Sunteți pe pagina 1din 52

LUCRARE DE RECONVERSIE PROFESIONALA

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE


PROCEDEELE
FLEXOGRAFIC SI SERIGRAFIC
SI APLICATIILE LOR

2009
0
CUPRINS
pag
Cap. 1.Genera!"a"!........................................................................#
Cap. 2.S$%r" !&"'r!$ a "!par%%!....................................................(
Cap. ).Pr'$e*e% *e !+pr!+are ,e-'gra,!$................................10
).1. F'r+a *e !+pr!+are ,e-'gra,!$a...............................11
).2. M'n"area ,'r+e! ,e-'gra,!$e.......................................1(
).). Apara"% *e !+pr!+are ,e-'gra,!$a...........................19
Cap. #.Pr'$e*e% *e !+pr!+are &er!gra,!$..................................2)
#.1. F'r+a *e !+pr!+are &er!gra,!$a.................................2)
#.2. Apara"% *e !+pr!+are &er!gra,!$a.............................)1
#.). E,e$"e !n &er!gra,!e........................................................).
Cap. (.Tra&a"%r! $'+%ne &! *e'&e/!r! !n"re ,e-'gra,!e &!
&er!gra,!e........................................................................................)9
Cap. ..C'n$%0!!............................................................................(0
RE1UMATUL LUCRARII
1
Industria poligrafica utilizeaza diverse procedee de imprimare, unele din ele traversand
istoria lumii, altele fiind expresia evolutiei tehnicii si tehnologiei mondiale.
Istoria recunoaste c cel mai vechi procedeu de imprimare este cel de tipar inalt. Acesta a
dominat lumea tipografilor mai multe sute de ani, dar cu timpul au aparut si alte procedee care
au aprins imaginatia oamenilor. Astfel au aparut procedee de imprimare combinate care au
devenit concurente pe piata tipariturilor.
Lucrarea de fata analizeaza doua procedee de imprimare aparent fara nici o legatura intre
ele dar care au ajuns la concurenta atat in domeniul imprimarii cu lac dar si a unui segment de
piata privind imprimarea produselor de reclama.
Lucrarea cuprinde descrierea procedeului flexografic si evidentierea elementelor de
interes, descrierea procedeului serigrafic cu aplicatiile sale in tipografie, iar in final sunt
analizate si comparate punctele comune ale celor doua procedee cu prezentarea avantajelor si
dezavantajelor lor in diverse situatii.
escrierea procedeului flexografic cuprinde urmatoarele aspecte!
- pregatirea formei flexografice pornind de la selectiile de culoare si alegerea
rasterului potrivit reproducerii unei imagini sau a unui text si continuand cu
expunerea si developarea formei .
- montarea formei flexografice pe un cilindru port forma si influenta acestei
montari asupra gradului de deformare al imaginii
- descrierea aparatului de imprimare flexografic si sublinierea trasaturilor
specifice imprimarii flexografice
escrierea procedeului serigrafic cuprinde urmatoarele aspecte!
- pregatirea selectiilor de culoare si alegerea rasterului potrivit reproducerii unei
imagini sau a unui text"
- pregatirea sitelor serigrafice si corelarea parametrilor tesaturii cu caracteristicile
filmelor de selectie pregatite"
- descrierea aparatului de imprimare serigrafic si a tehnicilor de lucru aplicabile in
serigrafie.

In final se prezinta modurile de evaluare a imprimarii flexografice si a imprimarii
serigrafice si interpretarea comparativa a datelor precum si justificarea concurentei pe piata
procedeelor de imprimare prin prezentarea avantajelor si dezavantajelor referitoare la ambele
procedee.
#
2USTIFICAREA ALEGERII LUCRARII
$iata economica moderna este un domeniu mobil cu evolutii uneori imprevizibile.
Activitatea de productie in orice domeniu impune promovarea pe piata a produselor fabricate si
formarea unui segment destinat desfacerii si valorificarii acestora.
%na din metodele de promovare a produselor consta in informarea publicului referitor la
avantajele achizitionarii lor. Acest lucru se realizeaza de obicei cu ajutorul materialelor
publicitare.
&eea ce face ca cele doua procedee sa fie comparabile este in primul rand flexibilitatea
formelor de imprimare. Atat forma de poliester cu fotopolimer cat si tesatura sitei din poliester
acoperita cu emulsie fotosensibila au in comum valori comparabile de flexibilitate cu
repercursiuni in modul de reglare a regimului de lucru. Asemanari si deosebiri apar in modul
de dozare a cantitatii de cerneala, raportul dintre rasterul formei de imprimare si reproducerea
imaginilor in semitonuri , conditiile absolut specifice dar si asemanatoare care au dus la
realizarea unor utilaje hibride de tip 'L()*+,&-((. ce pot imprima fie flexografic fie
serigrafic fara modificari majore ale aparatelor masinilor.
/rocedeele de imprimare flexografic si serigrafic au concurat pe piata tipariturilor pana cand
rezultatul analizei produselor realizate prin cele doua metode au scos la inveala faptul ca piata
de desfacere are solicitari pentru ambele sisteme. 0aterialele de reclama se impart si ele la
randul lor in diverse categorii cu timp de utilizare diferit. In acest sens flexografia a preluat
segmentul de piata a materialelor de reclama sau ambalajelor cu termen scurt de realizare si de
utilizare, iar serigrafia a preluat segmentul de piata a materialelor publicitare cu termen de
utilizare de lunga durata.
Am incercat sa justific cauzele care au dus la aparitia utilajelor hibride de tip flexo+screen si
sa prezint modul in care se poate realiza flexibilizarea si diversificarea profilului de productie
al unei tipografii asigurandu+se astfel o capacitate marita de a exista pe o piata foarte mobila.
1. GENERALITATI
Imprimarea este opera1ia de transpunere a unei imagini sau a unui text, de pe forma de
imprimare pe un suport, cu ajutorul cernelii poligrafice.
2n tehnica modern imprimarea se 3mparte 3n dou categorii majore!
- imprimarea cu form de imprimare"
- imprimarea fr form de imprimare 4imprimarea digital5.
2n func1ie de modul de transfer al imaginii de pe forma de imprimare pe suport,
procedeele cu form de imprimare se pot 3mpr1i 3n dou mari categorii!
A5 procedee cu transfer direct ! + tiparul 3nalt
+ tiparul flexografic
+ tiparul plan direct
+ tiparul ad6nc
+ tiparul serigrafic
75 procedee cu transfer indirect!+ tipar 3nalt indirect 8 tipo+offset
+ tipar plan indirect 8 tipar offset
+ tipar tampografic
2n functie de pozitia pe verticala a elementelor tiparitoare!
(lemente tipritoare 3n relief, deasupra nivelului elementelor netipritoare!
9 tipar 3nalt direct
9 tipar 3nalt indirect
9 tipar flexografic
(lemente tipritoare sub nivelul elementelor netipritoare!
9 tipar ad6nc
9 tipar tampografic
(lemente tipritoare la acela:i nivel cu elementele netipritoare!
9 tipar plan
Alte tipuri de forme de imprimare!
9 sub forma de sit 9 tipar serigrafic
;
2. SCURT ISTORIC AL TIPARULUI
*menirea a 3ncercat, 3nc din cele mai vechi timpuri, s 3mbunt1easc metodele de
comunicare :i de 3nregistrare a evenimentelor. /rimele 3ncercri includ folosirea tbli1elor
cerate, frunzelor, bronzului, mtsii sau a tablelor de lut. oar dup inven1ia h6rtiei
informa1iile au putut fi 3nregistrate :i transmise mai departe 3n cantit1i mari :i cu costuri
sczute.
Iat c6teva momente istorice care marcheaz apari1ia :i dezvoltarea tehnicii poligrafice!
1(000 !.C. 3 100 *.C. ,apaturile arheologice din nordul
'rantei si sudul ,paniei au scos la iveala picturi rupestre
executate in jurul anilor 1<000 i.e.n. acestea sunt primele
descoperiri referitoare la =tipar=. &ele mai vechi scrieri
sunt cele descoperite pe fostul teritoriu al 7abilonului si
dateaza de acum aproximativ >000 de ani.
?ehnicile tiparului in relief au fost pentru prima data utilizate de catre egipteni pentru a tipari
pe materiale textile.
10( *.C. /rima mentiune referitoare la hartie, asa cum
exista ea astazi, a fost facuta in anul 10< e.n. in &hina. In
vremea aceea se scria pe bucati de matase foarte scumpe,
care necesitau un timp foarte lung de producere.
Imparateasa &hinei din acea perioada dorea ceva ieftin si
mai usor de folosit, asa ca i+a cerut unui dintre servitorii
sai, si anume ?s@ai Lun, sa vina cu o alternativa. (l a
lucrat mai mult de A ani experimentand diferite materiale
pentru ca in final sa prezinte o pasta obtinuta prin
strivirea cojilor de copac, canepei, a zdrentelor si a
plaselor pentru pesti si amestecarea lor cu apa. Apoi a
stors aceasta pasta si a lasat =coala de hartie= formata sa
se usuce.
<
.(0 3 4.4 *.C.
B<0 d.&. &alugarii budisti chinezi au experimentat pentru
prima data multiplicarea imaginilor prin frecare si
sabloane. Aceasta metoda a fost precursoarea tiparului in
bloc care a luat fiinta in secolul I).
CBC d.&. Apare Diamond Sutra, prima =carte= tiparita.
Aceasta era de fapt o rola cu lungimea de 1B picioare care
a devenit formatul standard al tipariturilor in &hina
pentru o perioada lunga.
10;1 *.C. /i ,heng, un inventator chinez, a dezvoltat
conceptul tiparirii utilizand caracterele mobile. Inventia
insa a fost abandonata din cauza numarului mare de
caractere al limbii chineze. &aracterele mobile din lut, au
fost inventate separat de catre coreeni 3n secolul )I$.
1#AC d.&. 0arco /olo a urmat ruta vechiului rum al
0atasii. Intreaga sa calatorie a avut ca rezultat
reconstruirea rutelor dintre &hina si (uropa si
cunoasterea teritoriilor de pe acea ruta, inca insuficient
explorate, ca de exemplu! %zbeDistan, ?urDmenistan,
Eazahstan etc. Aceste momente sunt considerate a fi
inceputurile istorice ale acestor state. In cursul calatoriei
sale in &hina, 0arco /olo a fost martorul tiparirii banilor
de hartie. A expus aceasta experienta in opera sa,
Descrierea lumii.
B
1;<0 d.&. ,chimbarile culturale din (uropa acestei
perioade au atras dupa sine nevoia din ce in ce mai mare
de producere a documentelor scrise cat mai ieftin si mai
rapid. Fohann Gutenberg, un om de afaceri din orasul
0ainz din sudul Germaniei, a imprumutat bani pentru a
dezvolta o tehnologie care sa rezolve aceasta problema
economica serioasa. In 1;<H el inventeaza presa de
tiparit. &el mai important este faptul ca, dupa o perioada
experimentala in care nu erau cunoscute foarte multe
lucruri, curand s+a ajuns la un stadiu tehnic care nu a fost
depasit din punct de vedere material pana la inceputul
secolului )I).
1;<< d.&. ?ot lui Gutenberg i se atribuie publicarea in
0ainz a primei carti importante, 7iblia, continand ;# de
randuri pe pagina, cunoscuta sub numele de Biblia lui
Gutenberg, primul proiect european considerabil, unde s+
au folosit caracterele mobile.

