9 Tehntradgrav

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii
r`spunz~nd temelor de figurare

plastic`
Tehnicile tradi]ionale ale gravurii
r`spunz~nd temelor de figurare
plastic`
caseta tehnic`
Prof. univ. Dr.
MIHAIL MåNESCU
TEHNICILE
TRADI¥IONALE
ALE
G R AV U R I I
r`spunz~nd
temelor de figurare
plastic`
2 3
Tehnicile tradi]ionale ale Tehnicile tradi]ionale ale
gravurii r`spunz~nd temelor de gravurii r`spunz~nd temelor de
...aceste cuceriri
SUMAR : ale unor tehnici tradi]ionale,
implantate cu n`dejde
1. argument...............................................pag. 6 \n inventarul tehnicilor de figurare actuale,
constituie un patrimoniu
2. introducere ........................................... pag. 10 pe de o parte asimilat cu convingere dar,
pe de alt` parte,
3. tehnici tradi]ionale de gravur` ............ pag. 24 \nc` insuficient studiat
[i pus \n valoare.
4. rigori tehnice [i mesaje artistice ........... pag. 94
5. viziunile fundamentale nuan]~nd

temele gravurii .......................................... pag. 104
6. tehnici artistice de figurare

\n gravur` ................................................ pag. 115
4 5
sub aspectul c` aceste trei categorii men]ionate vor reprezenta \n

era tiparului industrial tot at~tea tipuri fundamentale.
Supuse cu rigoare aceluia[i criteriu al suprafe]ei active, cele trei
tipuri fundamentale de imprimare tehnologic` r`spund punctual
[i diferit temelor de figurare at~t \n epoca premerg`toare a tiparului
cu elemente mobile c~t [i \n perioada modern` a cli[eografiei.
Desigur c` se va impune [i un minim inventar de teme ale figur`rii

plastice, teme deosebite care vor pretinde rezolv`ri distincte \n
1. argument func]ie de alte [i alte posibilit`]i ale tehnicilor [i materialelor
folosite \n gravura clasic`.
Timp de secole, oscil~nd \ntre me[te[ug [i art`, intre tehnic` Va fi deosebit de util de remarcat cum, pentru a r`spunde unor
tipografic` [i cea de multiplicare artistic`, gravura avea s`-[i sarcini ca de pild` definirea formei plastice sau sugerarea unor
cizeleze tehnici de o \nalt` specificitate. atribute fundamentale ale ei, cum ar fi volumul sau materialitatea,
Acestea aveau s` r`spund` fie unor comenzi de riguroas` aplicati- fiecare tip de gravur` avea s`-[i structureze \n timp categorii speci-
vitate, fie unor tentative artistice ale unor practicieni apar]in~nd fice de semne grafice primare, manevrate nuan]at.
chiar [i altor domenii plastice.
çn oricare dintre aceste situa]ii, tehnicile tradi]ionale ale gravurii çn chip firesc, aceast` analiz` se va face [i prin punerea \n lumin` a
d`deau severe examene la tema figur`rii plastice. deosebirilor fundamentale de rost, de destin aplicativ al gravurii
p~n` la apari]ia cli[eografiei [i dup` eliberarea ei de servitu]ile
Va fi deosebit de instructiv de remarcat cum, grupate \n trei mari tiparului.
categorii, fundamentale \nceea ce prive[te tipul de imprimare, Devenit` gen artistic distinct, servit` de arti[ti consacra]i doar ei,
formele tradi]ionale ale gravurii dovedeau limite [i performan]e gravura avea s`-[i [lefuiasc` cu aplomb tehnici de figurare de o
nuan]ate sub aspectul tipului de r`spuns la provoc`rile figur`rii. impresionant` specificitate.
Tradi]ia bogat` [i, sub aspect istoric, secular`, a tehnicilor de
incizare [i imprimare se poate totu[i supune unei limpeziri de clasi- Men]ion~nd c` o asemenea analiz` ar reprezenta pentru literatura
ficare pe baza unei grile remarcabil de fire[ti. de specialitate un act de o necesar` noutate, nutrim speran]a c`
acest demers de a revigora pre]ioasele atribute ale tradi]iilor
Este vorba de a raporta tipul tehnicii analizate la criteriul: gravurii clasice ar contribui salutar la instruirea practicienilor
-rela]ia intre suprafa]a imprimabil activ` [i planul pl`cii gravate. domeniului \n delicata lor preocupare de \n`l]are a tehnicilor de fi-
Acesta va fi sistemul de a a[eza, \n doar trei categorii distincte, gurare plastic`.
zecile de tehnici personalizate prin tradi]ie, criteriu \n]elept m`car Dar poate c` cel mai de seam` argument \n favoarea unei asemenea
6 7
ini]iative ar fi acela de a pune \n lumin` atributele cu adev`rat

sumatori. Tema cea mai spinoas` era aceea a asigur`rii egalit`]ii de
proeminente ale imaginii gravate, \ntre cele imprimate \n mai multe
informa]ie, sub aspectul ]inutei imaginii imprimate, pe tot parcursul
exemplare.
tirajului, idealul fiind egalitatea \ntre ultimul exemplar [i primul.
Calit`]ile de seduc]ie plastic`, care datoraz` mult tehnicilor ma-
Una dintre cele mai dificile tehnici de incizare, cea a d`lti]ei, avea
nuale de \ncerneluire, ca [i subtilele, abia sesizabilele diferen]e de
s` asigure [i cel mai amplu tiraj cu performan]e egale, sau aproape
[tergere a pl`cii incizate, care pot conferi imaginii plastice calit`]i
egale, pe toat` \ntinderea tirajului.
mereu nuan]ate, aportul ad~ncimii [an]urilor la calitatea ha[urilor
gravate, importan]a calit`]ii h~rtiei de gravur` la distinsa materiali-
ßi totu[i, \n zilele noastre, amatorii rutina]i, descoper` \n lumea de
tate a stampei, reprezint` doar c~teva dintre virtu]ile gravurii rapor-
imagini construit` prin aceast` tehnic`, subtile diferen]e \ntre
tate la cele mai performante modalit`]i tipografice ale zilelor noas-
exemplare.
tre.
Pe de alt` parte, tocmai acest tip de gravur` reprezint` ast`zi moda-
Vom eviden]ia faptul c` nici cele mai sofisticate tehnici ale unor
litatea de a multiplica imagini plastice pre]ioase, ferite de riscul
tiparuri industriale nu pot egala calit`]ile plastice ale unei serii de
contrafacerilor sau al multiplic`rii ieftine, tehnologizate, precum
gravuri, realizate [i multiplicate prin mijloace tradi]ionale.
bancnotele sau timbrele.
Prezen]a artistului [i a me[terului imprimeur \n jurul pl`cilor gra-
vate, \n preajma tuturor opera]iunilor de proiect plastic, de
transpunere, de incizare, s`pare sau gravare cu acid dar mai cu
seam` \n delicatele opera]iuni de \ncerneluire, [tergere [i stabilire a
presiunii pentru imprimarea \n serii este salutar`, iar dimensiunea [i
calitatea acestora din urm` este stabilit` tot prin autoritatea artistu-
lui autor. Deloc \nt~mpl`tor numai acesta decide ordinea \n care vor
fi numerotate exemplarele tirajului, numai acesta este cel mai capa-
bil de a observa subtilele diferen]e de calitate \ntre exemplare cu
diferen]e care legitimeaz` notarea cu un num`r`tor mai mic al unui
imprimat prefereat...
Sub acest aspect, este instructiv de observat cum, \n cel pu]in trei
secole de eforturi, gravura, o lung` vreme \nlocuitor al tiparului, a
luptat tocmai pentru egalizarea, sub aspectul calit`]ii, al tirajului.
Mai toate tehnicile tradi]ionale tindeau, prin eforturi sistematice, s`
asigure tiraje mari, pe m`sura num`rului tot mai important de con-
8 9
2. introducere
Definirea domeniului gravurii, cu manifest`ri ce-[i pretind dreptul Este greu de imaginat o imagine apar]in~nd unui tratat [tiin]ific editat \n
rena[terea t~rzie, \n afara posibilit`]ilor oferite de gravur`. çncep~nd cu
la identitate, cu performan]e \n tehnici de tradi]ie sau mai noi, cu
secolul al XV-lea, timp de peste patru sute de ani, gravura a fost tiparul
apari]ii ce se lupt` pentru \nt~ietate din punct de vedere al origi-
iar tehnicile ei au reprezentat nu numai primele forme de tipar ci sin -
nalit`]ii, toate acestea, prezente deja cu secole \n urm`, reprezint` o gurele modalita]i de multiplicare a unor imagini, artistice sau [tiin]ifice.
tentativ` departe de a fi confortabil`. Precum multe alte gravuri ale marelui Durer, [i aceast` ilustrare a unei
Printr-o viziune relativ amplu \mbr`]i[at` de cei care se ocup` de posibile tehnici pentru rezolvarea unor probleme de perspectiva pentru
domeniu, fie ei arti[ti, meseria[i ai inciziei sau teoreticieni, gravu- morfologia uman` se poate situa \n categoria ilustra]iei [tiin]ifice dar [i,
ra se define[te ca un gen al artelor plastice \n care elementul cel mai la fel de onorabil, \n cea a gravurii de [evalet.
specific ar fi existen]a unui suport afectat de interven]ii artistice cu
scopul de a creea o sum` de semne plastice apte de a fi reproduse,
Chiar sub aspect istoric unele prime apari]ii sunt disputate de mai
\n mai multe exemplare, prin imprimare pe h~rtie. çn mod evident
multe ]`ri sau zone de civiliza]ie.
[i inten]ionat vom l`sa deoparte anumite tehnici de decorare a unor
Pe de alt` parte \ns`, interesul pentru un domeniu cu o practic`
suprafete de metal sau piatr`, piese apar]in~nd unor arme sau
artistic` puternic marcat` de specificitate justific` pe deplin abor-
armuri sau decora]iuni ale unor detalii arhitecturale. Din nefericire,
darea acestei teme de cercetare.
chiar beneficiind de o asemenea defini]ie clar` [i, mai ales, larg
Dat fiind c` exist` un inventar amplu de c`r]i de specialitate, trat~nd
acceptat`, lucrurile sunt departe de a fi simplu de urm`rit.
apari]ia [i \nflorirea unor genuri ale gravurii, \ncerc~nd s`
O descoperire tehnic` relativ nou`, procedura de reproducere
limpezeasc` perimetrul de origine a unor prime manifest`ri,
fotomecanic`, cli[eografia, avea s` ad~nceasc` problemele, mai
definind tehnici [i ad~ncind practica lor, lucrarea de fa]` \[i pro-
ales \n zona definirii genului.
pune o abordare distinct`.
Aproape la fiecare termen al defini]iei exist` dificult`]i de clasare,
Este vorba de o \ncercare de a limpezi condi]ia gravurii tradi]ionale
de identificare, de acceptare f`r` rezerve a unor \n]elesuri.
ca o rezerv` \nc` insuficient valorificat` de posibilit`]i ale figur`rii
1 1
plastice, \ntr-o lume profund marcat` de [anse mereu relansate de a

multiplica ieftin [i performant imagini artistice.
Practicienii desenului sau ai picturii, beneficiind de o instruc]ie ce

le-a format deja instincte plastice, se confrunt`, \n cazul abord`rii
gravurii, cu provoc`ri de o mare specificitate, cu probleme ce \[i
caut` solu]ii plastice de un anume fel, tipice genului.
Acesta este motivul pentru care se poate ataca domeniul

tehnicilor de figurare \n gravur`.
Aceste modalit`]i de a crea forme plastice cu mijloace tehnice Detaliul din gravura \n d`lti]` a lui Pierre Imbert Drevet dup` Rigaud
deosebit de stricte, mijloace \ncorsetate, tramate sever de limitele (portrretul cardinalului Dubois -1724) este, f`r` nici o \ndoial`, un
de gest plastic ale diferitelor modalit`]i de incizare, se mai con- exemplu grìtor asupra performan]elor de figurare ale acestei dificile
frunt` [i cu un alt deziderat obligatoriu, [i anume c` vor trebui s` tehnici. Desenul poate defini [i modela volumele, descriind cu o uimi -
satisfac` condi]ia de reproductibilitate. toare acurate]e, p~na la invita]ii tactile, orice tip de structur`
vizibil`, linia incizat` \nvelind formele cu o remarcabil` fidelitate
a reliefurilor [i a materialit`]ii.
O tentativ` de identificare [i comentatre a problemelor de figurare
[i, mai ales, de prezentare a tehnicilor ce tind s` dep`[easc` difi-
cult`]ile amintite, venind din partea unui artist profesionist, con- çn egal` m`sur`, aceea[i zon` de interes se va rela]iona cu [colile [i
fruntat \n permanen]` cu acestea \n activitatea de crea]ie, ne pare un curentele artistice, cu rigorile unor orient`ri estetice, cu deter-
lucru oportun. minarea elementelor de limbaj de c`tre respectivele orient`ri.
Facem cuvenita precizare c` lucrarea nu se va dedica prioritar
tehnicilor gravurii, chiar dac`, prin for]a \mprejur`rilor, vor fi Pe de alt` parte, dat fiind interesul declarat al acestei lucr`ri pentru
prezentate principiile fundamentale ale imprim`rii [i tehnicile ce le relansarea virtu]ilor tehnicilor tradi]ionale ale gravurii, mijloace
servesc. Prin analiza sistematic` a limitelor sau a posibilit`]ilor dis- mai noi ale domeniului, care se folosesc \n principal de
tincte ale unor tehnici, prin punerea \n lumin` a performan]elor transpunerea unor imagini fotografice, cum ar fi foto-lito sau foto-
specifice, prin analiza provoc`rilor la care au trebuit s` r`spund` \ gravura, nu \[i vor g`si \n aceast` lucrare dec~t pozi]ia de inventar.
n perspectiv` istoric` acestea, interesul se va orienta c`tre R`m~n~nd tehnici artistice, \n afara oric`rei \ndoieli, ele nu ofer`
problema- tica de mare specificitate a figur`rii \n gravur`, prin totu[i elemente de studiu al gestului plastic destinat figur`rii.
tehnici tradi]ionale. Firescul periplu istoric ca [i survolarea celor mai proeminente teri-
torii de manifestare a tehnicilor tradi]ionale, vor fi deci filtrate,
1 1
recomentate, reconfigurate prin grila preocup`rii amintite.

cu temele asem`n`toare din ]`rile occidentale. Mai apoi, gravurile-
Le numim tradi]ionale, nu numai pentru motivul c` au punctat isto-
ilustra]ii \nso]ind textele culese, de asemeni religioase sau laice,
ria genului cu prestan]` [i \ntindere, ci [i ]in~nd seama c` \n peisajul
aveau s` sugereze unor profesioni[ti sau unor me[teri populari
artelor plastice din Romania, s-au inserat firesc, cu o produc]ie con-
[ansa de a multiplica subiecte ce capacitau o categorie tot mai larg`
sistent` [i onorabil`.
de consumatori.
Nu putem trece cu vederea cel pu]in dou` repere ale \nfloririi dome-
Pe de alt` parte este simptomatic faptul ca \ntemeietorul, la mijlocul
niului pe teritoriul nostru.
secolului al XIX-lea, a primei ßcoli Na]ionale de Belle Arte, prima
academie rom~neasc` de studii artistice superioare, cuno[tea bine
gravura. Acesta, profesorul [i pictorul Aman era, \n egal` m`sur`,
[i un distins gravor, cu studii de specialitate dob~ndite la cele mai
\nalte [coli din occident, A[a se face c` gravura s-a configurat de
timpuriu ca o specializare a Academiei Na]ionale de Art` [i c`
reprezint` pe o perioad` de peste o sut` treizeci de ani o catedr` pu-
ternic`, cu o proeminent` personalitate, unde s-au format profe-
sioni[ti de valoare, cu prezen]e remarcate la saloane [i bienale inter-
na]ionale.
çn contextul mai amplu al artelor europene, \n care gravura, pe par-
cursul a trei-patru sute de ani a avut un rol important de a sus]ine [i
transmite idei, de a milita pentru difuzarea lor, este firesc s`
remarc`m rolul important al acestui domeniu \n ceea ce poate fi
identificat ca gravur`-manifest, gravur` militant`, \n cele mai
ono- rabile \n]elesuri ale expresiei.
Fiind vorba de figurare, \n acest gen artistic cu o nobil` vechime, se
cuvine aici se facem o precizare de mare importan]`.
Pe de o parte not`m \nc` de timpuriu \n ¥`rile Rom~ne[ti dar mai Este, din p`cate, curent` prejudecata de a lega semnifica]ia verbu-
ales \n Transilvania, aflat` sub o influen]` nordic-occidental`, lui a figura de con]inutul sugerat de calificativul figurativ.
preluarea tehnicilor primare ale gravurii de tip \nalt, \n special çn orice lucrare de art`, fie ea figurativ` sau non-figurativ`,
realizat` autorul trebuie s` dea chip unei alc`tuiri plastice care poate avea
\n lemn. Putem identifica teme religioase sau laice \nso]itoare ca diferite
ilustra]ii la primele c`r]i tip`rite \nainte sau dup` descoperirea \nf`]i[`ri. Formele plastice au volum [i culoare, sunt luminate sau
tiparului cu litere mobile. çn primele cazuri, paginile gravate \n se afl` \n umbr`, au pozi]ii anume \n spa]iu [i o materialitate dife-
totalitate, cu texte [i imaginile inserate, erau pe deplin compatibile rit` ca textur`. Condi]ia unor componente poate fi armonic` cu a
1 1
altora sau, dimpotriv`, de a fi \ntr-o stare de tensiune,
anumite
1 1
culori sunt terne [i surde, altele vibreaz` cu str`lucire, unele

geniu, cu o manualitate at~t de pre]ioas` \nc~t erau folosi]i, cu tot
raporturi de valoare mizeaz` pe modul`ri discrete, altele pe
respectul cuvenit, pentru transpunerea proiectelor unor arti[ti.
contrast.
Pe de alt` parte \ns`, unii dintre plasticieni, aten]i la rezultatul final
Toate aceste fa]ete ale compozi]iei artistice pretind dreptul la exis-
al efortului lor, preferau s` se \nhame la dificila st`p~nire a inti-
ten]` vizibil`, ele vor trebui figurate din materie plastic`, prin tehni-
mit`]ii tehnicilor [i \[i transpuneau singuri opera at~t prin gravare
ci adecvate, proprii fiec`rui gen de art`.
c~t [i prin imprimare final`.
Un nud sau un m`r vor trebui figurate prin aceste modalit`]i, cu
çn zilele noastre, mai ales c~nd, dup` apari]ia cli[eografiei, dome-
evocarea tuturor atributelor prin care pot fi pl`cute sau interesante
niul s-a eliberat de obliga]iile tipografice, se poate vorbi, a[a cum
pentru privitor. O preocupare la fel de serioas` o va avea artistul
ar`tam, de arti[i profesioni[ti av~nd ca activitate predilect` sau
pentru redarea aspectului catifelat al unei suprafe]e, pentru tradu-
chiar unic`, gravura. Pu]ini dintre ace[tia \[i mai las` proiectul pe
cerea vibra]iei aerului \n jurul unor obiecte sau pentru sugerarea
m~na, fie ea excelent antrenat`, a unor me[teri ce s-ar ocupa ulteri-
unei st`ri conflictuale \ntre dou` pete de culoare.
or de incizarea [i asigurarea imprim`rii lucr`rii. çn cel mai bun caz,
çn concluzie, spre limpezirea noastr` [i r`spunz~nd rostului acestei
unii dintre ei, tenta]i de calitatea unor prese servite de tehnicieni
teme de cercetare, vom accepta c` no]iunea de figurare nu se refer`
remarcabili, \n centre bine utilate, \[i \ncredin]eaz` placa, gravat`
numai la figuri umane ci la \ntruparea oric`rei forme v`zute sau
de ei \ns`, priceperii acelora.
imaginate de artist, iconic` sau lipsit` de raporturi cu realitatea,
Figurarea prin desen sau culoare \nseamn` manevrarea unor ele-
construind o form` inspirat` de real sau d~nd trup unei alc`tuiri
mente fundamentale de limbaj dup` normele unor tehnici
mentale.
perfec]ionate \n multe secole, \nseamn` [lefuirea unui har artistic
Condi]ia gravurii, legitimat` [i prin confirm`ri istorice, s-a situat
c`tre priceperi profesionale.
\ntre tipar [i multiplicare artistic`, a oscilat \ntre me[te[ug [i art`, a
Talentul nativ reprezint` posibilitatea sporit` a unora de a figura, cu
fost acceptat` doar ca un domeniu ajut`tor [i vitreg dar a tins [i a
materii cololorate sau nu, forme pe care le propune vizibilul sau
reu[it s` se instaureze ca un gen distinct, servit de arti[ti de pres-
altele, imaginate.
tigiu dedica]i \n \ntregime practic`rii ei.
çn consecin]`, instruc]ia artistic` presupune, la nivel de breasl` sau
Dup` cum se [tie, p~n` \n Rena[terea t~rzie, gravura a slujit \n inte-
de [coal`, perfec]ionarea acestui har ini]ial spre mai eficienta
gralitate tiparul, \nlocuindu-l. Mai apoi, tehnicile ei, tot mai
st`p~nire a mijloacelor de expresie plastic`. L`s~nd la o parte studi-
perfec]ionate, au prilejuit apari]ia tiparului industrial. Dac` e greu
ile de cultur` plastic` sau reeducarea percep]iei de tip artistic, prin-
s` ne imagin`m reproducerile moderne din zilele noastre, lipsite de
tre altele, va fi vorba de o st`p~nire tot mai avizat` a tehnicilor de
confortul policromiei, ar fi de neimaginat aceast` posibilitate f`r`
figurare \n desen sau pictur`. Exerci]iile [i intensa activitate de
performan]ele gravurii colorate \n lemn sau ale cromolitografiei.
studiu \n atelier au ca rost deprinderi tot mai profesionale de
Citirea acestei profesii, fie ca me[te[ug fie ca art`, pleac`, pe de o
manevrare a materialelor dar [i a mijloacelor fundamentale de lim-
parte, de la condi]ia concret` a unor practicieni ai domeniului.
baj plastic. Tehnicile de observare [i de m`surare a formelor reale,
Ace[tia, supraspecializa]i \n performan]e \n primul r~nd tehnice,
de stabilire a priorit`]ilor \n evantaiul detaliilor semnificative sau
datorate unor teme tot mai preten]ioase, ajungeau me[te[ugari de
1 1
nu, de a percepe propor]iile [i tr`s`turile ce fac specificul

M~na artistului oblig` materialul s` r`spund` unor rela]ii a imaginii
modelului, de a sim]i vibra]ia culorilor func]ie de calitatea
plastice cu realitatea sau o imagine mental`, rezultatul este imediat
luminii, sunt doar o parte din preocup`rile studiului.
comparabil [i, \n consecin]` corectabil, acordabil cu modelul real
Viitorul profesionist va \ncepe s` st`p~neasc` linia [i punctul, va-
sau mental.
loarea [i tonurile, \n sensul eficien]ei manevr`rii lor, spre mai cre-
Este esen]ial de re]inut aceast` tr`s`tur` tipic` figur`rii \n desen sau
dibila, mai expresiva figurare a formelor plastice dorite. Dup` cum
pictur` pentruc` \n cazul gravurii, toate aceste priceperi, tehnici,
va inten]iona acesta sau dup` cum va pretinde tema impus`, linia va
instincte sunt traduse [i deci tr`date prin tehnici de mare specifici-
\n]elege [i va explicita forma, o va \nchide expresiv limit~nd-o \
tate, pentru a r`spunde prin norme [i rigori, unor rosturi anume.
n spa]iu sau, dimpotriv`, o va rela]iona prin diluare \n atmosfera
tabloului. Gradele de valori vor identifica [i ajuta volumele s`
devin` aparente sau vor contribui la sugerarea calit`]ii formei, culo-
rile vor identifica cromatic obiectele sau, dimpotriv`, vor \ncerca s`
traduc` vibra]ia tonurilor \n lumin` [i umbr`.
Toate aceste deziderate, puternic determinate de viziunea, de struc-
tura celui ce manevreaz` mijloacele de expresie, se traduc \n fapt
prin st`p~nirea unor instincte plastice, dob~ndite prin studiu asiduu.
Din acest punct de vedere, ar fi instructiv pentru un amator de art`
s` asiste la realizarea unui portret, de pild`, de c`tre un desenator.
Va fi uimit s` vad` cu ce rapiditate de decizie artistul va trasa linii
pe h`rtie, dup` o logic` constructiv` doar de el [tiut`, cu ce gesturi
fluide, aparent dezinvolte, va marca linii ferme sau severe,
suger~nd soliditatea sau stabilitatea. Cu altele, u[oare, inten]ionat
incerte, erodate de lumin`, va sugera efemerul, mi[carea, vibra]ia \n
lumin`.
çn mod cert privitorul va sim]i c` st`p~nirea avizat` a acelor
tr`s`turi liniare ]ine \n bun` parte de un dicern`m~nt controlat dar
[i de gesturi instinctuale.
çntre comanda mental` [i trasarea liniei, cu toate calit`]ile plastice, Impresionant` demonstra]ie a \n]elegerii [i respect`rii rigorilor ce se
cu toate rosturile expresive inten]ionate, exist` o conexiune per- stabilesc \ntre proiect [i tehnica final` de gravur`, primul trebuind s`
fect`, [lefuit` \n sute de ore de studiu. Chiar ]in~nd seama de anume respecte limitele \n aria posibilit`]ilor de figurare a celei de a doua.
incertitudini [i cùt`ri, o anume linie, imaginat` cu un rost, ajunge Demonstra]ia este cu at~t mai impresionant` cu c~t avem de-a face cu
un proiect -\n st~nga- realizat de Goya pentru o lucrare \n aqua forte [i
s` aibe acele anume propriet`]i exacte de dimensiune [i calitate.
tinta -dreapta-. At~t respectul c~t [i cunoa[terea profund` a limitelor [i
1 1
performan]elor tehnicii men]ionate trebuiesc, mai ales, raportate la

conoscutul temperament al marelui pictor [i gravor...
Acest tip de imagini, care pun \n eviden]` inconforabilele rela]ii \ntre
proiect [i tehnica artistic` final`, sunt relativ rare [i, \n consecin]`,
cu at~t mai pre]ioase.
Gestul dinainte, at~t de firesc, de trasare, de construc]ie [i de valo-

rare, de figurare prin semne negre, prin aglomer`ri de ha[uri \nchise
pe albul h~rtiei pentru a da ad~ncime volumelor, este cu mult mai
dificil. Artistul a avut libertatea de a desena spontan, prin gesturi
neintermediate, de a disciplina sau elibera de constr~ngeri serii de
linii \ntre]esute, a beneficiat de dreptul la semne plastice sincere [i
personale, cu manevre curajoase [i nu \ntotdeauna conven]ionale.
çn situa]ia de atunci, un semiton marc~nd grani]a unui s~n, putea fi
realizat printr-un traseu molatec \n conte, ajutat de o [tergere con-
trolat` a liniei cu podul palmei... Detaliu dintr-o compozi]ie a lui Masereel care este remarcabil` prin
modul explicit \n care desenul ca atare, realizat \n tu[, este perfect com -
çn situa]ia de acum, o linie s`pat` de pild` \n lemn va trebui s` aibe patibil cu o prezumtiv` gravur` \n lemn. Absolut oate elementele de figu -
o expresie mult mai simpl`, suger~nd volumul sau umbra prin rare sunt simplificate, traduse \n semne care pot fi gravate \n lemn.
Savantele doz`ri ale liniilor albe, cantit`]ile nuan]ate de negru reali -
tehnici mai dificile, lejeritatea tras`rii ei pe h~rtie e \nlocuit` de
izeaz` teme nu tocmai simple, cum ar fi cea a limit`rii unor siluete negre
dificult`]i cu totul aparte, corectitudinea unui traseu fiind rezolvat`
pe alte siluete negre sau cea a figur`rii unor detalii morfologice f`r`
prin gesturi mai puternice [i mai sever controlate. Nu trebuie pier- ajutorul unor artificii de construire a formelor, prin lumin`, umbr` [i
dut din vedere c` alteori o tr`s`tur` luminoas` pe metal, \n cazul reflex...
aquei forte, va \nsemna o linie \nchis` \n faza final`. Aici, ca de altfel \n multe gravuri ale lui Masereeel, aceast` maxim`
çn primul caz tehnicile genurilor tind s` reconfigureze \n materia simplificare de semne grafice reu[e[te s` serveasc` teme dificile ca cea
plastic` forma dorit`, dar la modul direct, f`r` intermediere, \n cel a iriz`rilor, a contre-jour-ului sau a pasajelor .
de al doilea, specificitatea tehnicilor, derivat` din tipurile de tipar,
pretinde opera]iuni laborioase de traducere [i sintez` c`tre semnele Tocmai aceste atribute men]ionate la urm` \ncurajeaz` un studiu, o
fundamentale, incizabile [i imprimabile. rut` de cecetare a modalit`]ilor prin care elemente specifice ale
çntr-adev`r, numai semnele simple pot fi u[or de gravat [i tocmai unor tehnici tradi]ionale de incizare se pliaz` unor teme specifice de
simplitatea lor, limpezimea grani]elor lor garanteaz` o bun` multi- figurare. La acest nivel de simplitate a semnelor, de sinceritate a
plicare. gestului plastic, se afl` [i [ansa identific`rii procedeelor fundamen-
2 2
tale de a rezolva provoc`rile figur`rii.

multiplicarea tehnic`.
A[a cum se va vedea la analiza specificului unor alc`tuiri gravate
D`ruirea prin care unii arti[ti plastici, fie ei practicieni ai picturii,
\n diferite tehnici, semnul plastic propriu fiec`reia va avea o
fie gravori profesioni[ti, au str`duit s` se exprime \n acest gen, \[i
seduc]ie \n sine, o materialitate personificat` prin vigoare [i
are desigur explica]ia tocmai \n provocarea lansat` de rigorile [i
sinceritate, prin delicate]e [i rafinate sublinieri, prin subtile [i
limitele acelor tehnici specifice [i aspira]ia de a crea \n aceste
nenum`rate nuan]`ri...
condi]ii, cu at~t mai credibil, mai expresiv. Nu de pu]ine ori, \n
Dialogul \ntre h~rtia de imprimat, cu textur` [i tonalitate atent
domenii artistice conexe, precum pictura, cinematografie sau
alease, cu grosime [i grad de suple]e adecvat` genului de impri-
scenografia, tocmai rigorile, tocmai normele cimentate au capacitat
mare [i suprafa]a activ` a pl`cii este unul intim, neintermediat.
arti[tii c`tre performan]e impevizibile.
Gravura va capta cu fidelitate amprenta cea mai sincer` a pl`cii
incizate, va prelua nu numai cele mai delicate reliefuri [i
çns`[i respectarea unor norme impuse de disciplina de breasl` sau,
excav`ri ale materialului dar [i diferen]ele abia sesizabile \ntre
dimpotriv`, \nc`lcarea deliberat` a acestora \nseamn` tot atitudini
\ncerneluirile [i [tergerile \ntotdeauna u[or diferite...
artistice, \nseamn` chiar slujirea unui crez artistic personal.
ßi nu \n cele din urm`, orgoliul mai mult sau mai pu]in declarat al
De fapt, \n cazul gravurii nu putem vorbi de tiraj al unei imagini
acestei bresle, se bazeaz` tocmai pe ideea c` performan]ele ei se
identice ci, mult mai degrab`, de serii mici de alc`tuiri plastice, cu
realizeaz` inconfortabil, pe materiale severe [i pu]in disciplinate,
personalitate subtil diferit`.
unde gre[elile [i corecturile nu sunt tolerate, cu semne simple [i mai
pu]in personale, dat fiind c` sunt transpuse [i multiplicate.
Performan]ele acestui domeniu sunt cu at~t mai apreciabile cu c~t
se realizeaz` sub semnul dificult`]ii, al riscului [i se pare c` tocmai
economia sever` de mijloace oblig` la ini]iative creatoare [i se
bucur` de noble]ea simplit`]ii.
Dar poate c` cea mai proeminent` proprietate al semnului plastic ce

]ine de inventarul gravurii este unicitatea lui, derivat` din
tehnica anume aleas` de artist [i, \n mod surprinz`tor, chiar \n
cazul tirajelor, al seriilor de imagini imprimate dup` aceea[i
plac`.
Oric~t de performant al fi un tipar al zilelor noastre, oric~t de rafi-
nat ar \ncerca s` mimeze calit`]ile de textur` ale unui semn desen-
at de artist, imaginile realizate prin imprimarea mecanic` vor
r`m~ne egale \ntre ele, marcate de o r`ceal` a limitelor care ]in de
2 2
GRAVURA çN LEMN (XILOGRAVURA)

(prezentare, materiale specifice, gravare, preg`tire pentru impri-
mare, tiraj)
Este o tehnic` care, prin vechimea apari]iei, prin modul \n care a

impus legile domeniului, a stat la originea tuturor tipurilor de
gravur`. Se bazeaz`, evident, pe folosirea unei suprafe]e plane oco-
lite de d`l]i sau de un cu]it cu tì[ oblic ( denumit cu]it japonez \ntre
profesion[ti). Rostul acestor instrumente este s` sape [i s` excaveze
3. tehnicile tradi]ionale ale gravurii
maqterial lemnos \n jurul locului men]ionat, prezerv~ndu-l.
Suprafa]a plan`, deci cea activ`, respect`, \n principiu,
Opera]iunea de a identifica [i clasifica sub aspectul succesiunii transpunerea unui desen, a unei imagini plastice inten]ionat` de
istorice a apari]iei [i, mai ales, sub aspectul apartenen]ei la unul artist.
dintre tipurile fundamentale de tipar, a celor mai cunoscute tehnici Realizarea unei asemenea plan[e de lemn poate avea dou` variante:
de gravare, reprezint` un demers relativ dificil. - una, mai la \ndem~n`, curent`, const~nd din debitarea lemnului
Pe de alt` parte \ns`, nici tentativele de a reliefa limitele [i [ansele de-a-lungul fibrei, precum se ob]in sc~ndurile pentru construc]ie,
fiec`reia dintre ele, de a r`spunde la subiectele dificile ale figur`rii, - alta prin tìerea trunchiului sec]ion~nd fibra, imagin~ndu-ne un
\n absen]a cunoa[terii intime a performan]elor specifice, nu pot trunchi decupat \n felii rotunde, egale cu diametrul acestuia.
avea vreo [ans` real`. çn primul caz vorbim de lemnul \n fibr`, \n cel de al doilea ne refe-
A[a se explic` prezentarea \n suit` a celor mai importante tehnici rim la lemnul \n capul fibrei.
care s-au impus, pe de o parte prin firescul legitim`rii istorice iar pe
de alta, prin modul explicit prin care au conturat cele trei impor- Principiul tiparului \nalt-
tante tipuri de imprimare. este deci direct derivat din acest tip de gravur`. Singura modificare
Temele urm`toarelor sec]iuni ale studiului se vor baza firesc pe notabil` o reprezint` faptul c` materialul lemnos a fost \nlocuit,
aceste no]iuni elementare, pe aceste rigori impuse de specificul pentru motive de rezisten]` desigur, cu pl`ci de zinc tipografic.
tehnicilor fundamentale. Suprafa]a \ntregii pl`ci se acoper` cu o substan]` fotosensibil`.
A face specula]ii pe baza limitelor unor tehnici tradi]ionale f`r` a le Se proiecteaz` apoi o imagine de pe negativ fotografic cu
cunoa[te resursele ar fi o vinovat` \ntreprindere. expunere puternic` de lumin` [i se corodeaz`).
Vom prezenta deci \n continuare cele mai cunoscute tehnici ale Gravura \n fibr`
domeniului, \ncerc~nd s` le supunem ciclului istoric de apari]ie iar, \nseamn` materie prim` ieftin` [i o anume lejeritate de excavare
pe de alt` parte, tinz~nd s` punct`m cristalizarea celor trei tipuri de mai ales de-a-lungul fibrei dar [i semne plastice mai simple, trasee
tipar. mai economice, datorit` faptului c` tìeturile perpendiculare pe
2 2
fibr` sunt mai dificile, creaz` rupturi. Este u[or de imaginat c` o

