Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova

Agenţia Națională pentru Curriculum şi Evaluare

PROFILUL ARTE PLASTICE

ISTORIA ARTELOR PLASTICE

COMPOZIȚIA / DISCIPLINĂ PRACTICĂ DE PROFIL

Programă pentru examenul național de bacalaureat

Chişinău, 2021
 Aprobată la şedinţa Comisiei Naţionale de Examene,
Proces verbal nr. ______ din __________________,
Ordinul nr. ______ din __________________

Programa de examen la disciplina de profil Artă plastică a fost discutată și avizată în cadrul
catedrelor/departamentelor de profil ale instituțiilor de învățământ superior (se va scrie concret
universitatea), a comisiilor metodice din cadrul OLSDÎ și de experți în domeniul respectiv.

Structura programei

Programa conține:
1. Preliminarii.
2. Competențe specifice ale disciplinei, evaluate în cadrul examenului național de bacalaureat.
3. Unități de competență, unități de conținut, rezultate ale învățării, evaluate în cadrul examenului
național de bacalaureat.
4. Exemplu de test. Exemplu de barem de corectare.
5. Proba practică de profil

1. PRELIMINARII
Programa pentru examenul național de bacalaureat la profilul Arte plastice este elaborată în
baza Cadrului de referință a Curriculumului Național, aprobat prin ordinul MECC nr. 432/2017,
Curriculumului la Istoria artelor plastice și disciplinele practice de profil pentru clasele a X-a –
XII-a, și anul I-III, colegii de specialitate, precum și în conformitate cu prevederile Regulamentul
cu privire la examenul național de bacalaureat aprobat prin ordinul nr. 47/2018. Programa reprezintă
un document reglator şi normativ având ca obiectiv major asigurarea desfăşurării corecte şi eficiente
a examenului.
Programa este destinată autorilor de teste, profesorilor, elevilor, managerilor unităţilor de
învăţământ, părinţilor, etc.
În cadrul examenului național de bacalaureat, Istoria artelor plastice (proba scrisă) și
disciplinele practice de profil (probă practică) au statut de discipline obligatorii.
Pentru realizarea testului de examen (scris) se alocă 180 minute.
Disciplina Istoria artelor plastice este un curs obligatoriu în cadrul disciplinelor de profil din
cadrul liceelor /colegiilor de profil Arte Plastice. Disciplina urmăreşte evoluţia civilizaţiilor în
succesiunea lor cronologică de-a lungul timpului pe diferitele meridiane geografice, modificările şi
acumulările cantitative şi calitative efectuate în cadrul stilurilor, curentelor, şcolilor, orientărilor
artistice în mersul şi desfăşurarea lor istorică, a personalităţilor proeminente şi operelor de artă
reprezentative.
Prezentul document constituie o esenţializare a conţinuturilor şi a competențelor pentru
învăţământul liceal. Programa are statut de document reglator şi normativ, purtând caracter de
obligativitate.
Obiectivul de bază al acestui document este să ofere profesorului și absolvenților reper
informativ relevant, orientat spre finalizarea ciclurilor instructiv-educaţionale. Detalierile cu referire
la modalitatea de organizare şi desfăşurare a examenului scris de Istoria artelor plastice, modele
concrete de evaluare vor contribui la eşalonarea şi sistematizarea pregătirii pentru susţinerea cu
succes a examenului de bacalaureat.

2. COMPETENŢE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI, EVALUATE ÎN CADRUL

EXAMENULUI NAȚIONAL DE BACALAUREAT.
 Istoria artelor plastice (probă scrisă)
1. Abordarea universului creaţiei artistice plastice din perspectivă cronologică, manifestând
interes pentru aprofundarea cunoștințelor în domeniul istoriei artelor plastice.
2. Elaborarea unor judecăţi de valoare proprii bazate pe experienţe de cunoaştere a operelor de
artă universal și națională, manifestând iniţiativă în aprecierea critică a acestora.
3. Aplicarea informaţiilor în înţelegerea fenomenului artistic din perspectivă istorică,
demonstrând interes pentru modul realizării/păstrării operelor de artă plastică/decorativă.
4. Transferarea achizițiilor teoretice din domeniul istoriei artelor plastice în contexte educaționale/
sociale/culturale, manifestând disponibilitatea pentru participarea la viaţa culturală.

Compoziția – probă practică de profil

1. Identificarea/utilizarea procedeelor artistico-plastice în compoziție, în vederea organizării
spațiului plastic, demonstrând interes pentru creațiile din arta plastică.
2. Reprezentarea ideilor/experiențelor/emoțiilor prin aplicarea structurilor compoziționale în
diverse materiale, tehnici de artă, dând dovadă de gust estetic și creativitate.
3. Demonstrarea potențialului artistico-plastic în procesul de compunere a compozițiilor,
valorificând imaginația/gândirea critică în aplicarea procedeelor artistico-plastice și structurilor
compoziționale.
4. Transferarea abilităților de compunere a spațiilor plastice în context educațional, social,
cultural, manifestând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice.

3. UNITĂȚI DE COMPETENȚĂ, UNITĂȚI DE CONȚINUT DE EVALUAT,

OBIECTIVE DE EVALUARE.