1>AC d.&. AloIs ,enefelder din /raga a investigat proprietatile
unei pietre cu baza de carbonat de calciu si suprafata omogena si
poroasa. * imagine creata pe o astfel de suprafata cu cerneala
continand substante grase, udata si apoi impregnata cu cerneala
obisnuita, retine cerneala doar pe suprafata impregnata cu
substante grase. Imaginea putea fi reprodusa pe o coala de hartie
prin presare pe piatra. ,enefelder a stabilit de asemenea ca o
imagine astfel desenata pe
piatra si tiparita pe hartie, poate fi reprodusa pe o alta astfel de piatra, in oricate copii identice.
/rocedeul, numit =tipar chimic= de catre inventatorul sau, a devenit foarte curand popular
deoarece a permis artistilor sa produca multiple copii ale desenelor realizate manual. Astfel, a
fost realizat un pas important in istoria tiparului, inventarea litografiei.
>
1C#; d.&. /rimele carti legate in coperti, sunt publicate de catre
Jilliam /inDering, un vanzator de carti si editor din Londra.
,eria se numea Diamond Classics si continea lucrarile lui ante,
$irgil si ,haDespeare. /ana in acel moment, o carte cumparata de
la tipografie, se prezenta sub forma colilor impachetate in hartie.
Acestea erau apoi duse la legatorie.
1CB> d.&. ?ipograful american &hristopher Latham ,holes
inventeaza masina de scris. (ste una din importantele inventii
care va revolutiona comunicarea. In 1C>; apare pe piata
-emington 0odel 1, prima masina de scris comerciala.
-emington a ramas pana in zilele noastre principalul producator
mondial de masini de scris.
1A00 d.&. ,e inventeaza procedeul de tipar offset.
&erneala poate fi transferata de pe o suprafata litografica,
pe una din cauciuc si apoi pe hartie. ,uprafata de cauciuc
intermediara, numita si placa de cauciuc offset, poate
transfera cerneala pe hartie si pe alte materiale ce nu pot
fi tiparite direct 4ex! plastic sau metal5. Intrucat aceasta
placa se conformeaza suprafetei ce urmeaza a fi tiparita,
calitatea imaginii este foarte mult imbunatatita.
&hester '. &arlson. 2n 1A;C, termeni ca KxerographIL :i
K)eroxL devin mrci 3nregistrate, iar 3n 1A;A este lansat
pe pia1 primul copiator xerografic, 0odel A.
Anii @B0 au adus 3mbunt1iri 3n domeniul fotografierii :i
electronicii care au avut efecte majore 3n procesul de
tiprire. Aceste schimbri au fost denumite Krevolu1ia
pre+pressL.
C
1A00 d.&. + #000 d.&. Jorld Jide Jeb este inventat de
?im 7erners+Lee. Inventia revolutioneaza lumea
comunicarii. &ontactele electronice realizate prin
intermediul internetului reduc costurile de tiparire si
consumul de hartie, facand documentele vizibile
instantaneu. Astfel incepe sa se foloseasca din ce in ce
mai rar vechiul sistem care utiliza stocarea informatiilor
pe dischete, in diferite formate, adeseori informatia fiind
insotita de o copie tiparita.
*dat cu dezvoltarea tehnicii de tipar s+au diversificat :i tipurile de suporturi de imprimare
folosite.
Asemanarile si diferentele dintre procedeele de tipar includ nu numai constructia masinilor si
tipul formei de imprimare dar si compozitia cernelurilor si a accesoriilor de tipar.
A
). PROCEDEUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFIC
/rin configuratia ei forma de imprimare flexografica seamana cu o stampila uriasa.
0ultiplicarea textelor cu o asemenea stampila a dus la aparitia utilajelor de tiraj. In 1CA0 este
atestata prima masina de imprimare flexografica.
La inceputul anilor 1A<0 procedeul era cunoscut sub numele de Mimprimare cu anilineL,
deoarece pigmentul de cerneala folosit era anilina. In scurt timp s+a constatat ca anilina este un
produs cancerigen si din acest motiv publicul a ezitat mult sa cumpere produse imprimate prin
acest procedeu. ezvoltarea industriei pigmentilor si cernelurilor a permis inlocuirea anilinei
cu produsi mai putin toxici si netoxici si folosirea lor la imprimarea ambalajelor de produse
alimentare. In acelasi timp procedeul de imprimare
si+a schimbat denumirea in N 'lexografie O avand in vedere ca forma de imprimare este facuta
dintr+un material flexibil.
Imprimarea flexografica este un process complex care implica multe variabile ce pot influenta
drastic calitatea imprimarii. Aceste variabile sunt! formele de imprimare si cilindrii anilox,
fiecare separat si in interdependenta, cerneala de tipar, mecanismele masinii suportul de
imprimare si calificarea oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii
sunt conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile
fizice ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.
'ormele de imprimare flexibile si cernelurile fluide permit imprimarea pe suprafete
neabsorbante dar si pe cele rugoase, pe suprafete rigide dar si pe suprafete flexibile. Aceste
calitati recomanda procedeul flexografic pentru productia de ambalaje si reclama publicitara.
10
).1. FORMA DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA
'iind varianta moderna a tiparului inalt, procedeu cu transfer direct, forma de imprimare
flexografica are suprafetele tiparitoare in relief fata de cele netiparitoare si sunt pozitionate pe
necitibil.