Detaliu - \n st~nga jos - dintr-o gravur` \n lemn a autorului,
incizie de-a-lungul fibrei nu pune probleme gravorului, c` o "Cauze confluente" - 2002, unde sunt evidentele lejerit`]ile de gest
excavare \n acest sens \nseamn` ridic`ri u[oare de material dar pe traseele orizontale ale s`parii, \n partea din dreapta, de-a lungul
dublate de dificult`]i de a limita cioplirea. fibrei [i dificult`]ile de urm`rire a unor trasee care se str`duie s` taie
Orice \ncep`tor \n domeniu poate constata lejeritatea cu care d`lti]a fibra pe alte sensuri, transversal. oblic sau curb.
poate scoate material lemnos din suprafa]` pe lungimea fibrei [i, \n Desenul este obligat s` se simplifice pentru a figura, traseele devin mai
egal` m`sur`, c~t de greu i-ar fi de oprit aceast` mi[care la limita st~ngace, mici tr`d`ri ale semnelor desenate pe plac` devin inevitabile,
transversal` a inciziei. Va sim]i cum a[chia de lemn, at~t de u[or de la fel de acceptat sunt [i u[oare rupturi ale fibrei, decup`ri [i pierderi
excavat pe lungime, se va supune greu comenzii de a se tìa la o neinten]ionate, toate acestea fiind suportabile numai \n cazul unui
proiect care ]ine seama de dificult`]ile men]ionate...
limit` impus`. Acesta este motivul pentru care detaliile [i traseele
unduioase au acces foarte limitat pe acest tip de pl`ci.
Gravura \n capul fibrei-
cu mult mai permisiv` sub aspectul mi[c`rii cu]itului de gravat,
cere \n schimb opera]iuni laborioase de ob]inere a pl`cilor, realizate
\n general prin alipirea unor segmente mai mici de aceea[i grosime,
cu fibrele dispuse vertical, pentru ob]inerea unei suprafa]e mai
mari, convenabile.
çn schimb, semnele care pot fi gravate pe acest suport, pot fi mult
mai vioaie, pot avea trasee fluide, pot descrie mai multe detalii, pot
traduce inten]ii artistice mult mai personale.
Pentru o mai bun` \n]elegere, este u[or de imaginat mi[carea cu
mult mai liber` a degetului, tras~nd mi[c`ri unduioase \n v~rful
unui snop de spice fa]` de tentative similare f`cute de-a lungul
aceluia[i snop...
Performan]ele grafice pe acest tip de pl`ci sunt, \n unele lucr`ri ale

secolelor XVI –XVIII, uimitoare pentru gravorii timpurilor noastre,
pu]in dispu[i s`-[i sacrifice o \ndem~nare de excep]ie sus]inut` pe
multe zeci de ceasuri de munc`.
(Este foarte adev`rat, \n ap`rarea acestora, c` tehnica pretinde o
aten]ie sporit` [i din cauza posibilelor accidente, d`l]ile put~nd tìa
grav tendoane sau vene.)
2 2
Materialele specifice-
\nseamn` pl`cile lemnoase \n cele dou` tipuri pomenite mai sus, cu
o planitate corect` realizat` prin opera]iuni de rectificare mecanice,
urmate de o atent` [lefuire.
O bun` majoritate a gravorilor procedeaz` la o tratare cu ulei de
in [i uscare pe o durat` de cel pu]in c~teva zile pentru a hr`ni
fibrele [i a le m`ri coeziunea, a[a cum procedeaz` [i sculptorii
pentru anumite opera]iuni de cioplire. Uleiul compacteaz`
materialul lemnos [i faciliteaz` tìerile, anul~nd \n bun` m`sur`
amput`rile dezordo- nate ale capetelor de fibr`.
Detaliul din imaginea de deasupra poate da m`sura dificult`]ilor dar [i

[anselor de figurare \n cazul gravurii \n capul fibrei. Tema pentru
me[terul gravor era de a respecta cu stricte]e desenul facut cu tu[ pe
plac`, de a prezerva cu am`nun]ime dimensiunile [i sensul semnelor
grafice desenate; orice tr`dare a geometriei acestora putea afecta grav
calitatea ilustr`rii, calitatea expresiei inten]ionate de artist. (gravur` \n
lemn "Hercules" -Durer)
Specificitatea gravurii \n lemn const` \n soliditatea, caracterul ferm

al semnului tìat, condi]ia lui, definit` numai prin dimensiuni de
suprafa]`, \i d` o garan]ie a repetabilit`]ii [i \n egal` m`sur` o
urm` foarte palpabil` a amprentei imprim`rii (structurile
lemnului, prin fibr`, sunt prezente \n cazul unei \ncerneluiri Detaliu dintr-o gravur` \n lemn a autorului; "Ambiguitate IV".(cli[eu)
corecte).
Atunci cand placa de lemn este insistent hr`nit` cu straturi succesive de
Pe de alt` parte, dificult`]ile de gravare, oblig` artistul chiar la sim- ulei de in, \n decurs de c~teva zile, masa lemnoas` se consolideaz`,
plific`ri de semne, la solu]ii grafice de sintez`, la exprim`ri concise.
2 2
cap`t` o consisten]` asem`n`toare linoleumului dur, chiar c~nd, de fapt,

avem de-a face cu o plac` de tei. Practic, esen]a de tei \nseamn` un are dou` variante func]ie de tipul de abordare a autorului:
material destul de moale [i rarefiat, \n linii mari, un material relativ dis - prima \nseamn` pur [i simplu notarea reperelor proiectului pe
- ciplinat, u[or de tìat, mai ales \n lungul fibrei, dar, din p`cate f`r` prea lemnul de culoarea lui natural` sau albit cu tempera, prin trasee de
multe posibilit`]i de a s`pa detalii prea mici. tu[.
çn acest caz, datorit` acestui procedeu de \mbibare a pl`cii cu straturi - a doua, mai aproape de inten]ia fireasc` a unora de a figura prin
succesive de ulei, se poate observa cum materialul a permis excav`ri ce caut` lumina formelor, presupune o \nnegrire a \ntregii
surprinz`toare sensuri de tìere, pe linii variate, eliberate de orice suprafe]e, o notare sintetic` (cu ton deschis de pastel \ntins pe foi]`
rigoare impus` de fibra orizontal`. Doar la o privire mai atent` se poate de studiu) a traseelor importante ale proiectului, \n a[teptarea
remarca predominan]a acestei fibre, altfel, destul de u[or, se poate con -
grav`rii. Fiecare gest de s`pare va avea astfel, a[a cum men]ionam,
funda aceast` gravur` cu una executat` \n materialul mult mai greu de
ob]inut dar at~t de r~vnit, lemnul \n capul fibrei. Deloc \nt~mpl`tor un control imediat al viitoarelor trasee albe, prin raportarea sem-
acest tip de lemn de la urm` este cel recomandat pentru asemenea ima- nelor excavate la c~mpul plan de negru.
gini, cu detalii sinuoase. çn primul caz, o foi]` din h~rtie, \negrit` cu grafit, c`rbune presat
sau o coal` de indigo a[ternut` pe placa de gravat u[or albit` \n pre-
Unii dintre profesioni[ti procedeaz` chiar la o \ncerneluire ini]ial` alabil cu tempera alb`, va primi deasupra desenul. Urm`rirea aces-
pe toat` suprafa]a cu negru care, pe l~ng` compactarea materialu- tuia, cu un ac bont sau cu un stilou cu bil`, va permite o translare
lui, realizeaz` [i posibilitatea unui control continuu a fiec`rei destul de fidel` a unui mare num`r de informa]ii necesare grav`rii.
excav`ri. çn continuarea acestui tip de abordare, artistul d` substan]` desenu-
lui copiat ref`c~ndu-l \n tu[, cu pensula sau peni]a. çn logica
çn ceea ce prive[te d`l]ile de gravat- aceluia[i tip de viziune, el \nsu[i sau un me[ter gravor va ocoli prin
acestea sunt, \n principiu, de c~teva tipuri: excavare semnele de tu[. Se impune a fi men]ionat faptul c` acest
- unele cu profil \n V [i \n U [i cu profilul interior frezat, deci \n tip de transpunere, a reprezentat, cu excep]ii rarissime, singura
form` de jgheab, sau altele de tip cu]it cu tì[ \nclinat (japonez) - modaliatate de lucru pentru c~teva secole.
acesea fiind necesare s`p`rii \n lemnul \n fibr`- Era [i cel mai firesc gen de operare mai ales c` \n cele mai multe
- altele, cu acela[i tip de profil dar cu interiorul plin (f`r` cazuri, lucrarea avea doi autori, un desenator ale c`rei pre]ioase
jgheab), necesare grav`rii \n pl`cile \n capul fibrei, dat fiind c` semne desenate erau prezervate prin harnicia [i corectitudinea unui
rolul lor este doar de a reteza m`nunchiul de fibre care st` gravor, a unui tehnician. De disciplina [i exactitatea gesturilor
vertical. aceluia din urm` depindea calitatea semnelor gravate, c~t mai
Ascu]irea acestor scule [i \ntre]inerea lor, reprezint` opera]iuni de asem`n`toare cu cele desenate.
mare importan]` dat fiind c` determin` considerabil alte etape fun- Bine\n]eles c` o seam` de arti[ti \[i notez` pe acela[i suport doar
damentale ale procesului grav`rii. çn consecin]`, ele presupun o detaliile importante, le completeaz` cu un desen economic [i,
instruire atent` de c`tre un profesionist [i nenum`rate exerci]ii de dup` o anumit` etap` de gravare, se gr`besc s` \ncerneluiasc`
perfec]ionare.Transpunerea proiectului placa [i s` imprime un exemplar de prob`. Se vor putea astfel
3 3
raporta la o
3 3
imagine ce se apropie de inten]ia lor [i, \n special, pentru etapele

pentru \ncerneluirile prea generoase care, \n cazul \n care nu au fost
ulterioare, vor avea [ansa c` fiecare cioplitur` ce urmeaz`, va da
desc`rcate total, prin imprim`ri pe h~rtie modest`, pot \nc`rca pla-
m`sura importan]ei ei \n contextul real.
nul desenului, pot chiar desfiin]a prin umplere unele excav`ri mai
Ba chiar, acei arti[ti procedeaz` altfel, dat fiind c` se simt mai
fine.
apropia]i de material, de naturalul unor gesturi care, cioplind
çn ceea ce prive[te procesarea lemnului, gravarea lui \nseamn` \n
lemnul, deseneaz` cu alb, \n]eleg~nd c` este mai firesc s` se
fapt, opera]iuni de cioplire, de excavare a unor por]iuni din
realizeze prin s`pare semne albe care figureaz` dec~t s` se
suprafa]a [lefuit`. Legat de aceste opera]iuni, am men]ionat c~t de
ocoleasc` semnele negre, figur~nd.
diferite sunt ele \n cazul celor dou` condi]ii ale pl`cilor, \n fibr` sau
Pe placa \negrit` cu tu[ gravorii transpun desenul cu ajutorul unei
\n capul fibrei [i, \n egal` m`sur` cu ce d`l]i diferite se lucreaz`.
foi]e albite cu pastel sau cret`, complet~ndu-l eventual cu trasee de
Unul din aspectele esen]iale ale acestui subiect r`m~ne, a[a cum am
tempera alb`. Astfel, chiar de la primele gesturi ale s`p`rii, dat fiind
men]ionat:
c` interiorul lemnului este relativ deschis la culoare fa]` de negrul
Ascu]irea sculelor-
pl`cii, ciopliturile reprezint` exact viitoarele alburi \n exemplarul
Calitatea, acurate]ea semnelor care figureaz` poate fi total compro-
imprimat.
mis` \n cazul folosirii unor d`l]i tocite sau incorect ascu]ite.
Bine\n]eles c` dac` tonurile lemnului sunt ceva mai \nchise, apar
Foarte pu]ini gravori \[i \ncredin]eaz` aceast` sarcin` unor mese-
evidente inconveniente din cauza raportului inexact cu negrul
ria[i specializa]i, a[a \nc~t prefer` s` \[i rezolve ei \n[i[i aceast` del-
pl`cii, (\n loc de rela]ie alb-negru putem avea gri-negru) aceste nea-
icat` opera]iune.
junsuri fiind \nvinse de experien]a gravorului sau cu ajutorul unor
Pentru lemnul \n fibr`, problema cea mai dificil` r`m~ne deosebirea
imprim`ri de prob`.
de efort [i de semn rezultat \ntre gestul de-a lungul fibrei [i cel per-
Tehnicile de gravare-
sunt \n general asigurate de d`l]ile men]ionate mai sus. Se folosesc pendicular pe ea. çn primul caz avem efort mic [i excav`ri clare, cu
margini curate, datorit` \naint`rii d`l]ii printre fibre, \n cel de al
\ns` [i tehnici mai fruste ce mizeaz` doar pe cu]itul japonez dar, pe
doilea, efort dificil [i, ca rezultat, vì cu margini zdren]uite, datorit`
de alt` parte, se folosesc [i scule moderne cum ar fi frezele elec-
ruperii (pe l~ng` tìere) a fibrelor.
trice. Nedoritele gre[eli nu pot fi anulate dec~t prin excavarea unei
por]iuni mai mari \n jurul defectului, cu o geometrie mai simpl` -
Pentru egalizarea acestor situa]ii se impun scule ascu]ite irepro[abil
p`trat sau cerc- pentru a putea fi \nlocuit` cu o nou` bucat` egal` ca
[i, lucru cu adev`rat important, cu unghiuri foarte \nchise.
dimensiune, \n`l]ime [i grad de [lefuire.
O dalt`, chiar bine ascu]it` dar cu sec]iunea din imediata apropiere
Opera]iunea de lipire [i aliniere pe suprafa]` nu este numai labo-
a jgheabului prea groas`, va \nainta greu [i rup~nd fibre.
rioas` dar [i descurajant de inutil` pentru c` de cele mai multe ori
Insist`m asupra faptului c` ar fi de preferat ca aceast` delicat`
grefa se observ` [i compromite ]inuta gravurii.
opera]iune s` fie pentru \nceput deprins` de la un profesionist [i s`
F`r` a fi foarte necesare, stadiile sau tirajele de prob` nu peri-
se fac` pe pietre indicate (Arkansas), pe pelicul` de ulei.
cliteaz` prin nimic calitatea tirajului final. Se impune totu[i aten]ie
çn principiu d`l]ile cu jgheab se ascut numai pe fe]ele exterioare.
3 3
çnc~nt`toare pagin` dintr-o enciclopedie francez` a lui Diderot [i

Dalambert, prin ale c`rei imagini ni se confirm` adev`ruri fundamen -
tale [i perenitatea lor; semnele gravate \n lemn cu rost de a figura sunt
acelea[i de multe sute de ani, instrumentele nu au putut fi perfec]ionate
cu mult mai mult iar atitudinile [i gesturile prin care sunt manevrate
sunt acele[i, sup`r`tor de acelea[i...
Ca [i \n alte domenii ale artei, gravura beneficiaz` de un inventar de
semne fundamentale, de un instrumentar [i de o categorie de gesturi
neschimbate [i de neschimbat \n secole...
Pentru lemnul \n capul fibrei, acele d`lti]e f`r` jgheab se ascut, \n

acelea[i atente condi]ii, numai pe suprafa]a \nclinat` a sec]iunii lor,
respect~nd cu stricte]e planitatea acesteia.
O suprafa]` pu]in convex`, de exemplu, tinde s` orienteze scula
c`tre ad~ncime, bloc~nd-o sau m`rind f`r` voie l`]imea vìi.
Un alt element cheie la acest tip de gravare este

tehnica de manevrare a d`lti]ei.
Problema este c` avem de a face cu un efort destul de mare dar

foarte controlat, cu sensuri [i direc]ion`ri foarte precise.
D`l]ile clasice pentru gravura \n lemn \nseamn` o tij` de metal,
cu o lungime \ntre 10 [i 12 cm., blocat` la un cap`t \ntr-o pies`
de lemn emisferic` sau de forma unei ciuperci, cu diametru de 4-5
cm.
Modalitatea de manevr`, recomandat` cu insisten]`, \nc` din

vechime, este urm`toarea: ciuperca de lemn bine potrivit` \n podul
palmei iar degetele m~inii cuprinz~nd d`lti]a c`tre v~rf.
Justificarea acestei recomand`ri este c`, astfel, podul palmei preia
sarcina efortului \mpingerii iar degetele, mai ales cel mare, sprijinit
pe plac`, preiau direc]ionarea.
Uneori degetele celeilalte m~ini ajut` [i ele sensul mi[c`rii.
3 3
Este amuzant [i instructiv c` foarte mul]i \ncep`tori, cu toate

recomand`rile mae[trilor, refuz` exceda]i acest tip de
manipulare.
Dup` c~teva tentative \ns`, care, nu numai c` produc semne
apro- ximative dar sunt [i periculoase, se \ntorc la pozi]ia
recomandat` de secole.
Cu rare excep]ii, privind oamenii care se folosesc firesc de dou`
m~ini, (excep]iile fiind apreciate \n cazul practic`rii tenisului sau a
boxului), avem \n general \ndem~n`ri pe o singur` parte. Aceast`
parte, modul predilect \n care ne desf`[ur`m efortul, va determina
[i modul de ancorare a pl`cii pe plan[eta de lucru dat fiind c`
\ndeob[te sensul de atac este de jos \n sus, oblic, fie c`tre st~nga, fie
c`tre dreapta.
çn consecin]`, un mod simplu [i eficient de ancorare \l reprezint`
dou` baghete de lemn ]intuite pe plan[et` [i care blocheaz`
mi[carea pl`cii pe col]ul st~nga sus, respectiv dreapta sus.
Fiind vorba de gesturi predilecte, punctarea unui am`nunt ar putea
pune [i mai bine \n eviden]` importan]a acordat` acestora.
Exist` gravori care controleaz` mai bine incizarea unei curbe,
numai atunci c~nd semnul este a[ezat \ntr-o anume pozi]ie fa]`
de m~na ce graveaz`. Este instructiv de urm`rit cum artistul,
invari- abil, \[i r`suce[te plan[eta c`tre pozi]ia preferat`, pentru un
mai bun control al gestului.
O alt` tehnic` de gravare a lemnului, larg \mbr`]i[at` de mul]i
arti[ti, o reprezint` cu]itul japonez, pe care l-am descris la
prezentarea tehnicii.
Explica]ia acestei preferin]e, mai ales \n cazul mai dificil al lemnu-
lui \n fibr`, se g`se[te \n calitatea semnelor ce figureaz`: excav`ri
mult mai fine, cu marginile vìi curate. Performan]a este explica- O fermec`toare gravur` japonez` “T~n`r cu dou` curtezane”, poate
bil`, o unic` sec]iune, \n form` de i, trece mai u[or prin material depune m`rturie, dat fiind c` e reeprodus` foarte aproape de dimensunea
dec~t o sec]iune mai complex`, \n form` de v sau de u. Gravurile real`, asupra virtu]ilor tehnicii “cu]itului japonez”.
japoneze, cu semne plastice de o excep]ional` fine]e, justific` Desenul, lejer [i remarcabil de fin, este sus]inut de abia sesizabile muchii
lemnoase.
preferin]a [i numele dat instrumentului.
3 3
Inconfortul \n acest caz este faptul c` pentru un semn s`pat sunt

necesare dou` tìeturi, c~te una, oblic` spre interior, care, odat`
\nt~lnite, permit scoaterea materialului. çn cazul d`lti]elor \n v sau
u, o singur` mi[care permite excavarea, personificat` prin profilul
ales, prin m`rimea lui [i ad~ncimea s`p`turii.
Lumina-
recomandat` pentru cazul s`p`rii \n lemn este \n general din fa]`
[i razant`, pentru punerea \n relief a excav`rilor. O lumin`
zenital` de pild`, anuleaz` vìle s`p`turilor [i mai ales
dimensiunile lor de ad~ncime, acest lucru prezent`nd o fireasc`
importan]`, dat fiind c`
\n cazul unor ad~ncimi prea mici, ruloul de \ncerneluire risc` s`
ating` [i s` fac` reproductibile [i alte muchii din interiorul vìlor,
care nu au ca rost s` figureze ceva.
çncerneluirea-
realizat` prin manevrarea unui rulou de cauciuc ce preia cerneala
tipografic` de pe o plac` de marmor` sau sticl`, presupune o aten]ie
special`. çn primul r~nd v~scozitatea cernelii trebuie s` aibe acel
grad ideal care s` garanteze o culoare saturat` [i egal` \n timpul
tirajului dar care, \n egal` m`sur`, s` nu \nece fibra, s` nu
deformeze fine]ea semnului gravat prin supra\nc`rcare.
(de altfel, la tirajele preten]ioase se procedeaz` la desc`rc`ri ritmice
ale pl`cii)
Din rezerva de cerneal` a[ezat` \n partea superioar` a pl`cii de
sticl` sau marmor` se vor lua mici cantit`]i de cerneal` cu
ajutorul [paclului [i se vor intinde cu ruloul. Se recomand`
sensuri
\ncruci[ate ale cursei acestuia pentru a asigura o \ntindere egal` iar,
pe de alt` parte, o aten]ie special` trebuie acordat` fine]ei stratului
de cerneal`.
Se va evita cu insisten]` un strat prea saturat, aspectul lui trebuind
3 3
sa fie, \n cazul ideal, asem`n`tor cu cel al unui geam mat.
3 3
Pe dosul paginii, alt` excelent` plan[` din acela[i dic]ionar Diderot-

dreapta [i pe alocuri, \n cercurile desenate din acela[i perimetru, cum
Dalambert \n care se prezint` cel pu]in dou` caracteristici fundamentale
materialul lemnos a cedat cu u[urin]`, \n sensul predominant al fibrei
ale gravurii \n lemn - tip de tipar \nalt:
orizontale, \ntrerup~nd ductul liniilor .
-pe de o parte este evident prin ce laborioase [i dificile opera]iuni de
Pe de alt` parte, este instructiv de remarcat cu c~t` aten]ie trebuie pr o -
excavare se pot realiza re]ele de linii relativ simple ale tehnicii desenului
cedat \n etapa de \ncerneluire, cea mai mic` mi[care neglijent` a rolei
-pe de alta, devine luminos de clar c` gravura \n lemn a reprezentat,
de cerneal` sau o ap`sare prea insistent` a acesteia poate \ncernelui, \n
pentru o bun` perioad` singura modalitate real` de a putea grava, \n
mod nedorit, spa]iile excavate, f`c~nd vizibile mici reliefuri l`sate de
scopul unei multiplic`ri decente, imagini [tiin]ifice sau documentare.
dalt` \n timpul tìerii. Asemenea supra\ncerneluiri sunt de evitat, dat
fiind c` \ncarc` desenul, \ngro[~ndu-l dar pentru faptul c` sunt dificil
de [ters \n zonele s`pate, care se doresc albe... Acesta e motivul pentru
care mul]i gravori \[i construiesc imaginea cu grija de a p`stra por]iuni
ridicate la distan]e ritmice, f`r` riscul ca ruloul s` ating` fundul unor
vì excavate prea mari.
Eventualele inegalit`]i de suprafa]` ale pl`cii de lemn ce pot l`sa ne\

nc`rcate cu cerneal` unele semne, pot fi rezolvate cu ajutorul unor
rulouri mai mici, manevrate pe acele anume suprafe]e.
Gravura \n culori-
trebuie men]ionat` pentruc` a fost folosit` cu secole \n urm`,
pun~nd astfel temeliile tiparului industrial \n culori. Xilogravura \n
culori a prilejuit remarcabile produse artistice de gen, nu numai \n
occident, ci [i \n alte p`r]i ale lumii. Ca s` d`m numai un exemplu
str`lucit [i foarte cunoscut, punct`m faptul c` ea a f`cut gloria
gravurii japoneze.
çn principiu aceast` tehnic` pretinde s`parea unui num`r de pl`ci
egal cu num`rul de culori pl`nuit pentru imaginea final`. Exist`
Detaliu dintr-o gravur` \n lemn a autorului: "çngeri \nl`n]ui]i". (cli[eu) \ns` [i modalit`]i de \ncerneluire cu tonuri diferite a aceleea[i pl`ci
cu ajutorul unor rulouri mai mici, cu rulouri de structuri [i consis-
Aceast` por]iune din placa de lemn gravat`, foarte aproape de dimensi - ten]e deosebite, \ntre texturi absorbante sau dure sau folosinnd
unea de 1/1, poate pune \n lumin`, cel pu]in dou` dificult`]i cu care se m`[ti de h~rie pentru acoperirea anumitor suprafe]e. De obicei se
confrunt` artistul. mizeaz` pe maximum dou`-trei tonuri suplimentare iar imprimarea
Pe de o parte se poate observa, \n zona cre[tetului personajului din presupune o aten]ie special` \n potrivirea h~rtiilor la fiecare tiraj al
4 4
tonurilor. Pe de o o parte, fiecare culoare are ca rost s` figureze un limite

anume lucru [i ea va trebui s` cad` exact \n acela[i loc \n rela]ie cu
celelalte. Pe de alt` parte, potrivirea tuturor culorilor trebuie s` fie
identic` pentru tot tirajul.
De obicei, ca de altfel [i \n cazul tiparului industrial, se porne[te cu
asigurarea culorii celei mai deschise pentru tot tirajul, se continu`
la fel cu tonurile mai puternice [i se \ncheie cu negrul sau culoarea
cea mai \nchis`.
Preg`tirea h~rtiei-
nu mai are nici o leg`tur` cu tehnicile gravurii \n metal, ce vor fi
prezentate mai departe; ar \nsemna doar o bun` alegere a calit`]ii ei.
çn principal e vorba de h~rtie supl` [i sub]ire, \n cazurile ideale,
manufacturat`.
Cea mai dorit` este a[a numita h~rtie japonez`, cu prezen]e vizibile
[i pl`cute ale unor fibre de celuloz`, din p`cate [i foarte scump`.
Imprimarea-
se realizeaz` sub prese anume, cu ac]iune vertical`, dar o bun` parte
dintre gravori prefer` mijloace manuale, laborioase dar mai bine
controlabile (suprafe]e curbe ale spatelui lingurii, lentile de sticl`
etc. pres~nd h~rtia pe suprafe]e mici).
çn unele ]`ri, chiar \n ateliere serioase de gravur`, se procedeaz` la
imprimarea pl`cilor de lemn cu ajutorul presei pentru gravura \n
metal. Va trebui \ns`, evident, ca \n prealabil s` se regleze presiunea
acestora pentru \n`l]imea pl`cii de lemn.
P`strarea [i notarea sunt opera]iuni identice ce cele ce vor fi
descrise mai departe, pentru cazul pointe-seche–ului, unde detalii
mai speciale vor pretinde o prezentare mai ampl`.
çn ceea ce prive[te tema semnelor plastice proprii acestui gen,
ele sunt relativ viguroase iar virtutea lor suplimentar` ar consta \n
faptul c` ar putea deveni [i mai viguroase. Sunt semne simple, \
n general negre, cu posibilit`]i vaste de lungire [i l`]ire dar cu
4 4
evidente de sub]irime. esen]` [i structur`, nu se va l`sa prelucrat de bun` voie, nu va
Linia neagr`, cea care construie[te [i descrie, cea, care prin permite
al`tur`ri [i suprapuneri, creaz` pulsa]ia volumelor, nu poate fi
construit` dec~t prin p`strarea unui semn liniar pe suprafa]a
pl`cii de lemn. Dat fiind c` aceast` prezervare se realizeaz`
numai prin excav`ri ale materialului lemnos din jurul desenului,
este evident c` semnul va fi marcat de acele eforturi laborioase
din jurul lui.
Suprafa]a acelui material apar]ine ne\ndoielnic structurii fibroase
a lemnului, condi]ia de structur` longitudinal` sau vertical` va
afecta, a[a cum am mai punctat, starea liniei. çn principal,
trebuie acceptat c` acel semn liniar este construit prin ocolire,
este practic mimat.
Se poate spune deci, [i acest lucru prezint` o deosebit`
importan]`
\n tema figur`rii \n gravur`, gestul spontan [i sincer al desenatoru-
lui este ref`cut, reconstruit, adus \n situa]ia de a mima inten]ia
celui ini]ial.
Pu]ini amatori de art` con[tientizeaz` cu ce eforturi de cioplire dis-
ciplinat` poate reu[i gravorul s` redea liniei din proiect
vioiciunea dorit`, puritatea de sens [i calitatea ini]ial` a
semnului plastic.
E adev`rat c` tocmai prin vigoarea cu care este ea s`pat` \n mate-
rial, prin contribu]ia resturilor amputate ale fibrelor de lemn care
se opun tìerii [i prin obliga]ia de a avea o prezen]` economic`, va
ajunge \n situa]ia de a se bucura de sinceritate.
Chiar [i \n cazul liniei albe, ca element constructiv al volumelor,
ca semn mai propriu de figurare \n cadrul unei viziuni apropiate
de firescul acestui tip de gravur`, lucrurile nu sunt cu mult mai
confortabile.
Este adev`rat c` aici, semnul plastic realizat direct prin gestul gra-
vorului nu mai este mimat ci concret [i nemijlocit.
çn acela[i timp \ns`, materialul lemnos, cu diferen]ele lui de
4 4
d`lti]ei gravorului s` se mi[te dup` dorin]`.