Unități de competență Unități de conținut Rezultate ale învățării

1. Formarea culturii 1. Introducere. 1. Definirea
plastice Noțiunii de Artă. Domeniile, ramurile, noțiunilor de Arta
2. Dezvoltarea obiectivă genurile și speciile artelor plastice. și operă de artă
și subiectivă a Maeștri şi capodopere (artiști și instituții
2. Identificarea
relației dintre artă și culturale de profil). domeniilor,
societate, artă și 2. Arta epocii preistorice ramurilor,
realitatea vizuală, Nașterea Artei. Funcțiile artei. genurilor și
artă și natură, artă și Periodizare. Primele forme de expresie – speciilor artelor
religie, artă-univers, pictura rupestră, sculptura, arhitectura plastice
artă și etică, din 3. Analiza criteriilor
perspectiva inter- / Arta antică de clasificare a
transdisciplinară 3. Arta Egiptului antic ramurilor,
3. Înțelegerea Periodizare: Arta Tinită, Arta Imperiului genurilor și
modificărilor de vechi, Arta Imperiului mijlociu, Arta speciilor artelor
viziune, distingerea , Imperiului nou, Arta Saită plastice
noilor concepții Domenii de manifestare: Arhitectura, 4. Stabilirea
4. Identificarea noii Sculptura, Pictura perioadelor şi
problematici de 4. Arta Orientului antic condițiilor istorice
tematică, formă, Prezentare generală, periodizare: Arta de apariție ale artei
conținut și limbaj Sumero-akkadiană, Arta Babiloniană, Arta (picturii, sculpturii
5. Distingerea Asiriană, Arta Noului Babilon, Arta şi arhitecturii)
caracterelor generale Persană 5. Stabilirea funcțiilor
și particulare, Domeniile de manifestare: arhitectura, artei
elementelor de sculptura și artele decorative 6. Determinarea
condiţiilor istorice,
 influență, noilor 5. Civilizații Mediteraneene. Arta cretană, surselor culturii
concepții egeeană și miceniană renascentiste
6. Descifrarea Prezentare generală, periodizare 7. Identificarea
problemelor legate Domenii de manifestare – arhitectura, influenţei
de limbaj: imagini, sculptura și pictura antichităţii greco –
formă, desen, 6. Arta Greciei antice romane asupra
culoare Caracteristică generală, periodizare, stilurilor europene
7. Descifrarea perioada homerică, arhaică, clasică, clasică 8. Efectuarea
structurilor târzie, elenistică conexiunilor,
compoziționale Domenii de manifestare: arhitectura - paralelelor
8. Interpretarea evoluţia stilistică pe marile perioade; 9. Prezentarea
fenomenelor plastice sculptura - idealul grecesc canoane; opere principalelor școli
în contextul culturii şi reprezentanți; pictura și centre de artă
spirituale a 7. Arta Romei antice 10. Identificarea
civilizațiilor istorice Prezentare generală, periodizare monumentelor de
9. Determinarea Domenii de manifestare: arhitectura, artă reprezentative
relațiilor de sculptura, pictura și mozaicul 11. Recunoașterea
cauzalitate și 8. Arta preistorică pe teritoriul României modalităților
schimbare în cadrul Periodizare: paleoliticul, neoliticul, epoca specifice de
stilurilor plastice. bronzului. Epoca fierului. expresie plastică
10. Aprecierea critică și (spaţiu, formă,
obiectivă a operelor Arta evului mediu culoare)
de artă în cadrul 9. Premisele artei medievale. Arta 12. Realizarea
contextelor istorice paleocreștina analizelor plastice
11. Interpretarea Periodizare comparate și
operelor de artă prin Domenii de manifestare: arhitectura, individuale a
prisma ideologiei și sculptura, artele decorative. operelor de artă
a esteticii stilului, în 10. Arta Bizantină. Arta ambianței 13. Recunoașterea
termenii adecvați bizantine condițiilor istorice
limbajului plastic Periodizare ale marilor
12. Formarea Domenii de manifestare: arhitectura, perioade
comportamentelor sculptura, iconografia și mozaicul 14. Distingerea
democratice și modificărilor în
11. Stilul romanic în Europa
valorilor general artă, la domeniile
Prezentare generală, periodizare
umane majore de
Domenii de manifestare: arhitectura,
13. Cunoașterea esteticii manifestare
sculptura, pictura
stilurilor plastice, a (arhitectura,
12. Stilul gotic în Europa
trăsăturilor sculptura, pictura)
Prezentare generală, periodizare
distinctive ale 15. Caracterizarea
Domenii de manifestare: arhitectura,
genurilor şi monumentele de
sculptura, pictura și artele decorative
speciilor, a structurii artă reprezentative
operei şi a 16. Analizarea
Renașterea
mijloacelor plastice. schimbările de
13. Prerenașterea în Italia
14. Formarea culturii conținut și formă
Prezentare generală, periodizare
comunicării prin corespunzătoare
Pictura, reprezentanţi şi opere
capacități de etapelor de
semnificative
cunoaștere a evoluție a artelor
14. Renaşterea în Italia
noțiunilor 17. Deducerea
Periodizare, domenii de manifestare:
fundamentale ale modalităților
arhitectura, sculptura, pictura.
artelor plastice, a specifice de
Leonardo da Vinci, Michelangelo
legităților și expresie (canoane,
Buonarroti, Rafaello Sanzio,
principiilor, legi, desen, spațiu,
metodelor și formă, culoare)
 procedeelor de Şcoala veneţiană de pictură. Giorgione. 18. Distingerea
efectuare a unei Tiziano Vecellio şi Veroneze - caractere caracterelor
opere și de specifice specifice ale
descifrare a 15. Renaşterea în Ţările de Jos stilurilor
mesajului ei plastic Prezentare generală, caractere particulare. 19. Interpretarea
15. Decodarea Jan Van Eyck, H. Bosch şi P. Bruegel adecvată a
morfologiei operelor 16. Renaşterea în Germania fenomenelor
de artă, stilurilor, Prezentare genarală, caractere particulare – plastice atestate în
prin analiza şi arhitectură, sculptură operele de artă și
interpretarea Pictura: A. Dürer, L. Cranach, M. stilurile plastice
informaţiei stilistice Grünewald, H. Holbein 20. Stabilirea tematicii
şi semiotice. 17. Renașterea în Franța caracteristice
16. Alcătuirea unor axe Periodizare, domenii de manifestare: culturii respective
cronologice arhitectura, sculptura, pictura 21. Analiza
complexe prin 18. Manierismul conținutului,
plasarea Periodizare, domenii de manifestare: caracterului,
evenimentelor și arhitectura, sculptura, pictura viziunii,
operelor de referință morfologiei
pentru reflectarea Arta secolului al XVII-lea plastice
acestor evenimente, 19. Barocul în Italia 22. Interpretarea
grafice şi tablouri Periodizare, Rolul Contrareformei în conceptelor despre
sinoptice; geneza barocului om, viaţă şi
17. Explicarea Arhitectura barocă - reprezentanţi şi opere societate şi
problemelor legate semnificative, noua problematică materializarea
de morfologia Sculptura barocă acestora în
plastică şi limbajul Pictura barocă. Caravaggio modalităţi plastice
plastic specific 20. Barocul în Spania (arhitectură,
18. Identificarea Prezentare generală, periodizare sculptură, pictură)
modalităților tratării, Domenii de manifestare: Arhitectura şi 23. Evaluarea operelor
formei, luminii, sculptura, caractere specifice, elemente plastice comparate
culorii și spațiului particulare 24. Înţelegerea şi
plastic în diverse Pictura - reprezentanţi şi opere utilizarea
stiluri semnificative. EL Greco, Velazquez adecvată a
19. Familiarizarea cu 21. Barocul în Belgia limbajului de
marile personalități, Prezentare generală, periodizare, domenii specialitate
operele de manifestare – arhitectura, caractere 25. Identificarea în
reprezentative specifice, elemente particulare baza imaginii
20. Înțelegerea și Pictura - reprezentanţi şi opere propuse și
explicarea noilor semnificative Rubens, Van Dyck. caracterizarea
genuri, teme, 22. Barocul în Olanda operelor şi
subiecte Prezentare generală, periodizare, caractere stilurilor de
21. Localizarea specifice, elemente particulare referinţă din
temporală și spațială Pictura - reprezentanţi şi opere cultura plastică
a fenomenului semnificative F. Hals, Rembrandt van Rijn universală din
artistic şi Jan Vermeer. diferite perioade
22. Stabilirea influenței 23. Clasicismul în Franţa istorice.
stilurilor și creației Prezentare generală, periodizare, domenii 26. Perceperea
unui autor aspra de manifestare modificărilor de
altor autori și stiluri Arhitectura, sculptura, pictura viziune
23. Caracterizarea Arta secolului al XVIII-lea 27. Emiterea
modalităților tratării 24. Stilul rococo în Franţa judecăților în
spațiului plastic în Periodizare, context istoric vederea noului
fenomen
 diferite stiluri și Domenii de manifestare: arhitectura,
curente sculptura, pictura 28. Elaborarea unor
24. Explicarea 25. Stilul rococo în Anglia eseuri - comentarii,
problemelor legate Periodizare, context istoric paralele şi sinteze în
de morfologia și Domenii de manifestare: arhitectura, baza unor
limbajul plastic sculptura, pictura. reproduceri a
specific 26. Stilul rococo în Germania operelor plastice, cu
25. Distingerea Periodizare, context istoric referire la stilurile şi
caracterelor Domenii de manifestare arhitectura, operele plastice
specifice și generale sculptura, pictura. studiate
26. Analiza structurilor 27. Stilul rococo în Italia 29. Cunoașterea și
compoziționale, Periodizare înțelegerea
problemelor de Domenii de manifestare, arhitectura, condițiilor de
concepție, limbaj, sculptura, pictura. apariție
tematică 28. Neoclasicismul 30. Identificarea
27. Analiza și Periodizare raporturilor între
caracterizarea Domenii de manifestare, arhitectura, stiluri. curente
elementelor de sculptura, pictura. 31. Înțelegerea
influență, noile problemele de
concepții Arta secolului al XIX-lea viziune, concepţie
28. Efectuarea 29. Romantismul englez şi limbaj plastic în
analizelor plastice Periodizare, domenii de manifestare, arhitectură,
comparate și arhitectura sculptură, pictură
individuale Romantismul englez, pictura de plein-air – 32. Cunoașterea
29. Înțelegerea peisajul marin problemelor și
fenomenului artistic Pictura, Prerafaeliţii soluțiilor spaţiului
și extraartistic 30. Romantismul german infinit, a noilor
Periodizare, curente artistice şi orientări structuri
stilistice, C. D. Fridrich compoziţionale și a
31. Romantismul spaniol efectelor de trompe
Periodizare, context istoric, pictura, F. l′oeil
Goya 33. Definirea
32. Romantismul francez problemele de
Periodizare, context istoric morfologie plastică
domenii de manifestare: pictura, şi ecleraj
reprezentanţi şi opere semnificative tenebrosist
33. Realismul 34. Analiza
Periodizare, domenii de manifestare – modificărilor de
sculptura. viziune ale
Şcoala de la Barbizon, pictura de plein-air, diferitor autori
peisajul de pădure – J.-F. Millet, C. Corot, 35. Proiectarea
N. Grigorescu, I. Andreescu structurilor
Pictura realistă – G. Courbet. Realismul compoziţionale, a
critic – H. Daumier planurilor,
elevațiilor și
Modernismul șistemelor de
34. Impresionismul acoperire
Periodizare, arhitecturale
Domenii de manifestare. Arhitectura 36. Însușirea noilor
Sculptura – Au. Rodin concepții,
Pictura – E. Manet. Reprezentanți și opere problemelor de
semnificative. morfologie plastică
35. Neoimpresionismul 37. Distingerea
Periodizare, reprezentanți și opere universului
semnificative. concepţiilor,
36. Postimpresionismul limbajului și a
Periodizare, pictura, reprezentanți și opere tematicilor
semnificative. 38. Înţelegerea
37. Simbolismul modificările de
Periodizare viziune
Pictura, reprezentanți și opere 39. Înţelegerea
38. Arta 1900 - Art Nouveau fenomenului
Periodizare, domenii de manifestare – plastic național în
arhitectura contextul istoriei şi
Pictura - reprezentanţi şi opere culturii naţionale şi
semnificative universale
40. Identificarea
Arta secolului XX. Avangarda problemele de
39. Arhitectura sec. XX – directii şi concepţie, limbaj,
orientări stilistice majore. tematică
Personalităţi şi concepte novatoare – W. 41. Distingerea
Gropius, Le Corbusier caracterele
Sculptura secolului XX, reprezentanți și generale şi
opere – A. Bourdelle, C. Brâncuşi, H. particulare,
Moore, A. Giacometti, A. Calder elementelor de
40. Expresionismul. Independenţii influenţă, noilor
Expresionismul, James Ensor, E. Munch, concepţii
Grupări artistice germane: Die Brücke, 42. Efectuarea
Der Blaue Reiter – V. Kandinsky, P. Klee conexiunilor,
41. Expresionismul austriac paralelelor
Particularități stilistice, reprezentanți și 43. Descifrarea
opere – Egon Schiele, Oskar Kokoschka problemelor legate
42. Expresionismul francez de limbaj: imagini,
Particularități stilistice, reprezentanți și formă, desen,
opere – M. Chagall, Ch. Soutine, A. culoare
Modigliani 44. Înţelegerea noului
43. Fovismul fenomen, noilor
Particularități stilistice, reprezentanți și concepții
opere – H. Matisse 45. Descifrarea
44. Cubismul structurilor
Cubismul cezannian, analitic şi sintetic – compoziţionale
G. Braque, P. Picasso, J. Gris, etc.
45. Futurismul italian
Modalităţi plastice noi. T. Marinetti, U. –
Boccion
46. Arta abstractă. Abstracția lirică și
geometrică
Abstracția lirică – Expresionismul
abstract. Periodizare, caractere specifice,
reprezentanţi şi opere semnificative, V.
Kandinsky.
Abstracția geometrică – Suprematismul
Neoplasticismul De Stijl, particularități
stilistice, reprezentanți și opere –K.
Malevici, P. Mondrian
 47. Dadaismul
Particularități stilistice, reprezentanți și
opere – M. Duchamp, F. Picabia, M. Ernst
48. Pictura metafizică și Suprarealismul
Particularități stilistice, reprezentanți și
opere – G. De Chirico, S. Dali, R. Magritte
49. Abstracţionismul după cel de al II-lea
război mondial
Particularități stilistice, reprezentanți și
opere – J. Pllock, B. Newman, M. Rothko
50. Pop Art
Temele fundamentale ale Pop Art-ului:
reclama și mijloacele de informare în
masă.
Marea Britanie – expoziția This is
Tomorrow - R. Hamilton
Italia – Arte Povera
SUA Pop Art în – J. Johns, R.
Rauschenberg, Andy Warhol
51. Grupul Fluxus
Intermedia sau Neo Dada: J. Cage, N.J.
Paick, Yoko Ono
52. Performance Art
Noua formă de exprimare artistică
performance-ul: M. Abramovic, J. Beuys,
C. Burden. Acționismul în Artă.
53. Arta românească de la sf. sec. al XIX-
lea înc. sec. al XX-lea. T. Pallady, Gh.
Petrașcu, Șt. Luchian, N. Tonitza
54. Arta basarabeană a sec. XX
Arta basarabeană de la începutul sec. XX.
Alexandru Plămădeală, Auguste
Baillayre, Claudia Cobizev.
Școala națională moldovenească de
pictură. Mihai Grecu, Valentina Rusu-
Ciobanu, Igor Vieru, Ada Zevin, Andrei
Sârbu.
Grupurile artistice din anii ʼ70-ʼ90. Esti
(Existăm), Rugina, Fantom, Zece.

STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN (SCRIS)

În cadrul examenului de bacalauret / proba de examen (scrsi) elevilor li se va propune un test

constituit în baza programei prezentate mai sus, care va conţine 5 subiecte, care la rândul lor conțin
mai multe sarcini de lucru/itemi şi o extindere a aplicării noţiunilor de teorie. Pentru realizarea
fiecărui item este rezervat un anumit număr de puncte, consemnat pe foaia de examen, şi inclus în
baremul de corectare.
Subiectul I. – Timp și spațiu: Concepții și imagini plastice Periodizare, plasarea evenimentului
cultural în cadrul contextului istoric, urmărirea evoluției istorice a unui eveniment cultural.
Domenii, ramuri, genuri, specii ale artelor vizuale: arte vizuale, arhitectura (Edificii și tipologii),
sculptura, pictura, artele decorative, portret, peisaj, natură statică, portret, compoziție, etc.
 Subiectul II. – Stiluri, curente artistice, mișcări culturale, reprezentanți și opere: interferențe
stilistice între diverse etape în evoluția artelor vizuale, viziune plastică. Legi și canoane, Morfologia
și sintaxa plastică, Relația între formă și conținut
Subiectul III. – Reprezentanți și opere: artiști și opere, parcurs biografic, demers și caracteristici
plastice. Relația între conceptele dominante în epocă și artele plastice. Cauză și efect: determinarea
relațiilor de cauzalitate și schimb în contextul culturii spirituale a civilizaţiilor istorice, dezvoltarea
obiectivă şi subiectivă a relaţiei dintre artă şi societate, artă şi realitatea vizuală, artă şi natură, artă
şi religie, filozofie, literatură; artă-univers, artă şi etică, din perspectiva inter- / transdisciplinară.
Subiectul IV. – Limbajul plastic: Morfologia și sintaxa plastică, Elemente de limbaj plastic şi
mijloace de expresie plastică corelarea cu mesajul plastic, interpretare iconografică și iconologică a
operei de artă, stil sau a creației plastice
Subiectul V. – Atitudine și comportament: Aprecierea critică şi obiectivă a situaţiilor, faptelor
şi proceselor culturale. Manifestarea atitudinii faţă de impactul evenimentelor istorice asupra
dezvoltării fenomenului artistic în plan național și internațional.