,ursa ! http!PPen.QiDipedia.orgPQiDiP'lexographI
'ormele de imprimare flexografice se pot obtine manual sau prin gravare cu laser.
,tructura de principiu a formelor de imprimare flexografice este urmatoarea !
11
In functie de natura imaginii si textului de reprodus putem avea trei tipuri de forme
flexografice !
a5 forma monostrat 47A,'5
b5 forma multistrat 47A,'5
c5 forma pentru tehnologia N&omputer to
plateO 47A,'5

/laca monostrat are o configuratie mai simpla si este folosita pentru imprimari fara pretentii
cum ar fi fonte de culoare fara N cadere O, texte si simboluri de avertizare, ornamente sau texte
monocrome la care cerintele calitative sunt minime. In acest context forma de imprimare
monostrat este recomandata pentru tipar pe carton ondulat sau alte suprafete rugoase.
/laca multistrat este recomandata pentru lucrari pretentioase.
Grosimea placilor variaza in functie de destinatie. Astfel placile destinate imprimarii pe carton
ondulat au grosimi de la ;mm pana peste B mm, asigura o adancime a reliefului elementelor
tiparitoare de cca H mm, si la un raster de H# liniiPcm asigura o acoperire de la HR la A<R.
/lacile digitale pentru carton ondulat pot avea un raster de ;C liniiPcm cu o finete mai mare de
redare a imaginilor.
1#
(xemplu!

,ursa ! QQQ.plates.flintgrp.com
/lacile destinate lucrarilor cu policromii se pot realiza pe placi subtiri, obtinute prin procedeu
digital. Aceste placi au parametrii care asigura finetea redarii imaginilor.
(xemplu !

,ursa ! QQQ.plates.flintgrp.com
*btinerea manuala a formei de imprimare flexografica se face in rama de expunere astfel !
,e executa o expunere preliminara pe spatele placii fara a utiliza film. ,e aplica filmul negativ
pe fa1a placii, se vacuumeaza rama de expunere si se expune stratul fotosensibil la actiunea
sursei de lumina %$.
1H
Sonele expuse se vor intari si vor forma elementele
tiparitoare, iar cele neexpuse se vor inlatura prin
developare cu apa calda sau solutii recomandate de
producatorul de placa. %rmeaza uscarea cu aer cald si o
expunere suplimentara fara film in vederea intaririi
suprafetelor tiparitoare care sunt suspectate de
fotopolimerizare incompleta.
upa terminarea operatiei de obtinere a placii
flexografice se mai verifica inca o data calitatea
produsului in comparative cu filmul afferent si eventual
se executa un retus daca este posibil acest lucru..
,ursa ! QQQ.stconverting.com

1;
In functie de grosimea placilor timpii de expunere pe spatele placii sunt diferiti.
Astfel, la placile subtiri timpul de expunere initiala pe spatele placii variaza intre 10 secunde si
C< secunde, iar la placile groase timpul de expunere variaza intre 1 minut si < minute. ?impii
de expunere pe fa1a placii prin film si timpul de supraexpunere sunt identici.
(xpunerea pe spatele placii are ca efect formarea unui strat de fotopolimer tanar care asigura
fixarea stabila pe suportul de poliester si prefigureaza adancimea elementelor tiparitoare.

&u cat grosimea placii scade, creste duritatea materialului. Astfel placile groase au o duritate de
H1+HA unitati ,hore A iar placile ultrasubtiri au duritatea de pana la CB unitati ,hore A.
-ezistenta la tiraj in conditiile unei presiuni de imprimare pe suprafete rugoase se regleaza in
operatia de montare a formei pe cilindrul port forma.
).2. MONTAREA FORMEI FLEXOGRAFICE
0ontarea placii de poliester este operatia care determina calitatea redarii imaginii.
,e stie ca un material flexibil se deformeaza usor atunci cand este aplicat pe o suprafata curba.
&u cat placa flexografica este mai groasa cu atat deformarea fe1ei superioare este mai
puternica.
In faza de procesare digitala a textelor si imaginilor exista posibilitatea compensarii
deformatiei prin soft, acesta avand in baza de date diametrele cilindrilor port forma folositi la
utilajul respectiv.
&ea mai sensibila operatie este montarea propriu+zisa.
/e un cilindru de otel se aplica o folie dublu adeziva, iar pe aceasta folie se fixeaza placa
flexografica.
&ilindrul poate avea diametrul mai mic sau mai mare in functie de suportul de imprimat, de
grosimea placii si de configuratia masinii.
1<
e exemplu pentru imprimarea cartonului ondulat se va folosi o placa de minimum H mm
grosime deci si diametrul cilindrului va fi mai mare pentru a nu deforma imaginea de pe placa.
,ursa ! QQQ.stconverting.com
0ontarea placilor se face urmarind punctele de potriveala. Acestea pot fi orificii sau puncte in
relief.
0ontarea placilor flexografice, indiferent de procedeu, incepe cu operatia de curatare cu o
solutie <0R de alcool izopropilic. ,e curata atat cilindrul de otel cat si spatele placii de
poliester.
,ursa ! QQQ.H0.com
/e cilindrul de otel degresat se aplica o folie dublu adeziva. Aplicarea foliei este o operatie
migaloasa si calitatea realizarii ei depinde de gradul de indemanare a operatorului.
In cazul in care suma dintre grosimea placii si grosimea foliei dublu adezive nu reprezinta
grosimea de lucru, atunci, pe cilindrul port forma se aplica intai o folie subtire simplu adeziva
pentru marirea diametrului cilindrului port+forma.
,ursa !http!PPQQQ.flexoplus.ruParchiveP1CPtapes1.html ,ursa ! QQQ.H0.com
1B
'ixarea manuala a placii flexografice depinde de indemanarea operatorului. * tensionare de
intindere prea mare duce la deformarea imaginii si la defecte de suprapunere a culorilor.
0ontarea formei flexo pe masini asistate de calculator asigura un registru corect pentru toate
culorile unei lucrari.
,ursa !QQQ.stconverting.com ,ursa ! QQQ.stconverting.com
%tilajul asigura puncte de orientare stabile, memorate in baza de date dar nu asigura
manevrarea formei. Astfel nivelul de pregatire al operatorului este estential.
?ehnologia realizarii formelor de imprimare se dezvolta in trei directii!
- imprimarea pe ambalaje flexibile
- imprimarea de etichete pe support sensibil la presiune
- imprimarea pe carton ondulat si lacuirea produselor de reclama
%na din trasaturile specifice ale flexografiei o constituie compensarea neregularitatilor
suprafetelor imprimate cu marirea presiunii de imprimare. * presiune prea mare duce la
deformarea geometrica a elementelor tiparitoare si deci la scaderea calitatii imprimarii.
?otodata duce la reducerea timpului de folosire a unei forme. &ercetari independente au dus la
aceeasi concluzie privind calitatea tiparului in cazul formelor subtiri si in cazul placilor groase.
Astfel s+a constatat ca placile groase tiparesc foarte bine fontele de culoare in timp ce placile
subtiri tiparesc imagini cu raster. -ezistenta la tiraj a placilor cu raster se datoreaza structurii
foliei dublu adezive de montaj flexografic. Aceasta are un strat de spuma poliesterica sau
poliuretanica al carei sarcina este sa preia efortul maririi presiunii de imprimare.
1>
In figura de mai jos se prezinta in sectiune structura foliei dublu adezive si modul in care
permite compensarea presiunii de lucru fara a deforma punctul de raster.
,ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca



,ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca ,ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.ca
In cazul formelor tubulare montarea formei pe cilindrii se face cu ajutorul aerului comprimat
care mareste diametrul formei si permite N imbracarea O cilindrului support.


