RENAŞTEREA ARTISTICĂ

Obiective
 Definirea Renașterii
 Apariția Renașterii (spațiu, timp)
 Caracteristicile artei Renaşterii
 Domenii de manifestare:
 Arhitectura
 Sculptura
 Pictura
 Reprezentanții Renașterii (diferite spații și
domenii).
 Aspecte generale
 DEFINIRE: Este un curent cultural care a contribuit la înflorirea
artelor și științelor prin trezirea interesului pentru cultura antică.
Pentru artiști, omul reprezenta elementul central în opera lor.
 LOCUL APARIȚIEI: spațiul Italian
 MOMENTUL APARIȚIEI: Sec. al XV-lea
 SUBIECTELE ABORDATE: atât din sfera religioasă, cât și din cea
laică (viața de zi cu zi).
 CAUZELE APARIȚIEI ÎN ITALIA:
 dezvoltarea economică a orașelor italiene,

 redescoperirea unor texte și a valorilor Antichității, mecenatul

(artiștii erau sprijiniți financiar de către oamenii bogați, iubitori

de artă)
 TRĂSĂTURI GENERALE ALE RENAȘTERII:
 Artiștii renașterii s-au inspirat după modelul operelor clasice
greco-romane, dar fără a le copia.
 Artiștii oferă viziunea unui univers organizat, inteligibil dar
oferă și o imagine a realităţii obiective şi concrete, a
spaţiului real.
 Artiștii au o cunoaşterea artistică şi cea ştiinţifică se împletesc în
activitatea multor creatori de seamă (L.B. Albertini, Leonardo da
Vinci, A. Dürerş.a.). – au o cunoaștere enciclopedică
 Artiștii au contribuit la dezvoltarea ştiinţelor ajutătoare
artei : legea perspectivei (redarea celei de-a treia dimensiuni în
picture = oferă impresia de adâncime a peisajului reprezentat),
dezvoltă optica, tehnologia culorii, anatomia artistică etc.
 Criteriile de apreciere ale unei opere erau: claritatea,
echilibrul şi armonia ansamblului.
 TRĂSĂTURI GENERALE ALE RENAȘTERII:

 În epoca Renaşterii, rolul artistului a evoluat de la cel al meşteşugarului

medieval (de obicei anonim) la cel al creatorului care semnează opera,
proclamându-şi astfel individualitatea artistică. 
 Sculptura şi pictura se desprind de arhitectură şi, pe lângă arta
monumentală (pictura murală şi decoraţiile sculpturale), se dezvoltă pictura
de şevalet şi sculptura de postament. (ele devin arte în sine; nu mai au
doar rol decorativ).
 Desenul este apreciat ca operă de sine stătătoare.
 Gravura cunoaşte o mare răspândire, răspunzând prin posibilitatea de
multiplicare, ca şi textul tipărit în noile tipografii, necesităţilor publicului
numeros al oraşelor.
 TRĂSĂTURI GENERALE ALE RENAȘTERII:

 Artiştii intră în serviciul oraşelor, principilor, papilor,

deveniţi destinatarii artei – apare fenomenul mecenatul-ui.
Ei primesc comenzi pentru realizarea operelor lor.
 Temele de inspiraţie sunt realiste, aparţin vieţii cotidiene
pe lângă teme legate de cadrul religios.
 Personajele principale ale operelor provin din istoria
creştinismului, din Antichitate dar și din viața cotidiană
(portrete ale unor personalități).
 Artiştii pun în valoare natura şi corpul uman – redau
trăsături fizice dar surprind și stări psihice ale
personajelor.
REPREZENTANȚI DE SEAMĂ AI RENAȘTERII

PICTURĂ: Leonardo da Vinci (Cina cea de Taină, Gioconda),

Michelangelo Buonarroti (pictura boltei Capelei
Sixtine, Judecata de Apoi), Rafael Sanzio (Madonna
Sixtină, Triumful, Școala ateniană), fraţii Van Eyck, H. Bosch,
Pieter Brueghel cel Bătrân, A. Dürer, el Greco
ARHITECTURĂ: Donato Bramante (Bazilica Sfântul Petru

din Roma), Filippo Brunelleschi (cupola Domului Santa Maria

del Fiore)
SCULPTURĂ: Michelangelo (David, Moise, Pieta), Donatello

(David)
 Arhitectura
 Inovaţii:
 arcul rotunjit;
 adoptarea perspectivei;
 bolta semicilindrică;
 coloanele, cupolele (sub influenţa Antichităţii).
 În stil renascentist sunt realizate construcții civile
şi religioase: pieţe publice, palate, primării,
catedrale.
 Arhitecţi – Bramante, Brunelleschi, Michelangelo
Arcul rotunjit
Bolta semicilindrică
Palatul Pitti din Florenţa
Bramante, Santa Maria delle Grazie,
Milano
Brunelleschi, cupola Domului din
Milano
Michelangelo, catedrala Sf. Petru
din Roma
Catedrala Santa Maria delle Grazie,
Milano
 Sculptura
 Devine artă independentă, se desprinde total
de arhitectură;
 Operele pun în evidenţă corpul uman;
 Materiale utilizate – marmură, bronz, piatră;
 Surse de inspiraţie – Antichitatea,
creştinismul, viaţa cotidiană.
Michelangelo Buonarroti (1475 – 1564)
Pieta, Moise, David
 Donatello (1386 – 1466)
Sf. Marcu, Sf. Ioan, David
 Pictura
 Este cea mai de seamă artă din epoca
Renaşterii;
 Artiştii introduc desenul anatomic şi
perspectiva;
 Se studiază fenomenul luminii şi umbrelor;
 Reprezentarea nudului;
 Reactualizarea subiectelor inspirate din
Antichitate, genurile de peisaj, portret,
natură moartă, mitologie,etc.
 Tehnici – fresca, gravura.
Pictura lui Michelangelo,
Capela Sixtină
 Leonardo da Vinci
(15 aprilie 1452, Vinci - d. 2 mai 1519Amboise)
Cina cea de Taină (1495-1497),
Santa Maria delle Grazie, Milano
Gioconda / Mona Lisa (1503-1506)
Rafael Sanzio (1483 – 1520)
Şcoala din Atena, (1509-1511)
 Punerea în mormânt, (1507
Ulei pe lemn, Galleria Borghese Roma
Primăvara, 1482

Sandro Boticelli
(școala florentină)

Autoportret, Botticelli

Naşterea lui Venus, 1482-1485

 Albrecht Durer-(1471-1528)

Autoportret (1500)

Adam și Eva, 1507

El Greco (școala spaniolă)

Martiriul Sfantului Mauriciu si al Legiunii de

tebani, 1580/81
Van Eyck (școala flamandă)

Madona cancelarului Rolin (1435)

Bărbat cu turban roșu (1433)
 Pieter Bruegel cel Bătrân

Jocuri de copii (1560)

Dans țărănesc (1568)