4. EXEMEMPLU DE TEST (SCRIS)

SUBIECTUL I (19 puncte)

Legi și canoane ale artei antice
Nr. Item Scor

a) b)
1. L0 L0
c)
1 1
Determină ramura artelor plastice în care se încadrează operele din imaginile a), b),
2. c): ___________________________________________________________________ L0 L0
Stabilește căror culturi aparțin operele de artă prezentate în imaginile a), b), c): 12 L2
3. a) _____________________b) ______________________ c) ____________________ 3 3
Identifică denumirea corespunzătoare pentru fiecare operă de artă:
a) ____________________________________________________________________ L0 L0
12 12
b) ____________________________________________________________________ 3 3
4. c) ____________________________________________________________________
Realizează o descriere succintă a fiecărei opere. Vei descrie tematica și modalitatea de
reprezentare a formei și a spațiului plastic:
L L
a)____________________________________________________________________ 0 0
______________________________________________________________________ 1 1
2 2
______________________________________________________________________ 3 3
______________________________________________________________________ 4 4
______________________________________________________________________
 b) ____________________________________________________________________ L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________ 2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________
L L
c) ____________________________________________________________________
0 0
______________________________________________________________________ 1 1
______________________________________________________________________ 2 2
3 3
______________________________________________________________________ 4 4
______________________________________________________________________

SUBIECTUL II (19 puncte)

Edificii și tipologii
Nr. Item Scor
1. Încercuiește litera din dreptul enunțului corect.
a) Palatele, templele și ziguratele sumero-akkadiene erau construite din cărămidă L L
uscată la soare. 0 0
1 1
b) Ziguratele din Mesopotamia erau piramide în trepte destinate înmormântării regilor.
2 2
c) Primii faraoni au fost îngropați în mastabe – construcții cu un etaj și cameră 3 3
mortuară subterană. 4 4
d) Arhitectul Imhotep a construit piramida de la Sakkarah.
e) Interferența artei etrusce și grecești a dus la formarea artei romane.
f) Mausoleul din Halicarnas este un monument de referință pentru arta Romei antice.

2.
Identifică cărui stil aparțin sistemele de acoperire prezentate în imaginile de mai jos:

L L
0 0
1 1
2 2
3 3
a) ___________________ b) _____________________ c) _____________________
3.
Prezintă o descriere succintă a evoluției sistemelor de acoperire utilizate în cadrul
arhitecturii religioase medievale.
______________________________________________________________________
L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________
2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________
5 5
6 6
 ______________________________________________________________________
4.
______________________________________________________________________
Realizează o analiză comparativă a modificărilor survenite asupra planului bazilical
din diferite stiluri europene medievale, argumentând răspunsul prin intermediul unui L L
edificiu semnificativ pentru fiecare stil. 0 0
1 1
______________________________________________________________________
2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________
5 5
______________________________________________________________________ 6 6
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________
______________________________________________________________________

SUBIECTUL III (24 puncte)

Relația între formă și conținut
Nr. Item Scor

a) b) c)
1. Identifică denumirile și autorii operelor din imaginile a), b), c):
a) ____________________________________________________________________ L0 L0
12 12
b) ____________________________________________________________________ 34 34
c) ____________________________________________________________________ 56 56

2. Stabilește stilul în care se încadrează fiecare operă prezentată în imaginile a), b), c): L0 L0
a) _____________________ b) _____________________ c) _____________________ 12 12
3 3
3. Descifrează caracterul moralizator al picturilor prezentate în imaginile a), b), c),
corelat cu limbajul plastic:
a)_____________________________________________________________________
______________________________________________________________________ L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________ 2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________ 5 5
b) ____________________________________________________________________
 L L
______________________________________________________________________
0 0
______________________________________________________________________ 1 1
2 2
______________________________________________________________________ 3 3
______________________________________________________________________ 4 4
5 5
______________________________________________________________________
c) ____________________________________________________________________
L L
______________________________________________________________________
0 0
______________________________________________________________________ 1 1
2 2
______________________________________________________________________
3 3
______________________________________________________________________ 4 4
5 5
______________________________________________________________________

SUBIECTUL IV (22 puncte)

Relația între conceptele dominante în epocă și artele plastice
Nr. Item Scor
1. Descrie particularitățile picturii realiste din secolului al XIX-lea, având în vedere
tematica și modalitatea de reprezentare a formei.
______________________________________________________________________
L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________ 2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________ 5 5
______________________________________________________________________
2. Identifică momentele de constituire ale modernității în opera lui Edouard Manet.
______________________________________________________________________ L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________ 2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________ 5 5
______________________________________________________________________
3. Descrie modul de reprezentare a lumii în pictura impresionistă, având în vedere:
spațiul, forma, lumina și culoarea.
L L
0 0
1 1
2 2
3 3
4 4
5 5
6 6
4. Prezintă diferențele de viziune plastică între pictura academică și cea prerafaelită,
argumentând răspunsul prin intermediul unei opere semnificative pentru fiecare stil.
______________________________________________________________________ L L
______________________________________________________________________ 0 0
1 1
______________________________________________________________________ 2 2
______________________________________________________________________ 3 3
4 4
______________________________________________________________________ 5 5
______________________________________________________________________ 6 6
______________________________________________________________________

SUBIECTUL V (16 puncte)

Interpretare iconografică și iconologică a unui stil sau a creației plastice
Item Scor
Elaborează un eseu cu genericul: „Arta oficialăˮ și „Arta alternativăˮ

În elaborarea eseului te vei referi la:

• o epocă istorică (la alegere) și descrierea particularităților de bază ale acesteia;

• factorii extra-estetici, care au contribuit la apariția și dezvoltarea tendințelor estetice;
• analiza comparativă a limbajelor plastice ale celor două tendințe;
• artiștii reprezentativi și operele de referință din artă națională/ internațională (ramura
artelor plastice la alegere);
• statutul și rolul artistului în contextul epocii respective;
• actualitatea / perspectivele / viziunea personală față de tendințele menționate.

__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
L L
__________________________________________________________________________
0 0
__________________________________________________________________________ 1 1
2 2
__________________________________________________________________________
3 3
__________________________________________________________________________ 4 4
5 5
__________________________________________________________________________
6 6
__________________________________________________________________________ 7 7
__________________________________________________________________________ 8 8
9 9
__________________________________________________________________________
10 10
__________________________________________________________________________ 11 11
__________________________________________________________________________ 12 12
__________________________________________________________________________ 13 13
14 14
__________________________________________________________________________
 15 15
__________________________________________________________________________
16 16
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________

BAREM DE EVALUARE (PROBA SCRISĂ)

Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate prin barem. Nu se acordă fracțiuni
de puncte. Se punctează oricare alte formulări/modalități de rezolvare corectă a cerințelor. Nota
finală se calculează prin convertirea punctajului în note, conform unei scheme. Se pot reprezenta,
după caz, schițe și desene în pix sau stilou cu cerneală albastră.

SUBIECTUL I (19 puncte)