,ursa ! QQQ.itraco.ru
1C
).). APARATUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA
Aparatul de imprimare flexografica este format din H sau ; cilindrii in functie de configuratia
sistemului de alimentare cu cerneala.
Aparatul cu patru cilindrii este format dintr+un cilindru ductor 4care este partial cufundat in
jgheabul de cerneala si preia o cantitate de substanta5, un cilindru anilox 4 care preia cerneala
de pe ductor si o transfera formei de imprimare5, un cilindru port placa si un cilindru de
presiune.
?rasatura specifica acestui tip de aparat de imprimare este modul de dozare a cantitatii de
cerneala prin spatiul dintre cilindrul ductor si cilindrul anilox.
ezavantajul acestui sistem este imposibilitatea de dozare fina a cernelii. /e suprafata
cilindrului anilox se va forma o pelicula continua care poate asigura imprimarea fontelor de
culoare dar nu poate doza corect cerneala pentru imagini in semitonuri.
/entru remedierea acestui inconvenient aparatul de imprimare a fost dotat cu un dispozitiv
numit racleta care are ca scop inlaturarea surplusului de cerneala.
-acleta este o lama metalica sau de poliuretan care este in contact permanent cu cilindrul
anilox asigurand dozarea uniforma a agentului de imprimare.
1A

,ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.caPindustrIP
In consecinta pe suprafata cilindrului anilox nu va mai exista surplus de cerneala.
,istemul cel mai folosit este camera cu raclete denumit Doctor Blade care dispune si de un
sistem de alimentare cu cerneala si de evacuare automata a surplusului rezultat. In aceasta
varianta aparatul de cerneala va avea numai trei cilindri.
,ursa ! http!PPQQQ.Qilliamson.caPindustrI
N Inima O aparatului de imprimare flexografica este cilindrul anilox. Acesta este format dintr+
un miez de otel pe care se depune o camasa de material ceramic. ,uprafata stratului ceramic
#0
este prelucrata cu ajutorul laserului si se formeaza o retea de cavitati de aceeasi adancime si
aceeasi suprafata ca in figura de mai jos.


,ursa ! QQQ.storDcellramic.com
(xperienta tipografica a demonstrat ca utilizarea celulelor cu unghi de gravare de B0
0
permite
utilizarea unghiurilor de rotire a rasterului uzual al formei, fara corectii.
,ursa ! QQQ.storDcellramics.com
* celula are doua caracteristice importante! diametrul si adancimea
,ursa ! QQQ.storDcellramics.com
Aceste caracteristici permit calcularea unor parametrii importanti ai procesului flexografic cum
ar fi ! consumul de cerneala, factorul de transfer al cernelii, grosimea peliculei de cerneala, etc.
'iecare masina de imprimare flexografica este dotata cu un set de cilindrii anilox cu diverse
liniaturi avand destinatii diferite. (le pot fi de la #000 lpi pentru semitonuri pana la 1C0 lpi
pentru lacuire.
Inlaturarea surplusului de cerneala de pe cilindrul anilox se face cu ajutorul unei raclete.
#1
,ursa ! QQQ.flexographI.org
-acletele folosite sunt de grosimi diferite in functie de configuratia masinii, pot fi din otel sau
poliester si pot avea profile diferite in functie de oferta producatorilor
,ursa ! QQQ.tDmus.com
Indiferent de profil, racletele se monteaza astfel incat sa asigure atat inlaturarea surplusului de
cerneala de pe cilindrul anilox cat si protejarea suprafetei cilindrului anilox de zgarieturi si alte
deteriorari mecanice

,ursa ! QQQ.convertechblades.com
In procedeul flexografic se folosesc cerneluri cu solvent organic, cerneluri de dispersie 4pe
baza de apa5, cerneluri si lacuri %$.
##
#. PROCEDEUL DE IMPRIMARE SERIGRAFIC
,erigrafia este un procedeu cu transfer direct la care imaginea sau textul se imprima
prin trecerea cernelii prin forma. 'orma de imprimare serigrafica este o tesatura intinsa pe o
rama iar elementele tiparitoare se formeaza prin acoperirea cu o emulsie speciala a suprafetelor
netiparitoare.
Imprimarea serigrafica reprezinta o totalitate de tehnologii imbinate in asa fel incat sa
rezulte un imprimat. Aceste tehnologii sunt ! tehnologia tensionarii ramelor serigrafice,
tehnologia depunerii emulsiei fotosensibile tehnologia obtinerii formei de imprimare,
tehnologia imprimarii in functie de support si cerneala, etc. 'iecare din aceste tehnologii
reprezinta o suma de variabile care influenteaza calitatea imprimarii iar la ele se adauga nivelul
de calificare a oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii sunt
conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile fizice
ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.
#.1. FORMA DE IMPRIMARE SERIGRAFICA
*btinerea formei de imprimare serigrafica incepe cu alegerea tipului de sita in functie
de aplicatia pentru care se foloseste. ,e cunosc o serie de domenii de aplicare a serigrafiei cum
ar fi ! tiparituri pe hartie si carton, imprimari pe ceramica, imprimari de circuite electronice,
imprimari pe textile si confectii, etc. /entru sita serigrafica se pot folosi tesaturi monofilament
sau tesaturi multifilament. ezavantajul tesaturii multifilament este acela ca cerneala patrunde
intre filamentele firului si se spala foarte greu dupa terminarea tirajului. in acest motiv se
folosesc site din tesatura cu fir monofilament.
Tesatura monofilament Tesatura multifilament
,ursa ! QQQ.pneac.orgP ,ursa ! QQQ.pneac.orgP

#H
?extura sitei poate fi normala 4/J8plane Qeave mesh5 sau tip tricotata 4?J8tQill Qeave
mesh5.

Tesatura normala Tesatura tricotata
,ursa ! QQQ.thegrendel.com ,ursa ! QQQ.thegrendel.com
&riteriul de alegere a tipului de tesatura este dat de rezultatul pe care vrem sa+l obtinem
deoarece cele doua tipuri de tesaturi dau rezultate diferite. Astfel tesatura tip tricotata va
realiza un imprimat la care nu se poate obtine un contur precis.

Tesatura tricotata si calitatea conturului imprimarii
,ursa ! QQQ.polIesterscreen.cn ,ursa ! QQQ.thegrendel.com

/e de alta parte tesatura normala, tip sac, va asigura claritatea imaginii
Tesatura normala si calitatea conturului imprimarii
,ursa ! QQQ.sefar.com ,ursa ! QQQ.thegrendel.com
#;
&onform unui alt criteriu de selectie a sitei, pentru lucrari cu imagini in semitonuri sau
cu contur precis se aleg sitele subtiri la care ochiurile sunt mai mari sau cel mult egale cu
grosimea firului de tesatura.

Tesatura cu spatiul dintre fire Tesatura cu spatiul dintre fire
egal cu gosimea firului mai mic decat grosimea firului
,ursa! QQQ.sefar.com ,ursa! QQQ.sefar.com
?esatura sitei poate fi din diverse materiale si anume !
matase sau bumbac ! sitele sunt cu fir multifilament, isi pierd repede gradul de intindere, nu
rezista la agentii chimici de albire care prin continutul de clor distrug tesatura"
nIlon ! tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare buna a
tensiunii de intindere, este mai putin rigid decat poliesterul si de aceea nu este recomandat
la imprimarea lucrarilor cu registru precis"
otel 4pentru sita rotativa5, fibra de sticla, etc"
,ursa ! QQQ.sefar.com
poliester! tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare foarte
buna a tensiunii de intindere, este rigid si de aceea este recomandat la imprimarea lucrarilor
cu registru precis 4policromii5.
,ursa ! QQQ.pdconsulting.co.uD
#<
(ste materialul cel mai folosit pentru site plane si pentru imbunatatirea calitatii
imprimarii cu cerneala %$ si pentru lacuire se foloseste tesatura cu fir calandrat.
'ir necalandrat 4 depozitul de cerneala este 100R5
'ir calandrat pe partea racletei
4depozitul de cerneala se reduce cu 10+1<R5

'ir calandrat pe partea tiparitoare, care intra in contact
cu suportul5 4depozitul de cerneala se reduce cu 1<+#<R5
,ursa ! http!PPscreenQeb.com
* caracteristica majora a tesaturii este numarul de fire pe cm. &unoasterea liniaturii sitei este
importanta in alegerea liniaturii rasterului formei la lucrarile in semitonuri.
,ursa ! QQQ.pdconsulting.co.uD
,itele serigrafice cu a$ea&! n%+ar *e ,!re pe $+ pot fi de trei tipuri si anume !
a5 ,ite cu fir subtire unde ochiurile sitei sunt mult mai
mari decat grosimea firelor.
,ursa ! QQQ.thegrendel.com
,itele subtiri permit formarea unui strat fin de cerneala sau lac si sunt recomandate pentru
lucrari in semitonuri.
b5 ,ite cu grosimea firului egala cu diametrul ochiurilor sitei.

