau apropiati unul de celalalt, fiecare gandindu-se la cel de langa el ca la un
frate. Daca ar fi fugit din lupta, ar fi similar cu abandonarea familiei, un fapt imposibil de
conceput. Prin urmare, soldatii ramaneau impreuna, indiferent de dificultatea situatiei.

Viaa cotidian:
Armata roman nu avea baze permanente. Campaniile active se desf uru de obicei
primvara, vara i la nceputul toamnei. Cnd nu participau la campanii, mai ales iarna, solda ii
erau staionai n fortree care aveau o valoare strategic ajutnd la controlarea teritoriului
cucerit. O astfel de fortrea era format din cartierul general, locuin ele proprii ale
generalului i ofierilor superiori, cazarma n care erau caza i soda ii pe centurii, spitalul unit ii,
hambare pentru provizii i alte cldiri utile.
Ziua ncepea cu strigarea apelului, dup care solda ii erau trimi i s efectueze diferite
corvezi individauale (unii patrulau, alii curau bile, unii aveau grij de echipament). Dar erau
i zile n care acetia partticipau la parade i la ceremonii religioase. De asemenea urmau cu
strictee procesul de instruire prin care se pregteau s devin solda i competen i pe care
Roma se putea baza. Soldaii care se remarcau i realizau o carier militar beneficiau de
gratificaii i de recompense perecum decoraiuni, distinc ii etc.

Dup satisfacerea serviciului militar soldatul era mobilizat. Cunoa tem trei tipuri de
demobilizare: soldaii care deveneau inapi s lupte din pricina rnilor sau a bolilor erau lsa i
la vatr, excluderea pentru conduit dezonorant i demobilizarea regulamentar dup
satisfacerea anilor de armat necesari. Dup aceea soldatul intra n rndul popula iei civile i
i putea ntemeia o familie, fapt care nu era posibil ct timp erau nc n cadrul armatei.