Arte plastice

Dezvoltarea artei n Renaterea italian are loc la nceputul secolului al XV-lea n Florena. Filippo
Brunelleschi (1377-1446), cel mai nsemnat constructor al Renaterii, descoper perspectiva liniar caracteristic artei din aceast perioad - i realizeaz cupola Domului din Florena (1436).
Lorenzo Ghiberti (1378-1455) devine cunoscut prin realizarea porilor de bronz ale Baptisteriului
din faa Domului, numite, mai trziu, de ctre Michelangelo "Porile Paradisului". Donatello (13861466), prin stilul su plastic, a influenat i pictura. Printre cele mai importante opere ale sale este
statuia de bronz a lui David, prima sculptur care, ca n timpurile antichitii, prezint din nou corpul
omenesc gol, fr veminte. Alte sculpturi ale lui Donatello sunt monumentul ecvestru Gattamelata
din Padova sau tribuna de marmor Cantoria pentru Domul din Florena.
n pictur, Cimabue (1240-1302) i elevul su Giotto di Bondone (1266-1337) - frescele din capela
"Scrovegni" din Padova i din capela "Santa Croce" din Florena -, pot fi considerai ca precursori.

Masaccio - Izgonirea din Eden - Capella Brancacci, Florena

Leonardo da Vinci - Cina cea de Tain - Santa Maria delle Grazie, Milano
Pictura n Renaterea timpurie
Masaccio (1401-1428), cu motivele sale naturaliste i aplicarea perspectivei n desen, este socotit
deschiztorul de drum n pictura din perioada timpurie a Renaterii. Ciclul de fresce n "Cappella

Brancacci" din biserica "Santa Maria delle Carmine" din Florena impresioneaz prin
individualitatea i plasticitatea noului stil.
i Paolo Uccello (1397-1475) - "Battaglia di San Romano", "Il Condottiere Giovanni Acuto" - este
fascinat de potenialul perspectivei n pictur. Ali maetri din aceast perioad sunt clugrul
dominican Fra Angelico (1400-1455), Jacopo Bellini (1400-1470), Piero della Francesca (14161492), care a scris i lucrri teoretice n domeniul matematicii i perspectivei.
Pictorii din generaia urmtoare au contribuit la nnoirea redrii n perspectiv a peisajelor,
compunerea minuioas a tablourilor, fineea redrii figurilor. Printre acetia se numr: Antonio
Pollaiuolo (1432-1498), Andrea del Verrocchio (1435-1488), Domenico Ghirlandaio (1449-1494) n Florena; Andrea Mantegna (1431-1506) - n Padova; Giovanni Bellini (1430-1516) i Giorgione
(ca.1477-1510) - n Veneia. Acetia din urm au dat o orientare decisiv colii veneiene, prin
simul nou al organizrii spaiale, al luminii i culorii, n contrast cu stilul florentin, n care
predomin desenul. Un loc aparte l ocup Sandro Botticelli (1445-1510), care a lucrat pentru
familia Medici din Florena i pentru Vatican. Dintre cele mai cunoscute opere ale sale sunt de
menionat "Naterea lui Venus" (La nascita di Vnere) (1482) i "Primvara" (1474).

Leonardo da Vinci, Doamna cu hermina, Muzeul Czartoryski, Cracovia

Pictura n perioada de apogeu a Renaterii
n anul 1500, Leonardo da Vinci (1452-1519) se ntoarce la Florena, venind de la Milano, unde
pictase fresca Cina cea de Tain pentru biserica Santa Maria delle Grazie. n acest timp,
Michelangelo (1475-1564) lucreaz la statuia de marmur a lui "David", care avea s devin semnul
distinctiv al oraului Florena.
Centrul de greutate al artei se mut la Roma, la curtea papei Iuliu al II-lea, care ncurajeaz
realizarea unor proiecte ambiioase nuntrul i n afara Vaticanului. Domul "Sfntul Petru" (San
Pietro), este construit dup planurile lui Donato Bramante (1444-1514), n "Capela Sixtin"
Michelangelo picteaz plafonul i fundalul ("Judecata de Apoi"). Rafael Sanzio (1483-1520)
decoreaz camerele (Le Stanze di Raffaello) din palatul Vaticanului - printre alte motive, celebra
"coal din Atena", n care sunt figurai diveri filozofi ai antichitii.