Legi și canoane ale artei antice
Nr. Item Scor Răspunsuri corecte/posibile
d/o
1. Determină ramura 1p. pentru a), b), c) Sculptură
artelor plastice în răspunsul
care se încadrează corect.
operele din Total 1 punct
imaginile a), b), c):
2. Stabilește căror Câte 1p. pentru a) Mesopotamia/cultura akkadiană
culturi aparțin fiecare b) Grecia antică
operele de artă denumire c) Egiptul antic
prezentate în corectă.
imaginile a), b), c): Total 3 puncte
3. Identifică denumirea Câte 1p. pentru a) Stela Victoriei lui Naram-Sin
corespunzătoare fiecare b) Călăreții în galop, Friza Panateneelor
 pentru fiecare operă denumire c) Paleta lui Narmer
de artă: corectă.
Total 3 puncte
4. Realizează o 2p. pentru Stela Victoriei lui Naram-Sin. Numele lui Naram-Sin
descriere succintă a descrierea se traduce „Regele celor patru sferturi”, însemnând
fiecărei opere. Vei temei; 1p. „Conducătorul lumii”. Stela lui Naram-Sin
descrie tematica și pentru comemorează victoriile regelui asupra populațiilor din
modalitatea de descrierea Zagros. Reprezentarea zeilor ca imagini de stele apar în
reprezentare a formei modalității de vârful stelei. Faptul că Naram-Sin a băgat o suliță prin
și a spațiului plastic: reprezentare agâtul unui inamic ar putea indica actul unui sacrificiu
a) formei; 1p. pentru zei. Poziția lui Naram-Sin în relațiile cu zeii de
pentru sus și cu oamenii de dedesubt este deosebit de
descrierea semnificativă – el este la jumătatea distanței dintre
spațiului soldații săi (simpli muritori) și zei. Nu numai că el însuși
plastic. este un zeu pe pământ, ci și intermediarul oamenilor
Total 4 punctedintre ei și ceilalți zei. Regele are, numeroase însemne,
care semnifică statutul și autoritatea sa: casca cu coarne,
anterior purtată doar de zei, arată statutul său de zeu și
poartă numeroase arme, sulițe și un arc. Naram-Sin este
cea mai proeminentă figură, mai înaltă decât soldații săi
disciplinați, reprezentați sub el, urcând muntele, în timp
ce el calcă pe unul dintre dușmanii săi căzuți, alții cer
milă. Reprezentare simbolică cu intenții de sugerare a
tridimensionalității spațiului.
b) 2p. pentru Friza sculpturală Călăreții în galop de pe templul
descrierea Partenon, Fidias, ne oferă o idee clară a caracteristicilor
temei; 1p. constituirii unui relief clasic. Friza este decorată cu
pentru numeroase figuri de oameni care umblă, călăresc cai sau
descrierea merg în care, transportă coșuri cu daruri sau animale de
modalității de sacrificiu etc., întreaga friză are o unitate ritmică și
reprezentare a plastică: friza începe cu scene de pregătire a călăreților
formei; 1p. pentru procesiune; mișcările calme ale tinerilor; care își
pentru leagă sandalele sau curăță caii; cai, care stau pe
descrierea picioarele posterioare. Șirul călăreților în galop ne
spațiului prezintă o varietate infinită de mișcări similare, dar nu
plastic. repetitive ale unor figuri individuale, diferite ca aspect,
Total 4 puncte motivul mișcării se dezvoltă tot mai rapid, începe
procesiunea, apoi încetinește, figurile se mișcă mai
aproape, fuzionându-se sau spațiul dintre ele se extinde.
Ritmul asemănător valului pătrunde întreaga friză.
Reprezentare mimetică, conform idealului frumuseții
clasice a grecilor.
c) 2p. pentru Paleta lui Narmer este sculptată sub formă de scut,
descrierea realizată în timpul Vechiului Regat al Egiptului. Este
temei; 1p. cea mai veche reprezentare monumentală a oricărui
pentru faraon: sculpturile de pe paletă prezintă evenimente din
descrierea viața regelui Narmer, considerat conducătorul fondator
modalității de al Egiptului dinastic. Paleta lui Narmer are reprezentat
reprezentare a pe o fațetă glorificarea puterii faraonului, autoritatea lui
formei; 1p. suverană; pe cealaltă fațetă sunt prezentate teme
pentru simbolice cu caracter mitologic aranjate pe registre
descrierea etajate; paleta Narmer, este o manifestare a unei imagini
comune între conducători: regele învingându-i pe
 spațiului dușmanii săi, motivul acesta a rămas un simbol
plastic. important în regate vechi, mijlocii și noi și este, fără
Total 4 puncte îndoială, un simbol mondial al conducătorilor. Figurile
sunt reprezentate conform legii frontalității, spațiul
simbolic, reprezentat prin etajare.

SUBIECTUL II (19 puncte)

Edificii și tipologii
Nr. Item Scor Răspunsuri corecte/posibile
d/o
1. Încercuiește litera Câte 1p. pentru a); c); d); e)
din dreptul fiecare răspuns
enunțului corect. corect.
Total 4 puncte
2. Identifică cărui Câte 1p. pentru Stilul romanic Stilul gotic Stilul bizantin
stil aparțin fiecare răspuns
sistemele de corect.
acoperire Total 3 puncte
prezentate în
imaginile de mai
jos:

3. Prezintă o Pentru fiecare Stilul bizantin – Biserici, mănăstiri. sistemele de

descriere succintă stil (total 3 acoperire: șarpanta aparentă, Sant'Apollinare Nuovo,
a evoluției stiluri) se vorSant'Apollinare in Classe, Ravenna; cupola: Mausoleul lui
sistemelor de acorda câte [Link], Ravenna; cupola pe pandantive: Sfânta Sofia,
acoperire utilizate Total 6 puncte Constantinopol
în cadrul Stilul romanic – biserici, mănăstiri. Sistemul de acoperire:
arhitecturii în funcție de materialul folosit, era șarpanta aparentă
religioase (lemn) și bolta romanică (piatră), Mănăstirea de la Cluny
medievale. Stilul gotic – catedrale. Sistemul de acoperire: utilizarea
arcului frânt, ascuțit (obținut din intersecția a 2 segmente
de cerc) care permite o acoperire mai îngustă decât arcul
semicircular; utilizarea bolții arcuite pe carcasă de ogive și
nervuri; boltă sprijinită pe 2 arcuri diagonale care se
intersectează în „cheia bolții”; Notre Dame, Paris
4. Realizează o Se vor acorda Stilul bizantin – planul bazilical, plan central, plan în cruce
analiză puncte pentru greacă, plan în cruce latină, octogonal; s-a simțit nevoia
comparativă a fiecare stil, creării unui tip nou de așezământ religios care să permită
modificărilor după cum primirea unui mare număr de credincioși în incinta
survenite asupra urmează: câte bisericilor; cel mai bine răspundea exigențelor tipul de
planului bazilical 1 p. pentru bazilică acoperită de o cupolă, părțile componente ale
din diferite stiluri prezentarea planului bazilical bizantin: absidă, transept, naos/nava
europene modificărilor centrală, 2 nave laterale, pronaos/nartex, ezonartex,
medievale, planului; total exonartex și atrium. Ex. Vechea Bazilică Sf. Petru, Roma;
argumentând 3 p. Câte1 p. Catedrala Sfânta Sofia, [Link] romanic –
răspunsul prin pentru un planul bazilical. Elementele componente: o navă centrală,
intermediul unui exemplu 2-4 nave laterale, 1-2 transepte, absidă, absidiole,
edificiu prezentat deambulatoriu. Ex. catedralele din Toulouse, Mainz,
semnificativ corect: total Worms.
pentru fiecare stil. 3p. Stilul gotic – planul bazilical. Datorită noului sistem de
3p.+3p.= 6p. acoperire, bazat pe arcul frânt și bolta în cruce pe ogive,
Total 6 puncte prezența arcelor butante la exterior, care înlocuiesc
 contraforții masivi și zidurile cu greutate excesivă; s-au
construit edificii mai înalte, mai zvelte, cu pereți ușori,
perforați de ferestre mai mari decorate cu vitralii,
prevăzute cu retrageri succesive, cu portaluri
monumentale, cu rozase pe fațade și cu turnuri fleșă foarte
elansate. Planul catedralei devine mai omogen și mai
integru față de cel romanic. Ex. Catedrala din Amiens,
Chartres, Paris, Köln.

SUBIECTUL III (24 puncte)

