Studiu de caz

„ Agricultura in Evul Mediu”

 Evolutia în timp (pe etape)

Evul Mediu, supranumit si Epoca Întunecată, este o epocă în
care activitatea principală care sustinea economia societătii si
crea premisele pentru cresterea demografică si impulsiona, desi
lent, progresul societătii, era agricultura. Tăranii trăiau într-o
sărăcie severă, trăind în conditii sanitare precare si având un
nivel scăzut de trai. La toate aceastea au contribuit nivelul
tehnologic slab al agriculturii, dezvoltarea căreia era în mare
măsură determinată de conditiile climaterice care variau
semnificativ de la un an la altul. Tehnica agricolă si metodele
adesea primitive de prelucrare a pământului au condus la un
randament foarte scăzut al productiei agricole.
Evul Mediu este împărtit în mai multe etape: Timpuriu,
Mijlociu, Târziu, fiecare cu specificul dezvoltării sale.
Evul Mediu Timpuriu (sec V – X) era caracterizat de înjugarea
animalelor cu tractiune pe piept, utilizarea râsnitei manuale si
alte tehnici agricole rudimentare.
În Evul Mediu Mijlociu (sec XI – XIV) tehnica agricolă a avut
un progres esential, producându-se o adevărată „revolutie
agricolă. Erau prezente diferite feluri de exploataţie a terenului,
începând cu culesul simplu ce putea oferi doar o subzistenţă
slabă şi terminând cu culturi specializate bogate cultivate în
dependenţă de cerinţele comerţului şi oraşelor.
În Evul Mediu Târziu (sec XV – XVII) populaţiile nomade
invadau comunităţile agricole şi impuneau diferite taxe de
protecţie. Cresterea foarte puternică a populatiei a păstrat un
nivel redus al costului de muncă. Datorită acestui fapt s-au
descurajat inovatiile tehnice care să facă munca mai usoară.
În Epoca Medievală s-a îmbunătătit tehnica agricolă si au
apărut metode noi de cultivare, se utilizează diverse tipuri de
asolamente. Cu alte cuvinte, Evul Mediu stă sub semnul
agriculturii, a cărei dezvoltare determina evolutia de mai departe
a societătii date.

 Evolutia proceselor economice

Perioada Inovatii, progrese înregistrate, evolutia tehnicii si
tehnologiilor etc.
Sec. V – X  Dăinuia aratul antic care se potrivea
 solurilor superficiale si accidentate, precum
sunt cele din regiunea mediteraneană.
 Pentru măcinarea cerealelor se utiliza
râşniţa manuală. Înjugarea animalelor cu
tractiune de gât este înlocuită cu înjugarea
cu tractiune pe piept.
 Pentru a scăpa de plantele dăunătoare se
practica plivitul cu unelte slab dezvoltate
precum o furcă și o seceră având drept
suport o prăjină. Erau utilizate îngrășăminte
naturale, însă erau insuficiente.
 Formarea terenurilor arabile avea loc prin
defrisarea, incendierea pădurilor arbustilor,
mărăcinisului.
 Se mai utiliza asolamentul bienal din
perioada romană. Recolta se alterna la 2
ani – în primul an pământul era însământat,
iar în al doilea an era lăsat să se
odihnească, dar treptat asolamentul bienal
este înlocuit partial cu cel trienal prin care
pământul este lăsat necultivat 1 an din 3.
Astfel se folosesc 2/3 din arie în loc de ½.
 O inovatie pentru animalele de tractiune,
care a apărut în secolul al IX-lea a fost jugul
circular pentru boi si pentru cai asezat
frontal. Tot atunci s-a descoperit că dacă
înhămarea animalelor de tracțiune are loc
asezându-le unul după altul forta de
tractiune a lor se măreste.
 Unitatea de exploatatie agricolă avea
denumirea de “mansă” şi se diferenţia
după regiunea şi calitatea pe care o avea
solul, ea variind de la 5 până la 30 de
hectare.
Sec. XI –  Erau prezente diferite feluri de exploataţie
XIV a terenului, începând cu culesul simplu ce
putea oferi doar o subzistenţă slabă şi
terminând cu culturi specializate bogate
cultivate în dependenţă de cerinţele