,ursa ! QQQ.thegrendel.com
,itele cu grosime medie a firului asigura un echilibru intre grosimea firelor si ochiurile sitei. ,e
folosesc pentru toate tipurile de imagini (ste un compromis intre cazul a si c.
#B
c5 ,ite cu fir gros la care spatiul dintre fire este foarte mic
,ursa ! QQQ.thegrendel.com
Grosimea firelor permite tensionarea buna a tesaturii dar trecerea cernelii pana la support
devine dificila.
aca raportam parametrii sitei la ochiurile ei, atunci vom avea urmatorii indici!
.umarul sitei + numarul de ochiuriPin"
eschiderea totala 9 suprafata totala a ochiurilor sitei 4R5 fata de suprafata totala a
materialului"
0arimea ochiurilor 9 dimensiunea in Tm"
/asul sitei 9 distanta intre centrele a doua ochiuri consecutive.
Al doilea pas in procesul de obtinere a formei de imprimare serigrafice este intinderea sitei.
Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale de intins, cu clape. ispozitivele
pot fi independente sau pot face parte din configuratia ramei serigrafice.
In cazul dispozitivelor independente intinderea sitei este urmata de lipirea sitei pe rama.
Intinderea sitei se poate face simultan pe orizontala si verticala 4intindere pe un circuit5 sau
separat pe orizontala si separat pe verticala 4intindere pe doua circuite5.
Intinderea simultana pe orizontala si verticala Intinderea separat pe orizontala si separat
pe verticala
,ursa ! QQQ.sefar.com ,ursa ! QQQ.sefar.com

#>
/entru fixarea pe rama, aceasta se lipeste de sita. &alitatea ramei influenteaza calitatea
imaginii. Astfel, daca rama se deformeaza sub actiunea tensiunii sitei atunci nici imaginea nu
va mai fi cea corecta.

eformarea ramei


eformarea imaginii
Exemplificarea modului in care calitatea ramei influenteaza calitatea imaginii
,ursa ! QQQ.flexoplus.ru

-amele pot fi din lemn, aluminiu sau otel. -amele de lemn sunt sensibile la variatii de
umiditate si detensioneaza rapid sita. ,e folosesc la lucrari artizanale. -amele de aluminiu si de
otel pot avea sectiuni diferite conform configuratiei masinilor de imprimare serigrafica.
-amele de aluminiu sunt usoare dar odata cu marirea suprafetei de imprimare si a tensiunii de
intindere ele se deformeaza ca in figura de mai sus.
Rame metalice Sectiune in rama serigrafica
1 + rama de lemn, #+< 9 rame metalice
,ursa ! QQQ.flexoplus.ru ,ursa ! QQQ.poconoscreen.com
#C
In functie de forma profilului ramei, pozitia de lipire a sitei va fi diferita si anume!
ozitia ramei pe sita intinsa in vederea lipirii
,ursa ! QQQ.flexoplus.ru
Adezivul de lipire a sitei pe rama care corespunde celor mai importante cerinte este adezivul
bicomponent.



!ngerea ramei cu adeziv "ipirea ramei pe sita intinsa
,ursa ! QQQ.sefar.com ,ursa ! QQQ.sefar.com

Site cu rame metalice
,ursa ! QQQ.victorIfactorI.com
#A
?ensiunea de intindere a sitei este un parametru care se stabilizeaza in timp dupa
operatia de lipire. &ercetarile efectuate de diverse laboratoare au ajuns la concluzia ca dupa
lipire tensiunea de intindere scade brusc pana ajunge la o valoare de echilibru cu puterea de
lipire a adezivului.
Graficul variatiilor de tensiune a intinderii sitei la
diverse materiale dupa lipirea cu adeziv bicomponent
%rmatorul pas este depunerea pe sita a emulsiei fotosensibile. Aceasta operatie poate fi facuta
manual sau mecanic.
epunerea emulsiei si obtinerea formei de imprimare se poate face in trei moduri!
- direct
- indirect
- combinat
In procedeul direct sitele se plaseaza in pozitie verticala si rezervorul de emulsie efectueaza o
miscare de jos in sus.
upa uscarea emulsiei se executa expunerea prin film pozitiv. ,uprafetele neutre se intaresc
sub actiunea luminii iar suprafetele neintarite se spala cu apa 4se developeaza5 si formeaza
imaginea de tiparit.
Depunerea manuala a emulsiei fotosensibile prin procedeul direct
H0
,ursa ! QQQ.screen+printing+t+shirts.com
In procedeul indirect, emulsia este depusa pe o hartie speciala, se executa expunerea prin film
pozitiv, se developeaza si se transpune imaginea pe sita intinsa.
In procedeul combinat se aplica cele doua tipuri de straturi de o parte si de alta a sitei
/rocedeul combinat este cel mai rezistent la tiraj

Sc#ema procedeelor de depunere a stratului fotosensibil
,ursa ! QQQ.flexoplus.ru
#.2. APARATUL DE IMPRIMARE SERIGRAFICA
Imprimarea serigrafica se poate face in trei sisteme !
- forma plana pe support plan 8 masini plane
- forma plana pe support rotativ 8 masini plano+cilindrice
- forma rotativa pe suport rotativ 8 masini rotative
,ursa ! QQQ.flexoplus.ruParchiveP1C
H1
/rincipiul de imprimare al serigrafiei este urmatorul !
%n dispozitiv depune o cantitate de cerneala pe o latura a sitei , o racleta intinde cerneala pe
sita simultan cu impingerea cernelii prin sita, &erneala trece prin ochiurile materialului textil
si imprima imaginea pe suportul dorit.

Imprimarea serigrafica
/rocesul de imprimare serigrafica are doi timpi !
?impul 1 este depunerea cernelii pe sita. ,uportul de imprimat este la distanta de forma
serigrafica.

Depunerea cernelii pe sita
,ursa ! QQQ.Dentpp.com
H#
?impul # consta in actiunea racletei asupra cernelii fortand trecerea prin ochiurile sitei.

Imprimarea pe support
,ursa ! QQQ.Dentpp.com
,e poate observa cu usurinta ca deschiderea sitei este mult mai mare decat suprafata de
imprimat.
in practica s+a constatat ca o sita de dimensiuni apropiate cu imaginea de imprimat necesita o
apasare mai mare din partea racletei si rezulta distorsionarea imaginii.
in determinari succesive s+a stabilit ca intre limitele imaginii de tiparit si rama sitei trebuie sa
existe un spatiu neutru proportional cu marimea formei.
Diferenta dintre rama mica si rama de dimensiuni corecte
,ursa ! QQQ.crIstec.com
HH
In tabelul de mai jos se dau cateva valori ale spatiului neutru necesar obtinerii unui tipar de
calitate.
,uprafata
imaginii de
tiparit, cm A
0arimea spatiului
neutru pe toate
laturile, cm B
imensiunile
ramei, cm C
#1xH0 1< <1xB0
H0x;# 1< B0x>#
;#xB0 1< >#xA0
B0xC; 1B A#x11B
C;x1#0 1C 1#0x1<B
1#0xH;0 #0+H0 1>0x;00
$arianta imprimarii rotative este mai compacta si se aplica pe scara larga . Aparatul de
imprimare rotativ se caracterizeaza prin aceea ca forma de imprimare este tubulara iar
rezervorul de cerneala se afla in interiorul cavitatii tubulare.
In procedeul de imprimare serigrafica, un rol important il ar corelarea presiunii de apasare a
racletei cu profilul, cu marimea formei de imprimare, cu profilul suportului de imprimat, etc.
,ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html
Lama racletei poate avea profile diferite si fiecare profil va avea propriile sale caracteristici.
In functie de unghiul din varful lamei se pot deosebi trei categorii de raclete !
H;
,ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html
Acest tip de lama are cea mai mica stabilitate dimensionala in timpul imprimarii si se
recomanda pentru tipar cu cerneluri cu solventi mai putin agresivi si care necesita o presiune
mica

,ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html
Acest tip de lama are stabilitate dimensionala buna, este rezistenta la solventi agresivi si este
solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat subtire de cerneala.
,ursa ! http!PPQQQ.pleiger.comPsUuee<.html
Acest tip de lama are stabilitate dimensionala foarte buna, este rezistenta la solventi
agresivi si este solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat gros de cerneala.
H<
/arametrii optimi de functionare a racletei sunt prezentati in figura de mai jos.