tu[ negru compact, alt tip de semne. ca de pild` tonuriile diluate,
çn concluzie, va trebui s` c`dem de acord c` un semn plastic rea-
nu pot fi traduse de material. Vom vedea \n capitolul urm`tor care
lizat cu at~tea dificult`]i va avea desigur caren]e dar, \n cazul
sunt mijloacele de figurare prin care plasticianul poate dep`[i starea
reu[itei, va fi cu at~t mai apreciat. Detaliile unui nor dintr-o gravur`
de frustrare pe care i-ar genera-o o palet` at~t de restr~ns`.
de Dürer sau ame]itoarele trasee ale unui val dintr-o lucrare de
acela[i tip a lui Hokusai, pot fi un argument \n favoarea celor de
LINOLEUM *
mai sus.
(prezentarea tehnicii, materiale specifice, gravarea [i imprimarea)
çn concluzie, linia gravurii \n lemn este dificil de construit, este
Am preferat s` o not`m tehnica acesta cu asterisc pentru c` nu poate
deci inexact`, poate fi ]eap`n`, dar are o sinceritate aspr`, are, f`r`
fi enumerat` printre cele cu adev`rat tradi]ionale, printre cele care
\ndoial`, caracter.
au f`cut gloria domeniului dar care, pe de alt` parte, mai ales \n
çn deceniul al [aselea al secolului trecut, f`ceau o carier` onorabil`,
ultimii 50 de ani, a fost folosit` de c~]iva arti[ti importan]i [i \n ]ara
\n ilustra]ia de carte, imagini care plecau de de la puritatea [i
noastr`.
inerenta st~ng`cie espresiv` a gravurilor rena[terii. Klemke \n
Explica]ia acestei preferin]e ]ine de unele caracteristici: materialul
Germania [i Val Munteanu \n Rom~nia se str`duiau s` realizeze
este mai ieftin ca lemnul, mult mai u[or de manevrat [i, pentru fap-
serii de originale desenate cu tu[, care mimau, cu cea mai declarat`
tul c` nu are fibr`, se poate grava cu semne mai libere.
inten]ie, seduc]ia gravurilor rena[terii. Niciodat` \ns` acele
Dat fiind c`, la toate reperele prezent`rii, indica]iile pot fi
desene nu ajungeau s` egaleze savoarea modelelor lor, gravate
preluate de la xilo gravur`, vom puncta numai c~teva lucruri cu
cu sute de ani \nainte...
adev`rat distincte.
Consisten]a semi-dur` ofer` posibilit`]i de mi[care mult mai
Am v`zut \n paginile anterioare cum cele dou` tipuri de tìere a
libere dec~t \n masa lemnoas`. Din acest motiv, \n afar` de
lemnului, \n fibr` [i \n capul fibrei determin` ne\ndoielnic [i
d`l]ile pentru lemn cu ajutorul c`rora poate fi s`pat, s-au mai
geometria semnelor, posibilit`]ile traseelor lor.
fabricat, special pentru acest material, un soi de d`l]i-peni]`, relativ
Primul caz pretinde semne mai economice cu predilec]ie c`tre
ieftine [i u[or de schimbat \ntr-un m~ner unic.
unghiuri mai drepte [i monotone, cel de al doilea ofer` un evantai
mai amplu de posibilit`]i.
Un alt avantaj \l prezint` suportul [i prin faptul c` pentru zonele
mari, albe, suprafe]ele pot fi decupate cu un cu]it japonez sau cu un
çncheind aceast` sumar` prezentare a posibilit`]ilor tehnicii lemnu-
cutter, evit~nd astfel \ncerneluiri accidentale, cum se \nt~mpl` ade-
lui, vom reitera o idee important`, singura modalitate de a nuan]a
sea \n cazul lemnului. Aceast` lejeritate a decup`rii a f`cut ca
semnul plastic oferit de lemn este de a-l redimensiona pe suprafa]`
linoleum-ul s` fie mult mai mult folosit pentru gravur` \n culori,
dat fiind c` numai cantitatea de negru -\n general- sus]inut` de
dec~t ruda lui mai serioas`, lemnul.
lungimea [i l`]imea liniei, \i va putea conferi [anse de vibra]ie.
Lejeritatea proces`rii [i pre]ul convenabil au f`cut din linoleum o
çn consecin]` proiectul lucr`rii nu poate fi f`cut dec~t \n pensula, cu
tehnic` predilect` a elevilor \n art` sau a \ncep`torilor.
4 4
Din p`cate produsele de acest gen fabricate azi, acoperind mult mai
bine interesele de uz [i de gust pentru spa]iile de locuit, nu mai
servesc aproape de loc interesele gravurii, materialul devenind mai
moale [i prea elastic. De cele mai multe ori, din p`cate, are [i
suprafa]a cu decoruri \n relief, fiind astfel total inapte pentru
gravur`.
çn strìn`tate, \n magazinele de specialitate, se g`sesc, fabricate
special pentru arti[ti, pl`ci de linoleum cu o structur` mai dur`,
compactat` prin adùgarea unui material anume. Acele pl`ci se
apropie de structura lemnului [i se pot grava cu semne fine, pe
trasee mai libere dar din p`cate pre]ul acestui produs este ridicat.
Se poate spune \ns` c` tocmai lejeritatea lucrului [i libertatea ges-
tului de gravare nasc semne moi, lipsite de caracter iar gravurile
imprimate sunt mai pu]in pre]ioase, chiar [i la modul propriu.
Detaliu din gravura autorului: "Ambiguitate I"
Chiar dac` materialul special, cu consisten]` eliberat` de orice
-POINTE SECHE
impunere a vreunui sens de gravare, permitea orice tip de semne [i
direc]ii de s`pare, viziunea autorului, cu proiecte care trebuiau s` su-
(prezentarea tehnicii, materialele specifice, incizarea [i impri-
gereze apartenen]a desenului la un tip de imagine tributar` gravurii marea)
rena[terii, a impus un anumit stil de tìere. Este vorba de imagini
inten]ionat simplificate, cu detalii pu]ine [i \ngro[ate [i, mai ales, cu Numele, preluat din limba francez`, \nseamn` "v~rf uscat"
un inventar de semne relativ economic. referindu-se desigur la v~rful acului care este folosit ca atare, f`r`
Practic, la modul cel mai declarat, s-a inten]ionat evitarea moliciunii, ajutorul acidului, pentru a inciza placa de metal.
a lipsei de caracter a linoleumului [i crearea confuziei c`tre materialul çn acest moment este locul s` preciz`m c` toate tehnicile de gravur`
lemnos, ca plac` de gravat. At~t liniile \n mod special rigide [i pe \n metal, destinate tiparului ad~nc sau celui \nalt ( aproape inexis-
alocuri st~ngace c~t [i mici resturi ale cioplirii l`sate \n prejma
tent \n zilele noastre \n perimetrul gravurii artistice manuale) se
semnelor \n relief tind s` m`reasc` [i s` intre]in` confuzia cu
placa de lemn. bazeaz` pe dou` mari procedee de gravare:
Este deosebit de instructiv c`, la fel ca [i \n cazurile altor gravori, - cea DIRECTå, \nsemn~nd zg~riere sau incizare manual` \n sen-
autorul este tentat s` contrazic` tipul de imagine pe care o poate oferi, sul concret al cuv~ntului, f`r` alt intermediar [i
prin tradi]ie, un tip de material. - cea INDIRECTå, care presupune interven]ia acidului.
çn cazul lemnului s-a f`cut tentativa de a-i invinge rigiditatea [i simpli - Acesta preia \n integralitate dificila sarcin` a grav`rii, for]a [i
tatea iar \n cazul linleumului, dimpotriv`, s-a \ncercat mimarea ad~ncimea [an]ului gravat fiind determinate de concentrarea [i tim-
severit`]ii pl`cii lemnoase... pul corod`rii pe traseul unei acelea[i zg~rieturi ini]iale.
4 4
çncerc~nd s` definim opera]ia de gravare \n cazul pointe-seche-ului

abrazive, [mirghelul sau paste de [lefuit sunt materialele curente,
putem folosi termenul mai pu]in [tiin]ific dar mult mai propriu de -
praful de c`rbune sau "l~na de o]el" rezolv` un grad \nalt de luciu.
zg~riere. Traseele desenului [i vioiciunea lui sunt marcate deci de
çn egal` m`sur` preg`tirea pl`cii \nseamn` [i [lefuirea acesteia pe
dificultatea disciplin`rii semnului trasat de m~n`, mai lejer sau mai
margini cu un plan de 45 de grade, pentru a evita posibila tìere a
viguros, dar \n orice caz limitat de rezisten]a metalului la incizare.
h~rtiei (sau a p~slei de la pres`) de unele muchii tìoase \n timpul
Anumite linii unduioase sau curbe \nchise sunt greu de realizat iar
imprim`rii.
un ac ascu]it gre[it le face [i mai dificile. M~na gravorului trebuie
s`-[i g`seasc` acel dozaj de efort care poate s`-i asigure [an]uri
Ascu]irea acului-
suficient de ad~nci dar [i gesturi de o anume lejeritate, capabile s`
pentru pointe-seche este o opera]iune delicat` [i important` dat
descrie forme.
fiind c` semnele grafice zg~riate pe metal au orient`ri [i ad~ncimi
variabile bine determinate pentru a rezolva plasticitatea liniei.
Materiale specifice-
Esen]ial \n cazul acestui tip de gravur` este ca zg~rietura s` benefi-
cele ideale [i, devenite \n consecin]` tradi]ionale, sunt arama [i
cieze de o mic` ridicare de material pe o latur` a inciziei,
cuprul, mai apoi zincul de tipografie a devenit un material curent
asem`n`toare cu p`m~ntul ridicat din brazd` prin s`parea cu plugul.
pentru gravori. çn zilele noastre ace[tia au fost nevoi]i s` se orien-
Aceste [panuri (\n limbajul curent al profesioni[tilor genului sunt
teze [i c`tre materiale mult mai ieftine: folii de aluminium sau din
numite "b`rbi") r`mase \n vecin`tatea liniei gravate, realizeaz`,
plastic, u[or de ob]inut [i de gravat dar cu rezultate precare, mai
dup` \ncerneluire [i imprimare, un gri pre]ios, delicat [i cald. Acest
ales sub aspectul asigur`rii tirajului.
din urm` aspect \[i va dovedi importan]a \n sec]iunea dedicat`
Instrumentul ce realizeaz` zg~rierea pl`cii este de regul` un ac de
tehnicilor de figurare.
o]el ( ac de cusut, de patefon sau de compas etc) fixat \ntr-o man-
Pentru motivele enun]ate acul trebuie atent ascu]it ca v~rf dar [i sub
drin` [i bine ascu]it. Un v~rf ascu]it incorect, poate avea \n timpul
aspectul conicit`]ii, a[a cum men]ionam mai \nainte, pentru a nu
ap`s`rii rute neb`nuite, compromi]~nd desenul. Astfel, un ac fa]etat
risca derap`ri de la sensul inciziei inten]ionate de artist.
sau cu o sec]iune elipsoidal` \n loc de conic`, ar tinde s`-i impun`
Opera]iunile de ascu]ire, pe piatr` de Arkansas [i numai pe o
trasee preferate pe sensul fa]etei sau pe cel al lungimii elipsei.
suprafa]` \mbìat` \n ulei mineral, care presupun gesturi [i metode
specifice de verificare (pe unghie), nu pot fi \nv`]ate dec~t sub
Preg`tirea pl`cii-
\ndrumarea unui profesionist.
\nseamn` \n principal asigurarea unei planit`]i perfecte [i a unui
Transpunerea proiectului-
nivel de [lefuire care s` fac` suprafa]a asem`n`toare cu luciul
conceptul mai r`sp~ndit al transpunerii presupune o notare sumar`
unei oglinzi.
a principalelor repere ale desenului proiect, modalitatea curent`
Cu c~t acest luciu este mai bine realizat cu at~t alburile din
fiind cea a copierii unui desen simplu de pe o foi]` de studiu prin
stamp` sunt mai bine asigurate prin faptul c` cerneala tipografic`
ap`sarea pe o suprafa]` de indigo, (cu urme negre) dat` fiind
nu poate fi re]inut` pe suprafe]e foarte lucioase dup` [tergere.
suprafa]a luminoas`, argintie, a pl`cii de metal.
Discurile
4 4
Transpunerea proiectului la pointe-seche nu pune probleme

Pe pagina al`turat`, \n mod evident, avem de-a face cu unele schi]e ale
deosebite, tot h~rtia \negrit` sau indigoul pot s` transmit` semnele
lui Rembrandt, trasate direct pe placa de gravur`, prin zg~rierea stratu -
desenului pe placa de metal, mici dificult`]i ar fi cauzate de citirea lui de verni. Prospe]imea [i siguran]a liniei, at~t de asem`n`toare cu
foarte slab` a grafitului pe luciul pl`cii sau de \ntinderea liniilor de peni]a care ar schi]a pe h~rtia de desen dau m`rturie despre profunda
indigo. Din acest motiv unii arti[ti prefer` ca, dup` o foarte sumar` familiarizare a pictorului cu tehnica gravurii, situa]ie \n care semnele
preluare a unor elemente din proiect, s`-[i continue desenul cu f`cute cu acul sunt, printr-un exersat instinct, cele care ar figura pe
creionul, direct pe plac`. Al]ii, merg~nd mai departe, ]in~nd seama h~rtie.
de spiritul acestei tehnici, de spontaneitatea [i efemerul pe care le
sugereaz`, \[i noteaz` foarte economic c~teva repere [i \ncep s` M`rturie stau unele pl`ci ale lui Rembrandt, de exemplu, oprite \n
deseneze, s` figureze, chiar cu acul de gravat. Evident c` acest fel faze de lucru sau stadii imprimate unde este evident, pentru cei ce
de abordare presupune o anumit` experien]`, un anumit aplomb dar privesc atent, c` artistul desena grav~nd.
sugereaz` [i rezultate cu alt` respira]ie artistic`. Tocmai aceast` situa]ie ar putea identifica artistul gravor fa]` de
me[terul gravor, cel de al doilea copiaz` sau respect` un desen,
primul deseneaz` grav~nd, chiar atunci c~nd \[i copiaz` propriul
proiect.
Zg~rierea-
este un termen cu o rezonan]` mai pu]in [tiin]ific` dar care
define[te exact interven]ia gravorului asupra pl`cii de metal pentru
pointe-seche. Am specificat deja importan]a ascu]irii acului pentru
aceast` tehnic`, de agresivitatea v~rfului depinde vioiciunea
[an]ului [i calitatea b`rbilor, at~t de pre]ioase.
Revenim cu dou` aten]ion`ri pentru opera]iunea preliminar` a
ascu]irii:
- trebuie evitat` orice fa]etare care ar tenta acul s` ia trasee ciudate,
de neb`nuit, tr`d~nd inten]iile figur`rii.
- unghiul de ascu]ire, conul format \n v~rful acului, nu trebuie s` fie
prea scurt [i nici prea prelungit.
çn primul caz inciziile realizate nu vor fi prea ad~nci [i, \n con-
secin]` nu vor re]ine suficient` cerneal`.
çn cel de al doilea, v~rful se va rupe prea des.
Zg~rirea este foarte important` \n cazul pointe-seche-ului dat fiind
5 5
c` trebuie s` asigure calitatea liniei de imprimat numai prin efort

ßtergerea-
manual. Fluiditatea liniei, sensul, ad~ncimea, lejeritatea sau for]a ei
etap` cheie \n acest caz, cu tampoane de canafas sau tifon u[or
se realizeaz`, a[a cum spuneam, numai prin intensitatea unui gest
apretat, se realizeaz` cu gesturi mai ferme la \nceput [i din ce \n
al m~inii.
ce mai u[oare c`tre final, pentru a evita scoaterea cernelii din
[an]uri [i, mai ales, pentru a nu distruge b`rbile.
Asigurarea unor alburi str`lucitoare se face prin [tergerea unor
por]iuni ale pl`cii cu mici buc`]i de h~rtie sub]ire [i aspr` sau
ziar. Tocmai \n cazul acestui gen de gravur`, etapa [tergerii face
evidente calit`]ile distincte ale fiec`rui exemplar. Doar artistul
este \n m`sur` s` nuan]eze orchestrarea griurilor realizate prin
[tergereea incomplet` a cernelii de pe plac`, doar el poate asigura
c`ldura unei figur`ri prin delicatul halou realizat de "b`rbi".
Preg`tirea h~rtiei pentru imprimare-

\nseamn` debitarea ei \n formate compatibile cu dimensiunea pl`cii
gravate [i, pe de alt` parte, umezirea pentru m`rirea suple]ii.
Diferen]a de calitate a imaginii -cea ilustrativ-liniar` \n st~nga [i cea cu Grosimea, calitatea, gradul de \ncleiere, repere garantate de
virtu]i picturale, \n dreapta, este rezolvat` de pictorul Rembrandt, prin firma produc`toare, sunt tot at~tea determin`ri pentru timpii de
disciplinarea gravorului Rembrandt, doar prin delicate [i responsabile cufundare
opera]iuni de \ncerneluire [i [tergere a pl`cii gravate, \nainte de impri - \n ap`, pentru nivelul de umectare. Din aceste motive se impun
mare, suportul inciziilor fiind, evident, acela[i. teste de umezire [i sv~ntare, cu r`stimpuri ideale, notate [i
("Pezentarea lui Iisus la templu")
respectate pentru perioada folosirii unei anume h~rtii. Nu trebuie
neglijat riscul ca unele h~rtii foarte bune sa cedeze la o umezire
çncerneluirea-
prelungit` sau s` nu mai preia semne gravate fine \n cazul unei
este puternic determinant` \n acest tip de gravur`, se face cu grij`,
usc`ri insistente.
de preferat cu buricele degetelor, pentru a nu afecta prezen]a
Dat fiind c` e prima oar` c~nd HARTIA apare ca reper \n
"b`rbilor".
preocup`rile noastre se cuvin unele preciz`ri.
Performan]ele cernelii, sub aspectul concentra]iei, al v~scozit`]ii, al
Prima subliniere ar fi h~rtia este \ntr-adev`r un element cheie \n
puterii de acoperire, sunt asigurate de firme profesionale dar pot fi
inventarul lucrurilor care conlucreaz` la calitatea unei gravuri.
corectate [i prin trucuri personale ale gravorilor. (adaosuri de sica-
O plac` perfect gravat`, \ncerneluit` [i imprimat`, nu-[i dezv`luie
tivi, de uleiuri fine etc.)
calit`]ile dec~t pe o coal` de h~rtie la \n`l]imea calit`]ilor
gravurii, fabricat` special pentru acea tehnic`, cu o grosime, ton
5 5
[i grad de
\ncleiere potrivite numai acelui tip de gravur`.
5 5
Grosimea, stabilit` prin greutate pe metru p`trat, garanteaz` o

bun` preluare a cernelii din [an]uri [i o cuvet` pregnant`. çn
Opera]iuni de prob`-
cazul unei
nu se fac \n cazul pointe-seche-ului dec~t la mare nevoie, \ntruc~t
\ncleieri prea saturate, cerneala nu va fi bine primit`; o prezen]`
fiecare imprimare de prob`, numit` "stadiu" \n mod curent,
inegal` a cleiului \n masa de celuloz` va genera prelu`ri nesigure
\nseamn` de fapt o par]ial` strivire, o anulare a pre]ioaselor b`rbi.
ale cernelii iar \n cazul unei lipse de clei, h~rtia, sem`n~nd a
suga- tiv`, se dezmembreaz` desf`c\ndu-[i mici f~[ii care
Imprimarea, realizarea tirajului, p`strarea [i notarea:
r`m~n \n incizii.
fiecare grosime de plac`, cu diferen]e ce se situeaz` \ntre 0,3 mm.
çntr-adev`r, calitatea unei h~rtii ce ar r`spunde exigen]elor
[i 3mm. presupune atente regl`ri ale presiunii presei de gravur`.
imprim`rii unei pl`ci incizate manual, nu este chiar o problem`
Acest tip de pres` asigur` o trecere a pl`cii gravate, acoperite de
minor`, acesta fiind [i motivul pentru care adev`rata h`rtie de
h~rtie, peste care se a[terne o foaie de p~sl`, pe sub un cilindru roti-
gravur` este fabricat` de profesioni[ti ai domeniului, av~nd denu-
tor ap`s~nd pe un blat metalic ce se mi[c` orizontal.
miri [i pre]uri ce ofer` garan]ii de utilizare.
Prin trecerea sub cilindru a unei pl`ci de aceea[i grosime cu cea
gravat` se poate face proba calit`]ii presiunii, a eficien]ei p~slei ce
Pe l~ng` asigurarea acestor calit`]i, o sum` de firme superspecia-
asigur` ap`sarea elastic` a h~rtiei pe metal, ad~ncimea "cuvetei"
lizate str`duie s` ofere [i altele gravorilor con[tien]i de importan]a
adic` a depresiunii realizate de ap`sarea pl`cii \n grosimea h~rtiei.
vital` a acestui reper [i \n egal` m`sur` celor capabili s` le poat`
cump`ra.
Dup` reglarea presiunii ce va trebui s` garanteze [i egalitatea ei pe
O preocupare \n ultimii dou`zeci de ani, eliberarea h~rtiei de ele-
toat` suprafa]a pl`cii, se poate \ncepe tirajul. Ridicarea p~slei,
mente acide, care o \ng`lbenesc [i o \mb`tr~nesc prematur, a m`rit
a[ezarea pl`cii pe blatul presei, a[ternerea h~rtiei, repunerea p~slei
[i ea costul acesteia. ¥in~nd seama c` h~rtiile preten]ioase se fac
[i manevrarea presei se vor face cu m~inile curate
manual, \n [arje [i tiraje mici, nu e de mirare c` au ajuns foarte
La executarea tirajului se va ]ine seama de opera]iunile de prob`
pre]ioase, mai ales la propriu din p`cate.
dar, \n principiu, mi[carea p~rghiilor sau a ro]ii presei trebuie s`
çn general, pentru o h~rtie fabricat` special pentru gravur`, un timp
garanteze o mi[care lent` [i egal`.
de umezire de o or` este suficient iar o perioad` de 30 minute de
Orice oprire sau \nt~rziere, \n timpul trecerii pl`cii pe sub cilindrul
]inere \ntre sugative, pentru \ndep`rtarea excesului de umiditate,
care preseaz`, vor da na[tere unor segmente imprimate mai puter-
este de asemeni suficient.
nic, unor por]iuni mai pregnante.
Manevrarea \n vederea a[ez`rii pe plac` pentru imprimare sau la
ridicare dup` trecerea prin pres` se face cu m~nile curate sau cu aju-
torul unor buc`]ele de h~rtie folosite precum pensetele, \ntre degete. Succesiunea acestor opera]iuni, cu toate precau]iile pentru pastrarea
Un surplus de h~rtie tìat` \n formate, umectat` [i r`mas` neimpri- cur`]eniei [i a observ`rii unor norme de protec]ie, trebuie bine
mat` poate fi p`strat` mai multe zile \n frigider, \n plicuri de plas- \nv`]at`, sub instruirea unui profesionist, pentru formarea unor
tic, \nchise bine. instincte corecte.
5 5
Pl`cile din cupru, alam` sau zinc asigur` la pointe- seche \ntre 6-8
P`strarea gravurilor-
exemplare de calitate, asem`n`toare, cele din aluminiu pierd mult
se face \ntre foi]e protectoare, \n teancuri de dimensiuni
mai repede efectele b`rbilor [i garanteaz` maximum 4-5 exem-
asem`n`toare, \n cutii sau sertare \nchise, la umbr` [i \n condi]ii
plare, foliile de plastic rigid sau film de radiografie au o cuvet`
egale de clim`.
infim` [i o plasticitate redus` dar au un tiraj mai ridicat datorit`
La pointe-seche linia are dificult`]i evidente de na[tere. çn m~na
elasticit`]ii "b`rbilor".
gravorului, antrenat` \n a descrie semne pe h~rtie, se afl` un ac
Acest maximum de exemplare este determinat de dificultatea pre-
ascu]it confruntat cu un material pu]in dispus la zg~riere. De la
zerv`rii acestora \n timpul presiunii la imprimare.
primele tentative, artistul va sim]i c` tedin]a natural` a acului e s`
alunece pe trasee mai pu]in previzibile. Micile defec]iuni de
Exemplarele imprimate, \nc` u[or umede, se a[tern \ntre dou` h~rtii
ascu]ire sau anumite st~ng`cii provoac` semne dure acolo unde se
absorbante, \n teanc [i \n final la pres`, sub o plan[et` lestat` de alte
doreau delicate, linii col]uroase \n zone unde ar fi fost indicate cele
greut`]i. Pentru o uscare corect`, f`r` prea multe deform`ri, o
unduioase.
p`strare la pres` de minimum 48 de ore este recomandat` cu
obliga]ia de a schimba la fiecare 24 ore sugativele. Se va evita
¥in~nd seama de cele de mai sus, putem eticheta linia apar]in~nd
astfel riscul form`rii mucegaiului sau a altor parazi]i de tipul
pointe-seche-ului ca st~ngace, inexact`, cu riscuri de fr~ngere, cu
ciuper- cillor.
grani]e nesigure dar fermec`toare tocmai prin naivitatea [i c`ldura
ei. Prin prezen]a b`rbilor, are prelungiri [i laturi catifelate, dar at~t
Tirajul reprezint` acel num`r de exemplare foarte asem`n`toare
de delicate \nc~t au via]` scurt`.
de la primul p~n` la ultimul, restul de exemplare, de prob`, cu
Din mai multe motive, pendul~nd \ntre lejeritatea abord`rii [i difi-
anume
cult`]ile tipice, ea poate fi, \n egal` m`sur`, linia \ncep`torilor dar
\ncerc`ri inten]ionate, cu modific`ri, vor fi notate ca probe, stadii,
poate r`spunde [i exigen]elor unor practicieni rafina]i.
exemplare de artist etc.
Pointe-seche-ul are deci acea linie fin`, cu trasee destul de libere,
Lu~nd cazul unui tiraj de 8 exemplare notarea num`rului se face \n
cu sub]irimi de la volatil la viguros, dar cea mai pregnant` tr`s`tur`
st~nga foii cu o frac]ie av~nd la numitor cifra 8 iar la num`r`tor
este f`r` \ndoial` prezen]a acelor griuri lejere, \n degradeu, care
cifrele de la 1 la 8, \n ordinea \n care consider` artistul c` se pierde
inv`luie linia, imaginea \n general.
calitatea primelor exemplare.
Un desen preg`titor \n tu[, cu peni]a, diluat pe alocuri cu semitonuri
Astfel, \n principiu, gravura notat` cu 1/8 este mai pre]ioas`
sau un altul \n creion, cu estomp`ri cu degetul ar fi proiecte
dec~t cea notat` cu 6/8. Tot \n principiu, enun]area tehnicii folosite,
sem`n~nd destul de bine cu posibilit`]ile acestei tehnici.
titlul lucr`rii, anul execu]iei [i semn`tura autorului se noteaz` \n
continuare spre dreapta, \n vecin`tatea cuvetei.
Deloc \nt~mpl`tor, paginile rezervate acestei tehnici, sunt
Se folose[te \n general un creion tare pentru ca u[oarele deform`ri
numeroase.
pe care le las` \n momentul not`rii s` fac` imposibil` [tergerea [i
La toate nivelurile prezent`rii, se impun aten]iei noastre detalii
modificarea.
5 5
care, poate mai mult ca \n cazul altor tehnici de gravur`, fac mai
Stampele numerotate de la 1/8 la 8 /8, de exemplu, vor marca tot
proeminent rostul studiului nostru.
at~tea decizii sau incertitudini ale artistului, fidel transpuse pe de-
çntr-adev`r, trucurile profesionale de transpunere a unui proiect
licata foaie de gravur`.
sunt aici prea pu]in eficiente, controlul total al gesturilor incizante
Numai el va decide care dintre acelea merit` s` fia marcate \naintea
este de neimaginat, doar controlul semnelor realizate la un moment
altora.
dat este posibil printr-o u[oar` \ncerneluire.
ßi poate astfel, vom putea \n]elege calitatea de neegalat al unui
exemplar imprimat printr-o tehnic` tradi]ional` de gravur` fa]`
çn ceea ce prive[te adev`rata \ncerneluire pentru tiraj, toate difi-
de cea mai performant` tehnic` modern` de multiplicare a unei
cult`]ile imaginare par a se alia \mpotriva artistului: diferen]ele de
imagini artistice...
calitate sau v~scozitate a cernelii, abia sesizabilele diferen]e de
c`ldur` a pl`cii sau ale presiunii m~inii gravorului pot da impor-
AQUA FORTE
tante deosebiri de hr`nire a [an]urilor.
(Prezentarea tehnicii, a materialelor, incizarea [i corodarea, impri-
Dar poate c` cea mai important` opera]iune este, a[a cum
marea)
men]ionam, cea a [tergerii pl`cii. Pe de o parte, numai o anumit`
Numele, care \n latin` \nseamn` ap` tare, se refer` bine\n]eles la
experien]` profesional` poate gira calitatea alburilor [i a griurilor
folosirea acidului pentru corodarea metalului, pentru realizarea
realizate prinntr-o [tergere mai mult sau mai pu]in energic`, pe
ad~ncimii inciziilor.
de alt` parte, tensiunea acelor gesturi va trebui, cel pu]in
Aliat` sau nu cu aqua-tinta, ea reprezint` cea mai r`sp\ndit`
ipotetic, repetat` la un nivel identic, pe parcursul micului tiraj...
tehnic` a arti[tilor gravori ai lumii, mai ales c` ofer` un inventar
de semne plastice foarte amplu [i nuan]at, posibilit`]i de figurare
Orice gravor poate m`rturisi c` de fapt, \]ncerneluirea unei pl`ci
practic nelimitate.
gravat` \n pointe-seche reprezint` o aventur` unic`, chiar dac` este
Elementele care fac specificul acestei tehnici sunt acidul [i verni-ul.
supus` ideii de serie \n principiu egal` ca exemplare.
Spre deosebire de pointe-seche, unde gravarea se realiza cu "acul
Avem aici argumente de for]` pentru a sublinia cum calit`]ile spre
uscat ", \n acest caz, acul gravorului zg~rie cu lejeritate un strat
figurare, at~t de subtil nuan]ate ale acestui tip de gravur`, ajung la
pro- tector, r`[inos, de verni, l`s~nd acidului sarcina dificil` de a
o ]inut` plenar` numai \n situa]ia unei st`p~niri avizate ale
realiza incizii mai superficiale sau mai ad~nci, linii mai sub]iri sau
atributelor tradi]ionale.
mai viguroase.
Cu adev`rat, nici cea mai performant` tehnic` tipografic` nu va
Caracteristica fundamental` a acestei tehnici este faptul c` elemen-
putea transpune at~t de fidel gestul artistic al unui creator. O ipote-
tul de limbaj manevrat \n exclusivitate este linia, cu valori de cali-
tic` analiz` la nivel macro a unui gri, realizat printr-o [tergere
tate [i dimensiuni, \n intersect`ri [i ha[uri variate.
anume, va dezv`lui desigur semne distincte, realizate prin u[oare
çn fine, fiind vorba de un gen apar]in~nd tiparului ad~nc, este evi-
mi[c`ri ale fibrelor ce efectueaz` [tergerea \n acele momente suc-
dent ca ad~ncimea inciziei confer` un plus de calitate semnului
cesive.
plastic.
5 5
Principiul tiparului ad~nc-

excep]ie important` o constituie tabla de fier laminat` care pretinde
const`, evident \n exploatarea atributelor unor excav`ri din planul
ca stratul lucios [i dur s` fie polizat p~n` la \ndep`rtare, ca mai apoi
unei suprafe]e metalice de a re]ine cerneala tipografic` [i de a
s` se procedeze la o decapare cu peroxid de sodiu. Este foarte
imprima semne plastice sau litere.
important` degresarea pl`cii prin [tergerea energic` cu un solvent
Este u[or de re]inut ca suprafa]a activ` este cea ad~nc`, cea din care
de tipul: tiner, neofalin`, aceton`, toluen, pentru c` astfel se
s-au extras por]iuni de material [i \n care se poate aduna cerneal`
asigur` o priz` bun` a verni-ului.
pentru a putea fi mai apoi preluat` de h~rtie prin imprimare.
çn cazul tiparului industrial, raclete foarte eficiente cur`]` suprafa]a
Verni-urile [i vernisarea pl`cii-
neted` a pl`cii de metal, asigur~nd alburile [i las` \n [an]uri
cerneala care va imprima semnele dorite.
VERNI = o substan]` r`[inoas`, cu grade diferite de v~scozitate
[i transparen]`, de duritate sau moliciune, av~nd ca rost
acoperirea pl`cii de metal \naintea corod`rii (atac`rii) cu acid. El
suporturile de metal ideale, verificate prin tradi]ie, r`m~n cuprul [i
protejeaz` suprafa]a plan` [i lustruit` a pl`cii, (suprafa]a
alama, u[or de laminat [i de [lefuit, u[or de corodat cu acizi av~nd
inactiv`), fa]` de ac]iunea coroziv` a acidului.
concentra]ii bine determinate de tipul de aliaj folosit. Linia corodat`
çn condi]ii de calitate mai modeste el va proteja [i spatele pl`cii
\n aceste materiale este bine controlabil` la atac`rile succesive [i,
de metal atunci c~d este cuvundat` \n cuva de acid
mai ales, este rezistent` la un num`r mare de exemplare. çn ultimele
decenii ale secolului au fost folosite [i pl`cile de zinc tipografic, cu
Re]etele de preparare a verni-urilor difer` \n func]ie de tipul de
rezultate convenabile. Odat` \ns` cu dispari]ia treptat` a
semn plastic familiar artistului sau inten]ionat de acesta pentru o
zincografiei din sistemul poligrafic, gravorii \ncep s` foloseasc` [i
anume lucrare: liniile vioaie, cu arabescuri lejere pretinz~nd un
tabla de fier laminat`, uneori u[or galvanizat`.
verni mai sub]ire [i elastic iar liniile ap`sate [i dure unul mai rezis-
Diferen]ele \ntre aceste materiale vor determina [i modalit`]i
tent pentru atac`ri mai ferme.
distincte de [lefuire [i preparare. Dat` fiind importan]a acidului
çn egal` m`sur` semne mai certe pretind verni-uri elastice dar [i
\n realizarea corod`rii, acul de gravat este acum mult mai
rezistente \n vreme ce semne mai difuze pot fi ajutate la atacare de
modest, \n linii mari, orice ac ascu]it relativ, prins \ntr-o
verni-uri fie casante, fie grase [i moi etc.
mandrin` sau alt obiect asem`n`tor, \[i achit` sarcina. Tot astfel vom remarca mai multe tipuri de atacare cu acid, mai
\ncete [i sigure sau, dimpotriv`, brutale, rapide, pentru c` p~n` [i
Preg`tirea pl`cii-
la acest subiect \[i pune amprenta temperamentul artistului.
const` \n asigurarea planit`]ii, a gradului de [lefuire, a netezirii
çn consecin]`, nu \n ultimul r~nd, personalitatea artistului,
muchiilor prin planuri de 45 de grade, acestea sunt opera]iuni
instinctele lui plastice \l orienteaz` c`tre cel mai potrivit verni pen-
asem`n`toare cu cele de la pointe-seche. Se folosesc materiale [i se
tru nevoile sale.
asigur` grade de luciu func]ie de calitatea aliajului de baz`. O
6 6
Pe l~ng` adev`rul \nduio[`tor c` principalele scule \n domeniul

gravurii \n metal au r`mas neschimbate sub aspectul rosturilor [i al
v~rfurilor de metal precum [i al m~nerelor, se mai pot remarca, \n ilus -
tra]ia de pe pagina opus`, dou` activit`]i la fel de pu]in schimbate
p~n` \n zilele noastre. Este vorba de marile ecrane de h~rtie ceruit`,
semitransparent`, a[ezat` \n calea luminii directe pentru a p`zi ochii
de un efort prea intens la citirea inciziilor pe plac`.
Se mai poate remarca \ns`, chiar \n centrul-dreapta al compozi]iei pr o -
cedeul de afumare a placii, alt` opera]iune r`mas` aceea[i, timp de
secole, p~n` \n zilele noastre... (acela[i dic]ionar Dalambert)
Verni clasic- se aplic` cear` de albine prin \nc`lzire [i uniformizare

cu ruloul, se presar` prin pudrare un strat de colofoniu (sac~z) [i se
afum` cu flac`ra unui m`nunchi de lum~n`ri. Substan]a neagr`
depus` este de fapt negru de fum, utilizat \n re]etele multor cer-
neluri negre dar aici av~nd ca rost posibilitatea citirii liniilor
trasate. Este stabil [i rezistent, se poate lucra pe el [i la c~teva luni
de la preparare iar elasticitatea lui garanteaz` linii cu muchii curate,
f`r` contururi zdren]uite. Din acest motiv este preferat pentru lucr`ri
cu detalii de fine]e, cu ]es`turi de linii sub]iri.
Se recomand` totu[i folosirea unei pun]i , (un obiect din lemn, o
sc~nduric` cu dou` picioare laterale) pentru a evita contactul
\nt~mpl`tor cu m~na liber` ce l-ar putea \ndep`rta accidental.
Verni cu smoal` [i benzin` - uscare lent`-

se m`run]e[te smoala (bitumul) [i se las` la dizolvat \ntr-o cantitate
egal` de benzin`. Dup` 24 de ore se mai poate dilua p~n` la
concentra]ia dorit`. Se usuc` \n 4-5 ore dar e foarte rezistent, put~nd
fi gravat [i dup` c~teva s`pt`m~ni f`r` riscuri de spargere.
Este unul dintre cele mai ieftine [i u[or de preparat verniuri. poate
fi p`strat f`r` precau]iuni speciale [i nu e de mirare c` e preferat \n
egal` m`sur` de profesioni[ti [i de \ncep`tori.
6 6
Verni cu smoal` [i cear` de albine – uscare rapid`

