PICTURA RENASCENTISTĂ ÎN ȚĂRILE DE JOS

Școala flamandă
 Secolul al XV-lea

JAN VAN EYCK

ROGIER VAN DER WEYDEN
HANS MEMLING
PETRUS CHRISTUS
_________________________

Secolul al XVI-lea

PIETER BRUEGEL
HIERNONYMUS BOSCH
 În Țările de Jos se formează o concepție artistică omogenă, întrucât orașele se
aflau la mică distanță unele de altele și permiteau o bună comunicare între pictori. Aceștia
reușesc să surprindă cu realism viața contemporană, iar portretul cunoaște o dezvoltare
fără precedent. În timp ce în Italia secolului al XV-lea, artiștii italieni excelează în pictura
murală, în Țările de Jos se va generaliza tehnica picturii în ulei pe panou de lemn, inovație
a pictorilor flamanzi, care deschid noi orizonturi.
Pictorii flamanzi vor defini un ideal de frumusețe propriu, distanțându-se de
frumusețea absolută inspirată din cultura greco-romană și de idealizarea formelor. Chipurile
din picturile flamande impresionează prin expresia gravă și sobră. Detalii precum riduri ce
trădează vârsta sau priviri stranii ce relevă trăsături morale, conferă o eleganță aparte
personajelor.
 JAN VAN EYCK

Este reprezentantul de vârf al picturii flamande din secolul al XV-lea.

A perfecționat și a popularizat tehnica picturii în ulei, care i-a permis redarea fidelă a
materialității diferitelor obiecte, încercând să recreeze imaginea exactă a realității.

A fost un remarcabil portretist, pictând cu mare naturalețe personajele și

acordând importanță sporită detaliilor și hainelor.

Opera sa cuprinde atât lucrări cu tematică religioasă, inclusiv piese de altar

(Altarul din Ghent), cât și subiecte laice, în special portrete (Soții Arnolfini), comandate de
comercianți influenți. Fiind și pictor miniaturist, acordă o importanță sporită redării celor mai
mici detalii și ornamente în mod realist.
Jan van Eyck, Soții Arnolfini

• Tehnica: ulei pe panou de lemn

• Dimensiuni: 82 x 60 cm
• National Gallery, Londra

(Johannes de Eyck fuit hic 1434

Johannes de Eyck a fost aici)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini (detaliu)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini (detaliu)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini (detaliu)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini (detaliu)
 Jan van Eyck,
Soții Arnolfini (detaliu)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini (detaliu)
Jan van Eyck, Soții Arnolfini
 Soții Arnolfini este unul dintre cele mai enigmatice tablouri din întreaga istorie a
artei. În prim plan, într-un interior specific epocii, este reprezentat Giovanni Arnolfini, un
comerciant înstărit, alături de soția sa, ambii îmbrăcați în haine pretențioase. Bărbatul se
află în dreptul ferestrei, simbolizând deschiderea spre exterior, spre lumea activă, iar
femeia se află în dreptul patului, ducându-ne cu cu gândul la intimitatea familială.

Obiectele decorative din încăpere etalează bunăstarea soților și statutul social:

candelabrul, covorul, oglinda și mătăniile din sticlă, patul, scaunul, pantofii, portocalele
(fructe rare în Europa acelor timpuri).
În oglinda covexă de pe peretele din fundal, care are rama picată cu mici
medalioane reprezentând patimile lui Hristos, se reflectă imaginea cuplului și alte două
persoane care intră în încăpere, poate pictorul și servitorul său. Semnătura artistului este
plasată deasupra oglinzii (Johannes de Eyck fuit hic - Johannes de Eyck a fost aici).

Lucrarea impresionează prin realismul și precizia redării tuturor detaliilor: textura

cojii de portocală, a lemnului lustruit al mesei, strălucirea mărgelelor de sticlă și reflexia
acestora pe perete, finețea hainelor, aspectul metalic al candelabrului. Unica lumânare
aprinsă simbolizează, probabil, prezența divină sau faptul că doar bărbatul mai era în
viață în momentul realizării tabloului (lumânarea aprinsă este în dreptul său).
Tehnica
În prima etapă, Van Eyck desenează principalele forme, apoi aplică mai multe
straturi de vopsea. Pentru a crea texturi diferite, utilizează coada de la pensulă pentru a
scrijeli stratul de culoare (mătura agățată lângă pat) și pictează chiar și cu degetele
(umbra de la picioarele câinelui).
Fernando Botero, Soții Arnolfini

1978

Pictor și sculptor columbian

contemporan, cunoscut pentru
supradimensionarea formelor.
 Jan van Eyck, Omul cu turban roșu
(Autoportret?)