Tiziano Vecello (1488-1576) este cel mai nsemnat reprezentant al Renaterii n Veneia. El picteaz
i pentru Carol Quintul, care l numete pictor oficial al curii regale spaniole.
Un alt reprezentant de seam al picturii din aceast perioad a fost Correggio (1489-1534), care a
trit cea mai mare parte a vieii sale n Parma, unde a realizat principalele sale opere (de exemplu,
frescele din biserica San Giovanni Evangelista).

Michelangelo - Crearea lui Adam - Capela Sixtin, Vatican

Manierismul
ncepnd aprox.cu anul 1590, prevaleaz arta manierist cu diverse tendine stilistice, n care - n
contrast cu senintatea clasic a perioadei precedente - repertoriul formelor devine exagerat,
corpurile omeneti apar erpuitoare i crispate (Figura serpentinata), tablourile sunt ncrcate cu
multe elemente decorative, anunnd ivirea stilului "baroc".

Bazilica Sfntul Petru din Roma

Reprezentani valoroi ai manierismului sunt:

Pontormo (1494-1556), n Florena;

Rosso Fiorentino (1494-1540), picteaz palatul Fontainebleau din apropierea Parisului;

Andrea Palladio (1508-1580), pictor i arhitect din Vicenza, iniiaz stilul palladianist, care
va influena arhitectura englez din sec. al XVIII-lea;

Benvenuto Cellini (1500-1571), miniaturist i sculptor din Florena, realizeaz celebra

sculptur n bronz "Perseu cu capul meduzei", care se gsete n Loggia dei Lanzi (Piazza
della Signoria);

Giorgio Vasari (1511-1576), pictor, arhitect i biograf. A scris "Vite de' pi eccellenti
architetti, scultori e pittori" (1550);

Paolo Veronese (1528-1588), unul din maetrii colii veneiene;

Tintoretto (1518-1594), cel mai important reprezentant al manierismului veneian, realizeaz

56 de picturi murale pentru palatul "Scuola di San Rocco" (Veneia).

Arhitectura Renaterii

Primria din Pozna

n arhitectura Renaterii se pot deosebi dou tendine:

O prim tendin este caracterizat prin folosirea formelor de expresie ale antichitii.
Aceasta se realizeaz n jurul anului 1500, n perioada de apogeu a Renaterii, prin
construciile clare i armonice ale lui Donato Bramante, i se rspndete n tot restul Italiei.
Se folosesc ca elemente de construcie coloanele, pilatrii, capitelurile, frontonul
triunghiular, arcadele, preluate din tratatul de arhitectur al lui Vitruviu ("De architectura",
sec. I .Hr.), la care se adaug cupolele (Domul din Florena, Bazilica Sfntul Petru din
Roma). Faadele sunt concepute inndu-se seam de simetrie i ordine. Arhitecii sunt
considerai artiti i aparin pturii cultivate a societii.

A doua tendin, proprie mai ales rilor nordice, mbin elementele antice cu tradiiile
stilului medieval, n care predomin liniile verticale combinate cu ogivele gotice. Se adaug
ornamente i arabescuri (n Spania). Maitrii de construcii sunt meseriai. Exemple: n
Frana, aripa de vest a palatului Luvru din Paris (1550-1558), realizat de Pierre Lescot; n
Germania, castelul din Heidelberg i primria din Augsburg, construit de Elias Holl.