vopsit` cu verni cu mi[c`ri lente, pentru a evita formarea bulelor de
- Se adaug` sac~z, tiner, (sau neofalin`, diluant
aer, de sus \n jos [i f`r` a reveni. V~scozitatea corect` va asigura o
506)
acoperire egal`, f`r` diferen]e de grosime. Aceast` egalitate a stra-
Smoala se tope[te la o plit` electric`, evit~nd surse cu flac`r`, se
tului este extrem de important` \ntruc~t un gest egal, tinz~nd s`
adaug` ceara dizolvat` \n prealabil \n terebentin` [i sac~zul
traseze o linie de aceea[i calitate, se poate bloca \ntr-o barier` de
dizolvat \n alcool tehnic.
r`[in` mai groas` sau mai dur`. \ntrerup~nd ductul.
Dat fiind gradul \nalt de inflamabilitate, procesul pretinde o aten]ie
Evident c`, func]ie de re]eta verniului, vor trebui respecta]i timpii
avizat`, \ndep`rtarea de sursa de c`ldur` dup` omogenizare [i, mai
de uscare \nainte de a proceda la lucrul prin zg~riere.
ales, dizolvarea cu tiner pentru fluidizare, abia dup` r`cire.
Este de asemeni un verni rezistent, asigur~nd margini curate.
Transpunerea proiectului-
va ]ine seama de faptul c` suprafa]a de lucru este \n general neagr`
Verni casant- se folose[te smoal` sau asfalt de Siria, tiner sau neo-
sau brun \nchis, a[a \nc~t indigoul din cazul pointe-seche-ului va fi
falin`. Prepararea seam`n` cu cea a verni-ului dinainte, cu
\nlocuit cu o foi]` fin` de h~rtie albit` cu pastel alb. Aceast` dificul-
aten]ionarea c`, \n cazul asfaltului de Siria nu e necesar` \nc`lzirea.
tate de a urm`ri trasee albe pentru semne ce vor construi linii negre,
L`s~nd la o parte folosirea lui pentru ob]inerea unor linii cu margi-
precum [i aten]ia pentru zg~rieturi luminoase, pe suprafa]a metalu-
ni zdren]uie, mai "plastice", este util [i pentru acoperirea spatelui
lui descoperit de verni, va fi prezent` pe tot timpul lucrului.
pl`cii sau a unor corecturi \n timpul lucrului.
Frustrarea artistului de a nu putea controla calitatea [i cantitatea
liniilor pe care le vede \n negativ nu poate fi anulat` dec~t prin
Verni moale- se amestec` smoal`, (sau asfalt de Siria), cear` de
stadii, prin imprim`ri de control sau, evident, printr-o ampl` expe-
albine, sac~z, tiner (neofalin`), seu de oaie. Prepararea este identic`
rien]` (a[a cum unii fotografi afl` multe despre fotografie privind
cu a celor de mai sus, re]in~nd c` \n final se adaug` seul de oaie
doar negativul).
\n propor]ie de 2/3.
Aceasta este una din tr`d`rile identificate \n sec]iunea dedicat`
(e folosit \n a[a numita tehnic` a verni-ului moale (verni mou) sau
figur`rii a acestei lucr`ri. Inconfortul este evident pentruc` pe de o
tehnica creionului, v~rful acestuia, pres~nd o foi]` de h~rtie plasat`
parte, \nc` din aceast` faz`, avem un desen \n negativ care va fi
deasupra, ridic`, lipe[te pe h~rtie trasee cu contururi moi, incerte,
construit cu zg~rieturi. Mai apoi, acele zg~rieturi, foarte luminoase
numele deci fiindu-i justificat [i de aspectul liniilor realizate astfel.
pentruc` descoper` mici por]iuni de metal str`lucitor vor fi ele
çntr-un mod deloc \nt~mpl`tor, semnele realizate dup` corodare,
\nsele semne negative, figur~nd \ns` viitoare semne pozitive, negre.
\ncerneluire [i imprimare, seam`n` cu urmele desenate de un creion
Imprim`rile de control presupun \ns` [tergerea pl`cii de verni,
moale sau conte.
\ncerneluiri [i imprim`ri de prob`. Pe de alt` parte interven]iile cu
acul pe placa \ncerneluit` din nou nu mai pot avea raport`ri cu
Aplicarea verni-ului pe plac`:
inciziile dinainte, sub aspectul luciului metalic, ci cu traseele negre
l`s~nd la o parte a[ternerea prin centrifugare, modalitatea curent`
din imprimarea de control.
de a acoperi cu verni este urm`toarea: placa, u[or \nclinat` este
6 6
Zg~rierea-
Pentru cazul aquei-forte, nu se pun probleme deosebite, nici m`car
pentru calitatea v~rfului. Un singur lucru trebuie observat cu
aten]ie, zg~rietura trebuie \n mod obligatoriu s` str`bat` stratul de
verni pentru a permite acidului s` ajung` la suprafa]a metalului.
Corodarea, atacarea cu acid-

are ca rost prelungirea gestului artistului, care, zg~riind superficial
un strat de material nu prea dur, dore[te incizii puternice [i gradate
in suprafa]a de metal. Acest lucru se realizeaz` prin cufundarea
pl`cii, cu verni-ul zg~riat, \ntr-o baie cu acid \n concentra]ii variate.
çnainte de atacare \ns` spatele pl`cii de metal trebuie protejat cu un
strat de verni sau, mai curent, cu scotch lat sau cu benzi adezive.
Avantajul gravurii \n aqua-forte este \n principal acela c` o linie

egal` produs` de acela[i gest \n momentul zg~rierii verni-ului,
poate c`p`ta grade de importan]`, prin ad~ncime [i l`]ime, foarte
diferite.
Este vorba de binecunoscutele atac`ri \n trepte.
O suprafa]` format` din intersec]ii de linii poate fi atacat` \n acid
c~teva minute; dac` se acoper` o jum`tate din aceast` suprafa]` cu
verni [i se reatac` alte c~teva minute, va rezulta un c~mp cu ha[uri
mai ferme. Dac` mai acoperim \nc` o parte din aceast` suprafa]` cu
verni [i l`s`m pu]inul r`mas alte c~teva minute sub ac]iunea acidu-
lui, vom avea pe acea mic` suprafa]` o re]ea de linii foarte negre [i
groase.
Dup` sp`larea de verni, remarc`m cum un c~mp realizat din linii
ha[urate egal \n momentul ini]ial, devine o al`turare de trei c~mpuri
mai mici cu incizii evident diferite.
Acesta este principiul atac`rii \n trepte.
6 6
Dup` cum se poate observa \n imaginile anterioare, elemente de struc -

profesioni[ti preten]io[i, probele acestea sunt absolut necesare.
tur` ini]ial` a desenului, de limpezire a formelor [i valorilor, pot fi abor -
date \n etape, de la simplu la complex, de la schi]` la figurare detaliat`, Gravorii cu experien]` palpeaz`, controleaz` cu un v~rf de ac sau
de la prezen]` discret` la forme proeminente, de la liniar, la clar - cu unghia ad~ncimea [an]ului gravat [i se pot pronun]a asupra efi-
obscur... Atacarea \n trepte permite artistului nu numai un control ritmic cien]ei atac`rii [i deci asupra momentului \ncheierii corod`rii.
ale modului \n care st`p~ne[te imaginea ci, mai ales, monitorizarea Se impune s` men]ion`m [i un alt lucru argumentat [i el de docu-
etapelor tehnice de corodare [i a r`spunsului acestora \n palierul mente de epoc` ale istoriei gravurii. Adesea, tehnica gravurii pe
reprezent`rii plastice. metal prin corodare se completa [i cu una sau am~ndou` celelalte,
incizarea sau ([i) zg~rierea. Acestea din urm` serveau unor ad~nciri
Corodarea \n trepte- de tonuri, unor preciz`ri de construc]ie sau valoare, unor corect`ri,
are deci ca principal` virtute faptul c` poate modula aceea[i incizie prin adùgare de nuan]e. Exist` \n egal` m`sur` gravuri \n d`lti]`
ini]ial` numai prin acoperiri par]iale [i atac`ri succesive cu acid. "ajutate" de interven]ii ulterioare \n aqua-forte, \n special \n zona
Astfel, pe un arabesc de linii, cu un grad modest de nuan]`ri, un fundalurilor.
gravor cu experien]` poate, prin acopeririea unor suprafe]e cu verni La aceast` tem` a corod`rii mai putem face \nc` o aten]ionare
[i cufund`ri \n acid, s` ob]in` semitonuri. privind stilul de lucru cu acidul, op]iunile gravorului asupra rela]iei
çn fapt, stampele reprezent~nd stadiile unor lucr`ri \n aqua-forte din acid-timp.
secolele trecute dovedesc acest lucru, etapele atac`rilor \n trepte Este vorba de \nscrierea pe o rut` de lucru cuprins` \ntre solu]iile
fiind folosite mai ales pentru etape ale figur`rii \n trepte. 1: - atac`ri pe timp lung cu acid pu]in agresiv sau
çn felul acesta, prima corodare ad~ncea \n plac` un desen mai u[or, 2: - atac`ri rapide cu acid concentrat.
economic dar care marca elementele de orientare ale figur`rii, o a Rezultatele sunt aparent asem`n`toare, primul caz garanteaz`
doua definea ceva mai mult forme, valori, ad~ncimi iar ultimele [an]uri sigure, cu vì curat s`pate dar pentru unii cu un aspect rece,
atac`ri ad~nceau nuan]e, corectau, puneau accente. cel de al doilea \n schimb, prezint` atac`ri mai dure, cu [an]uri
Acest fel de lucru este firesc [i convenabil pe mai multe planuri. av~nd margini zdren]uite, de la spargerea verni–ului pe alocuri dar
Mai \nt~i reprezint` o modalitate de a controla procesul figur`rii pe mai sincere, mai expresive. Aceste op]iuni ]in \n principal de dou`
etape de complexitate, prin definire, adùgare, ad~ncire, acestea aspecte. Pe de o parte tipul de mesaj al lucr`rii poate impune un
gir~nd o cale fireasc` de a-l st`p~ni, prin etape logice [i succesive. anume stil pentru tehnic`, pe de alta, \n mod cert [i temperamentul
Pe de alt` parte, dup` cum observ`m, aceast` abordare este foarte artistului are un cuv~nt greu \n alegerea tehnicii.
asem`n`toare cu cea urmat` \n modul de figurare de tip [evalet.
Dac` opera]iunile men]ionate mai sus se efectueaz` pe teste, pe Brunisarea-
marginea lucr`rii, f`r` a afecta desenul propriuzis, se poate vorbi de ca opera]iune de corectur` nu pune probleme deosebite, trebuie
atac`ri de prob`. doar plecat de la premiza c` rezultatele ei sunt par]iale, nu pot
çn cazul \ncep`torilor sau a unor lucr`ri importante, sau pentru unii corecta \n totalitate.
çn cazul abord`rii ei, ca tehnic` de figurare prin alb, pentru mezzo-
6 6
tinta, gravorul se poate baza pe un mic inventar de brunisoare sau

\[i poate adapta c~teva, cu planuri de atac [i curburi adecvate,
modalit`]ii personale de figurare.
Eventualele gre[eli de atacare, cum ar fi liniile prea ad~nci ce ar
produce por]iuni de desen mai \ntunecate, pot fi par]ial corectate cu
un obiect metalic cu extremitatea rotunjit`, boant`, numit` brunisor.
Acesta, strivind oarecum [an]urile, le \ngusteaz`, rezultatul fiind o
]es`tur` de linii mai sub]iri.
Acizii folosi]i pentru corodare-

sunt: cel azotic, clorhidric, clorura feric` sau chiar o solu]ie de sod`
caustic` \n cazul aluminiului. Concentra]iile lor, modul de diluare,
recomand`rile de folosire constituie teme prea importante pentru a
fi enun]ate doar \n aceast` lucrare de sintez`. Folosirea acestora tre-
buie deprins` numai sub atenta \ndrumare a unui profesionist, Detaliu dintr-o gravur` \n aqua-forte de Goya, din ciclul: "Dezastrele
riscurile de accident sunt prea mari. (Opera]iunea de diluare a r`zboiului".
acidului prin amestec cu ap`, f`cut` incorect, poate produce Iat` din nou cum, atunci c~nd tipul de imagine se dore[te sever` [i
explozii sau incendii) [ocant`, c~nd mesajul plastic tinde s` aibe for]a unui pamflet, artistul
Deopotriv`, sistemele de ventila]ie \n timpul atac`rii, apropierea oblig` o anumit` tehnic` s` se supun` acestor deziderate.
Chiar dac`, prin tradi]ie, aqua-forte permite semne sinuoase [i delicate,
fe]ei [i respira]ia \n prezen]a vaporilor de acid, amestecul lichidului
cu detalii oric~t de numeroase, aici avem de-a face cu semne grafice
cu pene sau m`nunchiuri de fire din plastic pentru a evita atac`ri extrem de simple [i, mai ales, dure. Calitea acestor semne sugereaz` o
accidentale, folosirea m`nu[ilor pentru manevr`ri ale pl`cii \ntre corodare cu acid concentrat, pe o perioad` scurt`.
atac`ri, reprezint` un domeniu de instruc]ie de mare rigoare. Traseele rigide, cu un inventar de sensuri inten]ionat economic, trimit
Notarea vechimii acidului, a gradului de concentra]ie, efectuarea privitorul mai degrab` spre xilogravur`, spre severitatea acelui gen de
unor probe chiar \naintea atac`rii pentru tiraj, asigurarea unor tem- gravur`.
peraturi egale de p`strare, dat fiind c` diferen]ele de temperatur`
dau grade diferite de putere a corod`rii, sunt [i ele teme importante. çncerneluirea-
ßtergerea pl`cii dup` corodare: se face cu un solvent puternic cum \n cazul aquei-forte nu prezint` dificult`]i prea mari, spre deosebire
ar fi tiner-ul, neofalina, toluenul sau benzina, ]in~nd seama \n prin- de pointe-seche, cerneala se poate ap`sa pe plac` cu o raclet` elas-
cipal de solventul care a stat la baza prepar`rii verni-ului, un verni tic` pentru \nceput, se poate [terge cu materiale textile mai ferme
preparat cu un anumit solvent va fi evident mai bine sp`lat cu prin mi[c`ri rotative cu ap`sare moderat`, [i finaliz`ri mai atente cu
acela[i tip de solvent. canafas sau tifon.
7 7
Pentru alburile puternice, la [tergerile locale, se vor folosi acelea[i

variate comenzi mentale, se coloreaz` cu ample grad`ri tempera-
petice de h~rtie de ziar. E de notat c`, func]ie de calitatea [i gradul
mentale, au deci ca rezultat la acest prim nivel de semne abia
de v~scozitate a cernelii, \ncerneluirea se poate face la rece sau la
trasate, o alc`tuire marcat` de personalitatea autorului .
cald. çn aceast` din urm` situa]ie, placa gravat` se \nc`lze[te pe o
Vibrarea traseului unei linii a fost realizat` la acest nivel fie prin
tabl` a[ezat` deasupra unui re[ou electric. çn mod evident, oportu-
efectul controlat mental, de adùgare, de \ngro[are, prin alipirea pe
nitatea \nc`lzirii [i gradul anume se vor corela cu tipul [i calitatea
un traseu determinat a \nc` uneia sau mai multor linii, fie, \n baza
cernelii, cu v~scozitatea ei.
unui impuls mai degrab` instinctual, prin ap`sarea mai puternic`,
Opera]iunile ulterioare de umezire a h~rtiei, de imprimare [i de
prin zg~rierea mai profund`.
manevrare a presei, de realizare a stadiilor sau a tirajelor de prob`,
Prin atacarea cu acid, vibra]iile pomenite sunt ad~ncite, marcate \n
de p`strare, de uscare [i notare a tirajului, sunt acelea[i ca \n cazul
plus . O linie sub]ire, delicat` \nseamn` \n fapt o zg~rietur` abia
tehnicii pointe-seche, descris` mai \nainte. Trebuie notat \ns` un
sesizabil` \n placa de metal, aproape f`r` ad~ncime iar una mai
lucru de mare importan]`, acela c` datorit` fermit`]ii inciz`rii prin
viguroas` \nseamn` un [an] mai puternic, mai lat dar [i mai
corodare cu acid, tirajul posibil \n tehnica aqua- forte este cu mult
ad~nc \n masa metalului. Practic cerneala de imprimat are \n
mai mare ca \n cazul tehnicii pointe-seche, garant~nd zeci [i zeci de
primul caz sub]irimea [i transparen]a unui fir de p`r iar \n al doilea,
exemplare.
atunci c~nd se construie[te o linie viguroas`, mizeaz` pe l~ng`
grosimea [an]ului [i pe ad\ncimea lui .
Aqua forte dispune de o linie mult mai u[or de realizat.
O linie cu o scal` at\t de ampl` de vibra]ie va construi deci prin
Acul gravorului nu se mai confrunt` cu opozi]ia capricioas` a me-
re]ele, prin intersect`ri, o plaj` foarte extins` de griuri, cu semi-
talului; ea nu are de br`zdat dec~t un strat sub]ire de verni.
tonuri, cu pasaje extrem de rafinate .
çn consecin]` traseele realizate sunt cu mult mai aproape de inten]ia
De re]inut c` [i linia \n culoare, \n cazul acestei tehnici, beneficiind
desenatorului. çndr`znesc s` presupun c`, pe l~ng` alte motive
de atu-urile enun]ate, poate avea virtu]i suplimentare.
fire[ti [i mult mai ancorate \n interese profesionale, descoperirea
çn cazul aquei-forte, semitonurile delicate dispar, ele nu pot fi con-
gravurii cu ajutorul verni-ului a fost determinat` [i de interesul
struite dec~t prin ha[ur`ri, prin suprapuneri de linii, \n schimb
arti[tilor-pictori, frustra]i de posibilitatea unor gesturi de figurare
arabescurile permise ofer` m~inii toate posibilit`]ile.
mai "la \ndem~n`".
Schi]a preg`titoare pentru gravura \n aqua forte:
çntr-adev`r, m~na desenatorului, eliberat` de stress-ul gestului prea
dat fiind c`, a[a cum men]ionam, sub aspectul sus]inerii detaliilor
controlat, ca \n cazul pionte-seche-ului sau, a[a cum se va vedea, \n
nu exist` practic nici o limit`, un desen cu tu[ \n peni]`, f`r` lavi-
cel al d`ti]ei, poate descrie acum trasee mult mai libere.
uri, poate garanta compatibilizarea cu posibilit`]ile tehnicii. Este
Pe de o parte, rezisten]a slab` a verni-ului de pe plac` ofer` posi-
instructiv de specificat c` atu-ul cel mai important al acesteia, [i
bilita]i quasi–totale mi[carii acului . Se pot schi]a trasee dintre cele
anume calitatea suplimentar` a liniei, oferit` de prezen]a ad~ncimii
mai fluide, arabescuri \ndr`zne]e, intersect`ri cu cele mai variate
ei, nu poate fi notat` \n desenul preg`titor, ea nu poate fi dec~t
unghiuri. Gestul, implicarea muscular` r`spund unor extrem de
mimat`, sugerat`. Acesta este desigur motivul pentru care, invari-
7 7
abil, sub aspectul frumuse]ii liniei, al pre]iozit`]ii, exemplarul

de granularea prin r`[ini pentru corodarea tentelor. Structura meta-
imprimat al gravurii este \ntotdeauna mai pl`cut, chiar seduc`tor
lic` a acestei table este inegal` [i cufundarea \n acid produce mici
fa]a de proiect.
corod`ri al`turate, rugozitatea ce rezult` este suficient` pentru a
Poate c` frecven]a acestui tip de satisfac]ie explic` de ce unii arti[ti
re]ine cerneala tipografic` \n micile alveole, aspectul de tinta fiind
\[i dedic` \ntregul poten]ial creator gravurii.
asigurat. Substan]ele folosite pentru ob]inerea structurilor puncti-
forme pe pl`cile din metal clasice – cuprul, alama, zincul - sunt
AQUA TINTA
sac~zul, zah`rul, mici pic`turi de verni sau altele asemenea, capa-
(prezentare, materiale, tehnici specifice, corodare [i imprimare)
bile ca prin u[oare \nc`lziri sau fix`ri s` adere bine pe metal.
Dup` cum sugereaz` numele, este vorba despre un tip de gravur` ce
se bazeaz` pentru corodare tot pe acid, numai c` ]elul urm`rit este
acela de a ob]ine tente, tonuri [i semitonuri. Dac` \n cazul aquei
forte semnul plastic definitoriu era linia [i jocul de intersect`ri ce le
putea stabili ea, de r~ndul acesta semnul specific este pata.
Prin suprapuneri de asemenea pete [i atac`ri \n trepte se poate oferi
un inventar destul de amplu de tente, cu valori cuprinse \ntre griuri
foarte deschise [i negrul cel mai intens.
De regul` aceast` tehnic` \nso]e[te, agrementeaz`, completeaz` o
plac` gravat` \n aqua forte, tentele ad~ncind expresivitatea desenu-
lui realizat \n linii ha[urate.
Foarte rar o gravur` se poate baza numai pe jocul de tente pentru a
figura.
Din punct de vedere tehnic, specificul acestei tehnici este ob]inerea
unei suprafe]e punctiforme pe placa de gravur`, cu rezisten]` la
ac]iunea acidului [i cu o bun` aderen]` la metal. Prin tradi]ie, de alt-
fel perpetuat` p~n` \n zilele noastre, substan]a r`[inoas` folosit` \n
acest scop este sac~zul (colofoniul) dar se mai poate folosi [i verni-
ul pulverizat.
ca suport metalic reamintim tot pe acelea preferate \n cazul aquei Caz rarissim \n opera de gravor a lui Goya, dar [i \n general \n lumea
tehnicii aqua forte, unde figurarea se rezolv` exclusiv prin mijloacele
forte- cuprul, alama, zincul, aluminiul mai gros de 1 mm.
petelor de gri, \n absen]a total` a liniilor de desen.
O men]iune special` o merit` tabla de fier, care nu mai are nevoie Suprafe]ele delicate ale petelor de gri rezolv` at~t planurile de umnbr`
7 7
[i lumin` c~t [i limitarea formelor, definirea acestora \n spa]iul decoru -

lui. çn mod curent, data fiind dificultatea de a limita cu stricte]e pulverizate cu verni, cu benzin`.
c~mpurile de tinta, arti[tii prefer` trasee liniare care creaz` grani]e Ca [i pentru aqua forte, suprafe]ele care au devenit prin corodare
ferme, pe care suprapun petele de gri, posibila incertitudine a acestora mai ad~nci dec~t presupunea inten]ia proiectului, pot fi par]ial
fiind corectat` prin linie. corectate prin neteziri cu brunisorul, ob]in~ndu-se astfel griuri mai
deschise.
Preg`tirea pl`cii- çn ce prive[te \ncerneluirea, [tergerea pl`cii, preg`tirea h~rtiei pen-
\nseamn` o bun` degresare [i acoperirea cu praful sau punctele tru tiraj, lucrurile sunt identice cu cele prezentate pentru tehnica
r`[inoase. aqua forte.
Praful de sac~z sau zah`rul se presar` cu un soi de solni]` ce are Se poate totu[i aten]iona c` \ncerneluirea pentru o gravur` \n culori
drept capac o ]es`tur` fin`; \n cazul c~nd se inten]ioneaz` un grain presupune o aten]ie sporit`, unde, cel pu]in \n cazul unor suprafe]e
[i mai mic, o textur` [i mai fin`, praful de sac~z este a[ternut cu aju- mici, a[ezarea culorii cu v~rfurile degetelor \nseamn` opera]iuni
torul morii de sac~z. delicate [i identice. çn general e vorba de \ncerneluirea diferit col-
Practic, \ntr-un spa]iu \nchis, o palet` cu ax agit` pulberea de colo- orat` a unor suprafe]e distincte, cu sau f`r` ajutorul m`[tilor dar s-
foniu care ajunge s` pluteasc` \n aer precum micile pic`turi de au mai realizat lucr`ri [i cu pl`ci (cli[ee) diferite.
cea]`. Particulele cele mai mici [i mai u[oare stau mai mult \n aer çn aceast` din urm` situa]ie o problem` delicat` presupun~nd
a[a \nc~t placa de metal \ntrodus` acolo colecteaz` \n pu]ine minute aten]ie [i exactitate, ar fi potrivirea pl`cilor, riguros de aceea[i
un praf foarte fin. dimensiune, \n aceea[i cuvet`.
Prin \nc`lzire u[oar`, fiece particul` se lichefiaz` ader~nd mai bine Este firesc ca pentru aqua-tinta, desenul preg`titor s` se realizeze \n
la metal, evit~ndu-se totu[i topiri mai insistente ce ar crea prin laviuri de tu[ dar, bine\n]eles, cu tente plate, a[a cum rezult` din
b`ltire suprafe]e prea mari. çn cazul folosirii verni-ului, pul- modul de ac]ionare al acidului pe suprafe]ele pl`cii, prezervate de
verizarea se poate face cu spray-ul, cu aerograful sau cu ajutorul verni, \n etape.
unui sufl`tor de gur`, av~nd aceea[i grij` pentru evitarea supra-
punerii de puncte. Transpunerea-
Dup` prezervarea prin aceast` modalitate a viitoarelor mici spa]ii La aqua-tinta problema se pune mult mai simplu dat fiind c` acele
albe cu verni de acoperire, placa este supus` corod`rii cu acid care c~teva trasee albe transpuse prin h~rtie albit` cu pastel, au un rol
va ac]iona numai \n jurul zonelor acoperite. mai u[or, de a marca limitele unor suprafe]e pentru tente. Ba chiar,
\n situa]ia unor prime atac`ri pentru aqua forte, prezen]a liniilor
Principiul [i metodele atac`rii \n trepte sunt acelea[i ca \n cazul deja gravate d` repere suficiente pentru viitoarele tente.
aquei forte, iar atac`rile de prob` sunt la fel de necesare. çnaintea Sub aspectul seduc]iei plastice, ar fi de remarcat faptul c` atributele
\ncerneluirilor \n vederea unor stadii sau a tirajului, pl`cile sunt cele mai conving`toare ale tonurilor deschise sau \nchise ]in de sub-
sp`late cu alcool \n cazul celor prelucrate cu sac~z iar \n cazul celor tile calit`]i ale texturii tentei.
Griurile sunt impuse cu o continu` vibra]ie, sunt catifelate dar pot
7 7
pleca de la palide atingeri c`tre c~mpuri cu negruri surde [i vi-

permis` [i unde nu-[i poate afla locul nici o corectur`, ea d`
guroase. For]a de expresie a tonurilor asigurate de tinta rezid` \n
m`sura dificult`]ilor [i performan]elor acestei arte.
caracteristica principal` a tiparului ad~nc: cerneala nu puncteaz`
Este genul de gravur` unde extrema economie de mijloace se aliaz`
plat planul h~rtiei ci \ncarc` reliefuri abia sesizabile ale acesteia,
cu maxima expresivitate, linia urm`re[te reliefurile formelor [i le
datorate alveolelor realizate prin corodare. Acele mici excrescen]e
d` ad~ncime prin valori rezolvate cu ajutorul modul`rii ei.
tonate cu cerneal` dau via]` suprafe]ei de ton sau de gri, devin ne\
Diferen]ele de lungime, grosime [i ad~ncime se \mplinesc prin ges-
ndoielnice calit`]ii de textur`.
turi pur manuale dar care respect` de cele mai multe ori o geome-
çnc~ntarea unui amator de stampe, care prive[te \ndeaproape o
trie neiert`tore.
gravur`, datoreaz` mult frumuse]ii acelor griuri, catifelate prin
Aceast` tehnic` oblig` meseria[ul s` ating` culmile artei [i pe
acele subtile cait`]i de textur`.
artist s` st`p~neasc` me[te[ugul inciziei la nivel plenar.
çntr-adev`r materialitatea rafinat` a unor asemenea suprafe]e de
Pe l~ng` obligatoriile calit`]i ale pl`cilor de metal- suport, pe l~ng`
stamp` reprezint` una dintre cele mai importante repere ale
performan]ele d`lti]elor, sub aspectul metalurgic, al finis`rii, al
seduc]iei lor plastice iar posibilit`]ile de mimare a acestor atribute
for]ei [i rezisten]ei la efortul de incizare, definitorii pentru aceast`
printr-un tipar industrial sunt cu adev`rat reduse.
tehnic` r`m~n disciplina [i precizia gestului descris de m~na artis-
tului. Din acest motiv, rarele domenii artistice unde acest tip de
Iat` de ce, atunci c~nd se vorbe[te despre materialitate \n domeniul
gravur` se mai poate reg`si, sunt desenul de bancnote [i unele
gravurii, pe l~ng` modalit`]ile specifice ale fiec`rei tehnici de a
machete de timbre.
sugera materialitatea motivului preluat din lumea vizibil`, ar mai fi
vorba despre atributele concrete ale stampei, despre calit`]ile tactile
ale h~rtiei pe care se r`sfa]` tonuri cu o textur` de o identitate unic`.
pl`cile de metal fac parte \n mod obligatoriu din aliaje pre]ioase
Aceast` identitate, aceast` secret` seduc]ie, ar reprezenta tocmai ce
bazate pe cupru [i alam`, au nevoie de lamin`ri [i planit`]i de
a pierdut tiparul atunci c~nd s-a separat de gravur` dar ar \nsemna
excep]ie, pretind [lefuiri impecabile [i nu pot fi incizate dec~t cu
[i atributul cel mai de seam` al genului artistic personalizat tot mai
d`lti]e perfect finisate.
proeminent de atunci...
D`lti]ele au profile \nV, \n U, \n form` de O sau cu profil p`trat,
func]ie de tipul de incizie inten]ionat, sunt pline [i au o oblic`
GRAVURA CU DåLTI¥A
ascendent` din spre v~rf c`tre m~na gravorului.
(prezentare, materiale specifice, incizarea, realizarea tirajului)
Sub aspectul preg`tirii [i al inciz`riil, lucrurile pot fi deduse din
Este \n mod categoric una din cele mai vechi [i nobile tehnici de
detaliile men]ionate mai sus, preg`tirea [i \ntre]inerea acestor mate-
gravare.
riale reprezint` preocup`ri de o foarte special` aten]ie.
Prin specificul modalit`]ii de figurare, cu linii ce au modul`ri rea-
A[a cum s-a insistat [i la sec]iunea tehnicii gravurii \n lemn,
lizate numai prin incizii manuale, prin disciplina [i siguran]a gestu-
ascu]irea acestor d`l]i reprezint` o preocupare serioas`, cu o seam`
lui care sap` \n materialul foarte dur, unde nici o gre[al` nu poate fi
de opera]iuni delicate [i atente
7 7
Incizarea-
Reprezint` cea mai nobil` dar [i dificil` tehnic` pentru gravura \n
metal.
Numele este foarte potrivit pentruc` \n fapt d`lti]a taie \n plac`
semnele, elimin~nd \n totalitate materialul din [an]ul realizat.
Dup` cu se [tie, linia incizat` acoper`, sub aspectul figur`rii, mai
multe sarcini: limiteaz` forma, o valoreaz`, sugereaz` materiali-
tatea [i, ceea ce \i este foarte caracteristic, subliniaz` volumele prin
trasee care urm`resc curbura formelor.
Aceste sarcini complexe se realizeaz` printr-o linie cu foarte subtile
varia]ii de sens, ad~ncime [i deci de l`]ime, manevrat` pe trasee
drepte sau curbe de o suprem` exactitate.
Calitatea acestor linii se remarc` din dou` puncte de vedere:

- nuan]`rile de intensitate pleac` de la sub]irime abia vizibil` p~n`
la traseu foarte viguros [i aceasta se pot \nt~mpla pe aceea[i linie,
- vìle inciziilor au pere]ii foarte cura]i [i muchiile clare, tìoase, \n
compara]ie cu cele realizate prin corodare cu acid, asigur~nd \n
acest fel o perfect` re]inere a cernelii [i semne reproductibile iden-
tice pentru tiraje mari.
O asemenea salb` de calit`]i se ob]ine \n acest caz, a[a cum am mai
spus, cu ajutorul unor scule de calitate, \ntre]inute irepro[abil [i
Detaliul supradimensionat al unei gravuri incizate de Ralph Massard, manevrate prin gesturi ce pretind efort \mbinat cu fine]e, nuan]`ri
dup` "R`pirea Sabinelor" de Louis David, d` m`rturie despre dificult`]ile marcate de exactitate [i o rigoare a tr`s`turilor identice.
de incizare a unor semne at~t de ordonate, ale c`ror curburi, sensuri,
De regul`, ucenicii domeniului consum` ceva timp cu exerci]ii pen-
dimensiuni de lungime, l`]ime [i ad~ncime, \nsemn` gesturi extrem de
tru realizarea unor semne tip, urm`rind formarea unor instincte
controlate. (colec]ia Universit`]ii Na]ionale de Arte - Bucure[ti)
Nu este greu de imaginat ce disciplin` a efortului st` \n spatele corecte.
realiz`rii acestor linii tìate \n metal, cu repeti]ii uimitor de exacte [i
uneori abia vizibile cu ochiul liber. Tipul de iluminare a pl`cii de gravat-
Acest tip de [an]uri, cu o geometrie neiert`toare, mai pot fi g`site \n zilele Trebuie s` remarc`m c` acea concentrare foarte special` care
noastre, doar pe unele bancnote, precum dolarii sau euro, create \n spiri - \nso]e[te gestul gravorului \nseamn`, \n mod firesc [i o concentrare
tul marilor realiz`ri din secolele al XVII -lea [i al XVIII-lea. vizual`.
8 8
Dificultatea este sporit` de faptul c` pe l~ng` urm`rirea, \n

gravorul \[i controleaz` bine gestul, incizia va avea traseul,
general prin lup`, a modului \n care se realizeaz` incizarea,
curbura [i ad~cimea variabil` \n cadrul traseului, garant~nd o
detaliile observate sunt [an]uri str`lucitoare de metal. Ochiul
linie vibrat`, modulat` pe frecven]e ample.
obose[te repede [i se impune regizarea unei lumini c~t mai
Capacitatea acestei linii de a figura nuan]at este remarcabil`.
potrivite.
Pe de alt` parte, sub aspectul reproductibilit`]ii, al siguran]ei
egalit`]ii de calitate pe \ntinderea tirajului, o incizie at~t de curat`
Stampe din secolul XVIII, ilustr~nd scene din laboratoare de
[i de bine controlat` garanteaz` ne\ndoielnic reu[ita.
gravur`, depun m`rturie despre valabilitatea unei formule g`site pe
Este nepl`cut de adev`rat \ns` c` aceast` linie datoreaz` mult con-
atunci dar valabil` [i ast`zi. Este vorba de ecrane din h~rtie perga-
trolului geometric, presupune o concentrare la limita omenescului
ment, calc sau alte asemenea, a[ezate oblic \n apropierea pl`cii,
[i o manualitate st`p~nit` total.
acoperind sursa de lumin` [i realiz~nd o anume difuzare. Jocul de
Nu \nt~mpl`tor practicienii domeniului se g`sesc tot mai rar \n
str`luciri ale metalului proasp`t tìat este astfel diminuat, spre
zilele noastre iar cu asigurarea performan]elor de mai sus au fost
binele ochilor.
\ns`rcinate programe de grafic` pe computer, mai apoi date spre
çn schimb, \n ceea ce prive[te opera]iunile de \ncerneluire, [tergere
execu]ie pantografului.
a pl`cii, lucrurile sunt mult mai pu]in preten]ioase, preg`tirea
h~rtiei nu prezint` nimic special fa]` de opera]iunile similare pen-
MEZZO – TINTA
tru aqua forte [i tinta, iar tirajul, ]in~nd seama de calit`]ile materi-
Prezentare rapid`-
alelor de baz`, este mult m`rit. Nu \nt~mpl`tor acest tip de gravur`
tehnic` relativ rar folosit` \n zilele noastre, bazat` pe mijloace de
a asigurat tiraje confortabile pentru ilustra]iile multor publica]ii ale
figurare ce presupun construire prin lumin`, prin anulare de
sf~r[itului de secol XIX, \naintea apari]iei cli[eografiei.
negru (asem`n`toare cu tehnica "manierei negre "din litografie).
Exist` tehnici ale gravurii care i-au impus notorietatea [i i-au con-
Procedeul curent \nseamn` accidentarea ini]ial` a suprafe]ei unei
solidat gloria, care au justificat respectul pentru rosturile ei.
pl`ci de metal [lefuite, cu mici incizii punctiforme.
çntre ele se afl`, f`r` nici o \ndoial` gravura \n d`lti]`.
Obiecte sferice, cilindrice, ovoidale, populate cu excrescente
¥in~nd seama de dificult`]ile acestei tehnici, prezentate \n suita
tìoase, sau leag`ne la fel de agresive sub aspectul v~rfurilor
celor tradi]ionale, putem afirma, \n cuno[tin]` de cauz`, c` linia \
tìoase, sunt plimbate pe suprafa]a pl`cii de metal pentru a realiza
n d`lti]` este tìoas`, seac`, ]eap`n` \n multe cazuri, dar, bine
zone accidentate, ce ar putea re]ine cerneala tipografic`. Aceast`
controlat`, poate avea performan]e uluitoare.
rugozitate ar asigura, dup` \ncerneluire, un negru intens.
Cauzele acestor performan]e pot fi explicate prin analiza semnului
Cu ajutorul unor brunisoare, scule boante [i lucioase, gravorul
fundamental incizat. D`lti]a de o]el, incizeaz`, taie cu acurate]e
poate anula din valoarea acestor viitoare negruri sau griuri, poate
[an]uri \n placa de metal iar vìle acestor [an]uri au, a[a cum
crea lumini.
men]ionam, pere]ii netezi, cu o geometrie cert`. çn m`sura \n care
8 8
. Griurile [i alburile sunt subtil orchestrate, cre[terea lor se face numai

\n sensul descifr`rii [i mai conving`toare a portretului.
(mezzo-tinta de John Jones dup` Reynolds -1784)
Toate celelalte opera]iuni, de preg`tire, \ncerneluire, imprimare etc.

sunt identice cu cele descrise \n cazul tehnicilor anterioare, pentru
metal.
Desenul preg`titor-
Din p`cate, pentru tehnicile manier` neagr` (\n litografie) [i mezzo-
tinta (\n gravura \n metal cu acid) nu se poate imita genul de con-
struire a imaginii prin adùgare de alb. Singura tehnic` de desen ce
ar tinde s` se apropie de acea posibilitate ar fi un desen cu cret` sau
pastel pe h~rtie neagr`.
Profesioni[tii prefer` un proiect \n laviu, relativ sumar, p`str~ndu-
[i bucuria figur`rii prin alb \n dialogul direct cu materialul.
Toate tehnicile de incizare in metal, prezentate mai sus sunt subor-

donate
principiului tiparului ad~nc:
o plac` de metal cu o [lefuire irepro[abil`, curbat` [i str~ns` \n jurul
unui cilindru, pentru rapiditatea tirajului, a fost incizat` cu acizi, \n
conformitate cu o imagine.
Dup` \ncerneluire, o raclet` \ndep`rteaz` complet surplusul culorii

de pe suprafa]a [lefuit`, l`s~nd-o doar \n micile depresiuni incizate.
ßtergerea cu racleta s-a f`cut at~t de riguros \nc~t la imprimare,
h~rtia r`m~ne perfect alb` \n zonele luciului si prime[te imagine
Aceste dou` reproduceri, sem`n~nd at~t de frapant cu dou` expuneri a numai din inciziile gravate.
unui cli[eu fotografic, sunt de fapt etape succesive de rezolvare a Pentru motivele explicate la tehnicile tradi]ionale aqua-forte [i
figur`rii unui portret \n mezzo-tinta. Asem`narea cu expunerile aqua-tinta, acest tipar este de mare fine]e [i este rezervat reproduc-
fotografice se explic` desigur prin rigoarea [i fine]ea cu care luminarea erilor cu adev`rat preten]ioase, reproduceri de calitate, certificate,
volumelor figurii nu tr`deaz` \n nici un moment elementele morfologice. ac]iuni [i alte acte dificil de falsificat.
8 8
LITOGRAFIE sau cerneala gras`.