Relația între formă și conținut
Nr. Item Scor Răspunsuri corecte/posibile
d/o
1. Identifică Câte 1p. pentru a) Scamatorul/Șarlatanul, Hieronymus Bosch
denumirile și autorii fiecare denumire b) Trișorul cu asul de caro, Georges de la Tour
operelor din corectă a operei; c) Căsătoria la modă/Contractual nupțial, William
imaginile a), b), c): Câte 1p. pentru Hogarth
fiecare nume
corect a autorului.
2p.(a)+2p.(b)+
2p.(c)=6p.
Total 6 puncte
2. Stabilește stilul în Câte 1p. pentru a) Renaștere
care se încadrează fiecare răspuns b) Baroc
fiecare operă corect. 1p.x3 (a, c) Rococo
prezentată în b, c)=3p.
imaginile a), b), c): Total 3 puncte
3 Descifrează 2p. pentru Scamatorul/Șarlatanul, autor Hieronymus Bosch;
caracterul descifrarea tabloul ne călăuzește în lumea teatrului, suntem
moralizator al caracterului părtașii unui vodevil; compoziția este simplă, acțiunea
picturilor moralizator al se desfășoară la două capete ale unei mese masive de
prezentate în picturii; 2p. lemn. La un capăt, scamatorul prezintă trucuri cu niște
imaginile a), b), c), pentru relatarea bile, bufnița din coșul care îi atârnă la șold
corelat cu limbajul manierii de simbolizează lumea misterioasă a magiei negre. La
plastic: pictură a capătul opus, figura cea mai importantă este
a) autorului; 1p. neîncrezătorul (scepticul) păcălit, care poartă o cheie
pentru elucidarea decorativă, simbol al bogăției. Călugărul din spatele
limbajului plastic lui, făcându-se că se uită la cer, îi sustrage punga cu
în opera propusă. bani. Figura călugărului-hoț este o aluzie la lăcomia
Total 5 puncte clericilor. Un copil cască gura pe lângă sceptic, ține în
mână o morișcă, ce indică că roata norocului se
învârte, e schimbător. Se evidențiază talentul zeflemist
al lui Bosch; farsa grotescă medievală, în care clericii
și credincioșii sunt supuși criticii în egală măsură.
b) 2p. pentru Trișorul cu asul de caro; autor Georges de la Tour;
descifrarea reprezintă tema jocului de cărți ca o tentă
caracterului moralizatoare. Tensiunea, care domnește aici, jocul
moralizator al intrigant al privirilor, compoziția perfectă denotă
picturii; 2 p. tabloului o atmosferă ușor pesimistă și melancolică.
pentru relatarea Tânărul elegant îmbrăcat în curând va fi înșelat de cei
manierii de trei complici (o curtezană, servitoarea ei și un jucător
pictură a de cărți, care ascunde /scoate cărțile de sub centură).
 autorului; 1p. La Tour reușește să reprezinte minuțios broderiile,
pentru elucidarea atlasul, penele etc.; naivul tânăr nu bănuiește că totul
limbajului plastic a fost aranjat/planificat dinainte.
în opera propusă.
Total 5 puncte
c) 2p. pentru Căsătoria la modă/contractual nupțial, autor William
descifrarea Hogarth, acțiunea din tablou are loc într-un salon
caracterului decorat cu picturile lui Tiziano și Caravaggio. Un
moralizator al arhitect cu un plan în mână privește pe fereastră
picturii; 2 p. clădirea a cărei construire a cauzat falimentul
pentru relatarea stăpânului casei. Acesta însă îi prezintă cu mândrie
manierii de negustorului bogat (viitorul socru) arborele său
pictură a genealogic. Mirele stă plictisit lângă proaspăta lui
autorului; 1p. soție, care ascultă distrată explicațiile avocatului.
pentru elucidarea Hogarth pictează deseori perechi de câini, de data asta
limbajului plastic câinii legați unul de altul, dar complet indiferenți
în opera propusă. reflectă imaginea tinerilor soți.
Total 5 puncte

SUBIECTUL IV (22 puncte)

Relația între conceptele dominante în epocă și artele plastice
Nr. Item Scor Răspunsuri corecte/posibile
d/o
1. Descrie 1p. pentru Realismul – reacție antiromantică ia forma realismului,
particularitățile definirea apare în 1850 (Franța, Anglia, Germania); Realismul este
picturii realiste curentului artistic; o ideologie estetică, în care se pune accentul pe relația
din secolului al 2p. pentru relatarea dintre artă și realitate; instrumentul indispensabil al
XIX-lea, având tematicii; realismului este observarea atentă a realității și
în vedere [Link] reflectarea ei veridică, obiectivă în creație; fondator
tematica și modalitatea de Gustave Courbet – pictor al scenelor sociale, subiectul
modalitatea de reprezentare a devenea într-o operă de artă secundar, tematica ține de
reprezentare a formelor. perceperea artistului; Școli de pictură realistă au
formei. Total 5 puncte funcționat la Barbizon, Fontainebleau, C. Corot, J. F.
Millet, Th. Rousseau, J. Dupré, pânzele lor reprezintă
natura reală, nearanjată, vegetația etc.
2. Identifică 1p. pentru Opera lui Eduard Manet, remarcabil exponent al artei
momentele de definirea pre-impresioniste franceze, se încadrează în normele
constituire ale curentului artistic; picturale impuse de curent, prezintă lumea sub forma
modernității în 2p. pentru relatarea unor efecte de lumină, redate prin tonuri clare, trasate
opera lui tematicii; 2p. în tușe mari; aspectele din natură apar ca o alternanță de
Eduard Manet. pentru modalitatea pete luminoase și întunecate, care se pun reciproc în
de reprezentare a valoare. Sub influența creațiilor italiene, spaniole,
formelor. olandeze, Manet își perfecționează stilul; Lucrările lui au
Total 5 puncte fost întâmpinate cu rezerve de opinia publică/critici;
criticile se datorau noutății artei sale; tabloul „Dejunul pe
iarbă”, inspirat din tabloul venețianului Giorgione și
„Olympia”(inspirat de la Tiziano) stârnește nemulțumiri,
principalul neajuns că lipsise personajele de trăsăturile
clasice; Manet introduce în pictură un raport precis între
culoare și lumină;
3. Descrie modul 1p. pentru Impresionismul (Impression, soleil levant) este o
de reprezentare descrierea mișcare artistică, apărută în Franța și care marchează
a lumii în tematicii; 1p. desprinderea artei moderne de academismul tradițional.
 pictura pentru descrierea Pictura impresionistă s-a dezvoltat în perioada cuprinsă
impresionistă, tehnicilor și între 1867 și 1886, caracterizată prin concentrarea asupra
având în vedere: materialelor de impresiilor produse de o scenă sau de un obiect, asupra
spațiul, forma, lucru; 1p. pentru mobilității fenomenelor, mai mult decât asupra aspectului
lumina și descrierea stabil și conceptual al lucrurilor, preferând pictura în aer
culoarea. spațiului; 1p. liber și folosind o cromatică pură și tușe fine de penel
pentru descrierea pentru a simula lumina reală; umbra este colorată; paleta
formei; 1p. pentru coloristică este dominată de tonuri vii, armonizate;
descrierea luminii; amestecul de culori se produce pe pânză (nu pe paletă),
1p. pentru vopseaua se aplică în linii, virgule, așa încât ele să se
descrierea combine de la o anumită distanță, fiind un melanj de fire
culorilor. Total 6 și trăsături de culoare; Impresionismul își propune să
puncte depășească convențiile impuse de Academiile de artă,
fiind criticați de consumatorii de artă; reprezentanți: C.
Pissarro, C. Monet, A. Sisley, E. Degas, Au. Renoir,
Berthe Morisot.
4. Prezintă 2p. pentru Pictura academică (Franța), „arta eternă” după normele
diferențele de particularitățile artistice oficiale impuse de Academiile de pictură, care
viziune plastică picturii academice; asigurau monopolul formării profesionale ale
între pictura 2p. pentru pictorilor/sculptorilor etc; care se bazează pe un desen și
academică și particularitățile un colorit similare exercițiilor de școală de artă sau de
cea picturii atelier; pictura academică reproduce un „model clasic” și
prerafaelită, prerafaelite; câte renunță la orice inovație artistică; astfel, operele realizate
argumentând 1p. pentru fiecare poartă amprenta „academismului”, se expuneau în
răspunsul prin operă Saloanele oficiale; Artiștii reprezentativi: William-
intermediul semnificativă Adolphe Bouquereau, Tomas Couture, Hans Makat,
unei opere pentru fiecare stil. Leon Bazille Perrault etc. Opere de referință: A.
semnificative (1+1)=2p. Cabanel, Nașterea lui Venus; Émile Munier, Portrete etc.
pentru fiecare Total 6 puncte Pictura prerafaelită (Anglia), răscoală împotriva
stil. academismului, metodei care derivă din arta lui Rafael;
numiți prerafaeliți ironic; aveau dorința de a-și defini
propria viziune creatoare, sursa de inspirație: doctrina
creștină a Evului Mediu, scenele cotidiene ale vieții
moderne, subiecte din literatură;
Reprezentanți: William Holman Hunt, John Everett
Millais, Dante Gabriel Rossetti, Edward Burne-Jones.
Opere de referință: W. H. Hunt Țărmurile noastre
englezești; J. E. Millais Ofelia; D. G. Rossetti Beata
Beatrix etc
SUBIECTUL V (16 puncte)
Interpretare iconografică și iconologică a unui stil sau a creației plastice
Nr. Elaborează un eseu cu genericul: „Arta oficialăˮ și „Arta alternativăˮ
d/o
În elaborarea eseului te vei referi la:
Scor total 16 puncte
1. o epocă istorică (la alegere) și descrierea particularităților de L 0 1 2
bază ale acesteia;
2. factorii extra-estetici, care au contribuit la apariția și L 0 1 2
dezvoltarea tendințelor estetice;
3 analiză comparativă a limbajelor plastice ale celor două L 0 1 2 3 4
tendințe;
4. artiști reprezentativi și opere de referință din artă națională/ L 0 1 2 3 4
internațională (ramura artelor plastice la alegere);
5. statutul și rolul artistului în contextul epocii respective; L 0 1 2
6. Actualitatea / perspectivele / viziunea personală față de L 0 1 2
tendințele menționate.