Quattrocento - Dezvoltarea picturii

Publicat de Marina la 31 - Iulie - 2009
RENASTEREA IN ITALIA
Periodizare

Pregatirea Renasterii Prerenasterea (secolul al XIV-lea)

Renasterea timpurie Quattrocento (secolul al XV-lea)

Renasterea de apogeu Cinquecento (prima jumatate a secolului al XVI-lea)

Renasterea tarzie Cinquecento (a doua jumatate a secolului al XVI-lea)

desfasurandu-se uneori in paralel cu Manierismul

QUATTROCENTO (secolul XV)

Dezvoltarea picturii

Spre deosebire de arhitectura si sculptura, pictura va evolua mult mai lent, dar va ajunge in primul
plan al atentiei artistilor si comanditarilor de arta.
Locul principal pe care-l va ocupa se explica prin posibilitatile sale multiple de reflectare a noilor
idealuri umaniste si rezolvarii unor porbleme complexe, prin care se va face posibila transpunerea
realitatii.
Mijloacele de care se slujeste, pe care le descopera si le foloseste frecvent, sunt reprezentarea
spatiala, cu ajutorul perspectivei, clar-obscurul, legile compozitiei, folosirea tehnicii culorilor de
ulei. Abordarea acestei tehnici se face incet, cu destula retinere si sovaielnic, deoarece cei mai multi
pictori, mari maestri ai frescei, sunt refractari la noua tehnica.
In principal, tematica continua sa ramana religioasa, dar dispare treptat caracterul sacru, subiectele
biblice fiind transpuse in realitatea vietii cotidiene.
Subiectele sacre interpretate laic vor constitui principala preocupare a pictorilor, alaturi de aparitia
si dezvoltarea portretului (ca modalitate de redare a individualitatii si trasaturilor psihologice),
nudul si subiectele alegorice (transpunerea realitatii sub forma simbolurilor) si mai rar chiar
subiecte actuale, cum ar fi bataile celebre, cu larg ecou asupra contemporanilor.
Cele mai frecvente, continua sa fie compozitiile murale, legate de marile ansambluri ahitectonice:
biserici, palate, ville sau scuole, pentru ca treptat, si tablourile de sevalet sa se raspandeasca.
In Quatrocento, pictura italiana este relativ neomogena datorita numeroaselor scoli sau centre de
pictura.
Dintre cele mai importante sunt:

Scoala florentina

Scoala umbriana

Scoala padovana

Scoala venetiana

In secolul urmator aceasta impartire pe scoli va dispare, singurul centru care va purta amprenta unei
scoli ramanand Venetia.
SCOALA FLORENTINA

Este prima dintre scolile italiene care cunoaste o

dezvoltare fara precedent. Ea are rolul de a incerca sa rezolve principalele probleme ce stau in fata
pictorilor.
Va domina intregul secol al XV-lea, dand tonul in materie de noutati, dar pierzandu-si acest statut
spre sfarsitul Quattrocento-ului (datorita crizei sociale, filozofice si artistice de la sfarsitul secolului)
Spre deosebire de venetieni, florentinii, unii dintre cei mai mari freschisti din intreaga Italie, vor
adopta cu mare retinere culorile in ulei, numai dupa o indelungata perioada de prospectare.
In principal, cea mai importanta caracteristica fundamentala a intregii scoli este atentia acordata
desenului pe care-l considera prioritar, culoarea venind sa se adauge doar ca un element ajutator,
pentru intelegerea subiectului.
Principalii reprezentanti in prima jumatate a secolului:

Masaccio

Fra Angelico

Paolo Uccello

Principalii reprezentanti in a doua jumatate a secolului:

Filippo Lippi

Benozzo Gozzoli

Domenico Ghirlandaio

Antonio Pollaiuolo

Andrea del Verrocchio

Sandro Botticelli

SCOALA UMBRIANA

Florenta nu este singurul centru cultural - artistic

important, provincia Umbria din centrul Italiei cunoaste de asemenea o mare prosperitate
economica si o inflorire artistica deosebita.
Si aici se afla puternice familii protectoare si comanditare de arta, iar cele mai importante orase sunt
Urbino (condus multi ani de puternicul Federico de Montefeltro, condotier intelept si mecena
important), Perugia, Assisi, Arezzo s.a.
Aceasta provincie se bucura de un peisaj cu foarte multa verdeata, o luminozitate, limpezime a
atmosferei si o transparenta a aerului speciale, care permit perceperea orizonturilor indepartate,
culorilor intense ale peisajului, luminii stralucitoare.
Fiecare dintre aceste trasaturi fundamentale ale peisajului umbrian isi vor gasi ecoul in pictura.
De fapt, scoala umbriana reprezinta canalul de legatura intre scoala din nord (Florenta) si Roma.
Aici se vor dezvolta numeroase personalitati artistice, foarte diferite intre ele, din care cauza scoala
umbriana prezinta numeroase tendinte si este mai putin omogena decat cea florentina.
Principalii reprezentanti sunt:

Pierro della Francesca

Luca Signorelli

Bernardo Pinturicchio

Pietro Perugino

SCOALA PADOVANA
Padova este unul din cele mai vestite orase ale Italiei datorita celebrei Universitati si a studiilor sale
umaniste (conform curentului numit Umanismul de la Padova)
Orasul este vestit si datorita numeroaselor sapaturi si descoperiri arheologice, aici inflorind un
adevarat comert cu antichitati.
Datorita numeroaselor vestigii antice, se pun bazele celor mai importante colectii particulare de
antichitati romane.
Una dintre cele mai bogate si renumite colectii este cea a pictorului Squarcione, considerat si seful
unui atelier de pictura cu numerosi ucenici si elevi.
Astfel, acestia sunt de la inceputul carierei lor in legatura directa cu opere greco-romane, admiratia
lor pentru trecut manifestandu-se in folosirea unor detalii direct in pictura (constructii antice,
tratarea sculpturala a personajelor, adevarate statui greco-romane).
Orasul va cunoaste cea mai mare dezvoltare a sa in momentul in care devine provincie venetiana.
Din punct de vedere artistic, Padova va cunoaste direct influenta scolii venetiene de pictura.
Orasul Padova mai este renumit si pentru existenta celui mai mare atelier oficial de pictura, unde se
invata tehnica frescei, dar si a tablourilor de sevalet in tempera.
In plus, aici a pictat Giotto (la biserica Madona dell Arezzo), a sculptat Donatello (Altarul din
biserica Sfantului Anton si statuia ecvestra Gattamelata) si de asemenea, aici au lucrat fratii Bellini,
pictorii venetieni.
Astfel, se poate spune ca scoala padovana are la baza:

lectia lui Giotto

influenta sculpturii lui Donatello

influenta venetiana

influenta antichitatii

Renasterea, o perioad de avnt intelectual i umanist, realizeaz o producie artistic,

filosofic i tiinific n Italia, n secolele al XV-lea i al XVI-lea. Cuvntul
Renaterea( italianul Rinascita), semnific renaterea culturii greco-romane cu ncepere din
Quattrocento(secolul al XV/lea). Literatura, diferite vestigii, precum i creaiile artistice ale

trecutului servesc de model unei noi societi care nu vrea s mai tie de Evul Mediu. Umanitii
i pun ncrederea n cunoaterea care permite receptarea realitii ntr-un mod raional i
sprijin emergena individului din conglomeratul masei.

Rennoirea pictural se elaboreaz la Florena, ncepnd cu Masaccio ctre 1425, dar

rspndindu-se i n celelalte ceti-stat italiene. Apogeul Renaterii se nregistreaz la
Florena, la Roma i la Veneia n Cinquecento (secolul al XVI-lea). Pe la 1520
Renaterea i atinge etapa final care o constituie Manierismul.
Artitii aflai mereu n concuren, cltoresc fr ncetare ntre oraele-stat pentru a
se face cunoscui unor mecena (Familia Medici la Florena, Sforza la Milano, Papalitatea
la Roma, ducele de Montefeltro la Urbino) i pentru a-i mbogii cunoaterea, att sub
suport intelectual ct i tehnic. Noutile picturale descoperite n Renatere sunt cele
care vor forma baza picturii occidentale pn n secolul al XX-lea.