(prezentare, materiale, tehnici, corodare [i imprimare)
Numele tehnicii pleac` de la denumirea \n grece[te a pietrei [i este,
evident, vorba de gravur` \n piatr`. Avem de-a face cu felii tìate \n
piatr`, cu grosimi \n jurul a 10 cm. [i cu suprafe]e p~n` la 60/70 de
cm. pentru a asigura manevrabilitatea. Este vorba de o piatr` de cal-
car, prin legend` de Bavaria dar care poate fi g`sit [i \n alte zone,
cu durit`]i [i grain deosebit.
Planitatea trebuie s` fie perfect` iar gradul de [lefuire, de la
rugos la oglind`, se asigur` prin materiale polizante adecvate (\n
general nisip cu grain diferit, frecat cu buc`]i din alt` piatr`
litografic` [i sub pelicul` de ap`) .
Specificul tehnicii const` \n realizarea \n suprafa]a neted` a pietrei
a unor por]iuni oleo-file [i a altora aqua-file, cerneala tipografic`
aplicat` ulterior va fi p`strat` [i imprimat` numai prin mijlocirea
suprafe]elor oleo-file.
Dat fiind c` suprafa]a activ` opereaz` \n acela[i plan cu suprafa]a
pasiv`, tipul de tipar se nume[te plan.
Desenul se realizeaz` pe plac` cu substan]e grase care au \

nglobat pigment negru pentru a se putea controla locul [i
cantitatea interven]iei lor. Este instructiv de aflat c` gradul de
fluiditate a acestei substan]e grase pleac` de la laviu de tu[
sub]ire, prin tu[ c`tre cret` sau creion litografic. Aceste niveluri
de concentrare [i soliditate, aliate cu gradul de [lefuire a pietrei,
asigur` semne grafice \ntru totul asem`n`toare desenului \n tu[ [i
laviu, \n peni]` sau desenului
\n creion sau c`rbune pe h~rtie.
Principiul tiparului plan-

este cel expus \n frazele anterioare \n care sunt esen]iale cele dou`
tipuri de suprafa]` realizate \n acela[i plan dar care re]in diferit apa
8 8
Tiparul plan industrial sau ofset-ul se folose[te absolut identic de
acela[i principiu cu excep]ia faptului c` piatra a fost \nlocuit`
la
\nceput cu pl`ci sub]iri bimetalice (strat de crom a[ternut pe
foaie de cupru) iar mai apoi cu foi fine de aluminiu.
U[oara corodare \n primul caz dezgolea [i f`cea u[or rugoase
suprafe]e de cupru sau alam` care re]ineau umezeala [i
respingeau cerneala care adera numai pe suprafe]ele
necorodate, cromate. çn cazul foilor de aluminiu corodarea
asigur` o microscopic` matisare, accidentare prin mici alveole a
suprafetelor ce vor re]ine umezeala.
piatra litografic`, tu[ sau cret` litografic`
Preg`tirea pl`cii-
\nseamn` asigurarea unei bune planit`]i [i a unui grad de
[lefuire adecvat inten]iilor de figurare. çn egal` m`sur` este foarte
important de p`strat o bun` degresare a suprafe]ei, orice por]iune
atins` de un corp gras, inclusiv o amprent`, risc` s` re]in`
cerneal` litografic` [i s` imprime semne.
Transpunerea [i realizarea proiectului-

\n cazul litografiei sunt cele mai lejere opera]iuni.
Asem`narea suprafe]ei pietrei cu h~rtia, asigur` mijloace banale
de transpunere
(foi]` \negrit` sau indigo) [i modalit`]i de a desena din cele mei
obi[nuite (peni]`, tu[, pensul`, creion [i cret` litografic`)
Se impune aten]ionarea asupra posibilit`]ii de transport sau
transpunere prin h~rtie de transfer; e vorba de o h~rtie cu o
suprafa]` tratat` cu gelatin`, capabil` s` re]in` un desen realizat
cu tu[ sau cret` litografic` [i, mai ales, s` asigure transferul pe
piatra litografic` prin presiune.
Deloc \nt~mpl`tor, a fost preferat` de mul]i pictori [i gravori.
8 8
pro-
Ochii lui Kathe Kolwitz, dintr-un autoportret de b`tr~ne]e, in litografie,

sunt desena]i cu acelea[i gesturi fire[ti, din inventarul gesturilor care slu -
jesc grafica de sevalet. Creta litografic` este manevrat` pe placa de
piatr` cu acelea[i instincte de gest, cu aceea[i lejeritate cu care acest
lucru s-ar \nt~mpla pe h`rtie.
Aceast` lejeritate, aceast` u[urin]` de figurare, explic` [i marele
succes al litografiei printre pictorii sau desenatorii care fac [i
gravur`.
Retu[urile, care constau \n principal din raderi ale zonelor acoperite

cu tu[ sau cret` litografic` se realizeaz` cu r`zuitoare, [abere, bis-
turie, lame de ras, cutter. Aceast` tehnic` de r`zuire este determi-
nant` \n cazul "manierei negre", pomenit` mai \nainte [i unde
8 8
cedeele de figurare se bazeaz` pe construirea imaginii prin lumin`,
pe reliefarea volumelor luminate.
O aten]ie aparte merit` -
cromolitografia, litografia \n culori, cu un rol foarte important \n
maturizarea tiparului industrial. Este vorba de un num`r de pl`ci
pentru c~teva culori de baz`, fiecare din acestea va beneficia de o
gravare asigur~nd un ton de culoare, tiparul succesiv [i suprapus va
realiza tenta final` dorit`. Evident c` potrivirea aceleia[i h~rtii pe
pl`ci diferite presupune delicate opera]iuni de notare [i respectare a
pozi]iei.
Posibilitatea de a descompune \n suprafe]e mici, punctiforme,
fiecare ton, a \nsemnat un salt uria[ spre preocuparea de a
ob]ine prin suprapunerea pl`cilor-cli[ee semitonuri. çn aceast`
anume tehnic` s-au putut realiza primele reproduceri color cu
semitonuri, s-au putut imprima primele lucr`ri remarcabile de
grafic` aplicat` [i, \n plus, ea a sugerat [i principiul rasterului \n
tiparul modern. Acestea sunt motivele pentru care am men]ionat
rolul ei cov~r[itor
\n maturizarea tiparului color industrial.
Corodarea-
se realizeaz` prin ungerea pl`cii de piatr` cu un amestec de acid cu
gum` arabic`, (numit e]), amestec cu o concentra]ie [i un timp de
ac]iune bine determinate. Bine\n]eles c` substan]a acid` va ac]iona
numai pe por]iunile care nu au fost acoperite de creta sau tu[ul
tipografic.
Dup` atacarea cu acid piatra se spal` [i se preg`te[te pentru
imprimare.
La o privire atent`, cercet~nd luciul ei, se pot observa cele dou`
calit`]i ale suprafe]elor u[or corodate sau neatinse: cele corodate
sunt mai mate, datorit` creerii unor minuscule alveole prin ac]iunea
acidului iar celelalte por]iuni [i-au p`strat carecteristicele
ini]iale
–suprafe]e lucii, netezime.
8 8
çncerneluirea-
-nu vom prezenta tehnici relativ moderne de gravur`, cum ar fi
se face cu cerneal` tipografic` fluidizat` p\n` la un grad optim [i
fotogravura [i foto-lito, dat fiind c` acestea, av~nd posibilitatea de
preluat` de un rulou confec]ionat din toval, foarte bine \ntins pe un
a prelua practic orice tip de original realizat de un artist, nu mai pun
cilindru de lemn, numit val.
probleme specifice de gest plastic ce str`duie spre figurare.
Esen]ial este ca, \n cazul acestei tehnici, suprafa]a pietrei s` fie con-
Preocup`ri specifice apar pe palierele corodare, \ncerneluire [i
tinuu umezit`, dat fiind c` tocmai pelicula de ap`, re]inut` de
imprimare iar aceste etape sunt identice cu descrierile de la tehni-
porozitatea unor por]iuni, va respige cerneala litografic` pentru
cile aqua-forte [i, respectiv, litografia.
viitoarele zone albe.
Ca [i \n cazul lemnului, calitatea \ncerneluirii este foarte impor-
A[a cum ar`tam mai \nainte, func]ie de nivelul de [lefuire a
tant`, abuzul sau insuficien]a pot da diferen]e grave la tiraj. Ba
suprafe]ei ei [i a tipului de cret` litografic` folosit`, tehnica poate
chiar, dep`[ind dificult`]ile deja men]ionate ale xilogravurii, aici
transpune cu fidelitate, absolut orice manier` a desenului pe h~rtie.
avem de-a face cu opera]iuni [i mai delicate, [i mai atente, dat fiind
Pe piatra lustrit` se poate desena cu peni]a cu tu[ litografic [i se
c` elementele de relief care preiau cerneala, sunt mult mai firave,
pot face laviuri iar pe cea rugoas`, cu diferite grade de asperitate,
mai fine. Suprafe]ele care prin alveole inundate cu ap`, pot re]ine
se poate desena cu creion sau cret` litografic`.
acidental cerrneal`, creaz`, f`r` de voie, zone active, \ncerneluite
Evident c` dac` se pleac` de la o piatr` existent`, gata preparat`,
ap[roximativ.
desenul preg`titor se va plia ]inutei ei iar \n cazul \n care desenul,
Imprimarea:
tipul lui, este determinant, piatra se va preg`ti \n consecin]`.
se bazeaz` pe o pres` diferit` de cea pentru gravura \n metal.
Este vorba o modalitate de a asigura presiunea prin frecare pe placa
Se cuvine men]ionat c` aceast` lejeritate de abordare [i, mai ales
de litografie. Piesa cheie este un raiber, o stinghie solid` de
acest inventar foarte amplu al mijloacelor de limbaj a f`cut din
lemn, cu muchie ascu]it` care e obligat` s` preseze prin
litografie un gen preferat pentru arti[tii plastici interesa]i [i de
deplasare suprafa]a h~rtiei a[ternute pe piatra \ncerneluit`,
gravur`.
precum muchia palmei.
Unii dintre ei, chiar atra[i de domeniu dar pu]in dispu[i s`-[i piard`
H~rtia este \n principiu supl`, cu un grad moderat de \ncleiere, [i de
din pre]ioasa lor rezerv` de timp pentru crea]ie, se aventurau \n
o grosime medie. Nu presupune nici un fel de preg`tire \n
aceast` tehnic` din motive evidente: era u[or de st`p~nit, se puteau
vederea imprim`rii.
folosi \n continuare de mijloacele lor tehnice predilecte pentru a
P`strarea ei, ]in~nd seama de umiditatea c`p`tat` prin presarea pe o
figura, [i , mai presus de toate, nu \[i tr`dau gesturile plastice fun-
plac` de piatr` udat` \n permanen]`, presupune aten]ii similare ca
damentale.
\n cazul tirajului pentru aqua-forte sau pointe-seche.
Acest din urm` argument va face obiectul unei justificate dezvolt`ri
\ntr-o sec]iune ulterioar`, distinct`, a acestei lucr`ri.
Trec~nd \n revist` tehnicile gravurii care s-au impus prin tradi]ie,
relief~nd dificult`]ile ce deriv` din specificitatea lor, putem puncta:
9 9
SERIGRAVURA
Modalit`]ile de realizare a [ablonului sunt manuale sau fotome-
Prezentare, materiale, tehnici, imprimare.
canice.
Este o tehnic` de multiplicare, intrat` relativ de cur~nd \n inventarul
Artistul poate desena pe sit`, cu un creion litografic gras sau cu
tehnicilor artistice curente [i care provine din lumea manufacturilor
pensula purt~nd o cerneal` tipografic`, semnele ce vor construi
de textile imprimate, de ceramic` [i sticl` care pot primi astfel pe
imaginea plastic`.
suprafa]a lor anumite motive, \nainte de vaporizare sau ardere.
Dup` aplicarea unui strat de clei pe toat` suprafa]a [i uscarea aces-
Are ca element cheie o sit`, ]esut` din fire de m`tase sintetic` sau
tuia, prin \nmuierea cu benzin`, por]iunile desenate, solubile \n ben-
din metal. Sita reprezint` factorul purt`tor de imagine imprimabil`,
zin`, se vor dizolva eliber~nd porii sitei. Acest [ablon va fi bine\
este cli[eul sau [ablonul ce poate realiza multiplicarea.
n]eles utilizabil numai pentru cerneluri tipografice, cu solven]i
organici care nu pot afecta re]eaua acoperit` cu clei, re]ea rezistent`
Principiul serigrafiei-
pentru tot tirajul.
const` \n posibilitatea cernelii de imprimat de a trece (sau nu) prin
çn cazul procedeelor fotomecanice, imaginea ce se dore[te multipli-
ochiurile libere (sau obturate) ale ]es`turii.
cat`, fie ea desen, fotografie sau text, e tranpus` pe un negativ
Sita de serigrafie, are \n principiu o ]es`tur` foarte deas` pentruc`
fotografic. Sita, care a primit un strat fotosensibil pe baz` de gela-
tocmai num`rul mare de puncte pe o suprafa]` dat` garanteaz` o c~t
tin` [i bicromat, se expune unei ilumin`ri puternice prin acel nega-
mai bun` defini]ie.
tiv men]ionat. Lumina, care p`trunde numai prin zonele transpa-
Preocuparea artistului const` \n astuparea persistent` a porilor pe rente ale peliculei, creaz` calit`]i distincte pentru stratul de gelatin`,
anumite zone [i, dimpotriv`, de a asigura ochiuri libere pentru e vorba de tanare, de \nt`rire, calit`]i m`rite prin procedee chimice
por]iuni reprezent~nd desenul, semnul plastic imprimabil. Odat` ulterioare. Dup` sp`lare viguroas`, numai zonele tanate se
realizat acest lucru, sita, foarte bine \ntins` pe un [asiu, pe o ram` p`streaz` \n ochiurile re]elei asigur~nd suprafe]ele obturate ce vor
de lemn, se a[terne peste h~rtia de imprimat. Cu ajutorul unei garanta albul neatins al h~rtiei.
raclete de cauciuc rigid, cerneala este presat` prin ochiurile Bine\n]eles c` mai multe cli[ee transpuse pe mai multe site vor
deschise ale re]elei. putea realiza tot at~tea posibilit`]i de a tip`ri, \n culori suprapuse, o
Tipul de cerneal`, \n special tipul ei de solvent, determin` [i tipul imagine policrom`.
de verni care realizeaz` obturarea. Dac` cerneala este tipografic`,
cu dizolvant din toluen, suprafe]ele ce se inten]ioneaz` a fi astupate, Fine]ea texturii [i rezisten]a sa, asigurate de tehnologii tot mai per-
vor primi substan]e de tip clei, cu solvent aquatic, nedizolvabile \n formante, faptul c` sita poate lua [i forme curbe, avantajul c` cer-
substan]ele volatile, organice. nelurile pot fi de mai multe tipuri inclusiv textile sau de tip glazur`
ceramic` sau oxizi metalici, concur` la folosirea acestui tip de
Evident c`, \n cazul \n care cerneala are ca solvent apa, zonele nece- imprimare de serii foarte mari \n multe domenii industriale.
sare vor fi obturate cu substan]e r`[inoase sau polimerice de tip Serigrafia asigur` imprimarea oric`rui tip de imagine pe orice tip [i
nitroceluloz`, din acelea[i motive enun]ate mai sus. form` de suport: h~rtie, metal, sticl`, material plastic [.a.m.d.
9 9
familiarizarea cu propriet`]ile sustan]elor chimice, pretindeau

aten]ie [i fler.
Nu trebuie trecut cu vederea faptul c` \n practica gravurii nu sunt
admise gre[elile. Motivul nu reprezint` o norm` a breslei [i nu este
de natur` disciplinar` ci pleac` de la adev`rul evident c` posibilele
gre[eli sunt imposibil de corectat. Prin natura studiului, vom reveni
asupra acestei teme c~nd vom prezenta limitele [i dificult`]ile unor
tehnici. çn consecin]`, tocmai obliga]ia de asigura pe \ntinderea
unui tiraj c~t mai mare, copii tinz~nd c`tre identic, cu diferen]e c~t
4. rigori tehnice [i mesaje artistice mai mici \ntre exemplare, pretindea dou` categorii de teme bine
rezolvate. Ne referim la un inventar de semne c~t mai simple la
çnc` de la \nceputuri, realiz`rile acestui domeniu au fost puternic nivel primar, pentru a fi reproductibile dar [i op]iuni bine c~nt`rite
determinate de anumite materiale, de calitatea acestora [i, mai ales pentru materiale prelucrabile dar foarte rezistente. Exigen]ele tot
de acurate]ea prelucr`rii lor. Performan]e [i priceperi din mai multe mai ridicate fa]` de fine]ea originalului, interesul de a crea trasee
domenii –t~mpl`rie, metalurgie [i prelucrarea metalelor, chimie, mai fluide, mai eliberate de simplitate, chiar dac` aceasta reprezint`
tehnici de multiplicare [i, nu \n ultimul r~nd, [tiin]a desenului- s-au moned` curent` \n cazul semnelor gravate, au cerut nu numai
\nm`nunchiat pentru a servi aspira]iile de excelen]` ale acestei materiale performante [i prelucr`ri sus]inute tehnologic dar, mai
bresle. ales, un control deplin al gestului, o disciplin` extrem de sever` a
çn cazul gravurii \n lemn, cunoa[terea \ndeaproape a esen]elor, a m~inii.
calit`]ilor diferite de la esen]` la esen]`, calit`]i utile pentru anumite Toate aceste rigori au impus domeniului o puternic` amprent`
tehnici sau improprii pentru alte proiecte, era un lucru fundamental. me[te[ug`reasc`, dat fiind c` st`p~nirea avizat` a materialelor cerea
çn egal` m`sur`, modalit`]ile de \mbinare, de \ncleiere [i de [lefuire \n primul r~nd priceperi de meseria[.
a suprafe]ii lemnului trebuiau bine st`p~nite. Referindu-ne la nivelul inventarului de semne plastice, vom remar-
Alegerea pl`cilor de metal necesare grav`rii, presupunea ca faptul c` \n cazul unui plastician, acesta este fluid [i cu op]iuni
cunoa[terea celor mai potrivite aliaje pentru incizare, rezisten]` la generoase, pe c~nd \n cazul gravurii se opereaz` extrem de riguros
tiraj sau pentru corodarea cu acid. Prelucrarea [i \ntre]inerea [i economic, numai prin semne ce pot fi incizate [i mai ales repro-
sculelor de gravare cerea cuno[tin]e din domeniul o]elurilor spe- ductibile.
ciale dar [i deosebite priceperi pentru ascu]irea lor, pentru c` cea Cele de mai sus explic` de ce \n secolele XVI –XIX, secolele celor
mai mic` gre[eal` poate compromite definitiv prin spargere sau mai mari performan]e \n gravur`, se poate vorbi mai degrab` de un
dec`lire, o d`lti]` pre]ioas`. nobil me[te[ug dec~t de un gen al artelor plastice, ne putem referi
Re]etele verniurilor, transmise din genera]ie \n genera]ie membrilor mai ales la meseria[i de geniu dec~t la arti[ti st`p~nind perfect ri-
breslei [i mai ales manevrarea avizat` a acizilor, cereau la r~ndu-le gorile breslei.
9 9
Era vorba desigur de acei anume plasticieni care, incita]i de posi-

bilit`]ile gravurii, \[i gravau, multiplic~ndu-le, propriile proiecte
artistice.
De re]inut este \ns` c` nevoia de a inventa aceast` denumire
dovede[te prezen]a \n con[tiin]a contemporanilor, plec~nd [i de la
anumite realit`]i, a celor dou` profesii distincte, una a artistului,
chiar \n ipostaza unor proiecte proprii gravate, iar cea de a doua
apar]in~nd meseria[ului. Se pare c` expresia definea corect
ocupa]ia pentru c` au preluat-o de la francezi, numai prin simpl`
traducere, [i englezii, \n formula: "painter-engravers".
Chiar [i \n zilele noastre, c~nd gravura s-a eliberat de de

cople[itoarele obliga]ii tipografice, se mai simte presiunea tradi]iei
dat fiind c` [i acea component` me[te[ug`reasc` r`m~ne puternic
Este induio[`tor de constatat c~t de pu]in s-au schimbat instrumentele [i prezent`.
gesturile gravorilor \n cei 350 de ani care s-au scurs de la realizarea aces -
Arti[tii ce apar]in breslei nu-[i ascund orgoliul c` reu[itele lor plas-
tei gravuri de Abraham Bosse - 1642.
çntr-adev`r, tipul de opera]iuni [i gesturile cu care se efectueaz` ele tice nu pot fi traduse dec~t cu o intim` cunoa[tere a me[te[ugului
au r`mas identice de secole [i acest lucru depune m`rturie asupra faptului gravurii. Ba chiar dificult`]ile tipice generate de aici reprezint` o
c` anumite componente me[te[ug`re[ti ale gravurii se sprijin` pe o provocare generatoare de performan]`.
tradi]ie de neclintit, respectarea ei d` m`sura dificult`]ilor cu care se çn aceast` secven]` a studiului ne propunem s` punem \n lumin`
confrunt` membrii acestei bresle dar [i asupra respectului de care se tocmai aspectele de interdependen]` \ntre firescul interes artistic al
bucur` peste secole, domeniul. gravorului [i obligatoria lui familiarizare cu secretele
me[te[ug`re[ti ale breslei imprimeurilor.
Tot astfel se explic` de ce agreabilele plan[e ale secolelor trecute
poart` dou` sau chiar trei semn`turi. Alc`tuirile plastice ale pictoru- Intim` st`p~nire a mijloacelor tehnice, sensibilitatea la posibilit`]ile
lui sau ale desenatorului, \n care pulsau semne libere, neconstr~nse, limitate ale unor suporturi, \ndem~narea prelucr`rii sculelor,
erau mai apoi traduse \n alte anumite semne, de c`tre un desenator cunoa[terea solu]iilor verificate \n timp, actualizarea lor, toate aces-
specialist [i mai apoi incizate cu cea mai mare grij`, cu un respect tea puse \n slujba unui proiect artistic au un rol hot`r~tor \n calitatea
total, de c`tre un me[ter gravor. transpunerii lui, \n adaptarea lui la limitele impuse de o anume
tehnic`.
Un argument de for]` \n favoarea celor de mai sus este identificarea
\n trecut a unor arti[ti folosind denumirea de "peintre-graveur".
9 9
Nu este vorba desigur la un respect servil fa]` de o cople[itoare

bur`toare excep]ii care netezesc \n spre zilele noastre configurarea
tradi]ie, nu avem de-a face cu un conservatorism simplist ci ne
unor atitudini foarte personale, marcate de structura profesionistu-
intereseaz` s` punem \n lumin` o avizat` [i intim` decriptare a
lui dar [i de crezul sù artistic.
atributelor tehnicilor cel mai bine identificate istoric.
Manevrarea \n cuno[tin]` de cauz` a acestora se v`de[te o deosebit
Pentru o mai bun` \n]elegere, am putea simplifica tema c`tredou`
de pre]ioas` experien]` chiar [i \n cazul practicienilor zilelor noas-
orient`ri. çn cadrul celei dint~i, am avea de-a face cu un respect
tre [i se va dovedi, dup` p`rerea noastr`, un tezaur f`r` v~rst` al
total fa]` de proiect, unde dorin]a manifest` este de a asigura \n
acestei bresle.
totalitate, prin transpunere [i incizare, cantitatea [i calitatea sem-
Dar, tocmai pentru a ne putea referi \n mod avizat asupra limitelor
nelor din proiect. çn aceast` situa]ie condi]ia materialului este de a
men]ionate, pentru a st`p~ni reperele posibilit`]ilor prin care rigo-
fi supus, cu totul docil, artistul afl~ndu-se \n situa]ia de a impune,
rile unei tehnici se pot \ntoarce \n calit`]i, se impune, \n paginile
de a-[i dicta preten]iile.
urm`toare, prezentarea dialogului tehnicilor tradi]ionale cu materi-
La alt pol ar fi vorba de interesul gravorului pentru limitele [i per-
alele specifice. Acest dialog va fi determinant \n \ntemeierea [i
forman]ele materialului.
cristalizarea acestui gen artistic.
çn loc de a-i pretinde rezultate nepotrivite structurii sale, artistul se
Prin prezentarea sumar` a etapelor tehnice de preluare a proiectu-
apleac` spre specificul naturii acestuia, respect~ndu-i limitele [i
lui, de incizare sau corodare [i de asigurare a integrit`]ii tirajului, se
izbutind s` se foloseasc` \n mod avizat tocmai de acele limite, s` le
vor eviden]ia [i premizele \n]elegerii posibilit`]ilor de figurare plas-
\ntoarc` in interesul sù.
tic` pentru fiecare gen tradi]ional, de la limite c`tre performan]e.
Evident c`, \n acest caz, dialog ar fi cuv~ntul care ar ilustra cel mai
potrivit rela]ia cu materialul
Dat fiind c` \n capitolul anterior am putut face cuno[tin]` cu oferta
tipurilor de tehnici ca semn plastic [i ca posibilit`]i de figurare,
Va fi instructiv de analizat cum, \n perimetrul acestei rela]ii, se vor
avem acum repere pentru a studia mijloacele prin care proiectul
fi n`scut rigori, [coli pentru anumite epoci, legi coordon~nd [i
plastic [i transpuneea acestuia r`spund cel mai bine, \n rela]ie cu
garant~nd activitatea pe genurile fundamentale dar, \n egal`
materialele acelor tehnici.
m`sur`, se poate remarca faptil c` unele performan]e \n domeniu au
Una din cele mai specifice tr`s`turi ale gravurii este aceea c`
fost posibile tocmai prin \nc`lcarea deliberat` a acestor rigori.
proiectul la care se va raporta imaginea final` necesit` o
transpunere \n materialul de gravat.
De altfel, [i acesta este un lucru binecunoscut \n lumea artelor cu un
grad mare de aplicativitate, tocmai rigorile unor tehnici [i
La acest nivel, al transcrierii [i respect`rii proiectului, se nasc atitu-
provoc`rile de mare specificitate ale unor teme impuse, au determi-
dini diferite, se iau decizii distincte, de la gravor la gravor.
nat nu numai g`sirea unor solu]ii de rezolvare a impedimantelor ci
çn mod evident tipul de atitudine a fost puternic marcat de coman-
[i [lefuirea mijloacelor de figurare c`treniveluri mereu \ntrecute.
damentele epocii, de rosturile gravurii \n context, exist` \ns` tul-
9 9
Primul din cele dou` este ancorat puternic \n timp, \n afirmarea [i

definirea gravurii ca gen.
O scurt` privire asupra perspectivei istorice a domeniului probeaz`

determinarea ]inutei proiectului fa]` de scopul lucr`rii.
Condi]ia de ilustra]ie documentar`, de plan[` stiin]ific` sau de
reproducere a unor opere de art`, ca s` lu`m doar c~teva cazuri evi-
dente, oblig` proiectul s` con]in` suficiente informa]ii care, prin
transpunere, s` nu tr`deze prezentarea riguroas` a temei.
Pe de alt` parte, gradul de acurate]e a semnelor fundamentale va
garanta corectitudinea transl`rii acestora pe placa de gravat.
Lucrurile stau altfel \n cazul unor proiecte plastice personale.
Numai artistul decide acum cantitatea [i calitatea semnelor ce con-
struiesc proiectul pentru a avea garan]ii de reu[it` \n etapa
transpunerii.
Tot acea privire istoric` ne poate prilejui o concluzie u[or de accep-
tat.
Dat fiind c` situa]ia gravurii ca gen plastic a evoluat de la
condi]ia de \nlocuitor de tipar, de component` de baz` a lui prin
]inuta ilustrativ-documentar` c`tre un gen eliberat de obliga]ii
de acest fel, c`tre un tip de art` preocupat de propria evolu]ie,
desigur c` [i tipul de abordare a proiectului ar fi evoluat de la
Servilismul fra]ilor Dalziel -gravori- fa]` de lucrarea \n creion desenat` rigoare [i exactitate impersonal` c`tre decizii personale, artistice.
de Arthur Houghton (1861) -sus- merge at~t de departe \nc~t st~ng`cia Ar fi un punct de vedere simplist, o concluzie hazardat`.
[i platitudinea proiectului nu pierde absolut nimic prin transpunerea \n
Chiar dac` o bun` parte din argumentele trecutului ar servi o
gravur`, performan]` cu at~t mai remarcabil` cu c~t este vorba de
incizare \n lemn -jos-. Ba chiar nu se poate trece cu vederea faptul c` \n asemenea p`rere, nu trebuie pierdut din vedere faptul c` gravura a
gravur` personajuil binecuv~nteaz` cu m~na st~ng`... fost f`cut` de persoane, arti[ti sau mai pu]in arti[ti, \n orice caz
oameni cu structuri distincte care au f`cut ca tema analizat` s` aibe
aspecte mult mai complexe.
Vom pleca de la premiza c` \ns`[i abordarea proiectului plastic, Sper`m ca paginile urm`toare s` o demonstreze.
citit` prin grila sugerat` mai sus, este marcat` de dou` elemente:
rostul lucr`rii [i tehnica inten]ionat`. Cel de al doilea element, rela]ia cu tehnica de gravare, nu are nici
1 1
nuan]are sau evolu]ie istoric`, este din totdeauna [i pentru totdeuna.