• Tehnica: ulei pe lemn

• Dimensiuni: 26 x 19 cm
• National Gallery, Londra

Este posibil ca acest bărbat cu

figura sobră și privirea profundă să fie artistul
însuși.
Gama cromatică este restrânsă, iar
portretul luminos se evidențiază prin contrastul
puternic cu fundalul întunecat, creând un efect
dramatic (culorile s-au alterat în timp, fundalul
fiind, probabil, albastru).
Ridurile de expresie și venele sunt
redate prin jocul de lumini și umbre.
Figura puternică domină compoziția,
iar turbanul amblu, de un roșu intens, are un
efect izbitor asupra privitorului.

Rama tabloului este cea originală,

fiind restaurată în 1950.
 Jan van Eyck, Omul cu turban roșu (detaliu)

Firele de barbă sunt redate prin trăsături scurte și energice de penel, pictorul aplicând mai întâi tușele
întunecate, apoi pe cele mai luminoase, cărunte (amestecă alb și albastru).
Jan van Eyck, Omul cu turban roșu (detaliu)
 Jan van Eyck,
Omul cu turban roșu
 Portretul Margaretei van Eyck
(portretul soției pictorului)

• ulei pe lemn
• 41cm x 34 cm
• Groeningemuseum, Bruges, Belgia

Portretul este redat din semiprofil, iar

corpul este întors aproape complet
spre privitor.
Doamna van Eyck poartă haine
specifice oamenilor înstăriți: o rochie
roșie din lână, cu mâneci
voluminoase și margini din blană. Pe
cap poartă un batic decorat cu
dantelă, iar părul îi este strâns în
două coarne laterale.
Fizionomia ca de porțelan domină
tabloul.
Portretul Margaretei van Eyck
(detaliu: coafura)
 Jan van Eyck
Omul cu tichie albastră

• Muzeul National Brukenthal, Sibiu

https://www.turnulsfatului.ro/2015/07/29/povestea-
uneia-dintre-cele-mai-valoroase-picturi-de-la-
brukenthal-ldquo-omul-cu-tichie-albastra-rdquo-
31581
 Fecioara în biserică
- ulei pe lemn
- 31 x 14 cm
- Gemäldegalerie, Staatliche Museen, Berlin

- proporțiile personajului sunt foarte mari, raportându-le

la interiorul bisericii gotice în care este plasat;

- Fecioara Maria este regina cerurilor, purtând pe cap o

coroană bogat ornamentată;

- lumina filtrată de vitralii scaldă interiorul catedralei și

creează o atmosferă familială;

- nivelul detaliilor este uimitor: coroana Fecioarei,

elementele arhitecturale gotice, sculpturile în lemn,
îngerii din fundal.

https://arthistoryproject.com/artists/jan-van-eyck/the-madonna-in-the-church/
Fecioara în biserică
(detaliu)
Fecioara în biserică
(detaliu)
Gemäldegalerie, Staatliche Museen, Berlin
 Altarul Mielului Mistic
- altar poliptic –

Altarul Mielului Mistic, prima capodoperă a picturii în ulei, a fost realizat de

Jan van Eyck împreună cu fratele său, Hubert van Eyck. A mplasat în Catedrala
Saint Bavo din Ghent, inaugurarea lui s-a făcut în 1432.

Lucrarea este o dovadă a măiestriei artistice, a stăpânirii perspectivei liniare și

atmosferice, a construcției formei, a desenului și a culorii.
 Altarul mielului mistic
(altarul din Ghent)
- panourile exterioare -

Sibile și profeți (au prezis venirea lui Iisus)

Bunavestire
(Arhanghelul Gabriel și Fecioara Maria)
- raportate la încăperea în care se află, personajele sunt
supradimensionate;

De la stânga la dreapta:
comanditarul altarului, Sf. Ioan
Botezătorul, Sf Ioan Evanghelistul,
soția comanditarului.
Sf Ioan Botezătorul și Sf Ioan Evanghelistul
sunt pictați sub formă de statui.
Retablul mielului mistic (altarul din Ghent)

detalii din panoul exterior, scena Bunavestire

Retablul mielului mistic (altarul din Ghent)

detaliu din panoul exterior, scena Bunavestire (Arhanghelul Gabriel)

 Retablul mielului mistic (altarul din Ghent)

detaliu din panoul exterior, scena Bunavestire (Fecioara Maria)

Ecce Ancilla Dom

Retablul mielului mistic (altarul din Ghent)
detaliu din panoul exterior, scena Bunavestire (Fecioara Maria)
Retablul mielului mistic (altarul din Ghent)
detaliu din panoul exterior, comanditarul
Retablul mielului mistic (retablul din Ghent), Catedrala Saint Bavo, Ghent, Belgia
Pe axa centrală sunt reprezentați: Dumnezeu, Sfântul Duh și Iisus (Mielul)
 Detaliu din panoul central

Dumnezeu

Pelicanul reprezentat în spatele lui dumneazeu

își smulge carnea de pe piept pentru a-și hrăni
puii (simbolizează sacrificiul de sine).
 Fecioara Maria (detaliu)