Leonardo da Vinci, Gioconda

Caracteristici:
La nceput fresca este rspndit ca tehnic de lucru printre artitii Renaterii , apoi
pentru pictura de evalet se utilizeaz panourile de lemn i pnza, iar cu ncepere din
1520, la Veneia se generalizeaz pnza. n Quatrocento, operele sunt deseori realizate
n tehnica temperei, dar dup a doua jumtate a secolului al XV-lea, introducerea
procedeului flamand al picturii n ulei de ctre Antonello da Messina, Giovanni Bellini i
de pictorii veneieni, aduce noi posibiliti de creaie. Tot acum, datorit avntului pe
care l are arta profan, prin intermediul portretelor, subiectelor alegorice i istorice, se
dezvolt cultul individului. Arta religioas se mbogete cu noi teme n care pictorii
i dezvolt imaginaia. Antichitatea greco-roman aduce n prim-plan subiectele
mitologice i nudul. Artitii din Nord devin interesai de reprezentarea realitii ntr-un
mod logic, astfel la Florena n secolul al XV-lea se descoper perspectiva linear. Astfel,
artistul printr-o serie de linii de fug care pleac dintr-un punct de fug, reuete s
schimbe felul n care sunt amplasate construciile arhitecturale , dar i scara
personajelor i a motivelor, dup distana fa de privitor. ns sistemul perspectivei
necesit i o bun cunoatere teoretic a anatomiei, precum i stpnirea perfect a
desenului. Compoziia, la nceput static i deseori nscris ntr-un triunghi, tinde spre
secolul al XVI-lea ctre complexitate i micare.
n Quatrocento, lumina n tablouri este uniform i clar (de natur artificial), venind
din stnga sus, permind redarea volumului prin clarobscurului. n Cinquecento ns,
apar efecte mai contrastante de umbr i lumin care estompeaz i mai mult contururile,

iar acel procedeu denumit sfumato al lui Leonardo Da Vinci, obine efecte maxime.
Culorile, n Quatrocento permit datorit tehnicii uleiului exprimarea distanelor prin
degradri de tonuri i contururi (perspectiva aerian sau atmosferic). n veacul al XVIlea se atinge pragul maxim n ceea ce privete redarea senzaiei de viu: calitatea redrii
pielii, veridicitatea pozei, a micrii, starea psihologic denumit de Leonardo da Vinci
stare sufleteasc.
Artisti:
n Quatrocento l avem pe Paolo Uccello (1397-1475) pasionat de perspective complicate
i stilizarea corpurilor. Personajele lui Masaccio (1401-1428) sunt plasate ntr-un
spaiu tangibil, au densitate, iar gesturile i privirile lor sunt cele ale unor oameni
adevrai. La Piero della Francesca (1416-1492) personajele sunt scldate n lumin, de
o plasticitate deosebit. Giovanni Bellini (1430-1516)i va influena pe marii veneieni
din Cinquecento prin colorismul lui. Antonello da Messina (1430-1479) i formeaz
gustul pentru o redare minuioas, asimilnd toate inovaiile toscane, fiind cel despre care
se crede c a difuzat tehnica uleiului n Italia. Andreea Mantegna (1431-1506)este
cunoscut pentru virtuozitatea n redrile anatomice i n racursiu. Botticelli (1445-1510)
cultiv linia i un intelectualism profan, fiind influenat de predicile lui Savanarola.

Andrea Mantegna Isus mort 1475-1478

n Cinquecento i avem pe : Leonardo Da Vinci (1452-1519) care simbolizeaz geniul
Renaterii, avnd lucrri n multe domenii, de la sculptur, la arhitectur, optic,
mecanic, anatomie, etc, dar primeaz totui, pictura. Michelangelo (1475-1564) cu
personajele sale pline de for, sculpturale. Rafael (1483-1520)cunoscut n special pentru
seriile de madonn de o rafinitate suav. Andrea del Sarto (1486-1530) influenat de
Leonardo i Rafael. Tizian (1488-1576) domin pictura veneian a epocii sale i Veronese
(1528-1588)cu ale sale compoziii vaste n nuane clare i luminoase.

Rafael Scoala din Atena 1511

n Europa i avem pe Pedro Berruguete (1450-1504 Spania), Jean Fouquet (1420-1477
Frana), Albrecht Durer (1471-1528 Germania) care domin pictura i gravura, Lucas
Cranach (1472-1553), Albrecht Altdorfer (1480-1538) i Hans Holbein (1497-1543).

Albrecht Durer- Mini n rugciune -1508