5. PROBA PRACTICĂ DE PROFIL

Compoziția este disciplină, dar și genul de artă care valorifică cel mai mult capacitatea creativă
a elevilor. Compoziţia (din latină – compositio) - aranjament, compus, unitate a formelor (semne
iconice sau abstracte) și a spațiilor (intervalelor) dintre ele, obținută aparent spontan, pe baza unei
idei plastice de dispunere-ordonare a acestora. Studiul compoziției în școlile de arte/arte plastice
implică un traseu metodic și sistematic, în care o idee adună căutările compoziționale spre un scop
final – compoziția plastică. Cunoscând elementele de limbaj plastic, mijloacele de expresie
specifice, motivele decorative și semnificația lor, tehnicile şi materialele de lucru, schemele
compoziționale, elevii vor putea realiza diferite tipuri de compoziții, cum ar fi: compoziție deschisă,
închisă, statică, dinamică, volumetrică etc. La crearea compozițiilor plastice se vor utiliza materiale,
instrumente și tehnici de artă specifice disciplinelor Desen, Pictură, Arta decorativă și Sculptură, și
altele.

Rezultatele
Unități de competență Unități de conținut
învățării
Inițiere în compoziție
Determinarea tipurilor de compoziții, [Link]ție plastică. Aplicarea principiilor
clasificarea și particularitățile lor: • Definiția și particularitățile și legităților
- definirea noțiunii de compoziție; compoziției plastice compoziționale.
- analiza tipurilor de compoziții; 1.2. Compoziție decorativă. Alegerea elementelor
- compararea construirii • Definiția și particularitățile de limbaj plastic la
compoziționale pe suprafață. compoziției decorative crearea unei
[Link]ție figurativă și compoziții;
nonfigurativă Realizarea
1.4. Compoziție plană frontală și compoziției conform
volumetrică tematicii propuse;
Elemente de limbaj plastic Reproducerea
Selectarea elementelor de limbaj 1.1. Punctul - element de limbaj formelor în
plastic la crearea unei compoziții: plastic. compoziție prin
- aprecierea punctelor pe suprafață;• Definiția punctului, caracterul stilizare.
- aranjarea liniilor pe suprafață; fundamental. Organizarea
- obținerea petelor pe suprafață. • Metode de obținere a punctelor suprafețelor în
- generalizarea elementelor de punct, prin stropire, colaj, compoziție.
linie și pată. pulverizare, prezentare grafică, Rezolvarea cromatică
trafaret. a compoziției
1.2. Linia - element de limbaj Identificarea
plastic. integrității și
• Definiția liniei, caracterul originalității
fundamental. compoziționale
• Caracterizarea plastică a liniei Elaborarea și
în funcție de traiectorie, finisarea lucrării în
lungime, grosime, poziție, timpul acordat.
grupare, succesiune. Implementarea
• Asamblarea liniilor în câmpul mijloacelor de
imaginii artistice.
 1.3. Pata - element de limbaj expresie plastică în
plastic. compoziție
• Definiția petei, caracterul Analizarea
fundamental. principiilor de
• Caracteristica generală a petei organizare a
plate, decorative și picturale. compoziției.
• Diferențierea petelor după Aplicarea metodelor
formă, mărime, de transformare
culoare/valoare, volum, artistică în
intensitate. compoziție.
• Modalități de obținere a Crearea conceptului
petelor prin fuzionarea realist/ stilizat în
culorilor, transparență, nuanțe, compoziție.
modulare de culoare,
monocromie (ton în ton),
grizare, tușare grafică.
2. Punctul, linia și pata în
compoziție.
Culoarea-mijloc artistic în realizarea compoziției
Identificarea proprietăților culorilor,2.1. Culorile și caracterizarea lor.
combinarea și generalizarea lor: • Culorile spectrale și
- prezentarea culorilor; pigmentare.
- clasificarea culorilor cromatice; • Culorile cromatice, clasificarea
- prepararea culorilor; culorilor cromatice în culorile
- clasificarea culorilor acromatice; primare, binare gradul I, gradul
- contrastele cromatice; II și terțiare.
- analizarea griurilor; • Culorile acromatice, degradeul
- implementarea nuanței și siluetei în culorilor acromatice.
compoziție. 2.2. Cercul cromatic (Itten).
• Contrastele cromatice:
contrastul culorilor pure,
clarobscur, cald-rece, de
calitate, de cantitate, simultan,
complementar.
• Nuanța, silueta.
2.3. Griurile cromatice și
acromatice.
3. Amestecul fizic dintre culorile
cromatice cu alb și negru.
Principii de organizare a compoziției
Analizarea tipurilor de compoziții, Ritmul. Definiție. Proprietățile
crearea lor: ritmului.
- recunoașterea tipurilor de ritm; • Ritmul simplu, cadența ritmică
- crearea compozițiilor ritmice. de tact simplu.
- analizarea compoziției simetrice și• Ritmul dinamic, cadență
compoziției asimetrice. ritmică de tact dinamic.
- importanța echilibrului în • Ritmul alternativ(compus),
compoziție. cadență ritmică de tact
alternativ.
Simetria/ asimetria în
compoziție.
Echilibrul, (intuitiv, rațional).
1. Interacțiunea formelor și
culorilor în procesul realizării
echilibrului.
Modalități de organizare a compoziției
Organizarea suprafețelor în 1.1. Integritatea în compoziție
compoziție. 1.2. Centrul compozițional
- formarea principiului de integritate1.3. Compoziție deschisă/închisă
în compoziție; 1.4. Compoziție statică/dinamică
- prezentarea centrului • Compoziție statică, (verticală,
compozițional; orizontală, diagonală, în cerc,
- recunoașterea tipurilor de combinată, etc.)
compoziție deschisă și închisă; 2. Compoziție dinamică cu
- crearea compoziției statice și cadență de tact ritmic,
dinamice. (aspirativă, cinetică sau
combinată)
Armonia culorilor
Analizarea particularităților de 1.1. Principii de elaborare a
armonizare a culorilor. gamelor cromatice
- definirea noțiunii de armonie; 2. Armonia de culori în
- implementarea suprafețelor în compoziție
compoziție prin armonizarea
culorilor;
- analizarea gamelor cromatice.
Mijloace de exprimare în compoziție
Clasificarea principiilor 1.1. Raționalul în compoziție
compoziționale. 1.2. Iraționalul în compoziție
- principiul de rațional în compoziție;2.
- principiul de irațional în
compoziție;
- diferențierea principiului de rațional
și irațional în compoziție.
Stilizarea în compoziție
Reproducerea formelor în compoziție 1.1. Stilizarea prin geometrizare
prin stilizare: 1.2. Stilizarea prin generalizare
- geometrizarea formelor; 1.3. Stilizarea prin deformare
- generalizarea formelor; 2. Stilizarea constructivă
- deformarea formelor;
- construirea formelor.
 Specializarea Proba practică Format Materiale Criterii de evaluare
de profil
Modă, design interior și design industrial.
Design Compoziție - planșa Creion, [Link] principiilor şi
interior stilizare 40x50 radieră, legităţilor compoziţionale;
arhitecturală în lucrarea hârtie, 2. Realizarea stilizării
baza imaginii 25x35 acuarelă, conform imaginii propuse;
propuse guaș, 3. Organizarea
temperă, suprafețelor în compoziție;
pensule, riglă, 4. Armonizarea culorilor
echer în baza acordului
cromatic;
5. Originalitate şi
creativitate în elaborarea
compoziției;
[Link] realizării și
nivelul de finisare.
Artă plastică
Grafică Interpretare planșa Hârtie [Link] principiilor şi
creativă a 40x50 acuarelă, legităţilor compoziţionale;
compoziției în lucrarea creion, tuș, 2. Realizarea stilistică și
baza obiectelor 30x40 acuarelă, creativă a compoziției
de uz casnic. Se guaș, conform obiectelor
expun 10 tempera, propuse.
obiecte de uz pensule, etc. [Link] plastică în
casnic, din care compoziție;
se folosesc nu 4. Armonizarea culorilor
mai puțin de 3 în baza acordurilor
obiecte pentru cromatice;
realizarea 5. Originalitate şi
compoziției. creativitate în elaborarea
Pictură Interpretare planșa Ulei, acrilic, compoziției;
creativă a 40x50 pânză, carton, 6. Calitatea realizării și
compoziției în lucrarea carton presat, nivelul de finisare.
baza obiectelor 40x50 pensule, etc.
de uz casnic.
Se expun 10
obiecte de uz
casnic, din care
se folosesc nu
mai puțin de 3
obiecte pentru
realizarea
compoziției.
Sculptură Interpretare planșa Hârtie
creativă a 40x50 acuarelă,
compoziției în lucrarea creion, tuș,
baza obiectelor 30x40 acuarelă,
de uz casnic. guaș,
Unde se expun tempera,
10 obiecte de uz pensule, etc.
casnic, din care
 se folosesc nu
mai puțin de 3
obiecte pentru
realizarea
compozitiei.
Arte vizuale
Prelucrarea Compoziție - planșa Creion, [Link] principiilor şi
artistică a stilizare 40x50 radieră, legităţilor compoziţionale;
materialelor vegetală în baza lucrarea hârtie, 2. Realizarea stilizării
imaginii 25x35 acuarelă, conform imaginii propuse;
propuse guaș, [Link] unităţii
temperă, stilistice în stilizare;
borcan, 4. Armonizarea culorilor
pensule, riglă în baza acordului
Ceramica Compoziție - planșa Creion, cromatic;
artistică stilizare 40x50 radieră, 5. Originalitate şi
vegetală în baza lucrarea hârtie, creativitate în elaborarea
imaginii 25x35 acuarelă, compoziției;
propuse guaș, 6. Calitatea realizării și
temperă, nivelul de finisare.
borcan,
pensule, riglă
Tehnologii Compoziție - planșa Creion,
Poligrafice stilizare 40x50 radieră,
vegetală în baza lucrarea hârtie,
imaginii 25x35 acuarelă,
propuse guaș,
temperă,
borcan,
pensule, riglă
Tapiserie Compoziție - planșa Creion,
artistică stilizare 40x50 radieră,
vegetală în baza lucrarea hârtie,
imaginii 25x35 acuarelă,
propuse guaș,
temperă,
borcan,
pensule, riglă