,ursa ! http!PPQQQ.flexoplus.ruParchiveP0BP

#.). EFECTE IN SERIGRAFIE
atorita impactului pe care il au, efectele speciale si finisajele obtinute prin imprimare
se inregistreaza o crestere a cererilor pentru aceste aplicatii. ,erigrafia este potrivita pentru a
crea efecte speciale. In continuare vom sublinia aceste posibilitati exceptionale si va vom
prezenta cernelurile necesare pentru efectele speciale.
.u exista un standard de efecte, exista o multitudine de posibilitati. /entru a intelege mai bine
le vom imparti in H grupe!
V efecte optice"
V efecte tactile"
V efecte olfactive.
E,e$"e 'p"!$e
?oate efectele optice neobisnuite se obtin prin culori fluorescente, pigmenti de
interferenta 4schimbarea nuantei in functie de lumina si substrat5, bronzuri, particule de glitter
si cerneluri fosforescente.&ernelurile fluorescente exista pe piata de mult timp, ele ofera noi si
interesante aplicatii, chiar si pentru reclame de calitate foarte buna. Acestea sunt foarte
luminoase si intensiv colorate.&u cat radiatia %$ este mai mare, cu atat efectul este mai intens.
/igmentul fluorescent transforma radiatia %$ invizibila in energie luminoasa vizibila. aca
lumina %$ este foarte puternica cernelurile fluorescente par sa explodeze.
&ulorile cu pigmenti! auriu, argintiu si aramiu sunt folosite de mult timp. In ultimii ani acest
domeniu s+a dezvoltat aducand pe piata ca o noutate cernelurile cu efecte optice, cea mai
recenta fiind cea cu efect de oglinda. ,e imprima pe materiale plastice transparente si sticla, pe
interior./entru a observa efectul oglinda imprimarea trebuie privita din exterior.
/entru aplicatiile obtinute sunt recomandati pigmentii 7, A7 si 0G cu diferite grade de
stralucire.
Interferenta culorilor produce un efect de schimbare a nuantelor. Acest efect este
datorat pigmentilor care ofera un efect optic sub influenta luminii. * caracteristica a acestor
tipuri de pigmenti este schimbarea de culoare care depinde de substratul imprimat. in acesti
pigmenti pot rezulta nuante speciale in functie de culoarea substratului alb, rosu, albastru,
verde sau negru.
* mai buna clasificare! pigment cu effect de sidef, bronz, interferenta.
,chimbarea culorii pigmentilor depinde de unghiul luminii.
HB
/igmenti foarte speciali sunt noii pigmenti 0erD, care depasesc efectele culorilor uzuale de
interferenta Iriodin.
%n alt efect special se obtine folosind cerneluri fosforescente. Acestea au o concentratie
mare de pigmenti speciali amestecati cu binder. Acesti pigmenti pot retine energia luminoasa.
&ernelurile fosforescente sunt imprimate cu site de #0 + B0 firePcm.
&aracteristica speciala a acestor cerneluri este ca stralucesc in intuneric. Astfel de
cerneluri sunt in special folosite pentru aplicatii de siguranta precum simbolurile pentru iesire
de urgenta, pentru aplicatii grafice ca butoane, indicatori si ilustrate cu efect stralucitor pentru
camerele copiilor.
%n alt efect optic este asa+numita Mdisparitie ca urmare a umezeliiL.&unoscut de foarte
multi ani acest efect revine in actualitate periodic. /arti dintr+o imprimare pe un poster sunt
acoperite cu alb semi+opac. atorita luminii puternic dispersate de acesti pigmenti, este foarte
greu sa observi sub motivul imprimat stratul de culoare .aca stratul este udat cu apa, efectul
de dispersie al luminii este eliminat si imaginea acoperita devine clara.
E,e$"e "a$"!e
&and vrei sa obtii efecte tactile 4efecte legate de simtul pipaitului5 cea mai buna
tehnologie este imprimarea.
in antichitate simtul atingerii a fost considerat cel mai important simt. ,+a constatat ca
produsele cu efecte tactile placute sunt mai bine acceptate decat celelalte. In industria textila,
chiar si in cea alimentara exista laboratoare unde se obtin efecte tactile pentru numeroase
produse. ,loganul este! Megetele decid cumparareaL.
Inainte de a vorbi despre efectele tactile, sa vedem cum sunt perceputi stimulii tactili.
,unt cuprinse toate lucrurile pe care le putem simti cu pielea noastra. &u ajutorul unor
numerosi receptori din piele putem simti! presiunea, vibratia, temperatura si durerea. Acesti
receptori sunt inegal distribuiti pe intregul corp, pe spate punctele individuale sunt foarte
departe WB0mm" mana are aproximativ 1< 000 de receptori iar receptorii degetelor sunt la o
distanta de 1+<mm. Astfel noi putem simti diferentele pe suprafete doar pipaind.
/rin procesul de imprimare se poate obtine o gama larga de efecte tactile, cum ar fi!
lacuri lucioase cu suprafete foarte netede, lacuri cu diferite graduri de rugozitate 4de la lacuri
foarte fine la lacuri in relief5, structuri reliefate cu linii foarte pronuntate, puncte sau texte
conturate.
Lacurile dure pot fi folosite foarte usor si in straturi fine, acestea sunt asa+numitele
Mlacuri fine la atingereL. Asemenea lacuri sunt folosite pentru a obtine un strat care la atingere
produce senzatia de aderenta sau de alunecare. In functie de tipul de lac este posibila ajustarea
culorii.
(xista foarte multe domenii in care sunt folosite efectele tactile.,imbolurile tactile sunt
folosite pentru aplicatiile speciale, ca cititul in 7raille sau simbolurile pentru iesirile de
siguranta acoperite cu lac anti+alunecare. ,unt folosite si pentru tavile de servire cu suprafata
anti+alunecare, pentru clipsurile de la creioanele mecanice, pad+uri cu suprafata anti+alunecare,
folii pentru tastatura cu structura mata pe partea superioara.0ai exista posibilitati de aplicare a
efectelor tactile si in design. ,e realizeaza combinatii de efecte optice sau chiar tactile.
/rocesul de imprimare serigrafica este cel mai potrivit pentru a obtine efecte tactile. In
comparatie cu alte tehnici se pot obtine cele mai inalte straturi de cernela, chiar si particule ce
pot atinge pana la H00 de microni.
(xista o gama foarte mare de produse pentru imprimarile tactile, in functie de cereri!
lucios, mat sau structurat. (xista nano+lacuri foarte rezistente la zgarieturi, foarte fine cu efect
anti+alunecare si deasemenea fine, chiar si straturi de plastisol cu efect de expandare. Acestea
sunt cel mai des folosite pentru imprimarea textilelor, fiind foarte interesante si in aplicarea
pentru realizarea unei anume imagini grafice pentru suprafete in relief si structurate.
(fectele tactile sunt de cele mai multe ori produse cu cerneluri %$.Lacurile sunt
serigrafiate cu sita intre 100+1#0 de firePcm. Aceste straturi transparente subtiri pot fi uscate
H>
foarte repede cu raze %$. .u exista cerneluri pe baza de solventi care sa se usuce atat de
repede.
&u toate acestea si cernelurile pe baza de solvent pot fi folosite pentru suprafete
speciale cum ar fi! sticla, metal sau duroplastice, pentru decorarea cabinelor de dus, a unor
logo+uri din metal folosite in industria auto sau imprimarea pe parti de mobilier, imprimarea se
face cu cerneluri in doi componenti.
E,e$"e ',a$"!5e
,imtul olfactiv uman poate diferentia pana la <000 de mirosuri diferite.0irosurile pot fi
percepute 4de fiecare persoana diferit5 ca placut, stimulator, linistitor etc. (fectele olfactive
obtinute prin imprimare sunt aplicate si in scopuri publicitare cum ar fi de exemplu paginile
parfumate din reviste./entru a castiga increderea cumparatorului, mirosurile sunt foarte
importante. Astfel, mirosurile neplacute sunt foarte des acoperite de mirosuri placute mai
puternice.
%leiurile parfumate pot fi amestecate in cernelurile serigrafice. (xista o mare varietate
de produse. *rice este posibil! condimente, plante, vegetale, lemn, chiar si mirosurile din
preajma &raciunuluiX *ricum, alegerea si cantitatea esentei pentru obtinerea acestor efecte sunt
foarte dificile, de aceea trebuie tinut cont de cererile clientului.
,ursa !http!PPQQQ.proraster.roPdetalii.phpYid8H0H
HC
(. TRASATURI COMUNE SI DEOSEBIRI INTRE FLEXOGRAFIE SI
SERIGRAFIE
In industria poligrafica flexografia si serigrafia se completeaza, iar uneori chiar se
substituie. intre toate procedeele de imprimare, serigrafia si flexografia au forme de
imprimare flexibile. &hiar si sita de otel poate fi asimilata cu o forma flexibila dar de stabilitate
dimensionala mult mai mare decat forma de poliester sau poliamida.
In cele ce urmeaza se prezinta asemanarile si deosebirile dintre cele doua procedee.

