Arhitectura renascentista

Arhitectura renascentist este arhitectura perioadei de la nceputul secolului al XV-lea pn la nceputul secolului al XVII-lea, n diferite regiuni ale Europei, n care are loc o redefinire a interesului pentru cultura i civilizaia greco-roman, iar spiritul european se elibereaz de sub tutela obscuritii religioase medievale. Termenul de Renatere a fost folosit de Giorgio Vasari (1452-1550) care evoc o "rinascita" artistic, n opoziie cu maniera gotic precedent, deci cu ansamblul epocii medievale. Delimitarea precis a Renaterii din punct de vedere cronologic i aparine lui Jacob Burckhardt ctre 1860. n arhitectur, ca i n pictur i sculptur, Renaterea a avut un cuvnt greu de spus. Formele geometrice s-au reconsiderat: ptratul i cercul pentru plan, cubul i cilindrul pentru edificii. Este cutat simplitatea. Reprezentanii acestui curent au introdus anumite mbuntiri n lucrrile lor n aceast perioad: Filippo Brunelleschi folosete Seciunea de Aur n construcia capelei familiei Pazzi (Capella dei Pazzi) de la Florena. Numrul de aur se noteaz , fiind util n numeroase proporii, de exemplu membrele unui om: dac mprim lungimea braului unui om cu lungimea de la cot la degete, va da 1,618.

Perioade
1.Quatrocentto
n secolul al XV-lea, se afirm mari personaliti ca: Filippo Brunelleschi i Leon Battista Alberti. Arhitectura aspir la clasicism, la canonizarea stilului.

2.nalta Renatere
Cel mai celebru arhitect al acestei perioade de nflorire a stilului renascentist este Donato Bramante. Lucrarea sa, biserica San Pietro in Montorio din Roma, are ca izvor de inspiraie templele circulare romane.

3.Manierismul
n aceast perioad, arhitecii exploreaz noi domenii artistice, utiliznd forme arhitecturale pentru a sublinia relaiile spaiale. n acest sens putem s-l menionm pe Michelangelo cu lucrrile sale colosale.

Pictura renascentista

Dintre toate artele Renasterii, pictura e cea mai moderna, fiindca artistii s-au exprimat n ea mai direct si mai complet si fiindca influenta antichitatii a fost mai redusa dect n domeniul arhitecturii si sculpturii. n pictura trasaturile nnoitoare din creatia lui Giotto de Bondone sunt dezvoltate, la nceputul sec. al XV-lea, n pictura murala de florentinul Masaccio, care a fost primul pictor care a creat imagini monumentale n spirit naturalist, apoi n a doua jumatate a secolului, de Mantegna, de Botticelli, iar pictura de sevalet este ilustrata cu precadere la Venetia. n sec. al XVI-lea apogeul picturii Renasterii este atins n operele lui Leonardo da Vinci, Rafael, Sanzio, Michelangelo Buonarroti si n cele ale venetienilor Georgione, Tiziano, Veronese. Cea mai mare parte a secolului, Florenta a fost condusa de familia de Medici, o familie de bancheri si de negustori care traiau ntr-un stil regal. Ei au cheltuit averi pentru a-si glorifica orasul si numele familiei. Alaturi de altii, ei au comandat pictorilor lucrari cu nenumarate detalii decorative, n culori stralucitoare.Cel mai mare pictor, reprezentant al acestui stil, a fost Sandro Botticelli (1445-1510), ale carui contururi ferme, culori ntr-o paleta foarte bogata si personaje distincte, au conferit picturilor sale o nota deosebita. Printre pictorii cei mai cunoscuti ai Renasterii timpurii si care nu erau florentini, se pot aminti Andrea Mantegna (1431-1506) si Piero della Francesca (1415-1492). Piero utiliza cu foarte multa precizie arta perspectivei, ca de exemplu n lucrarea Biciuirea. Perspectiva, alaturi de personajele sale ce emana mult calm, fac ca operele lui Picero sa aiba un aer distinct, de eternitate. n perioada Renasterii trzii, existau trei mari artisti, considerati a fi de geniu. Contemporanilor, artisti ca Leonardo da Vinci, Michelangelo sau Rafael, le pareau superartisti . Tot n aceasta perioada a aparut si convingerea ca artistul este o persoana deosebita, mai degraba, dect un simplu meserias, care-si ndeplineste un contract. Leonardo da Vinci (1452-1520) era mai n vrsta dect ceilalti doi. Un individ ciudat, multi talentat, el a lasat posteritatii doar cteva picturi (Gioconda, Cina cea de taina, Fecioara cu pruncul, Sfntul Ioan Botezatorul, Bacchus ) si a petrecut la Roma o perioada relativ scurta de timp. Cu toate acestea, Madona printre stnci si Mana Lisa sunt reprezentari superbe ale idealului clasic asemanator cu viata, dar totusi misterios. Ca si Leonardo, Michelangelo Buonarotti (1475 1564) era florentin. El era un sculptor si pictor de geniu si a petrecut patru ani din viata pictnd tavanul Capelei Sixtine, o capodopera reprezentnd scene biblice, ncepnd cu Creatia.