Anexa 1. Lista operelor de artă recomandate pentru examinare şi analiză

1. Venus din Wilendorf

2. Paleta lui Narmer
3. Triada Mikerinos
4. Ansamblul de la Gisech (Sfinxul şi piramidele)
5. Templul funerar al faraonului Ramses al II-lea (Abu-Simbel)
6. Leoaica rănită
7. Palatul de la Cnossos
8. Parthenonul
9. Policlet. Doriforul
10. Myron. Discobolul
11. Victoria din Samotrace
12. Laocoon
13. Columna lui Traian
14. Panteonul (Roma)
15. Marc Aureliu (statuie ecvestră)
16. Mănăstirea din Cluny
17. Catedrala şi Turnul din Pisa
18. Catedrala Notre - Dame din Paris
19. Baptisteriul din Florenţa
20. Giotto, Sărutul lui Iuda; Plângerea lui Cristos
21. Masaccio, Adam și Eva izgoniți din Paradis; Plata tributului
22. Piero de la Francesca, Întâlnirea regelui Solomon cu regina din Saba
23. Brunelleschi. Palatul Pitti
24. Alberti. Palatul Rucellai (Florenţa)
25. Ghiberti. Poarta de Est a Baptisteriului din Florenţa
26. Donatello. David (Florenţa)
27. Mantegna, Cristos mort
28. Verocchio. Il Colleoni (Veneţia)
29. Botticelli, Primăvara
30. Leonardo da Vinci. Mona Lisa (Gioconda); Madona printre stânci, Cina cea de taină
31. Michelangelo, David; Geneza
32. Rafael, Şcoala de la Atena; Madona Sextină
33. Giorgione, Venus dormind; Furtuna; Concert câmpenesc
34. Tizian, Portretul Papei Paul al III-lea cu nepoţii; Sfântul Sebastian
35. Veronese, Nunta din Canna
36. Ian Van Eyck, Soţii Arnolfini; Madona Cancelarului Rolin
37. Hieronymus Bosch, Carul cu fân; Grădina desfătărilor
38. Pieter Bruegel cel Bătrîn, Vânătorii pe zăpadă; Parabola orbilor
39. Durer. Melancolia
40. Hans Holbein cel Tânăr, Ambasadorii
41. Castelul de la Fontainebleau
42. Palatul Luvru
43. Caravaggio, Cântăreţul la lăută, Chemarea Sfântului Matei
44. El Greco, Vedere din Toledo pe timp de furtună; Înmormântarea contelui de Orgaz
45. Velazguez, Predarea Bredei; Meninele; Portretul Papei Inocențiu al X-lea
46. Rubens, Ridicare/Coborârea de pe cruce; Perseu și Andromeda, Răpirea fiicelor lui
Leucip
47. Antonis van Dyck, Portretul lui Carol I
48. Frans Hals, Ofițerii campaniei de archebuzieri ai sf. Gheprghe, Țiganca
49. Rembrandt, Întoarcerea fiului risipitor; Rondul de noapte
50. Vermeer van Delft, Atelierul pictorului; Doamna citind o scrisoare
51. Rubliov, Troița
52. Nicolas Pousin, Tancred și Erminia, Împărăția Florei, Păstorii din Arcadia
53. Iacob Iordans, Regele bea
54. Piter de Hooch, Stăpâna și servitoarea
55. Gustav Courbet, Înmormântarea din Ornas
56. J. L. David, Jurământul Horaților
57. Delacroix, Libertatea călăuzind poporul
58. Millet, Culegătoarele de spice
59. E. Manet, Dejunul pe iarbă; Olimpia
60. Degas, Balerinele albastre
61. Renoir, Portretul Janei Samari, Dejunul vâslașilor
62. Paul Cezane, Natură moartă, Muntele Saint Victoire
63. Paul Gauguin, Pastorala tahitiană, De unde venim? Cine suntem? Încotro ne îndreptăm?
64. Vinsent van Gogh, Cafeneaua de noapte din Arles; Autoportret
65. Henri Matisse, Dansul
66. Pablo Picasso, Guernica
67. Nicolae Grigorescu, Carul cu boi
68. Ștefan Luchian, Zugravul
69. Teodor Aman, Vlad Țepeș și solii turci
70. Camil Ressu, Cosașii odihnindu-se
71. C. Brâncuşi, Sărutul; Ansamblul de la Târgul Jiu
72. Auguste Baillayre, Natură statică cu pești
73. Igor Vieru, Noapte de iulie; Sat natal, Fericirea lui Ion
74. Mihai Petric, Dimineața în Moldova
75. M. Grecu, Istoria unei vieţi, Fetele din Ciadâr-Lunga
76. E. Romanescu, Turiștii; Sărbătoare în sat
77. V. Rusu-Ciobanu, La joc, Citate din istoria artei, Portretul lui Emi Loteanu