INSPECTIE LA CLASA

ASISTENTA: DIRECTOR PROF. ENACHE ROXANA

CLASA: a VI-a B
TIMP: 50 MINUTE
UNITATEA DE INVATARE: COMPOZITIA PLASTICA
CONTINUTURI: FORME NATURALE – FORMA PLASTICE, PLANE SI SPATIALE
DATA: 09.03.2022
SCHITA LECTIEI

FORME NATURALE
STUDIUL STRUCTURILOR NATURALE ŞI TRANSFORMAREA LOR
ÎN STRUCTURI PLASTICE
Prin structură se înţelege modul de organizare a materiei, lucrurilor,
obiectelor, ideilor. Structura stă la baza formei, aspectului fiinţelor sau
obiectelor. Fiecare fiinţă sau obiect are o structură sau alcătuire proprie. Dar ele pot şi
să semene între ele, deci pot fi asemănătoare, pot avea nsuşiri comune. De aceea pot fi
clasificate în:
regnuri (mineral, vegetal, animal)
clase, încrengături
specii
ordine
familii

-structuri gramaticale = organizarea cuvintelor în propoziţii şi fraze

-structuri minerale = organizarea, dispoziţia cristalelor în roci minerale
-structuri vegetale = organizarea, dispoziţia celulelor şi ramificaţiilor
celulare în plante, arbori, ierburi
-structuri vii (animale) = organizarea şi dispunerea ţesuturilor în sistemele
animalelor, păsărilor, insectelor
-structuri create de om = organizarea şi dispunerea obiectelor în ansambluri
funcţionale (construcţii, aparatură)

Aplicaţii practice:

1
 Pregătiţi pentru temă: flori, frunze, rămurele,fructe, seminţe, mici obiecte, la
alegere. Observaţi aspectul exterior al obiectelor. Desenaţi ceea ce vedeţi cu linii,
puncte, culori,materiale şi tehnici diferite. Coloraţi cu pasteluri, guaşe, creioane colorate.
Realizaţi un colaj. Tăiaţi obiectele şi observaţi-le în interior. Desenaţi ceea ce vedeţi.

Desenaţi prin procedeul stilizării (geometrizarea formelor).

Folosiţi forma obţinută într-o compoziţie liberă,cu linii, puncte, pete de culoare cu
rol decorative.

2
Stilizarea = eliminarea detaliilor nesemnificative şi reducerea formei la
esenţă, geometrizare, interpretare. Stilizarea nu e o simplificare, ci o subliniere a
trăsăturilor caracteristice.

3
Motivul decorativ:
Structurile naturale pot fi transformate în structuri
plastice prin stilizare. Structura naturală devine astfel motiv decorativ.
Motivele decorative pot fi repetate, formând un decor.
Tipuri de decor cu motive decorative dispuse prin repetiţie sau alternanţă:
friza
banda
chenarul

jocul de fond

friza = lucrare decorativă sub formă de bandă orizontală, pictată sau

sculptată. Ea împodobeşte o clădire, o încăpere, o mobilă.

4
bordura, chenarul = o bandă cu motive decorative care încadrează un alt desen,
un text, etc.

jocul de fond = desen decorativ compus din două sau mai multe elemente,
dispuse în reţea de linii orizontale, verticale, oblice.

Motivele decorative simple si minimale pot fi chiar punctele. Urmăriti imaginea de

mai jos cu siruri de puncte:

5
Construcţia reţelelor:
Compoziţia decorativă modernă organizează suportul pe baza unei reţele.
Se obţin reţele construite pe principiul simetriei.
De asemenea, se obţin reţele pe principiul deformării în adîncime, progresiv. Se obţin
efecte de spaţiu şi volum prin culoare.
Exerciţiu:
Construiţi un cerc cu raza de 12.5 cm:

trasaţi 2 diametre perpendiculare:

6
măsuraţi pe una dintre raze segmente care descresc din două în două, de la
centru spre margine: 3 cm, 3 cm, 2 cm, 2 cm, 1 cm, 1
cm, 0.5 cm:


7
Trasaţi prin aceste puncte cercuri concentrice (înscrise în cerc):

Împărţiţi cercul în 24 de părţi egale, câte 6 părţi pentru fiecare sfert

de cerc:

8
Uniţi punctele reţelei în forme poligonale:
Exemple de reţele:

9
10
11