Sunteți pe pagina 1din 18

Armata in Epoca Medievala

Adalber din Laone - cronicar


Societatea se imparte in trei ordine
distincte,fiecare avind o functie
stabilita de Dumnezeu:oratodores -
cei care se roaga , bellatores- cei care
lupta si laboratores - cei care muncesc
Prestatiile militare a unor oameni capabili sa
minuiasca armele, deveneau tot mai
pretioase, de aceea ei foloseau sistem de
relatii de gen: protectia acordata de un om
puternic unui om liber(sclavii ) in schimbul
devotamentului si al fidelitatii

Armata cuprinde trupele membrilor curii regale,
la care se adaug oastea vasalilor regali, pe care
acetia trebuie s o pun la dispoziia suveranului
n virtutea obligaiei lor de a-i da ajutor
(auxilium) n caz de nevoie. O astfel de oaste era
indisciplinat, marii feudali refuznd adesea s se
supun unei conduceri unice. Era i instabil,
deoarece, la expirarea termenului pentru care
erau obligai prin jurmnt s-i urmeze la lupt
seniorul, vasalii se puteau retrage din campanie
fr s fie nvinuii de trdare.

Cavalerii- o categorie sociala sec VII-VIII
Felul de cavalerie medieval Cavaleria
medieval a aprut dup cderea
Imperiului Roman. Ea a fost o modificare
a cavaleriei germano-roman. Au aprut
dou feluri principale de cavalerie - uoar
i grea. Cea uoar era aproape lipsit de
armur, era narmat cu sbii uoare sau
cu arcuri. Cavaleria grea era ntr-o armur
groas, calul tot era n armura. De obicei
era narmat cu sulie, sbii grele.
Folosirea n tactic Cavaleria uoar era
folosit n cele mai multe cazuri pentru a
ataca infanteria uoar, sau pentru a vna
vrjmaul. Cavaleria grea era folosit
pentru a strbate rndurile de infanterie a
vrjmaului, a ataca flangurile sau a lupta
cu cavaleria vrjmaului, avea mult
armur, de aceea ea nu putea merge
departe i repede. Comandanii talentai o
foloseau n cele mai importante momente
ale btliei.
curiozitate : armura unui cavaler era
constituit aproximativ din 200de detalii
necesare ajungind la 50 kg
In europa baietii cresteau in familiile
lor pina la 7 ani de aici pina la 14 in
curtea seniorului ,ca servitor, armurier si
la urma ca cavaler.
Pentru a deveni un vasal militar al unui
senior era nevoie ca acesta sa
primeasca un ultim beneficiu , adica un
numar oarecare de paminturi si serbi
,care i-ar permite "feudelului" sa se
consacre exclusiv serviciului armelor.
Juramntul cavalerului Ronald ctre
Carol cel mare
Coifuri, armuri i componente ale
armurilor de cavaleri din secolele
XIII-XIV
Se observ componentele armurii: Coiful,
plato, mnuile, cotierele, aprtorile de
brae i picioare precum i epuele n
prelungirea bombeului bocancilor pentru
mpungerea cailor inamici n lupta de
aproape (armura din stnga)
Cma de zale din metal. Se purta de ctre cavaler pe sub armur pentru
protejarea zonelor vulnerabile neacoperite de plato. n stnga, detaliu asupra
inelelor de fier care compun cmaa de zale. Buzdugane i ciocane de lupt
folosite n evul mediu, tipuri de spade folosite de cavaleri n perioada clasic a
evului mediu. Se pot observa ornamentele de pe mner i gard Jos, spad
(floret) din perioada renascentist. Se observ trecerea de la o epoc la alta,
de la portul armurii la cel al capei muschetarilor francezi. Se observ la floret
inscripia de pe lam. Iatagane turceti: cu ti pe interior (stnga) i cu ti pe
exteriorul lamei curbate (dreapta). Se observ decoraia mnerelor i a tecilor.
Pumnale orientale: indian (stnga, cu lama n form de arpe) i otoman
(dreapta). Se observ decoraia cu pietre semipreioase. n ceea ce privete
pumnalul indian se observ cu uurin influena mediului asupra lamei
pumnalului. Arme folosite de ieniceri i de alte categorii de trupe otomane n
evul mediu. Se observ decoraia cu elemente florare i geometrice pe scutul,
coiful, aprtoarea pentru capul de cal i pe lama celor dou securi.
Armata in Imperiul Roman
Serviciul militar era obligatoriu pentru toti
cetatenii intre 17 si 18 ani.Cei intre 17-46 de
ani (iuniores) formau armata de campanie,iar
cei intre 47-60 de ani (seniores) constituiau
armata sedentara,de garnizoana si ocupatie.
Legiunea Romana
Legiunile constituiau nucleul armatei romane,unitatile ei de
baza,care directionau principalele activitati militare,deseori
influentand si mersul vietii social-poitice.Spre deosebire de tr.
Auxiliare,legiunile erau alcatuite numai din cetateni romani.
O legiune romana in timpul imperiului avea 5600 de oameni
grupati in 10 cohorte,impartite la randul lor in centurii.Prima
cohorta era formata din 1000 (miliariae),iar celelate din cate 500
(quingenariae) de militari.Comandantul legiunii (legatus legionis)
era numit de imparat dintre membrii senatului,de aceea se
numea si legatus Augusti.Incepand cu Gallenius,persoanele de
rang senatorial fiind excluse de la comandament,legatul este
inlocuit pe linie de comanda cu praefectus legionis,de rang
ecvestru,cu atributii pur miliatare.
Acesta se afla sub autoritatea directa a guvernatorului
presidial,praeses, cum se va numi guvernatorul unei provincii
romane dupa reforma lui Gallenius.
Tehnica de razboi
Tehnica de razboi evolueaza,cu timpul,foarte
mult.Folosirea masinilor de razboi si a
balisticii este preluata de romani de la grecii
din Italia sudica si Sicilia si
perfectionata,rezultand celebrele masini de
razboi:catapulte,baliste, berbeci,tunuri
mobile,etc..
Disciplina in cadrul armatei
romane
Disciplina era foarte severa,pedepsele variind
de la simpla bastonada la decapitare;in cazul
insubordonarilor
colective,jafului,derutei,infrangerii se folosea
decimarea (un om din zece fiind executat).
Recompensele
Recompensele erau la fel de
numeroase:decoratii,arme de
onoare,coroane, parti din prada de
razboi.Pentru generalul victorios in
lupta,recompensa suprema era triumful,fiind
intampinat cu o defilare la Roma,intre
Campul lui Marte si Capitoliu.
"Cele dintai calitati ale soldatului sunt
rezistenti si disciplina ; vitejia vine numai in al
doilea rand ."