LUCRARE DE RECONVERSIE PROFESIONALA

ASEMANARI SI DEOSEBIRI INTRE

PROCEDEELE
FLEXOGRAFIC SI SERIGRAFIC
SI APLICATIILE LOR

2009
 CUPRINS

pag
Cap. 1.Generalitati........................................................................4
Cap. 2.Scurt istoric al tiparului....................................................5
Cap. 3.Procedeul de imprimare flexografic................................10
3.1. Forma de imprimare flexografica...............................11
3.2. Montarea formei fexografice.......................................15
3.3. Aparatul de imprimare flexografica...........................19
Cap. 4.Procedeul de imprimare serigrafic..................................23
4.1. Forma de imprimare serigrafica.................................23
4.2. Aparatul de imprimare serigrafica.............................31
4.3. Efecte in serigrafie........................................................36
Cap. 5.Trasaturi comune si deosebiri intre flexografie si
serigrafie........................................................................................39
Cap. 6.Concluzii............................................................................50

REZUMATUL LUCRARII

1
 Industria poligrafica utilizeaza diverse procedee de imprimare, unele din ele traversand
istoria lumii, altele fiind expresia evolutiei tehnicii si tehnologiei mondiale.
Istoria recunoaste că cel mai vechi procedeu de imprimare este cel de tipar inalt. Acesta a
dominat lumea tipografilor mai multe sute de ani, dar cu timpul au aparut si alte procedee care
au aprins imaginatia oamenilor. Astfel au aparut procedee de imprimare combinate care au
devenit concurente pe piata tipariturilor.
Lucrarea de fata analizeaza doua procedee de imprimare aparent fara nici o legatura intre
ele dar care au ajuns la concurenta atat in domeniul imprimarii cu lac dar si a unui segment de
piata privind imprimarea produselor de reclama.
Lucrarea cuprinde descrierea procedeului flexografic si evidentierea elementelor de
interes, descrierea procedeului serigrafic cu aplicatiile sale in tipografie, iar in final sunt
analizate si comparate punctele comune ale celor doua procedee cu prezentarea avantajelor si
dezavantajelor lor in diverse situatii.
Descrierea procedeului flexografic cuprinde urmatoarele aspecte:
- pregatirea formei flexografice pornind de la selectiile de culoare si alegerea
rasterului potrivit reproducerii unei imagini sau a unui text si continuand cu
expunerea si developarea formei .
- montarea formei flexografice pe un cilindru port forma si influenta acestei
montari asupra gradului de deformare al imaginii
- descrierea aparatului de imprimare flexografic si sublinierea trasaturilor
specifice imprimarii flexografice
Descrierea procedeului serigrafic cuprinde urmatoarele aspecte:
- pregatirea selectiilor de culoare si alegerea rasterului potrivit reproducerii unei
imagini sau a unui text;
- pregatirea sitelor serigrafice si corelarea parametrilor tesaturii cu caracteristicile
filmelor de selectie pregatite;
- descrierea aparatului de imprimare serigrafic si a tehnicilor de lucru aplicabile in
serigrafie.

In final se prezinta modurile de evaluare a imprimarii flexografice si a imprimarii

serigrafice si interpretarea comparativa a datelor precum si justificarea concurentei pe piata
procedeelor de imprimare prin prezentarea avantajelor si dezavantajelor referitoare la ambele
procedee.

2
 JUSTIFICAREA ALEGERII LUCRARII

Viata economica moderna este un domeniu mobil cu evolutii uneori imprevizibile.

Activitatea de productie in orice domeniu impune promovarea pe piata a produselor fabricate si
formarea unui segment destinat desfacerii si valorificarii acestora.
Una din metodele de promovare a produselor consta in informarea publicului referitor la
avantajele achizitionarii lor. Acest lucru se realizeaza de obicei cu ajutorul materialelor
publicitare.
Ceea ce face ca cele doua procedee sa fie comparabile este in primul rand flexibilitatea
formelor de imprimare. Atat forma de poliester cu fotopolimer cat si tesatura sitei din poliester
acoperita cu emulsie fotosensibila au in comum valori comparabile de flexibilitate cu
repercursiuni in modul de reglare a regimului de lucru. Asemanari si deosebiri apar in modul
de dozare a cantitatii de cerneala, raportul dintre rasterul formei de imprimare si reproducerea
imaginilor in semitonuri , conditiile absolut specifice dar si asemanatoare care au dus la
realizarea unor utilaje hibride de tip FLEXO-SCREEN ce pot imprima fie flexografic fie
serigrafic fara modificari majore ale aparatelor masinilor.
Procedeele de imprimare flexografic si serigrafic au concurat pe piata tipariturilor pana cand
rezultatul analizei produselor realizate prin cele doua metode au scos la inveala faptul ca piata
de desfacere are solicitari pentru ambele sisteme. Materialele de reclama se impart si ele la
randul lor in diverse categorii cu timp de utilizare diferit. In acest sens flexografia a preluat
segmentul de piata a materialelor de reclama sau ambalajelor cu termen scurt de realizare si de
utilizare, iar serigrafia a preluat segmentul de piata a materialelor publicitare cu termen de
utilizare de lunga durata.
Am incercat sa justific cauzele care au dus la aparitia utilajelor hibride de tip flexo-screen si
sa prezint modul in care se poate realiza flexibilizarea si diversificarea profilului de productie
al unei tipografii asigurandu-se astfel o capacitate marita de a exista pe o piata foarte mobila.
 1. GENERALITATI

Imprimarea este operaţia de transpunere a unei imagini sau a unui text, de pe forma de
imprimare pe un suport, cu ajutorul cernelii poligrafice.
În tehnica modernă imprimarea se împarte în două categorii majore:
- imprimarea cu formă de imprimare;

- imprimarea fără formă de imprimare (imprimarea digitală).