çn fapt, acest tip de gravor \ncepe prin a nota pe plac` doar c~teva
Compatibilizarea proiectului cu tehnica aleas` este o sever` perma-
trasee importante [i continu` s`-[i construiasc` subiectul "din
nen]` \n activitatea gravorului.
mers", cu mijloace intim determinate de rela]ia : instrument de gra-
Este de neimaginat ca desenul preg`titor, c~t de sumar ar fi el, \ntr-
vat - suport de un anume fel. Pentru arti[tii foarte apropia]i de mate-
o concep]ie mai modern`, s` con]in` semne plastice pe care
rial, lucrurile au o logic`, sunt bine justificate, de multe ori me-
tehnica inten]ionat` de artist s` nu [i le poat` permite.
talele, aliajele, au u[oare diferen]e de calitate, func]ie de [arj`, dup`
çn instruc]ia artistic` a ucenicilor breslei, tema revine cu insisten]`
cum o prelucrare diferit` a unei scule \i schimb` performan]ele
justificat`.
c`tre alt rezultat, acizii \[i modific` puterea de corodare, astfel c`
numai "din mers" se pot adapta sau acorda lucrurile.
Probleme ale transpunerii-
Este evident c` \n primul caz se poate vorbi de garan]ii sporite pen-
Trec~nd astfel \n revist` cele c~teva detalii tehnice ce ar asigura
tru identificarea \n copia imprimat` a proiectului ini]ial, de o canti-
posibilit`]ile de transpunere precum [i unele abord`ri diferite chiar
tate mai mare de informa]ii preluate de acolo cu o fidelitate ce tinde
la acest anume nivel de lucru, vom ad~nci unele reflec]ii punctate
c`tre perfec]iune. De cele mai multe ori \ns`, e o perfec]iune rece,
mai \nainte.
efortul insistent de a transpune c~t mai multe semne \n slujba
La un pol al acestei preocup`ri s-ar situa interesul servil de a garan-
garan]iei pomenite lipse[te lucrarea de c`ldur`, de fluiditate a ges-
ta prezen]a pe materialul de gravat a c~t mai multor informa]ii din
tului, de emo]ie.
semnele proiectului, cu garan]ia c`, astfel, vor fi incizate [i impri-
Se impune sublinierea unui adev`r important.
mate. Prin calcuri, h~rtii [i materiale copiatoare, prin fine]ea
O incizare patronat` de grija permanent` pentru a p`stra \ntocmai
prelu`rii, se urm`re[te ca nimic din nuan]ele mesajului ini]ial s` nu
semnul transferat, na[te semne crispate, st~ngace, lipsite de expresie.
se piard` pe parcursul transpunerii. O foarte disciplinat` incizare,
Re\ntorc~ndu-ne la studiul nostru, \n cel de al doilea caz nu se mai
atacare cu acid, imprimare, ar garanta fidelitatea fa]` de proiectul
poate vorbi de o raportare la un proiect elaborat, finisat [i de o
ini]ial [i pentru mul]i arti[ti ar reprezenta ordinea lucrurilor, respec-
stricte]e a respect`rii lui. Avem de-a face mai degrab` cu un proiect
tul meritoriu al unei frumoase tradi]ii.
mental al produsului final, cu o alc`tuire perfectibil` prin datele
uneori incerte oferite de material.
çn direc]ia opus` am avea de-a face cu o aparent` tr`dare, cu o viz-
iune mai modern` asupra subiectului, cu o \n]elegere mai deta[at`
Elementele compozi]iei, detaliile figur`rii, cantit`]ile dar mai
asupra rigorilor impuse de material. çn egal` m`sur` \ns`, este
ales calit`]ile semnelor grafice se structureaz`, se definesc \n
vorba de rela]ie mult mai special`, un dialog mai intim cu suportul;
timpul inciz`rii [i se controleaz`, \n cazul gravorilor riguro[i,
artistul supune materialul \n \nten]ia de a-l face s` scoat` la lumin`
prin stadii, prin tiraje de etap`. çn aceast` situa]ie placa de gravat
mesajul inten]ionat dar [i-l face aliat \n acela[i timp, exploateaz`
nu mai este supus`, disciplinat`, obligat` la deform`rile dictate de
surprizele pe care acesta i le ofer` sau chiar se supune legilor unui
artist, ci cap`t` dreptul s`-[i arate limitele, s`-[i probeze
joc ale c`rui repere nu are cum s` le b`nuie \n totalitate.
rezisten]a [i mai ales s`-[i dezv`luie neb`nuite virtu]i.
1 1
mai ales \n perioada instruirii artistice, \n realitate, \n practica

curent` a realiz`rilor plastice, at~t ordinea opera]iunilor dar mai
ales priorit`]ile de receptare a elementelor realului sunt copios
\nc`lcate. A[a de exemplu, un element de subliniere a expresiei sau
de vibra]ie poetic` a unui detaliu pot fi receptate, notate [i desenate
cu mult \nainte de a limpezi reperele constructive ale \ntregului.
Ochiul pu]in oblic al unui portret poate fi notat cu insisten]` mai
\nainte ca ovalul capului s` fie a[ezat \n pagin`, mai \nainte ca
ansamblul s` aibe o prezen]` schi]at`, \n conformitate cu o rut` aca-
5. viziunile fundamentale nuan]~nd temele gravurii demic` fireasc`,
Urmare a experien]elor sale, Stephen Palmer tran[eaz` la acest
Plec~nd de la premiza c` fiecare subiect uman prezint` o anumit`
subiect:
structur` biologic`, cu parametri mentali [i senzoriali afla]i \ntr-
"P`r]ile au acela[i statut cu \ntregul". ßi \ntr-adev`r raport`rile
un aliaj cu infinite propor]ii [i dat fiind c` orice etap` a
p`r]ilor cu \ntregul, \n`l]imile segmentelor fa]` de l`]imi, adunarea
percep]iei este o instantanee opera]iune senzorial-mental`,
sau rarefierea detaliilor pe aceea[i suprafa]` reprezint` percep]ii
devine credibil` ipoteza c` mediul, indiferent de obiectivitatea lui
instantanee. Analizele [i compara]iile au loc la un nivel subiectiv [i
teoretic` nu poate fi dec~t deformat \ntr-un chip specific fiec`rui
par]ial [i, chiar dac` le-am considera ipotetice, ele r`mân totu[i
receptor.
expresia unui adev`r personal, absolut.
¥inând seama pe de o parte de nivelul recept`rii, ne putem referi la
çn egal` m`sur`, e greu de stabilit, de limpezit, \n examene foarte
specificul percep]iei de tip artistic.
rapide, priorit`]ile de citire ale formelor, texturilor, culorilor [i de
çn ceea ce prive[te analiza realului, priorit`]ile de receptare a ele-
integrare a acestora \n \ntreg.
mentelor componente sunt diferite de la artist la artist, de la om la
" Quid recipitur ad modum recipiendis recipitur"
om.
Textul, folosit cu insisten]` \n Rena[tere, puncteaz` cu o acurate]e
çn stagiul instruirii artistice, ucenicii domeniului sunt instrui]i s`
sintetic`, tipic latin`, adev`rul c` ceea ce se recepteaz` se face \n
"citeasc`" elementele componente ale unei forme reale \n etape [i
conformitate cu ]inuta receptorului.
pe paliere distincte de receptare. Ei sunt antrena]i s` vad` mai \nt~i
Pe de alt` parte, condi]ia pur fizic` a obiectului – dimensiuni, rapor-
"forma mare", s`-i observe mai apoi reperele fundamentale de
turi, structur`, construc]ie, materialitate – are tot atâtea variante câ]i
structur`, s`-i \n]eleag` [i s` fac` vizibile liniile constructive, s`
privitori.
descifreze prin \nt~mpl`rile luminii pe volume forma lor geome-
Acele greu m`surabile raporturi individuale \ntre mental [i senzo-
tric` real`, s` o fac` inteligibil` prin opera]iuni de valorare [i, \n
rial dau nenum`rate aparen]e realului. Largul evantai ar avea la un
cele din urm` s` fac` expresiv` alc`tuirea plastic` prin opera]iuni
cap`t \n]elegerea obiectului iar la cel`lalt sim]irea lui, pozi]ii, a[a
de expresivizare.
cum spuneam, posibile numai la nivel teoretic.
Chiar dac` aceast` suit` de abordare este \n general atent urmat`,
1 1
çn acela[i timp \ns`, este foarte u[or de marcat diferen]a fundamen-

-pentru tipul pictural:-
tal` de abordare a unei fa]ade de catedral` \n cazul unui Canaletto
putem remarca sensibilitatea pentru vibra]ia culorilor care traduc
sau \n cazul unui Monet, s` spunem.
formele [i pozi]ia lor \n spa]iu, pentru pasajele care deschid
çn cazul primului, toate elementele fa]adei sunt surprinse cu o acui-
formele [i le fluidizeaz` \n alc`tuiriri plurimorfe, pentru volume ce
tate vizual` [i de \n]elegere a rosturilor constructive mai aproape de
[i-au pierdut identitatea constructiv` personal` [i care accept` s` se
competen]ele unui arhitect.
topeasc` \n alc`tuiri complexe, seduc`toare victime ale unei citiri
Proeminen]ele cl`dirii au expresii plastice care nu tr`deaz` prin
poetice a realului. (pentru Cezanne "atunci c~nd culoarea ajunge la
nimic structurile reale [i, \n egal` m`sur`, toate detaliile de zid`rie,
\ntreaga bog`]ie, plenitudinea desenului e rezolvat`")
st~lpi, rame, corni[e sau decoruri, se subsumeaz` sensului de con-
Va fi instructiv deci de pus \n lumin` modul diferit \n care cele dou`
struc]ie unic`, credibil definit` prin conlucrarea tuturor volumelor
structuri fundamentale vor determina opera]iunile de percepere ([i
figurate.
de figurare) s` urm`reasc` rute distincte de alegere a reperelor
Pentru Monet \ns`, toate rosturile acelor elemente arhitectonice nu
oferite de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul [i a-l figura.
mai prezint` nici o importan]`, reliefurile lor devin tot at~tea pre-
çn esen]`, se va reliefa faptul c`, indiferent cu ce op]iuni distincte
texte pentru a nota impresia general` a modului \n care ansamblul
fa]` de reperele reale va opera fiecare observator artist, rostul final
se tope[te \n atmosfera ce]oas` [i colorat`. Nu mai este o cl`dire ci
al oric`ruia va r`m~ne acela[i: identificarea formei reale.
o alc`tuire plurimorf` puls~nd, vibr~nd \n aer ca urmare a aven-
turilor luminii la ceasuri diferite ale zilei.
çn acest proces de identificare, chiar dac`, \n principal teoretic,
Vizibilul este m`surat, \n]eles [i sim]it cu organe similare dar cu
traseele observa]iei sunt marcate de structurile fundamentale, men-
parametri func]ionali de o imens` [i subtil` varietate.
tal` sau senzorial`, ]elul urm`rit nu va fi tr`dat. Vom \ncerca s`
risipim prejudecata c` exist` structuri favorizate pentru a percepe
çn mod evident \ns`, structurile deosebite ale arti[tilor receptori,
obiectiv realul, cu rost de reprezentare plastic`, a[a precum ar putea
situa]i \ntre tipurile liniar [i pictural, pun \n func]iune mecanisme
fi vorba de altele proprii unei figur`ri poetice, proprii artei.
diferite \n perceperea realului.
Se acord` importan]` distinct` detaliilor, se schimb` priorit`]ile
Cu ajutorul unor exemple foarte cunoscute din istoria gravurii vom
[.a.m.d.
\ncerca sa relief`m cel pu]in dou` rute de analiz`.
çn consecin]`:
Pe de o parte vom identifica ne\ndoielnice atribute ale unor anumite
-pentru tipul liniar:
tehnici tradi]ionale de a servi predilect [i plenar o anumit` viziune
identific`m o insistent` aten]ie pentru contur, pentru liniile care
fundamental`.
\nchid [i delimiteaz` volumul \n spa]iu, care definesc forma, pentru
Ba chiar se vor putea descifra \n performan]ele tehnice ale unora, \n
p`r]i care construiesc \ntreguri, pentru valorile care desv`luie [i
anumite etape istorice, tendin]e de \nbun`t`]iri determinate mai ales
expliciteaz` volumele prin modelare, pentru materialitatea struc-
de comandamentele servirii acelei anumite viziuni.
turilor [i concrete]ea lor, pentru \n]elegerea construc]iei ferme.
Pe de alt` parte \ns`, vom eviden]ia cum tocmai aceste limite sau
1 1
performan]e, specializate strict \n vederea unui anumit rost, au

putut fi copios contrazise, deturnate pentru a servi ]eluri opuse.
O pregnant` patronare a artelor plastice de viziunea liniar` \n lumea

rena[terii timpurii si t~rzii avea s`-[i pun` logic amprenta [i pe
gravura perioadei.
A[a se face c` gravura \n lemn, prima tehnic` important` a dome-
niului \[i va [lefui si perfec]iona posibilit`]ile, c`tre culmi ale
figur`rii. \n aceast` perioad`, sub semnul servirii viziunii liniare.
Tentativele me[terilor [i ale arti[tilor \ntre secolele al XIV-lea si al
XVII-lea, s-au concentrat asupra acurate]ei liniei [i a posibilit`]ilor
sale de a defini forma chiar dac`, \n cazul altor tehnici sau \n cadrul
celei a lemnului ceva mai t~rziu, nu neap`rat numai calit`]ile liniei,
ca semn plastic fundamental, aveau sa serveasc` interesele liniar-
it`]ii.
Vom lua spre analiz` c~teva detalii din gravura \n d`lti]` f`cut` de
Ralph Massard dup` pictura lui Louis David "Sabinele". Fie ca avem de-a face cu rotunjimea unui s~n, cu convexitatea unui scut
sau cu relieful unei coapse, geometria neiert`toare a traseelor gravate
(pagina al`turat`0
nu ajut` la sugerarea condi]iei [i a materialit`]ii diferite a acestora.
çns`[i lucrarea original`, de un clasicism rece [i retoric, cu forme (“Sabinele”)
umane respect~nd servil modele antice, dovede[te o total` \nregi-
mentare \n categoria pictorilor \nrobi]i viziunii liniare. De altfel
absolut toat` pictura oficial` a timpului, mai toate n`zuin]ele artis- Ar fi o davad` de simplism \ns` aceea de a concluziona c` aceste
tice ale vremii se supuneau viziunii liniare. trasee reci [i exacte, atributele de baz` ale d`lti]ei ar fi cauza prin-
O gravur` \n d`lti]` dup` o asemenea lucrare nu va face alceva cipal` a excesului de liniaritate. De asemeni nu putem conchide c`
dec~t s`-i ad~nceasc` acele caracteristici de figurare \n conformi- aceast` tehnic` nici nu poate figura altfel.
tate cu viziunea men]ionat`. A[a cum se poate observa \n pagina urm`toare, alt detaliu dintr-o
excelent` gravur`, \n aceea[i tehnic`, de Pierre-Imbert Drevet
A[a se face c`, deloc \nt~mpl`tor, performan]ele de exactitate a demonstreaz` c`, \n chiar limitele acestei viziuni liniare, \n aproxi-
definirii formelor, de limpezire a limitelor spa]iale ale detaliilor, de mativ aceea[i epoc`, modelajul mult mai nuan]at al formelor se
sugerare a texturilor diferite printr-un inventar atent [i precis de \mbin` cu uimitoare performan]e de a sugera nuan]ate calit`]i mate-
semne incizate, sunt exact cele mai proeminenete caracteristici ale riale, pentru m`tase, pentru dantel`, lemn aurit, epiderm`, p~n` la
gravurii \n d`lti]`. invita]ii tactile.
1 1
Uneori \ns`, geometria rece a inciziilor cu ritmuri [i curburi impuse, nu

impieteaz` grav asupra sugestiei materialit`]ii.
(Drevet, gravur` \n d`lti]`)
çn cazul lui Rembrandt \ns`, detalii din dou` gravuri \n metal, "Iisus
cu bolnavii" [i "Prezentare la templu" demonstreaz` ne\doielnic
c` tirania picturalit`]ii opereaz` [i \n opera grafic` a artistului.
Volumele [i detaliile lor, sc`ldate \n acea lumin` misterioas` care

creaz` atmosfera tuturor tablourilor sale, cu proeminen]e ale
c`ror contururi au fost erodate de lumin` sau cu ad~ncimi care
au topit alte limite de forme \ntr-o cea]` \ntunecat`, pot figura
cald [i conving`tor repere de morfologie uman` sau orice alt
material
–stof`, piele, metal sau piatr`-.
Aceste trei exemple de gravuri din pagina din dreapta,: aqua forte,
lemn [i d`lti]`, fac dovada c`, prin cunoa[terea mijloacelor speci-
fice, orice poate fi reprezentat. Apar]in~nd lui: Rembrandt, Durer [i
Bervic, ele demonstreaz` c` indiferent de tehnica [i epoca \n care
ne afl`m, orice manier` tradi]ional` are resurse pentru a r`spunde
oric`rui program de figurare, \ntre pictural-clar obscur, liniar-docu-
mentar [i liniar-figurativ plenar.
1 1
Nu putem s` nu remarc`m condi]ia distinct` oferit` pointe-seche-

ului \n perioada impresionist`, cu lucr`ri perfect integrate manifes-
tului impresionist; \n egal` m`sur` ar fi de punctat aportul aquei-
forte \n sus]inerea viziunii picturale dar [i cel al asigur`rii reperelor
de liniaritate \n gravura unor epoci...
De asemeni, \n litografie, poate c` tocmai datorit` perioadei
descoperirii [i extinderii dar mai ales a lejerit`]ii abord`rii, se pot
g`si cele mai proeminente exemple de sus]inere a ambelor viziuni...
De remarcat, nu \n ultimul r~nd, cum \n epoca modern`, nu at~t
apartenen]a la un curent estetic sau la o [coal` aritstic` determin`
alegerea unei anumie tehnici de gravur` sau utilizarea predilect` a
unor anumite atribute ale ei c~t structura personal` a artistului va
determina [i reorienta acea anumit` tehnic` spre servirea viziunii
personale...
Nu se poate ascunde faptul c` \n chiar interiorul conceptului de

"tradi]ie", se pot identifica cele dou` orient`ri.
Pe de o parte, este firesc desigur ca me[terii care aveau ca sarcin`
O tehnic` destul de riguroas`, cu semne liniare relativ egale, poate, sub s` transpun` proiectul unui artist s` plece de la ideea respct`rii
controlul unui Anders Zorn, s` asigure cele mai proaspete [i transparente necondi]ionate a semnelor desenate de acela. Cu c~t fidelitatea
proiecte impresioniste, performan]` extrem de apreciat` \n epoc` [i per - inciz`rii semnelor desenate de "maestru" era mai evident`, cu at~t
petuat` p~n` t~rziu, c`tre primele decenii ale secolului XX. Aceste garan]ia valorii artitice a lucr`rii era mai mare.
aprecieri sunt subliniate, f`r` \ndoial`, de ]es`tura declarat gestual`, Antrenamentul me[terilor gravori \nsemna o sum` de gesturi tip, de
\nt~mpl`toare, care evit` declarat sugerarea formelor prin formule tipice incizare pe trasee tip, cu anumite curbe specifice [i, mai ales cu
viziunii liniare.
anumite ad~ncimi controlate pe traseu, ale inciziei.
çn mod evident, la impresia general` de spontaneitate, sus]inut` de con -
tre-jour-ul lipsit de contururi definitorii, de trasee care ar fi trebuit s`
con]in` volumele morfologige, de repere precise, contribuie mai ales A[a precum \nv`]`ceii caligrafiei \[i [lefuiesc gesturi tip penru a
suportul de instantaneu fotografic, din p`cate prea vizibil [i cu siluet`ri desena be]i[oare lungi sau scurte, ovale sau semi-ovale, \n vederea
prea \nt~mpl`toare... alc`tuirii ulterioare a literelor alfabetului, ucenicii gravori \[i antre-
Pentruc`, a[a ca [i \n alte aqua-forte ale lui Zorn, documentul fotografic neaz` m~na pentru incizii de categorii specifice: drepte
r`m~ne vizibil, de dragul impresiei spontane instantaneul fotografic irepro[abile, cu linii av~nd grosimi perfect egale, drepte cu linii
este, de cele mai multe ori, respectat servil... paralele dar av~nd grosimi \n cre[tere sau descre[tere, curbe egale
1 1
la grosimea liniei dar cu un ritm de repeti]ie inegal sau curbe

inegale ca dimensiune liniar` dar respect~nd un ritm sever al
repeti]iei...
çn m`sura \n care aceste formule de figurare erau folosite disci-
plinat, re]elele de incizii ale me[terului a[ez~ndu-se \ntocmai pe
dimensiunile indicate de artist, era de prev`zut c` viitoarea gravur`
va fi \nsemnat un succes.
Firea mereu rebel` a arti[tilor cerea \ns` mereu alte formule de
expresie, pretindea ca \n cazul unor anumite materiale, imaginea s`
se bucure de [anse sporite. 6. tehnici artistice de figurare ale gravurii
Materialul, cumin]it de manevre verificate \n timp, se l`sa, mai mult
sau mai pu]in de bun`voie, incizat de m~ini experte. Aceasta este tema principal` a studiului nostru, elementele lui au
Pe de alt` parte \ns`, acela[i material, \[i oferea [ansa ca, \n m~na fost identificate [i puse \n context istoric sau tehnic \n capitolele
altor gravori, s` se comporte diferit, s`-[i demonstreze calit`]i anterioare, a[a cum men]ionam. Tot \n acestea s-au reliefat [i
neb`nuite. modalit`]i profesionale de dep`[ire a unor dificult`]i, de \nvingere
O \n]eleapt` aplecare c`tre aceste anumite r`spunsuri netipice ale sau de adaptare la unele probleme.
materialului a reprezentat, \n multe situa]ii, lansarea unor rute de çn acest capitol \ns` ne propunem s` ad~ncim subiectul discrepan]ei
figurare \nc` neb`nuite. Se impune men]ionat totu[i c` numai la \ntre modalit`]ile curente ale plasticianului de a figura [i cele de
nivelul artistului-gravor acest tip de aten]ie [i solu]ie era posibil`. mare specificitate ale gravurii adaptate acelora[i inten]ii.
Numai un artist, con[tient la rezisten]a unei pl`ci de metal la un Aceast` discrepan]`, generatoare de tensiuni [i frustr`ri a \nsemnat
anumit tip de semne incizate, poate s`-[i reconsidere alfabetul plas- \n acela[i timp [i o provocare, un imbold \n g`sirea unor solu]ii a[a
tic fundamental c`tre includerea unui alt tip de semne, capabile s` \nc~t, privind gravurile unor mae[tri, vom remarca cu respect fap-
figureze tema personal` dar [i, mai ales, s` poat` fi realizate \n tul c` acestea nu sunt doar ni[te tablouri mai mici transpuse \n
materialul recalcitrant. gravur` ci performan]e artistice ale unui gen cu pregnant` perso-
nalitate, cu un limbaj plastic manevrat cu expresivitate, cu o
çn consecin]`, se cade s` accept`m c` \n cadrul aceleia[i retoric` plastic` de mare specificitate.
frumoase tradi]ii, str`duin]a de adaptare \ntre material [i proiect, Ca s` detaliem aceste solu]ii [i performan]ele lor, va trebui s` le
reprezint` un efort curent [i legitim. Dat fiind c` ceea ce raport`m la acele modalit`]i de figurare curente, fire[ti \n activitatea
numim tradi]ie a profesional` de tip [evalet.
\nsemnat un continuu interes de adaptare, de corelare a inten]iilor çn linii mari instruc]ia artistic` se bazeaz` pe c~teva elemente fun-
aristice la posibilit`]ile materialului, nu putem s` \ndep`rt`m tenta- damentale, pe sec]iuni de interes [i pe etape de asimilare a pro-
tivele de a adapta noi solu]ii de figurare la limitele sau perform- cedeelor de manevrare a limbajului plastic.
nan]ele suportului de gravat.
1 1
O prim` preocupare se orienteaz` c`tre reeducarea percep]iei.

Pe de alt` pare, \nc` la acest nivel, t~n`rul artist se antreneaz` s`
Psihologii formei, [i nu numai, subliniaz` faptul c` percep]ia de tip
descifreze formele, prin \n]elegerea costruc]iei mai mult sau mai
artistic prezint` particularit`]i mai mult sau mai pu]in detectabile [i,
pu]in vizibile [i a modului cum se ofer` luminii [i se desf`[oar` \
\n consecin]` mai mult sau mai pu]in explicabile.
n spa]iu.
Se poate spune totu[i c` majoritatea umanilor, privind o form`
Cercet`ri similare se vor petrece evident [i la nivelul materialit`]ii,
real`, au nevoie de un model la care s` raporteze [i s` o claseze, ca
ale texturilor ce \nvelesc forma.
s` o poat` defini. çntregul proces de dialog cu oferta vizibilului este
F`r` con[tientizarea [i asumarea acestor tentative, f`r` progrese \
patronat de aceast` continu` raportare la un model, la un tip.
n acest domeniu, nu se pot face primii pa[i pe terenul
Prin citirea diferen]elor dintre forma real` [i tipul ei abstract, se
opera]iunilor fundamentale de figurare.
apreciaz` calitatea formei, frumuse]ea sau utilitatea ei, se
subliniaz` elementele ce-i fac specificul, ce o personalizeaz`.
Facem o cuvenit` precizare privind alinierea cursurilor de gravur`
Cu c~t cul- tura vizual` a subiectului este mai restr~ns`, cu at~t
cu nivelul de instruc]ie artistic` al momentului. Este firesc ca tehni-
mai mici sunt [ansele de apreciere a formei perceptibile.
cile de gravur` s` se raporteze la experien]a plastic` a tinerilor [i nu
la respectarea cronologiei apari]iei. Inventarea unui gen de gravur`
Artistul are harul natural de a observa mai ales acele nuan]e [i de a
nu a plecat de la un preaplin de experien]` \n figurare a arti[tilor ci
le raporta la un model mult mai amprentat de structura sa psihic` [i
de la cu totul alte comandamente, ]in~nd de solicit`ri ale societ`]ii
de crezul s` estetic. El \nsu[i este un creator de forme care vor
\ntre limite tehnice date. Date fiind dificult`]ile iscate de adecvarea
deveni elemente de raport pentru rela]ia lui sau altor oameni cu vi-
figur`rii de tip [evalet la economia de mijloace, la severitatea sin-
zibilul.
tezei pe care o pretinde gravura, este firesc ca sucesiunea pred`rii
Privind o anume femeie se \nt~mpl` mult mai frecvent s` o
tehnicilor ei s` se petreac` \n baza nivelului de instruc]ie plastic` al
raport`m la tipul rubensian sau la cel boticellian, intrate deja \n
t~n`rului.
con[tiin]a universal` [i deci mult mai cunoscute ca model.
Nu se pot traduce griuri ce definesc expresiv volume, \n dou`-trei
Problema este c` specificul percep]iei de tip artistic presupune
semne, \n absen]a unei minime experien]e sau informa]ii \n aceast`
op]iuni foarte personale asupra priorit`]ilor \n marcarea unui detal-
direc]ie.
iu, asupra oportuni]`]ii alegerii lui sau chiar al observ`rii lui, pen-
truc` un pictor vede sau nu un detaliu, func]ie de interesul sù artis- Rostul acestei men]ion`ri este de a argumenta pertinen]a unui
tic. asemenea punct de vedere fa]` de modul, uneori aproximativ, \n
Instruc]ia artistic` tinde, la acest palier al reeduc`rii percep]iei, care se \nva]` tehnicile gravurii \n unele [coli de art`.
s` [lefuiasc` spiritul de observa]ie al t~n`rului plastician, s`-i Pentru mai fluenta demonstra]ie, vom simplifica \n c~teva mari
ascut` sensibilitatea pentru observarea specificului modelului, s`-i opera]iuni procesul curent al figur`rii [i le vom prezenta \n etape
anuleze "ticuri" de percep]ie datorite \nregiment`rii prea supuse succesive, chiar dac` \n realitate, demersul real nu are asemenea
la o orientare estetic` [.a.m.d. limpezimi.
1 1
Acestea ar putea fi:

[i expresiviz~nd economic dar conving`tor, p`str~nd numai acel
- percep]ia, - pagina]ia-construc]ia-compozi]ia, - desen-valorare-
minim dar vital necesar.
modelare, - expresivizare.
Pentru "etapa" pagina]ie-construc]ie-compozi]ie vom pune \n
Reiter`m insistent adev`rul c` \n realitate aceste preocup`ri, chiar
lumin` date despre firescul acestor opera]iuni \n perimetrul artelor
dac` au o anume logic` \n aceast` succesiune, \n procesul real al
de [evalet, despre mìestria antrenat` cu care sunt abordate.
figur`rii se \ntrep`trund sau se repet`, \[i inverseaz` ordinea sau
Nenum`ratele ore de studiu \n atelier aduc dup` sine o rutin`
sunt eludate.
pozitiv`, o rapiditate profesional` \n luarea deciziilor, iar gestul
çn ce prive[te compozi]ia, mai ales \n accep]ia larg` [i fireasc` a
artistului care figureaz` se bazeaz`, a[a cum se [tie, [i pe
no]iunii care \nseamn` rela]ionarea armonic` a tuturor elementelor
instincte plastice acumulate.
de limbaj plastic, acest reper are o prezen]` permanent`, marc~nd
Acest firesc, aceast` rutin` nasc un anume confort al lucrului, o
absolut totul [i \n toate etapele, p~n` la condi]ia celor mai ele-
anumit` certitudine c` mijloacele sunt st`p~nite iar etapele urmeaz`
mentare semne plastice, linia [i punctul.
rute corecte. Solu]iile compozi]ionale de punere \n pagin` [i mar-
carea construc]iei se g`sesc fluent, se pot puncta provizoriu [i se
Am punctat unele lucruri specifice percep]iei aristice [i am stabilit
acordeaz` din mers. Elementele constructive, axele, traseele
c` acel moment ar reprezenta o prim` etap`. Este evident \ns` c`
ajut`toare, at~t de utile fazelor de \nceput ale figur`rii, pot r`m~ne
nevoia de raportare la model presupune continue eforturi de per-
aparente \n m`sura \n care nu compromit expresia.
cepere, a[a \nc~t o putem considera ca o etap` \nchis` abia odat` cu
Se poate tatona [i se poate cerceta, se poate corecta \ntr-o bun`
\ncheierea lucr`rii.
masur`.
Acest tip de figurare face specificul desenului dup` natur`, dup`
Toate acestea fac parte dintr-o ordine a lucrurilor a[a \nc~t, atunci
model [i este fundamental deosebit de cel practicat \n gravur`, unde
c~nd este confruntat cu rigorile acelora[i etape \n gravur`, artistul
elementele caracteristice ale subiectului real, au fost percepute,
se simte frustrat [i \[i impune s`-[i tr`deze instinctele plastice pen-
analizate, sintetizate [i expresivizate \ntr-un proiect care a \nmaga-
tru a-[i adapta priceperile [i paleta de mijloace.
zinat aceste importante repere [i la care se va raporta gravorul pe
De r~ndul acesta, \n gravur`, etapele au o delimitare mult mai clar`
parcursul opera]iunilor de figurare.
\n timp, tehnicile pretind trepte acoperite clar, re\ntoarcerile sunt
Dac` din paragraful anterior s-au eviden]iat [i dificult`]ile generate
imposibile sau mult mai dificile.
de acest specific, tot \n acele fraze s-a sugerat [i modalitatea
dep`[irii dificult`]ilor. Pe l~ng` opera]iunile de simplificare a
Fa]` de problemele de pagina]ie, gravorul are o viziune mult mai
inventarului de semne adecvate transpunerii \n gravur`, acel proiect
sever`, concluziie lui compozi]ionale sunt rezultatul unor lungi
trebuie s` \nmagazineze suficiente informa]ii despre subiectul
reflec]ii pentruc` o plac` de metal, dup` o atacare, nu mai poate fi
vizat.
recadrat` sau tìat` ca o coal` de h~rtie [i \n aceea[i situa]ie s-ar afl`
Cu discern`m~nt, artistul analizeaz` datele vizibilului, sintetiz~nd
[i piatra pentru gravat, groas` de 10 cm.
1 1
Preocup`rile pentru construc]ie trebuie s`-[i consume taton`rile [i

de sintez` c`tre semne cu o geometrie foarte simpl` care vor cere
cercet`rile \ntr-o etap` dat`, limbajul economic al gravurii nu per-
manevr`ri de mare specificitate pentru a putea sugera umbre,
mite dec~t acele repere morfologice strict necesare, axele sau lini-
penumbre, reflexe, modelaj al suprafe]elor [.a.m.d.
ile ajut`toare nu mai pot fi explicite ci mai degrab` implicite.
Detaliile acestei preocup`ri sunt parcimonios distribuite numai \n
Unul din cele mai cristalizate instincte ale unui desenator este acela
m`sura \n care servesc expresivizarea.
de descrie formele, de a le adumbri [i modela prin semne plastice
care sunt concret ha[uri negre pe fond alb. Cu ajutorul liniilor negre
"Etapa" desen-valorare-modelare aduce [i ea \n lumin` tr`d`ri \ntre
el \ntunec` p`r]i ale volumelor suger~nd plasarea \n umbr` sau
"firea lucrurilor" [i cerin]ele gravurii.
deplasarea c`tre fundal iar prin alburile prezervate sugereaz`
Desenul, ca tehnic` de figurare, \nseamn` pentru imensa majoritate
\naintarea lor c`tre privitor. Deci negrurile modeleaz` umbra [i
a plasticienilor, o prim` structurare \n spa]iu a elementeleor princi-
depresiunile, albul modeleaz` lumina [i convexitatea volumelor.
pale de constru]ie, delimitarea volumelor [i modelarea lor prin val-
orare, sugerarea materialit`]ii formelor.
Cea mai important` concluzie a celor spuse mai sus este c` elemen-
La acest nivel, din ra]iuni de limpezime a demonstra]iei, s` ne
tul activ fundamental \n figurarea din perimetrul artelor de [evalet
referim la cele mai pregnante aspecte.
este semnul negru pe fond alb.
Primul ar fi legat de maniera concret` de figurare iar cel de al doilea
ßi dac` aceast` viziune nu este contrazis` de tehnicile: pointe-seche
aspect s-ar referi la gesturile predilecte prin care artistul realizeaz`
[i aqua-forte, este \n schimb \nfruntat` relativ de tehnicile: xilo-
opera]iunile de mai sus.
gravur`, linoleum, litografie, [i la modul absolut de: maniera neagr`
Vom puncta mai economic un prim subiect pentruc` \[i va g`si un
[i mezzo-tinta. La primele dou`, l`s~nd la o parte dificult`]ile
loc de studiu \n capitolul urm`tor, referitor la manevrarea sub
concrete ale opozi]iei unor materiale nespecifice pentru desen,
aspect geometric a semnelor figur`rii.
figurarea se realizeaz` totu[i cu linii care vor deveni negre pe
Este vorba de modalitatea curent` a desenatorului de a modela prin
fond alb. La urm`toarele, la care am folosit cuv~ntul relativ,
valorare. çn linii mari acestea \nseamn` ]es`turi de linii, gri-uri
dificultatea figur`rii cu alb se pune numai pentru acei arti[ti ce
estompate, ha[ur`ri \nc`rcate sau u[urate de semitonuri prea puter-
opteaz` deliberat pentru aceast` viziune, pentru cei care
nice çn gravur` se nasc fire[ti dificult`]i de a traduce acele griuri \n
construiesc volumele cu decup`ri de linii albe. Aceast` op]iune
semne posibile pentru anumite tehnici.
reprezint` un punct de vedere mai \n spiritul dialogului cu
Dac` la litografie, aqua forte, mezzo tinta, de exemplu,
materialul.
posibilit`]ile de interpretare a griurilor destul de nuan]ate, nu pun
çn ce prive[te ultimele dou` tehnici, acestea contrazic copios rutina
mari probleme de execu]ie [i rezultat, dac` \n tehnica d`lti]ei
de figurare care mizeaz` pe manevrarea semnelor negre.
orchestrarea griurilor este practic nelimitat` dar cu un efort de
çn maniera neagr` a litografiei [i \n mezzo-tinta, fiecare gest de
gravare de neimaginat, \n xilogravur` lucrurile stau cu totul altfel.
anulare sau de erodare a unor por]iuni negre, lumineaz`, aduce \n
Aici limitele foarte severe de semn [i de gravare impun opera]iuni
fa]` volume, descrie forme prin manevr`ri de semne albe pe fond
1 1
negru.
1 1
Iat` deci un aspect evident, ne\ndoielnic, al confrunt`rii dintre un

element al instinctelor plastice fundamentale [i specificitatea unor
tehnici de figurare atipice. Obligat s` se plieze acestora, artistul
poate avea frustr`ri, poate resim]i o anume \nstrìnare.
Ar mai fi un aspect ce ar trebui resubliniat, pentruc`, \n simplitatea

lui, poate constitui totu[i o surs` de \ngrijor`ri.
Chiar dac` \n cazul primelor tehnici pomenite mai sus, valorarea [i
modelarea nu pune probleme pentru c` practic ele mizeaz` pe re]ele
suprapuse de linii sau de puncte, ca [i \n cazul desenului pe h~rtie,
nu trebuie pierdut din vedere faptul c` acele semne care figureaz`
pot fi doar adùgate, niciodat` scoase, anulate.
Nu \nt~mpl`tor pomeneam la \nceputul prezent`rii acestui subiect