Coroana elegantă a Fecioarei este

decorată cu pietre prețioase și flori:
crinul simbolizează puritatea,
trandafirul iubirea, lăcrămioarele
fericirea, iar căldărușele albastre
simbolizează umilința.
Fecioara Maria (coroana)
Corul de îngeri
Înger cântând la orgă
Detaliu din panoul central,
partea inferioară

(Sacrificiul lui Iisus)

În scena centrală este redat

mielul, pe un altar: imaginea
lui Hristos sacrificându-se
pentru omenire.
Adorația mielului mistic (panoul central, registrul inferior)

- Altarul mielului este

înconjurat de patru
grupuri de oameni:
două grupuri în prim
plan, două grupuri în
fundal.

- În jurul altarului, îngerii

țin îm mână obiectele
patimilor: crucea,
coroana de spini,
coloana de care a fost
legat și biciuit Iisus.
Detaliu din panoul central: luna!
 Detaliu din panoul central

Detaliile arhitecturale și vegetale

sunt pictate cu maximă precizie.
Sf Livinus, căruia i-a fost smulsă
limba (detaliu din partea dreaptă
a panoului central).
 Adam și Eva
(Retablul mielului mistic)

Van Eyck renunță la idealizarea corpului uman în maniera artiștilor

Renașterii italiene. Adam si Eva sunt redați ca niște oameni
obișnuiți, într-o manieră realistă nouă.
Fotografie din timpul lucrărilor de restaurare ale altarului (2012)
Fotografie din timpul Celui de Al Doilea Război Mondial
(recuperarea altarului din mâinile naziștilor)
 ROGIER VAN DER WEYDEN

• A fost un colorist remarcabil.

• Opera lui cuprinde atât compoziții cu multe personaje, cât

și portrete individuale.
Rogier van der Weyden
Coborârea de pe Cruce • Ulei pe lemn
• Muzeul Prado, Madrid
 În Coborârea de pe cruce, sentimentul tragic al scenei este susținut de
axa diagonală descendentă.
Compoziția piramidală, cu o bază amplă, conferă stabilitate și claritate scenei.
Trupul inert al lui Hristos formează centrul compoziției, iar trupul în cădere al
Fecioarei se armonizează cu cel al fiului ei.

Cromatica este strălucitoare și catifelată, iar plajele mari și expresive de roșu și

albastru creează o tensiune pătrunzătoare.
Rogier van der Weyden, Coborârea de pe Cruce (detaliu)
Rogier van der Weyden, Coborârea de pe Cruce (detaliu)
Rogier van der Weyden, Bunavestire (panoul central al unui triptic)
 Rogier van der Weyden, Triptic

Panoul central este expus la Muzeul Luvru, iar panourile laterale la Galleria Sabauda din Turin,
Italia.
 Rogier van der Weyden
Portretul unei tinere doamne

• Ulei pe lemn
• 32 x 47 cm
• Gemäldegalerie, Berlin
 HANS MEMLING

• Pictor de origine germană, s-a stabilit în Bruges, Belgia, unde a creat toată
viața. S-a bucurat de succes, primid comenzi atât din partea bisericii, cât și
de la cetățeni înstăriți sau comercianți strâini care aveau afaceri in Bruges.
• A realizat atât pictură religioasă, cât și portrete.
Hans Memling

Sibila Sambetha
Hans Memling – Tripticul Sfântului Ioan
 PETRUS CHRISTUS

Și-a desfășurat activitatea în orașul Bruges, realizând în special

portrete și scene plasate în interioare de case flamade.
 Petrus Christus
Portretul unei tinere fete

Portretul impresionează prin

expresia meditativă și prin aura de
mister dată de privirea magnetică.

Tânara fată este adesea asociată

cu Mona Lisa, datorită aurei de
mister și a atitudinii suave.

Pictorul gradează subtil intensitățile

luministice ale fizionomiei, iar
contrastul de clarobscur sporește
elganța pielii tinerei fete.
 Petrus Christus
Aurar în magazinul său

• Ulei pe lemn
• 100 cm x 86 cm
• Metropolitan Museum of Art
New York
Tinerii clienți ai magazinului poartă haine somptuoase și accesorii scumpe.
Petrus Christus - Aurar în magazinul său (detaliu)

Stăpânirea tehnicii picturii în ulei îi permite artistului să realizeze finețea și acuratețea

obiectelor.
Petrus Christus - Aurar în magazinul său (detaliu)

Artistul plasează în partea stângă, pe tejgheaua aurarului, o oglindă în care se reflectă strada
și doi trecători care s-au oprit în fața magazinului.
• https://visit.gent.be/en/jan-van-eycks-painting-techniques
• https://visit.gent.be/en/things-you-did-not-know-about-ghent-altarpiece