FLEXOGRAFIE SERIGRAFIE
1. &ele mai utilizate forme flexografice sunt
cele cu baza de poliester
1. &el mai folosit material pentru tesatura sitei
este firul de poliester
#. 'ormele de imprimare flexografice
trebuie sa fie rezistente la umflare prin
imbibare si sa fie chimic compatibile cu
cerneala tipografica folosita indiferent daca
este cerneala obisnuita sau cu uscare cu %$.
#. ,itele serigrafice trebuie sa fie rezistente la
umflare prin imbibare si sa fie chimic
compatibile cu cerneala tipografica folosita
indiferent daca este cerneala obisnuita sau cu
uscare cu %$. ,itele trebuie sa fie rezistente la
agentii de spalare
H. 'ixarea manuala a placii flexografice
depinde de indemanarea operatorului. *
tensionare de intindere prea mare duce la
deformarea imaginii si la defecte de
suprapunere a culorilor.
H. Intinderea tesaturii sitei pe dispozitivele de
tensionare depinde de calificarea operatorului.
,e poate verifica tensionarea cu ajutorul unui
dispozitiv electronic special
<. 'ormele de poliester sunt de diferite
grosimi in functie de caracteristicele formei
de imprimare si a suportului de imprimat.
a6 /lacile subtiri au o duritate mai mare si
sunt folosite pentru realizarea formelor cu
raster fin.
Grosimea stratului de cerneala este dat de
volumul si suprafata celulelor cilindrului
anilox.

<. La sitele de tip ,, ochiurile sitei sunt mari si
acoperirea suportului de imprimat se va face
cu un &"ra" &%/"!re de cerneala. ?iparul va
avea un contur precis.
/rin marirea numarului de fire pe cm se
obtine o tesatura fina 4cu acela:i raport intre
diametrul firului si dimensiunea ochiului sitei5
care se poate folosi la imprimari de calitate
superioara cu atat mai mult cu cat tensiunea
de intindere rezista la tiraj mare iar presiunea
de apasare a racletei este destul de mica
pentru a nu forta trecerea unei cantitati mari
de cerneala care ar deforma elementele fine
HA

,ursa ! QQQ.harperimage.com
In figura de mai sus se observa ca un strat
gros de cerneala poate produce latirea
punctului de raster iar un &"ra" &%/"!re de
cerneala pastreaza marimea punctului de
raster.
b5 placile cu grosime medie si de duritate
medie sunt folosite pentru lucrari curente
c5 placile cu grosimi mari si duritate mai
mica sunt folosite la imprimarea pe
suprafete rugoase de carton ondulat si
permit cresterea presiunii de imprimare. In
plus pe suprafetele care tiparesc fonte de
culoare se aplica o operatie de granulare
care asigura incarcarea uniforma a cernelii
pe placa. Granularea este produsa la placile
pentru &t/ si consta in formarea de cavitati
asemanatoare celor de la cilindrul anilox

,ursa ! QQQ.sefar.com
b5 ,itele cu grosime medie a firului asigura un
echilibru intre grosimea firelor si ochiurile
sitei. ,e folosesc pentru toate tipurile de
imagini
c5
,ursa !QQQ.thegrendel.co
m
grosimea firelor permite tensionarea pentru un
tiraj mare dar reduce mult ochiurile tesaturii si
trecerea cernelii pana la support devine
dificila
,e stie ca un material flexibil se deformeaza
usor atunci cand este aplicat pe o suprafata
curba
,ita se afla la o anumita distanta de support.
Apasarea racletei pe sita in timpul imprimarii
poate deforma imaginea
/laca pentru &t/ are in structura un strat
negru de formare a imaginii prin actiunea
laserului. &uloarea neagra are capacitatea de
a absorbi lumina
In timpul expunerii, sitele de culoare alba
provoaca refractia luminii %$ si transmiterea
ei de+a lungul fibrelor ceea ce duce la
distorsionarea elementelor fine si a rasterului.
;0
Acest lucru determina formarea punctelor
de raster la dimensiune reala deoarece nu
exista fenomene de refractie a luminii.
,ursa ! QQQ.thegrendel.com
,itele colorate in galben reduc foarte mult
fenomenul de refractie astfel incat in mod
practic acesta este neglijabil.
,ursa ! QQQ.sefar.com
Lumina %$ trece prin sita perpendicular
pastrand marimea detaliilor fine si a
rasterului. (mulsia nu este sensibila la
radiatiile galbene
,ursa de lumina la pregatirea formei este
lampa %$
,ursa de lumina la pregatirea formei este
lampa %$
In cazul suprafetelor care reprezinta imagini in semitonuri, forma de imprimare este
obtinuta prin puncte de raster. -asterul este un dispozitiv cu ajutorul caruia imaginea
fotografica continua in semitonuri este redata prin puncte mici de fonta plina numite si puncte
de raster
-asterul folosit poate fi A0, '0, sau combinat in functie de elementele care se cer a fi
reproduse.
?ipul de raster ales pentru imprimarea flexografica si imprimarea serigrafica poate fi !
;1
,emitonurile pot fi reproduse in functie de structura rasterului.
La rasterul A0 deosebim doua caracteristici principale ! liniatura si gradul de acoperire
$ceeasi liniatura dar grad de acoperire diferit $celasi grad de acoperire dar liniatura
diferita
La rasterul '0 vom avea o singura variabila si anume, gradul de acoperire!
;#
* alta caracteristica ce se manifesta in timpul imprimarii este densitatea optica in functie de
grosimea stratului de cerneala. &u cat cantitatea de cerneala este mai mare cu atat densitatea
optica este mai mare. Acest parametru scoate in evidenta imprimarea necorespunzatoare a
fontelor de culoare.
0asuratorile efectuate au dus la concluzia ca fiecare procedeu de imprimare are ca rezultat o
anumita cantitate de cerneala depusa pe suportul de imprimare.
Grosimea stratului de cerneala in %m in functie de procedeul de imprimare
/entru a obtine un rezultat foarte bun al imprimarii prin flexografie sau serigrafie trebuie
corelate mai multe elemente si anume ! conturul si tipul rasterului formei de imprimare cu
liniatura sitei sau a cilindrului anilox. Amandoua procedeele au aproximativ acelasi factor de
multiplicare si aceeasi justificare.
In ambele procedee folosirea numai a celor patru culori de policromie nu este suficienta. In
conditiile utilizarii a cel putin sase culori este imposibil de evitat moarajul numai din unghiuri
;H
de rotatie a rasterului analog. In plus exista pericolul aparitiei moarajului din liniatura
cilindrului anilox respectiv a tesaturii sitei serigrafice.
-asterul stocastic este de preferat deoarece zonele luminoase sunt redate clar. Atat la serigrafie
cat si la flexografie rasterul stochastic nu rezolva problema la1irii punctului de raster in umbre.
'enomenul chiar se amplifica. ,ituatia se poate rezolva cu procedee digitale de obtinere a
formei de imprimare astfel incat punctele de raster sa fie mult mai fine si precise.
Atat in flexografie cat si in serigrafie, rasterul stocastic rezolva problema dimensiunii punctului
de raster si pe de alta parte se rezolva problema moarajului.