[i un alt aspect, acela al tr`d`rii gesturilor predilecte ale artistului \n
Detaliu din xilogravura autorului: "Conexiuni incerte" activitatea lui curent` de figurare.
Chiar dac`, \n mod declarat, imaginile acestui ciclu se doresc familiar R`sfoirea atent` a unor reproduceri dup` desenele unor mae[tri,
e cu gravurile rena[terii, supuse unei evidente tiranii a viziunii liniare, apar]in~nd mai multor [coli artistice, ar putea prilejui concluzii
se poate remarca, chiar \ntr-o por]iune relativ restr~ns` a desenului, cum foarte instructive referitoare la frecven]a unor anumite trasee, la
pot convie]ui cele dou` tehnici ale figur`rii. tipuri de semne, la familii de elemente primare ale figur`rii care pot
Este limpede c` a existat un desen liniar pe placa de lemn, prezervat cu identifica un anume maestru, un anume desenator.
grij` \n etapa cioplirii cu dalta dar, \n egal` m`sur`, se poate observa,
mai cu seam`, \n zona pulpelor umbrite, cum s-au figurat detaliile morfo -
Evident nu este vorba de stiluri distincte apar]in~nd unor [coli
logice cu ajutorul albului.
Este dificil pentru un artist s` sape disiplinat \n jurul unor semne atent foarte personalizate: – arta european` fa]` de arta oriental` - sau de
desenate, rezum~ndu-se astfel la o munc` similar` nivelului de me[ter [coli europene fundamental diferite: - academismul fa]` de impre-
gravor [i s` nu se lase sedus [i de unele surprize pe care i le poate oferi sionism – ci de arti[ti-persoane care pot fi g`zdui]i de acela[i curent
materialul chiar \n timpul grav`rii. Oric~t de experimentat ar fi autorul, artistic, put~nd fi [i contemporani.
de cele mai multe ori, tìeturile prin care se inten]ioneaz` figurarea, cele
care presimt [i tatoneaz` forma, sunt mai sincere [i mai credibile, sunt ßi, \n egal` m`sur`, nu este vorba numai de tr`s`turi ce descriu
mult mai \n spiritul grav`rii \n lemn. forme umane sau altele reale, ci de familii de semne primare
A[a cum men]ionam, semnele ocolite cu grij` prin s`pare, oric~t de spon - folosite prioritar de un anume artist indiferent ce anume figureaz`.
tan ar fi fost desenate pe plac`, sugereaz` r`ceal` [i exagerat` rigoare...
1 1
Ceea ce descrie desenatorul sau pictorul pe h~rtie este un gest nein-

termediat, netranspus, marcat cu sinceritate [i aplomb.
Anii de exerci]iu l-au obi[nuit cu for]a de expresie a unor tr`s`turi
sau, de ce nu, cu elegan]a acelora. El se folose[te preferen]ial de ele
pentruc`, \n timp, i-au asigurat performan]e.
Este evident c` prin transpunere \n materialul de gravat aceste

semne nu au cum s`-[i p`streze prospe]imea. De la tehnica
litografiei c`tre xilogravur` [i d`lti]`, adic` spre acelea cu prob-
lemele cele mai severe de transpunere, ele \[i tr`deaz` tot mai evi-
dent proprietarul.
Iat` dou` gravuri \n lemn, desp`r]ite de peste patru secole, -Kathe ßi totu[i, cople[itoarea personalitate a unor arti[ti, a r`zb`tut [i
Kolwitz -1940 [i Urs Graf -1521-, pe care le une[te \ns` aceea[i prin aceste dificult`]i, a g`sit solu]ii de dialog cu materialul de
preocupare de a construi formele cu ajutorul albului. natur` s` nu afecteze procedeele de figurare p~n` \ntr-at~t \nc~t
Excava]iile \n lemn realizeaz` linii [i pete albe care, prin apropiere [i identitatea autorului s` poat` fi pus` la \ndoial`.
suprapunere, creaz`, definesc [i umfl` formele figurate. Dac` pentru o çntr-adev`r, un fragment dintr-o gravur` a lui Goya, un altul din
artist` a secolului XX acest lucru pare firesc, pentru un apartenent la placa lui Dürer sau un col] prelevat dintr-o plac` de Rembrandt, vor
cea mai tiranic` visiune renascentist`, de la \nceputul secolului al XVI- fi, indubitabil un Goya, un Dürer, un Rembrandt.
lea, aceast` \nt~mplare se v`de[te de o remarcabil` precocitate...
O alt` dificultate generatoare de frustr`ri, de mare specificitate pen-
Un cercet`tor sau artist, preocupat de opera unui desenator [i intere- tru gravur` [i, \n general pentru orice semn imprimabil, este a[a
sat de subiect, va descoperi acele familii de semne, acele trasee numita \ntoarcere \n oglind`.
predilecte din lucr`rile aceluia, care \l definesc. Chiar la nivelul Aceasta este un alt tip de tr`dare fa]` de firescul activit`]ii unui
unor fragmente care nu mai descriu ceva recognoscibil, exist` sufi- desenator. çn mod curent rela]ia artistului cu desenul sù ]ine de
ciente elemente de recunoa[tere a artistului. formula fa]` \n fa]`, pe timpul realiz`rii lucr`rii se familiarizeaz` \
Frecventarea acestor semne de c`tre un artist, preferin]a vizibil` ntr- at~t cu el \nc~t nu [i-l poate imagina altfel. Nu \nt~mpl`tor
pentru anumite semne-gest, este at~t de ad~nc \nr`d`cinat` \n fires- atunci c~nd are \ndoieli asupra unor propor]ii sau st~ngacii
cul tehnicii sale de figurare, at~t de intrat` \n instinct, \nc~t, invari- compozi]ionale, desenatorul \[i prive[te opera \n oglind`.
abil, acele semne se reg`sesc, fire[te u[or alterate, \n posibila sa De fapt o vede ca pe a unui strìn, cu o deta[are care \i permite s`
oper` de gravor. identifice defectele.
Tocmai aceast` alterare, aceast` tr`dare a purit`]ii semnului person- Deci, ar fi vorba \n primul r~nd de nepl`cutul adev`r c`, \n
al ar fi subiectul acestui paragraf. gravur`, proiectul, dup` incizare sau atacare, se r`suce[te prin
imprimare "\n
1 1
oglind`".
Este deosebit de important de acceptat ideea c`, pentru un artist
O sum` de probleme de valoare a gestului prin sensul mi[c`rii, de
obi[nuit s`-[i manifeste o anumit` amprent` temperamental` printr-
folosire a m~inii drepte ale unui personaj \n situa]ii obligatorii, alte
un gest, s` spunem ascendent st~nga-dreapta [i dezordonat, e
probleme de ascenden]` a unui acces, de valoare smbolic` a unui
remarcabil de dificil s` [i-l construiasc` \n "oglind`".
sens, sunt tot at~tea dificult`]i ce nu pot fi pierdute din vedere. çn
zona figurativului ele trebuie s`-[i afle \n mod obligatoriu solu]iile.
O sum` de gesturi [i semne ale acestuia, verificate \n timp [i
çns` chiar [i \n aria nonfigurativului, teme cum ar fi importan]a
adunate \n fi[iere marcate de instincte plastice, vor trebui retraduse
unei cantit`]i pe o anumit` parte a compozi]iei, sensurile st~nga–
[i manevrate \mpotriva firescului sù, conform unei rigori strìne.
dreapta sau, \mpreun` cu acestea, sensurile de mi[care ascendent`-
Important` este con[tientizarea temei, \n inventarul problemelor
descendent`, r`m~n probleme la fel de importante ce-[i pretind
legate de tehnicile de figurare \n gravur`, ea este una de dimensi-
solu]iile.
une, cu implica]ii asupra c`rora se cuvine s` reflect`m pentru
dep`[irea dificult`]ilor.
La o extrem` a preocup`rii pentru acest inconfort se situeaz` arti[tii
De altfel, o dovad` a seriozit`]ii subiectului o constituie docu-
mai pu]in marca]i de importan]a invers`rii, ei se d`ruie lucrului
mentele.
control~nd sub aspect plastic etapele, \n a[a m`sur` \nc~t, la
çn seduc`toarele plan[e gravate cu scene din atelierele de gravur`
momentul oglindirii, s` nu poat` ap`rea surprize. Momentul de
din secolul al XVIII-lea [i nu numai, se pot vedea, montate cu grij`
nesiguran]`, de \nstrìnare pe care \l resimt unii, la ace[tia se trans-
pentru fi manevrate \n diferite unghiuri, mult pomenitele oglinzi.
form` \n emo]ie, \n surpriz` instructiv` pentru alte lucr`ri viitoare.
Exist` oameni care au probleme s`-[i tund` musta]a \n oglind`
dar [i genii ca Leonardo da Vinci care scriau tratate [i
La cealalt` extrem` am g`si un artist gravor at~t de sensibil la
desenau \n oglind`.
aspectul final al lucr`rii, dup` incizare [i imprimare, la impactul
çntre aceste categorii, ca [i \ntre categoriile de gravori de mai sus,
vizual al exemplarului din tiraj, \nc~t, la toate palierele aventurii lui
sunt [i solu]iile, diferite din punct de vedere al eficien]ei ca [i
plastice, etapele tind s` rezolve problemele invers`rii. Proiectul
subiec]ii preocupa]i de ele.
ini]ial este conceput \n ideea oglindirii, locurile pe care le vor
ocupa anumite semne [i cantit`]ile lor sunt marcate sub acela[i
çn ceea ce prive[te palierul modalit`]ilor de expresivizare tipice
semn al invers`rii, familiile de urme grafice tipice autorului,
gravurii [i al modului \n care acestea ar putea fi observate, prin
p~n` [i " ti- curile " de gest ale artistului sunt g~ndite \n desenul
aceast` gril` a tr`d`rii, vom putea reliefa c~teva puncte de vedere.
preg`titor [i transpuse pe placa de gravat tocmai cu rostul
O prim` aten]ionare ar fi aceea c` ne-am putea referi la dou`
reconfigur`rii lor \n oglind`.
niveluri de tr`dare.
Pe plan[eta acestuia, oglinda este nelipsit` ca instrument de control.
¥in~nd seama de cel pu]in aceast` categorie de arti[ti, nu putem s`
Primul se afl` la acela al artelor [evaletului, unde se anuleaz` coin-
nu inventariem ca pe o tr`dare major` acest subiect al oglindirii.
ciden]a \ntre motivul perceput [i cel figurat. Cel de al doilea, prin
1 1
specificitatea modalit`]ilor de figurare \n gravur`, s-ar referi la

manevr`, acelora[i determin`ri fa]` de gen.
tr`darea rutinei profesionale de [evalet.
Jocul luminilor pe figura unui personaj gravat, mai ales \ntr-o
Se cuvine subliniat c` \n arta plastic`, la fel ca [i \n lingvistic`, toate
tehnic` de mare sintez` cum ar fi lemnul \n fibr`, [i \n viziunea unui
manevrele asupra mijloacelor de limbaj sunt de natur` retoric`,
Nolde sau Masereel, nu mai au nimic de-a face cu logica ilumin`rii
au ca rost sublinieri, \ngro[`ri, deform`ri ce urm`resc s` fac`
volumelor. Un element morfologic, un detaliu anatomic care ar fi \n
mesajul mai penetrant, mai conving`tor.
mod firesc figurat prin trasee negre, cum ar fi de pild` desenul unui
ochi, poate fi credibil [i mult mai util reprezent`rii, trasat \n
Fiind o rud` mai apropiat` a graficii, gravura va miza \n principal
negativ, \ntr-un c~mp \ntunecat.
pe inventarul acelor modalit`]i specifice zonei. Din acest punct de
vedere ne vom referi desigur la opera]iuni asupra valorii, la tenta-
ßi, pentruc` expresivizare \nseamn` exagerare, ne vom mira tot mai
tive de deformare, de accentuare a tr`s`turilor [i, bine\n]eles la
pu]in remarc~nd p~n` unde poate merge exagerarea, p~n` acolo
st`p~nirea avizat` a luminii.
\nc~t ea va nega realul dar, manevrat` de un artist, negarea realului
E de la sine \n]eles c` absolut toate tentativele apar]in~nd acestor
face servicii mai bune credibilit`]ii lui dec~t o evocare servil`.
modalit`]i sunt marcate de structura autorului, de orientarea lui, mai
Ar fi instructiv s` lu`m \n studiu trei tipuri de probleme cu care se
mult sau mai pu]in evident`, c`tre una din viziunile fundamentale.
confrunt` plasticianul \n binomul: percep]ie – figurare, pentru c` \n
Pe l~ng` aceast` prim` determinare, deplin valabil` dealtfel [i \n
cazul percep]iei artistice, aceste dou` etape sunt mereu comple-
grafica de [evalet, se impune [i o alta, evident`.
mentare, nu sunt neap`rat succesive ci adesea concomitente.
Opera]iunile de sintez`, de abstragere, de sever` simplificare a sem-
nului plastic, marcheaz` toate tehnicile de expresivizare cu reperele
amintite mai sus.
çn consecin]`, valoarea poate avea reduceri, invers`ri sau anul`ri,
cu rostul de a face motivul inteligibil sau mai conving`tor
Deformarea, ca tehnic` de expresivizare, este moned` curent` \n

gravur`, f`r` tr`darea atributelor de suprafa]` ale subiectului vizat;
f`r` \ngro[area acelora determinante [i anularea celor nesemnifica-
tive, motivul perceput nu poate fi figurat.
Viziunea personal` a artistului, cu obsesiile sale estetice, \[i va
suprapune solu]iile peste cele general proprii gravurii.
Ambii autori, Nolde [i Masereel, \[i acord` libert`]i totale fa]` de
Lumina, cu aventurile sale de epurare, fluidizare sau anulare a fires- respectarea limitelor reale ale volumelor luminate care ar trebui s`
cului legilor fizicii optice, se va supune acelora[i reguli de sugereze credibil formele vizibile.
1 1
Sinteze [ocante, tìeturi economice [i trasee tr`d~nd copios realul, nu

numai c` nu distrug forma dar o impun aten]iei noastre, cu atribute
vizibile, spre mai buna p`trundere a esen]ei ei, are [anse deosebite
extrem de conving`toare. Portretul este expresiv iar lumina, filtrat` prin \n cazul preponderen]ei unei viziuni fa]` de cealalt`?
alc`tuirirle seci ale blocurilor, este transparent` [i vie. - putem vorbi de rute distincte sau, apreciem c` cele dou`, pe l~ng`
faptul c` sunt complementare, pot ajunge la rezultate la fel de va-
loroase ?
Tipurile de teme pe care [i le propune percep]ia-figurarea pot fi - reperele apreciate ca distincte, \n cazul acestor dou` tipuri de per-
deci: cep]ii deformate, nu sunt cumva fa]ete la fel de pre]ioase \n
- delimitarea, traducerea volumelor, materialitatea. \n]elegerea [i sim]irea formei reale?
- binomul structural mental-senzorial, tradus \n perechea de viziuni
çn bun` parte am pus \n lumin` modul diferit \n care cele dou` fundamentale liniar`-pictural`, poate fi aceptat ca singura mare
structuri fundamentale determin` opera]iunile de percepere ([i de [ans` a percep]iei de tip artistic \n apropierea de realitate, \n citirea
figurare) s` urm`reasc` rute distincte de alegere a reperelor oferite celor mai importante mesaje ale ei, \n filtrarea [i asamblarea aces-
de vizibil pentru a sesiza obiectiv realul [i a-l figura. tora spre asimilarea [i st`p~nirea realit`]ii ?
çn esen]`, vom reliefa faptul c`, indiferent cu ce op]iuni distincte çn orice caz, trebuie eviden]iat firesc modul \n care categorii de
fa]` de reperele reale va opera fiecare observator artist, rostul final performan]e tipice prin tradi]ie unei anume viziuni, linia sau pata \n
al oric`ruia va r`m~ne acela[i: identificarea formei reale. çn acest gravur`, pot face excelente servicii celeilalte, servindu-i plenar
proces de identificare, chiar dac`, \n principal teoretic, traseele dezideratele. çn egal` m`sur` conlucrarea lor rotunje[te reconfigu-
observa]iei sunt marcate de structurile fundamentale, mental` sau rarea realului \n opera plastic`.
senzorial`, ]elul urm`rit nu va fi tr`dat. çn aceast` idee, se pot identifica gravuri \n pointe-seche sau aqua
Sper`m c` s-a risipit prejudecata c` exist` structuri favorizate pen- forte, unde semnul preponderent este linia, dar unde imaginea con-
tru a percepe obiectiv realul, cu rost de reprezentare plastic`, a[a struit` cu ajutorul ei serve[te plenar viziunea pictural`. ßi mai spec-
precum ar putea fi vorba de altele proprii unei figur`ri poetice, pro- taculos, se poate remarca, ca de pild` \n mezzo-tinta lui Waillant,
prii artei. cum o baie de griuri, realizate numai prin pat`, serve[te cu scrupu-
Se nasc de la sine unele teme de reflec]ie ce s-ar putea adùga stu- lozitate cea mai liniar` viziune...
diului:
- mediul deformat prin citirea distinct`, oferind date diferite recep- Se nasc de la sine unele teme de reflec]ie ce s-ar putea adùga
torilor amprenta]i de viziunile fundamentale va fi frustrat de per- studi- ului:
ceperea obiectiv`, sau, dimpotriv`, tocmai prin complementaritatea - mediul deformat prin citirea distinct`, oferind date diferite recep-
informa]iilor, are [anse mai mari ? torilor amprenta]i de viziunile fundamentale va fi frustrat de per-
- preocuparea major` de a dep`[i limitele superficiale ale formei ceperea obiectiv`, sau, dimpotriv`, tocmai prin complementaritatea
informa]iilor, are [anse mai mari?
1 1
- preocuparea major` de a dep`[i limitele superficiale ale formei

consecin]` realizate cu semne care trebuiau atent respectate, ocolite
vizibile, spre mai buna p`trundere a esen]ei ei, are [anse deosebite
prin priceperea [i disciplina me[terilor gravori.
\n cazul preponderen]ei unei viziuni fa]` de cealalt`?
- putem vorbi de rute distincte sau, apreciem c` cele dou`, pe l~ng`
Elementele de limbaj fundamentale –linia [i punctul- erau subor-
faptul c` sunt complementare, pot ajunge la rezultate la fel de va-
donate rosturilor de baz` ale figur`rii, acelea de a defini, de a
loroase ?
limpezi \n spa]iu expresivitatea formelor. çn fiecare tehnic`
- reperele apreciate ca distincte, \n cazul acestor dou` tipuri de per-
tradi]ional` aveau s` se iveasc` tipuri de semne [i formule specifice
cep]ii deformate, nu sunt cumva fa]ete la fel de pre]ioase \n
pentru rezolvarea acestor deziderate [i, \n egal` m`sur`, sculele de
\n]elegerea [i sim]irea formei reale?
incizat [i gravat aveau s` capete performan]e orientate c`tre aceste
- binomul structural mental-senzorial, tradus \n perechea de viziuni
rosturi
fundamentale liniar`-pictural`, poate fi aceptat ca singura mare
[ans` a percep]iei de tip artistic \n apropierea de realitate, \n citirea
celor mai importante mesaje ale ei, \n filtrarea [i asamblarea aces-
tora spre asimilarea [i st`p~nirea realit`]ii ?
çn orice caz, trebuie eviden]iat firesc modul \n care categorii de

performan]e tipice prin tradi]ie unei anume viziuni, linia sau pata \n
gravur`, pot face excelente servicii celeilalte, servindu-i plenar
dezideratele. çn egal` m`sur` conlucrarea lor rotunje[te reconfigu-
rarea realului \n opera plastic`.
çn aceast` idee, se pot identifica gravuri \n pointe-seche sau aqua
forte, unde semnul preponderent este linia, dar unde imagine con-
struit` cu ajutorul ei serve[te plenar viziunea pictural`. ßi mai spec-
taculos, se poate remarca, ca de pild` \n mezzo-tinta lui Waillant,
cum o baie de griuri, realizate numai prin pat`, serve[te cu scrupu-
lozitate cea mai liniar` viziune... (pagina din dreapta)
Cu rare excep]ii desenele [i picturile rena[terii [i ale perioadei

urm`toare tindeau s` st`p~neasc` forma, prin contururi atent con-
trolate care limitau \n spa]iu volumele, care sugerau desf`[urarea
lor \n ad~ncime, care explicitau logica lor constructiv`.
Proiectele pentru pl`cile ce urmau a fi incizate sau s`pate erau \n
1 1
Cu rare excep]ii desenele [i picturile acelei perioade tindeau s`

Este vorba de problema evoc`rii [i traducerii formelor prin tehni-
st`p~neasc` forma, prin contururi atent controlate care limitau \n
cile de figurare specifice genului.
spa]iu volumele, care sugerau desf`[urarea lor \n ad~ncime, care
explicitau logica lor constructiv`.
Se impune s` demont`m prejudecata, mentalitatea destul de
Proiectele pentru pl`cile ce urmau a fi incizate sau s`pate erau \n
r`sp~ndit`, c` grafica [i mai ales gravura sunt supuse plenar viziu-
consecin]` realizate cu semne care trebuiau atent respectate, ocolite
nii liniare.
prin priceperea [i disciplina me[terilor gravori. Elementele de lim-
Este foarte adev`rat c` o perioad` de glorie, de \nflorire maxim` a
baj fundamentale –linia [i punctul- erau subordonate rosturilor de
gravurii de tip tipar \nalt sau ad~nc s-a remarcat pe extinsa istorie a
baz` ale figur`rii, acelea de a defini, de a limpezi \n spa]iu expre-
artei plastice dintre rena[tere [i neoclasicism. Nu trebuie pierdut
sivitatea formelor. çn fiecare tehnic` tradi]ional` aveau s` se iveasc`
\ns` din vedere c` exact \n aceast` ampl` perioad` viziunea pre-
tipuri de semne [i formule specifice pentru rezolvarea acestor
dominanat`, la un nivel general, era cea liniar`. Faptul c` o
deziderate [i. \n egal` m`sur`, sculele de incizat [i gravat aveau s`
prelun- gire aplicativ` a artei picturii [i a desenului, care era
capete performan]e orientate c`tre aceste rosturi.
gravura, se plia f`r` re]ineri acestei viziuni tiranice, nu poate fi
contestat.
çn mod evident, toate elementele de limbaj, [lefuite prin \ndelun-

gate rigori de breasl`, se g`seau \n slujba figur`rii patronate de vi-
ziunea liniar`.
Plec~nd de la aceast` provocare [i de r`spunsurile oferite de breasl`
pentru rezolvarea ei, se pot identifica dou` rute de interes, dou`
tipuri de interven]ie asupra semnelor
1.- cea care simplific` semnele dar continu~nd s` deseneze.

Opera]iunile de organizare a semnelor plastice apar]in~nd acestei
rute ar putea fi patronate de o geometrie a definirii.
çn gravurile lui Durer, arabescurile fluide ale liniilor, descriu forme
c~t se poate de explicite, cu o condi]ie clar` \n spa]iu. Oric~t de 2. – cea care descompune griurile, suger~nd forma.
sub]ire ar fi semnul liniar [i, mai ales, oric~t de sinuos, el se pre- Aici, opera]iunile asupra semnelor ar putea fi controlate de o
zerv` pe planul pl`cii de lemn cu o riguroas` identitate. geometrie a impresiei
Premiza pentru prezentarea punctelor de vedere din acest capitol
este, \n viziunea autorului, o preocupare de secole a gravurii. Dat` fiind prezen]a insistent` a primei rute de abordare pe cateva
lungi secole, nu e de mirare ca s-a putut na[te p`rerea conform
1 1
c`reia gravura r`m~ne domeniul patronat de viziunea liniar`.
1 1
Principala preocupare a gravorilor a fost deci folosirea unor tehnici

çn cazul \n care ritmul liniilor ce descriu personajul este cel al unei
de figurare care, \n limitele enun]ate mai sus, s` poat` asigura
re]ele mai dese, fundalul va fi decorat cu unele rare sau dac`
alc`tuiri credibile.
traseele liniare de pe subiect sunt \n special sinuoase, curbe, liniile
Acele enun]uri plastice au nevoie de un limbaj plastic adecvat.
din fundal vor fi neap`rat drepte sau cu trasee diferite. (Dürer – per-
çn consecin]`, semnele de baz` ale acestuia trebuie s` fie:
sonajele reprezent~nd cavalerii Apocalipsei, figurate mai ales prin
simple, clare, manevrabile [i reproductibile.
linii sinuoase, se delimiteaz` pe un decor structurat din linii orizon-
tale)
Aceste patru atribute nu sunt numai interactive dar mai intr` [i \n
Deci problema delimit`rii \n spa]iu se rezolv` prin suprapuneri
str~ns` determinare cu unele sau altele din constr~gerile enun]ate
par]iale ale subiectelor, prin conflict de trasee liniare la limita
mai sus, dar \ntotdeauna [i cu caracteristicile materialului.
formei [i \n nici un caz prin trucuri de perspectiv` aerian` ce ar fi
Simplific~nd datele problemei, \n inten]ia de a nu dilua analiza
putut s` fie aduse din experien]a pictorilor.
studiului, s-au luat \n calcul urm`toarele:
Materialitatea formelor se rezolva prin prezen]a pe suprafa]a
-rostul lucr`rii,
subiectelor a unor semne simple, decorativ-specifice ale acestuia.
-atributele semnelor fundamentale [i
Acestea, un soi de semne-cod pentru materiale deosebite, pot fi:
-materialul implicat \n procesul realiz`rii gravurii.
linii sinuoase pentru ap`, semne liniare repetate ritmic pentru teren,
ideograma unui c~rlion] pentru p`r. simbolul unei frunze repetat pe
Tipurile de probleme derivate din adecvarea limbajului la dezide-
toat` suprafa]a coroanei unui copac etc.
ratele domeniului s-au pus de la primele manifest`ri [i tot de
atunci au \nceput s` apar` [i solu]iile.
Pentru \ncerc`rile de figurare a volumelor, \n aceast` perioad` de
Temele volumului, a delimit`rii \n spa]iu, a materialit`]ii, a iden-
copil`rie a gravurii, se apeleaz`, pentru \nceput, la un ritm de linii
tit`]ii sunt cele prioritare. çnc` din cele mai vechi gravuri ale
paralele, drepte sau u[or curbe, de grosime egal`, care limiteaz`
rena[terii putem prelua c~teva modele de dep`[ire a temei.
forma c`tre zona de unbr`.
Evident c` geometria acelor forme era nesigur`, [irurile de linii
Linia reprezint` elementul cheie.
reu[eau dec~t \n mic` parte s` sugereze mi[carea volumului \n
Cu ea se descriu formele la cea mai simpl` expresie a identit`]ii lor,
spa]iu. Nu ar fi de mirare s` constat`m c`, \n fa]a unei mari cereri
se delimiteaz` \n spa]iu prin contur mai ferm iar diferen]a de
de me[teri multiplicatori de imagini prin gravare, \n multe cazuri
ad~ncime se realizeaz` nu at~t prin sub]ierea liniilor, ca o
era limpede c` \nv`]au me[te[ugul de gravor [i oameni care nu
corespon- den]` cu viziunea pictural`, ci prin alte mijloace, ]in~nd
probau un har real pentru desen.
mai degrab` de tehnica sugerat` de principiul siluet`rii.
Inteligen]a unor simplific`ri, trasee care evocau f`r` aproxim`ri
Dac` de pild` personajul conturat are \n drapajul ve[mintelor sale
subiectul vizat, semne grafice decupate cu o mare acurate]e, sunt cu
multe elemente verticale, liniile din decor vor avea mai ales orizon-
at~t mai de admirat cu c~t, a[a cum spuneam, d`lti]ele erau
tale sau oblice care vor putea asigura delimitarea personajului.
manu- facturate \nc` artizanal.
1 1
gravur` a pictorilor sau desenatorilor consacra]i.

Marea tem` a gravurii \ns` presupunea alegerea acelor semne sim-
ple care s` poat` fi manevrabile pe volume din mai multe familii,
care s` poat` fi \ndesite sau rarefiate f`r` a-[i pierde \ns` identitatea
de semn primar dup` incizare.
Tocmai aceast` acurate]e a semnului garanta pe de o parte \ncer-
neluiri f`r` \nec`ri [i, mai cu seam`, asigura imprim`ri repetate,
egale \ntre ele.
Venind din sfera de profesionalism a desenului [i picturii, arti[tii
rena[terii au adus c`tre gravur` date ale experien]ei lor din
manevrarea tehnicilor de figurare. Era vorba, a[a cum se [tie, de o
anume rutin` pozitiv`, de instincte plastice care sus]ineau activi-
Floren]a 1500 “A rta de a muri cu bine” -dup` o predic` Savonarola
tatea curent` a profesioni[tilor.
Astfel, linia ca element fundamental de limbaj, contura, delimita [i

prin valorare, ajuta citirea volumulor. Chiar \n situa]ia \n care, prin
ha[uri, construia griurile valor`rii, linia tindea s` sugereze, prin cur-
burile sale, cre[terea volumului \n spa]iu.
çntr-adev`r, un gri marc~nd o umbr`, construit din elemente liniare

ce urm`resc rotunjimea formei, contribuie la definirea acesteia.
çn gravura rena[terii se configureaz` \n acest fel o nou` tehnic`
de figurare ce se folosea de linie ca element al definirii
formelor, nu numai ca un mijloc de delimitare \n spa]iu.
Era deci o modalitate de a oferi maximum de informa]ii despre acea
Anvers - 1487 - Domni]` \n gradin` -xilogravur`
form` cu un minimum de mijloace.
Promovarea unor perfec]ion`ri \n tehnicile de reprezentare avea s`
se \nt~mple prin transferuri de rutin` artistic`, prin preluarea, din Elementul cheie al acestei posibilit`]i era urm`torul:
bagajul de \ndem~n`ri profesionale ale pictorului sau sculptorului, semnele geometrice liniare, drepte sau curbe, care traduceau gri-
a celor mai curente dar verificate modalit`]i de figurare. urile umbrelor, nu-[i p`r`seau subiectul ci urm`reau relieful acelor
Desigur c` acest proces avea s` debuteze cu primele aventuri \n volume, se plimbau pe curburile acestora, m`ng~iau suprafa]a lor.
1 1
Sintetic, se poate spune c` aceste semne liniare cu rost de

extrema luminat` [i negru pe cealalt`, delimitarea e astfel limpe-
valorare, continu` s` deseneze, s` defineasc` forma, cu fiecare
zit`. Pe de alt` parte, \ntr-un [ir de forme, latura umbrit` a uneia se
element component.
va citi profilat` pe partea luminat` a alteia, rezolv~nd aceea[i pro-
blem`.
çn ce prive[te tema materialit`]ii, se poate remarca faptul c` deja,
Schema tehnicii de figurare a laturilor luminoase sau umbrite ale
semnele ce populeaz` o suprafa]`, \ncearc` s` personalizeze forma
volumelor ar fi \n consecin]` urm`toarea:
figurat`, s` o delimiteze structural. Avem de-a face cu familii de
semne care astfel, ajut` la identificarea pielii, p`rului, ierbii sau
cerului. Nivelul de rezolvare a preten]iilor materialit`]ii este \nc`
sc`zut, subiectele piele, p`r, cer, sunt \nc` mai degrab` simbolizate,
nu figurate.
Pe de alt` parte \ns`, \n felul acesta, c~mpurile, odat` populate [i cu
repere plastice codific~nd materialitatea, scot \n eviden]` identi-
tatea formei. Ele devin module compozi]ionale [i datorit` faptului
c` pot fi manevrate \n c~mpul imaginii, \mbog`]esc astfel inven-
tarul reperelor compozi]ionale ale lucr`rii
O modalitate sistematic` de a pune \n lumin` performan]ele speci-
fice ale semnelor apar]in~nd domeniului, ar trebui s` plece de la çn ceea ce prive[te formulele tipice fiec`rei tehnici tradi]ionale de a
modul \n care acestea rezolv` cele trei importante teme ale rezolva teme ap`s`toare cum ar fi: definirea \n spa]iu a unor vo-
figur`rii: lume, limitarea contururilor luminoase sau \ntunecate fa]` de un
delimitarea, traducerea volumelor [i materialitatea. ecran-fond neutru, punerea \n valoare a unor siluete pe fonduri
\nchise sau deschise etc. s-au conturat tehnici de figurare cu un
Acum preocuparea pentru delimitarea formelor \[i g`se[te rezolv`ri nivel \nalt de personalitate, potrivite limitelor fiec`rui domeniu al
nu numai prin contur [i al`tur`ri de structuri liniare diferite ci [i gravurii. Acestea au r`spuns unor norme foarte preten]ioase care, \n
prin suprapunerea atent ritmat` a laturilor umbrite sau luminate ale linii mari, trebuiau s` rezolve atributele de credibilitate [i identitate
volumelor. Principiul siluet`rii, al contururilor unei forme care se a imaginii plastice care servea o anumit` preten]ie a aplicativit`]ii:
citesc pe planul altei forme, este vechi [i prezent \nc` din zorii ilustra]ie, plan[` [tiin]ific`, reproducere a unui tablou etc.
imaginii pictate, cu str`lucite rezolv`ri \n compozi]iile parietale Este extrem de instructiv de remarcat modul \n care delicata tem` a
egiptene de pild`. Acum \ns`, spre deosebire de formele colorate modeleului unei forme se putea rezolva \n tehnici distincte.
diferit [i conturate, solu]iile pleac` de la limitele deschise sau Instinctele creatoare asistate de priceperi me[te[ug`re[ti au creat un
\nchise ale unor imagini alb-negru. inventar aproape neschimbat \n c~teva sute de ani, prin care temele
Pe un fond neutru, atunci c~nd un volum sferic de pild` are alb pe
1 1
men]ionate sunt rezolvate f`r` probleme.

