Pictura

Dintre toate artele Renasterii, pictura e cea mai moderna, fiindca artistii
s-au exprimat n ea mai direct si mai complet si fiindca influenta
antichitatii a fost mai redusa dect n domeniul arhitecturii si sculpturii.
n pictura trasaturile nnoitoare din creatia lui Giotto de Bondone sunt
dezvoltate, la nceputul sec. al XV-lea, n pictura murala de
florentinul Masaccio, care a fost primul pictor care a creat imagini
monumentale n spirit naturalist, apoi n a doua jumatate a secolului, de
Mantegna, de Botticelli, iar pictura de sevalet este ilustrata cu precadere
la Venetia. n sec. al XVI-lea apogeul picturii Renasterii este atins n
operele lui Leonardo da Vinci, Rafael, Sanzio, Michelangelo Buonarroti
si n cele ale venetienilor Georgione, Tiziano, Veronese.
Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de
Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau ntr-un stil regal.
Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi
de altii, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detalii
decorative, n culori stralucitoare.Cel mai mare pictor, reprezentant al
acestui stil, a fost Sandro Botticelli(1445 1510), ale carui contururi
ferme, culori ntr-o paleta foarte bogata si personaje distincte, au
conferit picturilor sale o nota deosebita.
Adoratia Magilor, capodopera a pictorului Botticelli, este un exemplu de
scena religioasa, n care este prezent si patronul artistului, un Medici
mndru, preocupat de propria-i persoana, n contrast evident cu
Madona si Pruncul. Cele mai cunoscute lucrari ale lui Botticelli,
Primavera si Nasterea Zeitei Venus sunt lucrari reprezentative pentru un
alt ideal al Renasterii pasiunea pentru mitologia clasica si ideile
filosofice mistice.
Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Renasterii timpurii si care nu erau
florentini, se pot aminti Andrea Mantegna (1431 1506) si Piero della
Francesca (1415 1492). Piero utiliza cu foarte multa precizie arta
perspectivei, ca de exemplu n lucrarea Biciuirea. Perspectiva, alaturi de
personajele sale ce emana mult calm, fac ca operele lui Picero sa aiba
un aer distinct, de eternitate.

Perioada cuprinsa ntre anii 1500 si 1530 este cunoscuta n istoria

artelor ca Renasterea trzie. Generatiile de artisti ajunsi la maturitatea
lor artistica, si-au perfectionat arta utilizarii perspectivei, chiaroscuro
(umbrirea) si chiar alte tehnici cu scopul de a-si convinge spectatorii
asupra realismului personajelor si scenelor.
n perioada Renasterii trzii, existau trei mari artisti, considerati a fi de
geniu. Contemporanilor, artisti ca Leonardo da
Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau superartisti. Tot n aceasta
perioada a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita,
mai degraba, dect un simplu meserias, care-si ndeplineste un
contract.
Leonardo da Vinci (1452 1520) era mai n vrsta dect ceilalti doi. Un
individ ciudat, multi talentat, el a lasat posteritatii doar cteva picturi
(Gioconda, Cina cea de taina, Fecioara cu pruncul, Sfntul Ioan
Botezatorul, Bacchus ) si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta
de timp. Cu toate acestea, Madona printre stnci si Mana Lisa sunt
reprezentari superbe ale idealului clasic asemanator cu viata, dar
totusi misterios.
Renaterea a fost o micare cultural care s-a ntins pe perioada
secolelor XIV-XVII. A debutat n Italia, n perioada Evului Mediu Trziu i
ulterior, s-a rspndit n restul Europei. Dei apariia tiparului a accelerat
difuzarea ideilor n secolul al XV-lea, schimbrile Renaterii nu au fost
experimentate uniform de ntreaga Europ.

Ca o micare cultural, a cuprins nflorirea inovatoare a literaturii latine

i autohtone, ncepnd din secolul al XIV-lea, cnd erau cercetate
sursele literare din antichitatea clasic creia i-a fost creditat lui
Francesco Petrarca, apoi a debutat dezvoltarea liniar de perspectiv a
tehnicilor de acordare a unei realiti mult mai naturale n pictur, i
treptat, la scar larg ceea ce a dus la o reforma educaional.

(Sandra Boticelli La nascita di Venere)