Exemple de moara& in cazul folosirii rasterului analog
,ursa ! QQQ.flexoplus.ruParchiveP1BPrastr1.html

;;
/entru lucrarile in semitonuri se aleg rastere de
cel putin < ori mai mare decat liniatura sitei.
/ractic un punct de raster nu are voie sa se
N inece O in celulele cilindrului anilox ci sa
cuprinda cel putin trei ochiuri.
,ursa! QQQ.harperimage.com
In exemplul de mai jos se observa ca unele
puncte de rasterfoarte mici se N ineaca O in
celulele anilox. /reiau cerneala si pe peretii
verticali ai rasterului si prosuc fenomenul de
inecare a tiparului

/entru lucrarile in semitonuri se aleg rastere
de cel putin H+; ori mai mare decat liniatura
sitei. /ractic un punct de raster nu are voie
sa se N inece O in ochiurile sitei ci sa
cuprinda cel putin trei ochiuri.

sursa! QQQ.sefar+screens.com
In exemplul de mai jos se prezinta situatia in
care rasterul nu este corelat cu liniatura sitei

;<


,ursa! QQQ.harperimage.com

,ursa ! QQQ.sefar+screens.com
In situatia corecta se observa ca punctele de
raster acopera mai multe fire si ochiuri
acoperire <R acoperire 10R

acoperire A<R acoperire A0R
,ursa ! QQQ.sefar+screens.com
;B
In tabelele de mai jos se prezinta corelatia dintre rasterul placii si liniatura cilindrului anilox in
sistemul de masurare imperial si metric.

,ursa! QQQ.harperimage.com

In mod asemanator se prezinta situatia la serigrafie unde trebuie corelata liniatura sitei
cu rasterul imaginii
,ursa ! QQQ.flexoplus.ru
;>
&a o concluzie finala, putem enumera avantajele si dezavantajele celor doua procedee si
domeniile complementare de utilizare.
AVANTA2E

FLEXOGRAFIA SERIGRAFIA
1. iversitate mare de suporturi de
imprimare
1. iversitate mare de suporturi de
imprimare
#. /osibilitatea imprimarii pe materiale
foarte
groase
#. Grosimea stratului de cerneala face ca
imprimatul sa reziste la actiunea factorilor
externi.
H. -entabilitate relativa pe un diapazon mare
de tiraje
;. flexibilitatea configuratiei formelor de
imprimare pe diverse marimi ale
suprafetelor suporturilor
H. la tiraje mici imprimarea se poate face
manual fara cheltuieli pe utilaje scumpe
<. utilizarea cernelurilor ecologice, pe baza
de apa
;. pentru debutul unei firme este suficienta
suma de H00Z.
B. de la anumite tiraje in sus costurile sunt
foarte mici
>. posibilitatea imprimarii cu cerneluri
metalizate
C. posibilitatea atasarii grupurilor de
laminare, stantare la masina flexografica
DE1AVANTA2E
;C
FLEXOGRAFIA SERIGRAFIA
1. pregatirea formei necesita mult timp de
executie si este costisitoare.
1. pregatirea formei necesita mult timp de
executie si este costisitoare.
#. valori mari de latire a punctelor de raster #. tirajele mai mici de 100+<00 exemplare
sunt nerentabile
H. dificultatea reproducerii tonurilor foarte
luminoase si foarte intunecate" dificultatea
reproducerii tonurilor de tranzitie de la o
nuanta la alta
H. rezistenta scazuta la tiraj a sitei si a
racletei" distorsionarea imaginii in cazul unei
tensionari defectuoase" operatie de uscare
repetata
;. este imposibila imprimarea caracterelor cu
ornamente fine
;. rezolutie mica a rasterului datorat texturii
sitei.
<. tirajele mici sunt nerentabile. <. determinarea compatibilitatii cernelii cu
suportul se face experimental
B. calitatea imprimarii se schimba de la o
masina le alta si trebuie adaptat designul ori
de cate ori se tipareste pe alta masina
B. cernelurile contin solventi organici
>. forma de poliester este lucioasa. /entru
imprimarea fontelor mari suprafata placii
trebuie prelucrata suplimentar prin formarea
de cavitati asemanatoare liniaturii cilindrului
anilox.
B. &uloarea alb :i luciul 1esturii dau
fenomenul de refrac1ie :i au ca efect
deformarea punctului de raster.
.. CONCLU1IE
&unoscand particularitatile tehnice si tehnologice ale celor doua procedee de imprimare si
analizand costurile de productie pentru diverse tiraje, putem determina segmentele de piata pe
care le poate ocupa fiecare flux tehnologic.
;A
Astfel, pentru tiraje de la 100 la <00 de exemplare este rentabil procedeul serigrafic deoarece
odata cu cresterea tirajului scade mult pretul unitar.
/entru tiraje mai mari de <00 de exemplare, este de preferat flexografia, deoarece raportul
dintre calitate si pret este in avantajul acestui procedeu.
'irmele producatoare de utilaje poligrafice au conceput masini de imprimare la care, fie se pot
face usor modificari si astfel se poate trece de la un procedeu la altul, fie masina de imprimare
dispune de grupuri suplimentare dintr+un alt tip de procedeu de imprimare.
'lexo &assette ,creen &assette
,ursa ! QQQ.printecsIstems.fi
0asinile hibride sau combinate de tip 'L()*+,&((. au avantajul incontestabil al executarii
produsului la o singura trecere prin masina de tipar deoarece in afara imprimarii textului si
imaginii se poate realiza si lacuire rezistenta prin grupul serigrafic, imprimare cu bronz ,
stantare cu stanta rotativa, etc.
/entru imprimatele de format mare de tip afis, serigrafia asigura o lacuire rezistenta la
intemperii fata de lacuirea fina realizata prin procedeu flexografic.
&alitatile demonstrate ale fiecarui procedeu asigura segmentul de piata atat separat cat si in
cooperare.
B!/!'gra,!e
7an*/''8 ', Pr!n" Me*!a97e+%" :!pp;an9 Spr!nger 2001
;""p<==en.>!8!pe*!a.'rg=>!8!=Fe-'grap;?
>>>.!"ra$'.r%=ne>&"e-".a&p@?earA200(
>>>.pa"e&.,!n"grp.$'+
<0
>>>.&"$'n5er"!ng.$'+
>>>.)M.$'+
>>>.,e-'p%&.r%=ar$;!5e=14="ape&1.;"+
>>>.>!!a+&'n.$a
>>>.!"ra$'.r%
>>>.>!!a+&'n.$a=!n*%&"r?
>>>.,e-'$'n$ep"&.$'+
>>>.&"'r8$era+!$.$'+
>>>.,e-'grap;?.'rg
>>>."8+%&.$'+
>>>.$'n5er"e$;/a*e&.$'+
>>>.pnea$.'rg=
>>>.";egren*e.$'+
>>>.p'?e&"er&$reen.$n
>>>.";egren*e.$'+
>>>.&e,ar.$'+
>>>.p*$'n&%"!ng.$'.%8
;""p<==&$reen>e/.$'+
>>>.,e-'p%&.r%
>>>.p'$'n'&$reen.$'+
>>>.5!$"'r?,a$"'r?.$'+
>>>.&$reen3pr!n"!ng3"3&;!r"&.$'+
>>>.8en"pp.$'+
>>>.$r?&"e$.$'+
>>>.pe!ger.$'+=&B%ee(.;"+
>>>.pr'ra&"er.r'=*e"a!!.p;p@!*A)0)
>>>.;arper!+age.$'+
>>>.pr!n"e$&?&"e+&.,!
<1