Trebuie remarcat cum aceast` inconfortabil` tem` de preocupare s-
Imaginile urm`toare \ncearc` s` inventarieze semne fundamentale
a realizat numai prin modelarea liniei ca semn plastic fundamental.
distincte, manevrate pe rute specifice, capabile s` acopere
Referindu-ne la aceea[i problem` [i la modul specific \n care
preten]iile temelor de figurare men]ionate.
este rezolvat`, mai ales ]in~nd seama de confruntarea cu
materialul, vom putea extrage tipul de semn propriu d`lti]ei.
Acest tip de semn care urmeaz` este foarte specific pentru lemn,
Acesta va fi, evident, linia dar cu diferen]e de lungime [i de sens
forma lui geometric` este strict determinat` de dificult`]ile s`p`rii
remarcabile fa]` de semnele realizate \n lemn.
dar r`m~ne [i cea mai logic` pentru sugerarea deplas`rii treptate
a griului c`tre alb sau c`tre negru. Aceast` virtute o poart` cu
Dac` principala virtute a semnului gravat \n lemn era aceea de a
sine chiar semnul primar, care pleac` de la o baz` lat` care
putea sugera umbra, ad~ncirea \n spa]iu, printr-o \ngro[are puter-
prin
nic` a liniei, p~n` la negruri consistente, aici lucrurile stau altfel.
\ngustare, se deplaseaz` spre o cantitate tot mai mic` p~n` la ine-
Acelea[i dorite zone \nchise nu se pot ob]ine \n d`lti]` dec~t prin
xisten]`.
aglomer`ri de semne liniare [i nu prin \ngro[area lor. Chiar dac`,
prin absurd, gravorul va inten]iona s` ob]in` un semn liniar dez-
voltat pe l`]ime, acesta va fi inutil, pentruc` din cuva mai lat`, rea-
lizat` \n metal, cerneala va fi scoas` la opera]ia de [tergere, \nainte
de imprimare.
Se pot astfel remarca tipuri de semne performante pentru o
tehnic` dar interzise alteia: modelarea prin l`]ire a liniei la lemn
este incompatibil` cu posibilit`]ile d`lti]ei \n vreme ce fine]ea
remarcabil` a inciziei la cea din urm` \i este interzis` lemnului...
Dac` \n cazul lemnului nu aveam limite pentru \ngro[area semnu-
lui, la metal, redimensionarea acestuia c`tre sub]ire este practic
Pentru traducerea diferitelor volume, s-au impus tehnici bazate pe nelimitat`.
intui]ia practicienilor dar [i pe experien]a de [evalet a mae[trilor Traseul lui pe lungime [i, \n absen]a fibrelor, fiind capabil s`
care au p`[it \n teritoriul gravurii. Astfel semnele primare s`pate \[i urm`reasc` cele mai variate curbe, este de o ductibilitate impresio-
vor schimba curbura dup` natura volumului figurat, se vor alungi nant`. Din geometria structurilor liniare realizate \n d`lti]` lipsesc
sau l`]i, vor putea lua alte ritmuri, tinz~nd s` fac` mai credibil` \ns` curburile scurte, ocoli[urile vioaie, imprevizibile, at~t de pro-
imaginea, mai aproape de identitatea formei vizate. prii aquei-forte de pild`. Semnului liniar al d`lti]ei \i sunt refuzate
asemenea aventuri, ]es`turile de trasee, cu un mare poten]ial de fi-
Este important de reliefat modul \n care dificultatea temelor [i gurare a unui modeleu nuan]at, au totu[i o anume r`ceal` determi-
inteligen]a r`spunsurilor au realizat un tip de figurare a volumelor, nat` de severitatea opera]iunilor de disciplinare a materialului.
cu atributele lor, care depind de pozi]ia fa]` de sursa luminoas`.
1 1
çn concluzie, ceea ce pierde semnul primar al d`lti]ei fa]` de lemn,

excrescen]ele unor volume, subliniindu-le relieful sau ad~ncindu-le
sub aspectul for]ei, al caracterului, c~[tig` prin fine]e, printr-o
identitatea \n umbr`, o linie care se plimb` pe reliefuri, subliniind
excep]ional` capacitate de nuan]are.
prezen]a acestora...
Acesta este motivul pentru care men]ionam, la \nceputul studiului,
de faptul c` nici cel mai performant tip de tipar industrial nu poate
reda seduc]ia unei forma plastice pe m`sura nuan]atei suprafe]e gra-
vate \n d`lti]`...
Detaliu puternic m`rit, care d` m`sura posibilit`]ilor efective ale Chiar la un detaliu supradimensionat, tes`turile liniilor incizate cu
tehnicii \n d`lti]` de a urm`ri orice form` pe care o propune d`lti]a sunt at~t fine [i construiesc griuri at~t de nuan]ate, \nc~t
realul. lucrarea pare realizat` \n creion...
(gravur` de Jan Muller -marchizul Ambrogio Spinola- detaliu
Dup` cum se poate remarca, at~t \n cazul liniei incizate sau s`pate,
diferen]ele subtile de ad~ncime [i l`]ime a [an]ului, determin` Lu~nd \n studiu acelea[i probleme ale delimit`rii, traducerii vo-
nuan]ate traduceri ale sinuoaselor puls`ri ale volumelor. Practic, lumelor [i ale materialit`]ii, vom identifica modalit`]ile de
cele mai fine volume se pot reg`si \n imaginea gravat`, prin subtile rezolvare a acestora, tipice d`lti]ei. çn primul r~nd acurate]ea
exerci]ii asupra liniei. Aceasta va descrie sinuos [i modulat, inciziei, calitatea ei specific` de ad~ncime, fa]` de lemn, \nseamn`
urm`rind cu respect cele mai pu]in sesizabile reliefuri, va umfla o [ans` suplimentar` cert`, pentru opera]iunile de definire, de
reliefuri luminate prin linii extrem de sub]iri sau va ad~nci cavit`]i delimitare.
prin linii mai groase [i ad~nci, \ntre]esute. Pe de alt` parte, claritatea mai bun` a semnului liniar, fine]ea lui, d`
Putem astfel vorbi de o linie docil`, care urm`re[te fidel posibilit`]i mai ample de creare a unui inventar de familii de
1 1
tr`s`turi.
de re]ele construite din linii egala ca grosime [i dispuse la distan]e
Pe l~ng` de-acum cunoscutele contururi mai ferme, vecin`t`]i de
egale [i cea de a doua cu re]ele \n care liniile se \ndesesc c`tre limi-
]es`turi de linii cu propriet`]i distincte, citire prin manevrarea de
ta umbrit`.
ecrane sau suprapuneri de laturi deschise ale formelor pe cele
\nchise [i invers, avem aceast` palet` mai ampl` de familii de
Exist` \ns` un nivel superior de rezolvare a umbrei, \n care semnele
semne mult mai bine personalizate. La zonele de al`turare se pot
liniare, pe l~ng` suprapuneri, mai beneficiaz` [i de un plus de mo-
crea astfel [i delimit`ri mai precise dar \n special, mai nuan]ate.
dulare, chiar la nivelul semnului primar. Linia nu mai are aceea[i
grosime pe tot traseul ci, cu ad~ncirea inciziei prin folosirea unei
çn ceea ce prive[te preocuparea de a traduce volumele, tehnica
d`l]i cu v~rful \n v, se l`]e[te nuan]at.
d`lti]ei ofer` posibilit`]i mult sporite, este, sub acest aspect, cam-
Astfel, la nivelul unei ]es`turi de linii marcate la distan]e egale,
pioana absolut` a tehnicilor de figurare \n gravur`. A[a cum ar`tam
putem avea modul`ri de valoare numai prin acele \ngro[`ri pe
mai sus, fine]ea [i ductibilitatea liniei, modularea suplimentar` prin
traseu, \n zonele unde acest lucru se inten]ioneaz`.
ad~cimile variabile, permisiunea de a face nenum`rate \ntre]eseri,
çn situa]ia \n care traseele liniare au [i varia]ii de ritm, de apropiere
\nseamn` o ofert` generoas`. Formele au volume a c`ror pulsa]ie \n
progresiv`, ad~ncirea semitonului c`tre umbr` se face mai rapid [i
spa]iu este urm`rit` cu extrem` fidelitate, modelajul reliefurilor
mai nuan]at.
este surprins la cele mai delicate diferen]e, jocul luminii pe
suprafe]e este tradus \n totalitate.
Dac` am pune \ns` \n discu]ie un criteriu al compensa]iei, nu putem
s` nu remarc`m, cu frustrare, c` performan]e de asemenea \n`l]ime
nu pot fi ob]inute dec~t cu pre]ul unui efort [i al unei concentr`ri de
care pu]ini muritori sunt capabili.
çncerc~nd s` traducem geometric explica]ia acestor impresionante

posibilit`]i putem identifica c~teva paliere de rezolv`ri.
La un prim nivel, am avea incizii liniare, cu grosimi egale dar Raport~ndu-ne la acea posibilitate de a modula linia, prin \ngro[`ri
urm`rind trasee curbe asem`n`toare sau u[or diferite. Acestea se ale traseului, trebuie s` subliniem ce pu]in dou` importante merite
suprapun \n trepte, pe zone ce se \ntunec` spre umbr`. ale acestui procedeu.
Evident c`, \n situa]ia \n care se procedeaz` [i la o \ndesire Pe de o parte se \mbog`]e[te [i se nuan]eaz` cantitatea de informa]ii
treptat` a lor c`tre o por]iune, acolo virarea c`tre negru se va face chiar de la nivelul semnului primar, iar \n al doilea r~nd aceste
mai rapid [i mai nuan]at. informa]ii suplimentare prezente la un singur semn, \nseamn` posi-
Cu alte cuvinte, la acest prim nivel putem inventaria dou` bilitatea de a folosi mai pu]ine semne primare, \nseamn` deci [anse
modalit`]i de \ntunecare a formei: prima const~nd din suprapuneri mai mari de reproductibilitate, de acurate]e.
1 1
Simplific~nd, vom identifica \n general semne liniare, egale ca

grosime, ]esute \n grile cu distan]e egale [i urm`rind curburi deter-
minate de morfologia subiectelor figurate.
Prin suprapunerea succesiv` a unor re]ele de semne liniare, cu ges-
turi foarte apropiate de practica figur`rii de tip [evalet, s` spunem
desen \n creion sau peni]`, se poate sugera volumul [i umbra lui.
De notat totu[i respectarea delimit`rii volumelor.

Vom \ncerca s` punem \n lumin` modalit`]ile de manevrare geo-
metric` a semnelor \n perimetrul tehnicii aqua-forte, filtrate prin
aceea[i gril` a preocup`rilor pentru delimitare, traducere a vol-
umelor [i materialitate.
A[a cum am subliniat \n mai multe r~nduri, aceast` tehnic`, aflat`
\ntre altele dou` cu o cople[itoare personalitate, are, prin aportul
acidului, [anse deosebite.
Determinante sunt aici libertatea gestului [i vigoarea inciziei.
Din acest motiv, \n geometria semnelor ce servesc figurarea, nu
exist` categorii at~t de u[or identificabile ca cele de p~n` acum.
Cu toate acestea, se poate reliefa un adev`r greu de neglijat.
Bine\n]eles, cuceririle de limbaj plastic [i de manevrare, realizate
çntre speciali[tii domeniului se admite ideea c` dintre toate tehni- de cele dou` tehnici comentate p~n` acum, au fost preluate de aqua-
cile gravurii, aqua-forte este cea mai folosit`, cea mai agreat`. forte, \n mod avizat \ns`, pentruc` o \nsu[ire prea direct` sugereaz`
O prim` explica]ie s-ar g`si \n inventarul de posibilit`]i, \n for]a de sup`r`tor mimarea tehnicii proveniente.
expresie a liniei [i a tonurilor oferite prin aqua-tinta.
Cea de a doua ar fi modalitatea mai lejer`, mai fireasc`, de Lumea picturii a fost un teren mult mai propice pentru manifest`rile
apropiere a artistului [evaletist de o tehnic` de gravur`. Rezisten]a identificabile ale viziunii picturale.
verni-ului la gesturile care traseaz` semne este mic` [i sub acest Chiar dac` rena[terea a construit redute inexpugnabile \n jurul vi-
aspect, tr`darea instinctelor profesionale \ntre desenatorul de ziunii liniare, \n epoc` [i \n secolele urm`toare au putut \ndr`zni s`
[evalet [i gravor este minim`. çn consecin]` vom g`si, f`r` prea pretind` dreptul la existen]` [i rudimente ale viziunii picturale.
mari uimiri, \n aria geometriei semnelor ce figureaz`, trasee [i Nu \nt~mpl`tor deci, tocmai \n (prin) aqua-forte \[i face apari]ia [i
solu]ii mult mai aproape de cele curente \n lumea [evaletului. cea de a doua viziune, cu semne primare destinate figur`rii,
1 1
patronate de ceea ce suger`m a se numi o geometrie a impresiei. semnele spontane, aparent indisciplinate, realizeaz` figur`ri
nuan]ate.
Dup` cum o sugereaz` numele, mi[carea semnelor plastice \n
c~mpul gravurii este ordonat` de o viziune care tinde s` rezolve
aceleea[i probleme ale definirii, red`rii volumelor [i ale materi-
alit`]ii sub imperiul unei st`ri sensibile mai mult la impresia pe
care o dau subiectele.
Nu este deloc \nt~mpl`tor c` viziunea s-a maturizat \n plin` mi[care
impresionist` [i post impresionist`, de[i vom g`si exemple de
precocitate de-a-lungul istoriei gravurii, \n opera unor arti[i
prea marca]i de propria lor viziune ca s` se lase trama]i de
viziunea tip
– cea liniar` - a respectivei perioade.
Performan]a se bazeaz` pe sfidarea limitelor sau specificului

tradi]ional al tehnicii, sensibilitea artistului gravor fa]` de fru-
muse]ea vibrant` a vizibilului, nu-[i mai g`se[te mijloace pe
m`sur` \n inventarul strict al tehnicilor conven]ionale.
Seduc]ia de baz` a manevr`rii semnelor sub patronajul acestei
geometrii const` \n faptul c` elementele de limbaj grafic nu se
mai supun legii economiei, sunt mult mai libere, mai spontane
[i, \n consecin]` mai credibile.
Gesturile prin care sunt realizate sunt mai sincere, comandate de
impresii care pretind traduceri mai fidele pe placa de gravur`, ele
\[i caut` libertatea de mi[care chiar \ntre limitele unor tehnici
cimentate de c`tre breasl` timp de secole.
Traseele, fie ele viguroase sau u[uratic \ntrep`trunse, par sc`pate de
sub vreun control geometric, par mai degrab` rezultatul unei
gemetrii a dezordinii.
çn realitate avem de-a face cu o dezordine savant`, cu o lume a
semnelor primare care, prin sinceritate [i vigoare, prin dorite
incertitudini, genereaz` alc`tuiri grafice de o [ocant` expresivitate,
1 1
Acestea poate nu definesc forma \n conceptul dinainte dar o
identific` mult mai subtil, mai inconfundabil.
Ele nu \nchid volumele \ntr-o geometrie \nghe]at`, nu le fixeaz`

limite \n spa]iu, umbra lor are mistere cu pierderi \n ad~ncime iar
lumina ce le pune \n valoare, vibreaz`, \nv`luind detaliile. Acestea,
detaliile, chiar cele care ar avea ca rost credibilitatea unor structuri
de suprafa]` a formelor, chiar dac` inventariaz` mai pu]in exact
componentele texturale ale acestora, realizeaz` totu[i evoc`ri mai
variate, impresii mai vii.
çn consecin]` re]elele de trasee liniare se suprapun mai liber, cu
unghiuri de intersectare la alegerea artistului.
Se [tie c` unghiurile mai deschise, sub care se \ncruci[eaz` re]elele
de linii incizate, garanteaz` o transparen]` egal` a griului, mult mai
bine controlabil` [i pe care se mai pot adùga alte re]ele,
pentru
\ntunecare. Aceste unghiuri deschise deci permit o st`p~nire
mai bun` a griurilor, o linie adùgat` \[i g`se[te mai u[or locul
pe un pat de linii \ncruci[ate \n unghiuri \ntre 20 [i 60 de grade.
Aceast` preocupare pentru modul de \ncruci[are al liniilor incizate
nu ]ine numai de gust sau de o rigoare estetic`, ea are o justificare
deosebit de important` la nivelul opera]iunilor tehnice.
Astfel, o re]ea cu linii \mb~csite, \nseamn` un pericol cert pentru
momentul corod`rii, acidul va sparge \n aceast` situa]ie delicatul
strat de verni dintre liniile prea apropiate, realiz~nd o cuv`
deschis`, incapabil` s` p`streze cerneala, \n loc de o ]es`tur`
deas`. çn loc de gri-ul intens, spre negru, inten]ionat de artist, se
va ob]ine un gri sp`l`cit [i egal.
çn situa]ia unor incizii cu re]ele de linii prea dese, cerneala nu va
mai putea fi bine [tears`, [i doritul gri \ntunecat va deveni un negru
plat, care va pierde forma.
Desigur, sub aspectul calit`]ii gri-ului, varianta unghiurilor
1 1
deschise are anumite egalit`]i, valori previzibile, o anumit` r`ceal`.

aceea[i cea]`, albite de o lumin` unificatoare, integrate \n atmos-
Varianta unghiurilor mai libere, mai \nchise, face s` vibreze tonul,
fer`.
creaz` valori u[or inegale, cu nuan]e de imprevizibil, pe scurt cu o
Aceste e motivul pentru care tr`s`turile liniare au unghiuri [i rit-
anume c`ldur`.
muri mai libere, mai personale, iar volumele cresc sau se afund`
Pun~nd \n balan]` avantajele [i dezavantajele, prima variant` e mai
prin jocul de \ndesire a re]elelor.
u[or de st`p~nit, mai controlabil`, [i de aceea nu e de mirare c` este
preferata viziunii liniare. Lipsurile ei sunt sugerate de o anume nor-
çn ceea ce prive[te posibilitatea de modula linia chiar \n timpul
malitate, de manevr`ri previzibile.
s`p`rii sau inciziei, cu [ansele suplimentare de coloratur` pe care le
Unghiurile apar]in~nd celei de a doua variante traduc gesturi mai
ofer` astfel, acesta nu putea sc`p` aten]iei arti[tilor marca]i de viz-
sincere, mai marcate de temperament, mai curajoase sub aspectul
iunea pictural`.
riscului ca intensitatea tonului s` scape de sub control.
Evident \ns` c` modalitatea este pus` \n slujba acestei viziuni.
çnarma]i cu aceste aten]ion`ri, ar fi instructiv` analiza unor mostre
Liniile astfel ob]inute, nu mai modeleaz` formele p~n` la limita
din ]es`turile liniare ale lui Rembrandt, Goya, Zorn.
volumului lor ci [i \n afara acestora, realiz~nd acea topire \n atmos-
fer`, acea fluiditate a traseelor ce descriu nu volume al`turate, ci un
corp alc`tuit prin rela]ia, dialogul dintre volume.
Mai concret, aduc~nd \n zona unei scheme geometrice mi[carea
acestor linii \n planul lucr`rii, se poate remarca faptul c` semnul
primar se plimb` pe proeminen]ele ansamblului de volume, ca pe
un corp unic [i nu definindu-l pe fiecare.
Este important de re]inut c` \n cadrul acestei viziuni, semnele

liniare nu mai urm`resc cu stricte]e curbura volumelor \n spa]iu,
\nvelindu-le cu fidelitate, nu-i mai delimiteaz` contururile ci,
p`r`sind formele, le sugereaz`, le traduc volumele prin modul \n
care pulseaz` lumina pe suprafa]a lor.
Formele nu mai exist` prin ele \nsele ci creaz` ansambluri, cu

çn consecin]` este evident c` tehnicile preferate pentru servirea
\ntrep`trunderi [i pasaje, creaz` familii de reliefuri, ie[ind parc` din
acestei viziuni sunt: aqua-forte [i aqua-tinta, pointe-seche,
1 1
litografia, ca s` r`m~nem, a[a cum ne-am propus, \n teritoriul celor

declarate ale artistului care poate miza con[tient, din motive plas-
tradi]ionale.
tice personale, tocmai pe importan]a liniei negre ca element funda-
Pa[i preg`titori pe calea \nnoirii mentalit`]ii de figurare, au fost
mental de figurare.
aceia prin care s-a acceptat ideea, mai mult sau mai pu]in evident,
c` figurarea prin lumin` este mai proprie materialelor care se cer
Spuneam deci c` aceste prime tentative au netezit drumul pentru
excavate, dec~t modalitatea de a ocoli traseele negre care dese-
integrarea \n aceast` tehnic` a unei mentalit`]i noi, preg`tind
neaz`.
terenul pentru viziunea pictural`. ßi \ntr-adev`r va fi u[or de accep-
çn desenele de mai jos se poate vedea c` inten]ia de a ob]ine un ton
tat aceast` idee dat fiind c` figurarea prin lumin` presupune o prim`
de gri se poate traduce la fel de bine [i prin trasarea unei re]ele de
aten]ie sau cel pu]in o aten]ie mai special` pentru modul \n care
linii negre pe fond alb dar [i printr-o re]ea de linii albe pe fond
pulseaz` volumul \n lumin`, a felului \n care lumina \l constituie, \i
negru.
d` form`.
çn ce prive[te apari]ia [i identificarea unor libert`]i de expresie \n
limbajul sever al lemnului, lucr`rile semnate de Nolde sau Karl
Schmidt-Rottluf depun m`rturii conving`toare \n sensul celor afir-
mate.
Avantajul fundamental \n cazul liniilor s`pate \n lemn, deci albe,

este c` acestea sunt rezutatul unui gest direct, ne-intermediat, \n
care at~t comanda mental` c~t [i componente ]in~nd de instinctele
plastice, de temperament, sunt mult mai prezente.
Oric~t de mare ar fi priceperea gravorului [i c~t de fidel ar s`pa \n
jurul semnului negru desenat, va fi vorba de o ocolire, de mimarea
unui gest direct.
Nu va mai fi vorba de un semn plastic provenit de la surs`, cu Prin subtile [i, mai ales, ingenioase solu]ii de rela]ionare a albului
toate atributele sincerit`]ii, ci vom avea de a face cu o restaurare. incizat \n c~mpul de negru, tr`d~nd copios toate re]etele
conven]ionale de figurare prin semne tip, arti[tii realizeaz` suger`ri
Evident c` \n aceast` argumenta]ie nu intr` \n discu]ie inten]iile de volume, contre-jour-uri, pasaje delicate.
1 1
Ei exploateaz` inteligent fenomenul de explozie a albului \n

distincte. Reperarea cantitativ`, inventarul componentelor, suge-
c~mpuri intense de negru [i, \n egal` m`sur`, aspectul erod`rii
rarea prin mici elemente similare a texturii tipice pentru o anumit`
liniei negre \n mari suprafe]e de alb.
form`, nu mai sunt tehnicile de baz` pentru figurare.
Acum artistul, sensibil la atribute mai subtile ale materialit`]ii,
Este mai pu]in important` delimitarea geometric` a componentelor
moliciunea sau fermitatea, efemerul sau soliditatea, platitudinea sau
volumetrice ale unei forme, c~t aten]ia pentru ansamblul observat,
starea de vibra]ie, \[i oblig` inventarul de semne plastice s`
pentru geometria precar` dar specific` rezultat` prin al`turarea unor
r`spund` acestor interese. Liniile gravate sau incizate se vor orga-
repere tridimensionale \ntr-un anumit moment [i \ntr-un anumit
niza \n c~mp \ntr-un joc molatec sau, dimpotriv`, cu repeti]ii [i
regim
paralelisme ]epene, vor tatona incerte un contur sau \l vor descrie
de lumin`. A[a se face c` [i tehnicile de figurare aferente acestei
tìos [i sigur, se vor \n[irui [i suprapune plicticos, sau vor vibra,
preocup`ri sunt adecvate unor inten]ii mai speciale.
dezorganizate \ntr-un mod anume.
Pe l~ng` procedeele ce au servit viziunea liniar`, \ngro[area liniilor
de contur, al`turarea de structuri liniare diferite, sublinierea
Credem \ns` c` am izbutit s` identific`m cele dou` mari orient`ri
laturilor umbrite sau luminoase ale formelor, mai vin, dinspre tehni-
care guverneaz` preocup`rile artistice \n interiorul genului, cele
cile de [evalet, modalit`]i care servesc perspectiva aerian`.
dou` rute fundamentale de abordare, \ntre care s-a desf`[urat \n
Este firesc, pentruc` limitele unor forme care se constituie doar \n
realitate practica artistic` a breslei.
ochiul artistului, ca rezultat al unor impresii captate sub jocul
Pe de alt` parte am \ncercat s` punem \n lumin` cele mai importante
luminii, nu au consisten]a unor limite reale.
familii de semne prin care se realizeaz` figurarea \n manierele de
Ele pot fi definite mai ales prin procedee de tip pictural cum ar fi
gravur` care le-au generat [i unde sunt g`zduite cu predilec]ie.
tentative de a figura aura luminoas` din jurul unor forme, erodarea
unor contururi \n plin` lumin`, vibra]ia aerului \ntre formele ce se
Adev`ratele op]iuni c`tre oportunitatea asum`rii unor tehnici sau
\ndep`treaz` \n spa]iu.
solu]ii, remodelarea unora sau altora c`tre traducerea unor anumite
Excavarea unor trasee liniare sub]iri \n jurul unui personaj sau \n
instincte plastice sau pentru servirea unui anume crez estetic, se
interiorul siluetei lui rezolv` probleme de delimitare, plasare \n
desf`[oar` \n cadrul unui proces foarte intim. Reiter`m adev`rul c`
spa]iu, contre-jour, detalieri morfologice.
numai practicianul, creatorul care serve[te domeniul, este cel care
çntreruperea unor liniaturi cu o tìetur` alb`, dezordonarea unor
alege, manevreaz` [i impune un anume invetar de mijloace
incizii \n apropierea limitei unor forme, anularea unor contururi \n
zona unei maxime lumin`ri sau, dimpotriv`, sublinierea cu o
Raport~ndu-ne la tema studiului nostru, aceste cuceriri ale unor
tr`s`tur` \ngro[at` a unei limite luminoase citit` pe un fond neutru,
tehnici tradi]ionale, implantate cu n`dejde \n inventarul tehnicilor
sunt procedee curente posibile \n orice tehnic` a gravurii.
de figurare actuale, constituie un patrimoniu pe de o parte asimilat
çn ceea ce prive[te materialitatea, vom sublinia faptul c` preocu-
cu convingere dar, pe de alt` parte, \nc` insuficient studiat [i pus \n
parea pentru aceast` tem`, aferent` viziunii, are desigur coordonate
valoare.
1 1
CURRICULUM VITAE MIHAILMå NESCU

Membru \n jurii na]ionale din partea U. A. P., Min. Culturii [i Min.
çnv`]`mântului.-
N`scut la 23 iunie 1943 – Bucure[ti
Expozi]ii \n Romania:
Absolvent al Institutului de Arte Plastice ‘‘N. Grigorescu’’ -Bucure[ti
Dup` 1968: - Expozi]iile Anuale Republicane, Saloane Oficiale, Bienale,
1968
çntre 1975-2003 – Expozi]ii de grup
Lucr`ri \n diferite domenii ale artelor plastice:
expozi]ii personale:
grafic` de [evalet, gravur` [i grafic` aplicat` -afi[e de teatru [i film,
1979, 1986, 1991, 1994, 1996, 2001, 2002, 2003, 2004 –
sociale [i politice, grafic` publicitar`, editorial` -coper]i [i ilustra]ii,
Expozi]ii \n strìn`tate (particip`ri [i personale):
fotografie, scenografie, pictur`, art` monumental` [i ambiental` etc.
Stuttgart, Linz, Ontario, Los Angeles, Rio de Janeiro, Praga, Cannes,
membru al Uniunii Arti[tilor Plastici din 1970
Moscova, Budapesta, Brasil, Brno, Paris, Bruxelles, Castellamare,
Thessaloniki...
Experien]` profesional` [i managerial`:
Lucr`ri de art` monumental`: Bucure[ti, Slobozia, Brìla, Arad
din 2000 Cancelar general al Universit`]ii de Arte din Bucure[ti
din 2004 Decan la Universitatea de Arte din Bucure[ti
C`r]i publicate : ‘‘Ordine [i Dezordine \n limbajul Graficii",
1999-2001 Vicepre[edinte al Uniunii Arti[tilor Plastici din Romania
"Tehnici de figurare \n gravur`" -la Editura Tehnic` - 2001. 2003
1990-1993 Pre[edinte al Uniunii Arti[tilor Plastici din Romania
"Retoric` [i candoare" – Editura Aletheia- 2004
din 1990 Profesor la Universitatea de Arte din Bucure[ti
Premii [i diplome: Bucure[ti –1970, Ontario –1972, Moscova 1973,
din 1990 membru al Consiliului Na]ional Filatelic
Cannes –1975, Timi[oara - 2003, Bucure[ti- 2004 – Ordinul Meritul
din 1986 membru al Consiliului ‘‘ARTIS’ al U.A.P.
Cultural \n grad de Ofi]er
pre[edintele Consiliului Na]ional al çnv`]`m~ntului A rtistic
Lucr`ri de grafic` [i pictur` \n colec]ii de stat [i particulare din:
Gimnazial redactor artistic de publicitate la Centrala ROMANIAFILM
Romania, U.S.A., Canada, Japonia, Belgia, Israel, Coreea de Sud,
1968-1970 grafician [i scenograf la TELEVIZIUNEA ROMANA
Germania, Grecia etc.
din 2001 Doctor \n Estetica Artelor Vizuale
din 2002 Conduc`tor de Doctorate \n Arte-Arte Vizuale
adres` domiciliu: str. N. Sebe nr.5, bloc S 24 ap 4 sector 3
Programe, cursuri, conferin]e pe teme de grafic` [i grafic` aplicat`
Bucure[ti – tel. 3 24 22 73 – e mail: mmanescu@rdslink.ro
Burse [i c`l`torii de studii \n: Polonia, Rusia, Letonia, Belgia, U.S.A.,
studio: str Eforie 4-6 ap. 24 sector 5 tel: 3 15 41 98,
Grecia
celular: 0722 719 826
1 1
BIBLIOGRAFIE SELECTIVå
ARNHEIM Rudolf - "Art and Visual Perception – A Psichology of the

Cretive Eye" - Ed. University of California Press – 1974
BAILLY – Herzberg Janine - "Dictionnaire de l’Estampe en France 1830-
1950" Paris - 1985
BERGER Richard - "La gravure sur linoleum" Paris – 1948
BLAND David - "A history of Book Illustration" London – 1969
BLISS D.P. -"A History of Wood Engraving" London – 1928
BOCK Elfred - "Geschichte der graphischen Kunst" (im "Propylaen") –
Berlin 1935
BUSSET Maurice - "La technique moderne du bois gravé et les procédés
anciens des xylographes du XVI eme siecle et des maitres graveurs japon-
ais - Paris – 1925
CURWEN Harold -"Process of Graphic reproduction in Printing" London
- 1966
EICHENBERG Fritz - "The Art of the Print - London – 1976
GRIFFITHS Antony - "Prints and Printmaking" - University of California
Press – 1996
GROSS Anthony - "Etching, Engraving, and Intaglio Printing" - London
- 1970
IUCA Simion - "Gravura- Vocabuler de termeni tehnici" - Uniunea
Arti[tilor Plastici – Bucure[ti – 1991
LARAN Jean -"L’Estampe" Paris – 1959
LANG Lothar -"Expressionist Book Illustration in Germany 1907 – 1927"
- Ed. New York Graphik Society – 1976
"La Gravure sur bois a travers 69 incunables et 434 gravures" Paris - 1970
MASEREEL Frans -"Bilder der Grossstadt" - Carl Reissner Verlag
–Dresden – 1926
MELOT Michel - "LÊstampe Impressioniste" - Paris - 1994
NEUMEYER Alfred -"Dürer" - Les Editions G. Cres et C-ie - 1929
REMBRANDT – Album – Leningrad – 1978
SCHIFFLER Gustav - "Emil Nolde, das graphischen Werk" Cologne –
1966
WEBER Wilhelm - "Histoire de le Litographie"
1 1

9 Tehntradgrav

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

9 Tehntradgrav

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnicile tradi]ionale ale gravurii

r`spunz~nd temelor de figurare

4. rigori tehnice [i mesaje artistice ........... pag. 94

5. viziunile fundamentale nuan]~nd

6. tehnici artistice de figurare

sub aspectul c` aceste trei categorii men]ionate vor reprezenta \n

Desigur c` se va impune [i un minim inventar de teme ale figur`rii

ini]iative ar fi acela de a pune \n lumin` atributele cu adev`rat

plastice, \ntr-o lume profund marcat` de [anse mereu relansate de a

Practicienii desenului sau ai picturii, beneficiind de o instruc]ie ce

Acesta este motivul pentru care se poate ataca domeniul

recomentate, reconfigurate prin grila preocup`rii amintite.

culori sunt terne [i surde, altele vibreaz` cu str`lucire, unele

nu, de a percepe propor]iile [i tr`s`turile ce fac specificul

performan]elor tehnicii men]ionate trebuiesc, mai ales, raportate la

Gestul dinainte, at~t de firesc, de trasare, de construc]ie [i de valo-

tale de a rezolva provoc`rile figur`rii.

Dar poate c` cea mai proeminent` proprietate al semnului plastic ce

GRAVURA çN LEMN (XILOGRAVURA)

Este o tehnic` care, prin vechimea apari]iei, prin modul \n care a

fibr` sunt mai dificile, creaz` rupturi. Este u[or de imaginat c` o

Performan]ele grafice pe acest tip de pl`ci sunt, \n unele lucr`ri ale

Detaliul din imaginea de deasupra poate da m`sura dificult`]ilor dar [i

Specificitatea gravurii \n lemn const` \n soliditatea, caracterul ferm

cap`t` o consisten]` asem`n`toare linoleumului dur, chiar c~nd, de fapt,

imagine ce se apropie de inten]ia lor [i, \n special, pentru etapele

çnc~nt`toare pagin` dintr-o enciclopedie francez` a lui Diderot [i

Pentru lemnul \n capul fibrei, acele d`lti]e f`r` jgheab se ascut, \n

Un alt element cheie la acest tip de gravare este

Problema este c` avem de a face cu un efort destul de mare dar

Modalitatea de manevr`, recomandat` cu insisten]`, \nc` din

Este amuzant [i instructiv c` foarte mul]i \ncep`tori, cu toate

Inconfortul \n acest caz este faptul c` pentru un semn s`pat sunt

Pe dosul paginii, alt` excelent` plan[` din acela[i dic]ionar Diderot-

Eventualele inegalit`]i de suprafa]` ale pl`cii de lemn ce pot l`sa ne\

tonurilor. Pe de o o parte, fiecare culoare are ca rost s` figureze un limite

çn acela[i timp \ns`, materialul lemnos, cu diferen]ele lui de

d`lti]ei gravorului s` se mi[te dup` dorin]`.

çncerc~nd s` definim opera]ia de gravare \n cazul pointe-seche-ului

Transpunerea proiectului la pointe-seche nu pune probleme

c` trebuie s` asigure calitatea liniei de imprimat numai prin efort

Preg`tirea h~rtiei pentru imprimare-

Grosimea, stabilit` prin greutate pe metru p`trat, garanteaz` o

Principiul tiparului ad~nc-

Pe l~ng` adev`rul \nduio[`tor c` principalele scule \n domeniul

Verni clasic- se aplic` cear` de albine prin \nc`lzire [i uniformizare

Verni cu smoal` [i benzin` - uscare lent`-

Verni cu smoal` [i cear` de albine – uscare rapid`

Corodarea, atacarea cu acid-

Avantajul gravurii \n aqua-forte este \n principal acela c` o linie

Dup` cum se poate observa \n imaginile anterioare, elemente de struc -

tinta, gravorul se poate baza pe un mic inventar de brunisoare sau

Acizii folosi]i pentru corodare-

Pentru alburile puternice, la [tergerile locale, se vor folosi acelea[i

abil, sub aspectul frumuse]ii liniei, al pre]iozit`]ii, exemplarul

[i lumin` c~t [i limitarea formelor, definirea acestora \n spa]iul decoru -

pleca de la palide atingeri c`tre c~mpuri cu negruri surde [i vi-

Calitatea acestor linii se remarc` din dou` puncte de vedere:

Dificultatea este sporit` de faptul c` pe l~ng` urm`rirea, \n

. Griurile [i alburile sunt subtil orchestrate, cre[terea lor se face numai

Toate celelalte opera]iuni, de preg`tire, \ncerneluire, imprimare etc.

Toate tehnicile de incizare in metal, prezentate mai sus sunt subor-

Dup` \ncerneluire, o raclet` \ndep`rteaz` complet surplusul culorii