1
 comerţului şi oraşelor.
 S-a inventat plugul greu, care avea un cutit
asezat în mod vertical, care despărtea
terenul, cu un brăzdar situat la mijloc, care
era prevăzut pentru tăierea rădăcinilor ce
rămâneau în pământ si a tulpinilor. Plugul
mai avea și o cormană, lamă de metal putin
curbată, ce răsturna brazda retezată de
cutit. Fiindcă capul dat de plug era greu a
fost nevoie de asezat 2 roți pentru a nu lăsa
cormana să ajungă prea adânc. Spre
deosebire de plugul ușor cu care trebuia să
se are de 2-3 ori, cu cel greu se trecea doar
o dată pe teren.
 La cresterea productivitătii pământului a
contribuit si inventia grapei din secolul al
XI-lea, care nivela brazdele, amestecând
mai bine semintele cu pământul.
 Începând cu secolul al XI-lea randamentul
calului s-a majorat datorită faptului că i s-
au început a pune cu cuie potcoave din otel
moale.
 Dezvoltarea agriculturii din această
perioadă nu a contribuit esenţial la
creşterea bunăstării populaţiei, dar a redus
problemele cu privire la subzistenţă.
 Printre transformările ce s-au produs în
lumea rurală se numără si fenomenul
colonizării.
Sec. XV –  În întreaga lume pot fi delimitate 3 civilizaţii
XVII mari agricole: a cerealelor – Africa, Europa,
Orientul Mijlociu; a orezului – Asia; a
porumbului – America de Sud și cea de
Nord. Pe continentul European se cresteau
cereale (grâu, secară, orz, ovăz, mei). În
regiunile de Nord prevala secara, în zona
Mediteraneană – meiul, orzul.
 Dintre plante textile se cultivau: cânepa,
inul, bumbacul, dudul (mai ales în Orientul

2
 Mijlociu si cel Apropiat pentru viermi de
mătase).
 A apărut în sec XVII, prima masină de
însământat ce a facilizat ,ulterior, munca
tăranilor.

 Elemente de noutate
 Porumbul este originar din America de Nord si a fost adus în
Europa de către Cristofor Columb în secolul al XV-lea, fiind
una dintre cele mai populare si versatile cereale.
 De asemenea, spaniolii au adus cartoful si rosiile.
 Europenii au dus în America grâul, orzul, secara, meiul, cat si
animale: boul, oaia, calul, măgarul si păsările de curte.
 Evolutia în spatiu (evolutia ramurii în Europa de Vest si
spatiul Românesc)
Europa de Vest Spatiul Românesc
 Ca toate societătjile pre-  Agricultura a jucat un rol
industriale, Europa de Vest preponderant în economia
medievală a avut o medieval românească, fiind
economie predominant
pretutindeni: la câmpie, pe
agricolă.
 A format cea mai mare
văile râurilor, în zona
parte a economiei engleze la coliniară si la munte.
momentul invaziei  În Tara Românească si
normande. La douăzeci de Moldova, după o utilizare
ani de la invazie, 35% din ândelungată, pământul nu
Anglia a fost acoperită mai era lucrat, spre a i se
cu pământ arabil , 25% a fost
reda fertilitatea.
pusă la păsune , 15% a fost
acoperită de păduri si restul  Cresterea demografică a
de 25% au fost preponderent impus mărirea suprafetelor
mohorland, cârpe agricole în special prin
si fânete . Grâul a constituit defrisare.
cea mai importantă cultură  În Transilvania cultivarea
arabilă, dar secară , orz era bienală, un teren era
si ovăz au fost, de
folosit din doi în doi ani.
asemenea, cultivate intens. 
În părtile mai fertile ale tării,  Tehnica agricolă
cum ar fi valea înregistrează noi progrese:
Tamisei , Midlands si Estul plugul vechi era dotat cu
Angliei, leguminoase si brăzdar, cormană si roti,
fasolea era de asemenea securea, toporul, hârletul
cultivată. Oile, bovinele , boii  sunt folosite la defrisare,
3
 și porcii erau tinuti în sunt larg răspândite morile,
exploatatiile englezesti, desi unele au două saut rei roti.
majoritatea acestor rase  Se cultivă cereale: grâu,
erau mult mai mici decât mei, ovăz, secară,hriscă;
echivalentii moderni si
livezi de pomi fructiferi:
majoritatea ar fi fost
sacrificate iarna.  pruni, meri, nuci, ciresi,
 Productivitatea de bază a visini; vita de vie este
agriculturii engleze a rămas cultivate pretutindeni;
scăzută, în ciuda cresterilor cresterea vitelor: bovine,
productiei alimentare.  cai, porcine, oi; se mai
Preturile grâului au fluctuat
dezvoltă apicultura si
puternic an de an, în functie
de recoltele locale; până la o pescuitul.
treime din boabele produse
în Anglia au fost potential de
vânzare si o mare parte din
acestea au ajuns în orasele
în crestere.  În ciuda
implicării lor pe piată, chiar
si cei mai bogati tărani au
prioritizat cheltuielile pentru
locuinte si îmbrăcăminte,
rămânând putin pentru alte
consumuri
personale. Înregistrările
obiectelor gospodăresti arată
cel mai mult doar „ustensile
si instrumente vechi, uzate si
întretinute”.

BIBLIOGRAFIE
https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_England_in_the_Middle_Ages#Ag
riculture_and_mining

https://www.thefinertimes.com/economy-in-the-middle-ages

https://www.timemaps.com/encyclopedia/medieval-europe-economy-history/

https://prezi.com/maw6qw2dtn4s/agricultura-in-evul-mediu/

Manual istoria Universală si Românilor.

4
5