În funcţie de modul de transfer al imaginii de pe forma de imprimare pe suport,
procedeele cu formă de imprimare se pot împărţi în două mari categorii:
A) procedee cu transfer direct : - tiparul înalt
- tiparul flexografic
- tiparul plan direct
- tiparul adânc
- tiparul serigrafic
B) procedee cu transfer indirect:- tipar înalt indirect = tipo-offset
- tipar plan indirect = tipar offset
- tipar tampografic

În functie de pozitia pe verticala a elementelor tiparitoare:

Elemente tipăritoare în relief, deasupra nivelului elementelor netipăritoare:
– tipar înalt direct
– tipar înalt indirect
– tipar flexografic
Elemente tipăritoare sub nivelul elementelor netipăritoare:
– tipar adânc
– tipar tampografic
Elemente tipăritoare la acelaşi nivel cu elementele netipăritoare:
– tipar plan
Alte tipuri de forme de imprimare:
– sub forma de sită – tipar serigrafic

4
 2. SCURT ISTORIC AL TIPARULUI

Omenirea a încercat, încă din cele mai vechi timpuri, să îmbunătăţească metodele de
comunicare şi de înregistrare a evenimentelor. Primele încercări includ folosirea tăbliţelor
cerate, frunzelor, bronzului, mătăsii sau a tablelor de lut. Doar după invenţia hârtiei
informaţiile au putut fi înregistrate şi transmise mai departe în cantităţi mari şi cu costuri
scăzute.

Iată câteva momente istorice care marchează apariţia şi dezvoltarea tehnicii poligrafice:

15000 i.C. - 100 d.C. Sapaturile arheologice din nordul

Frantei si sudul Spaniei au scos la iveala picturi rupestre
executate in jurul anilor 15000 i.e.n. acestea sunt primele
descoperiri referitoare la "tipar". Cele mai vechi scrieri
sunt cele descoperite pe fostul teritoriu al Babilonului si
dateaza de acum aproximativ 7000 de ani.

Tehnicile tiparului in relief au fost pentru prima data utilizate de catre egipteni pentru a tipari
pe materiale textile.

105 d.C. Prima mentiune referitoare la hartie, asa cum

exista ea astazi, a fost facuta in anul 105 e.n. in China. In
vremea aceea se scria pe bucati de matase foarte scumpe,
care necesitau un timp foarte lung de producere.
Imparateasa Chinei din acea perioada dorea ceva ieftin si
mai usor de folosit, asa ca i-a cerut unui dintre servitorii
sai, si anume Ts'ai Lun, sa vina cu o alternativa. El a
lucrat mai mult de 9 ani experimentand diferite materiale
pentru ca in final sa prezinte o pasta obtinuta prin
strivirea cojilor de copac, canepei, a zdrentelor si a
plaselor pentru pesti si amestecarea lor cu apa. Apoi a
stors aceasta pasta si a lasat "coala de hartie" formata sa
se usuce.

5
650 - 868 d.C.
650 d.C. Calugarii budisti chinezi au experimentat pentru
prima data multiplicarea imaginilor prin frecare si
sabloane. Aceasta metoda a fost precursoarea tiparului in
bloc care a luat fiinta in secolul IX.
868 d.C. Apare Diamond Sutra, prima "carte" tiparita.
Aceasta era de fapt o rola cu lungimea de 16 picioare care
a devenit formatul standard al tipariturilor in China
pentru o perioada lunga.

1041 d.C. Pi Sheng, un inventator chinez, a dezvoltat

conceptul tiparirii utilizand caracterele mobile. Inventia
insa a fost abandonata din cauza numarului mare de
caractere al limbii chineze. Caracterele mobile din lut, au
fost inventate separat de catre coreeni în secolul XIV.

1298 d.C. Marco Polo a urmat ruta vechiului Drum al

Matasii. Intreaga sa calatorie a avut ca rezultat
reconstruirea rutelor dintre China si Europa si
cunoasterea teritoriilor de pe acea ruta, inca insuficient
explorate, ca de exemplu: Uzbekistan, Turkmenistan,
Kazahstan etc. Aceste momente sunt considerate a fi
inceputurile istorice ale acestor state. In cursul calatoriei
sale in China, Marco Polo a fost martorul tiparirii banilor
de hartie. A expus aceasta experienta in opera sa,
Descrierea lumii.

6
 1450 d.C. Schimbarile culturale din Europa acestei
perioade au atras dupa sine nevoia din ce in ce mai mare
de producere a documentelor scrise cat mai ieftin si mai
rapid. Johann Gutenberg, un om de afaceri din orasul
Mainz din sudul Germaniei, a imprumutat bani pentru a
dezvolta o tehnologie care sa rezolve aceasta problema
economica serioasa. In 1453 el inventeaza presa de
tiparit. Cel mai important este faptul ca, dupa o perioada
experimentala in care nu erau cunoscute foarte multe
lucruri, curand s-a ajuns la un stadiu tehnic care nu a fost
depasit din punct de vedere material pana la inceputul
secolului XIX.

1455 d.C. Tot lui Gutenberg i se atribuie publicarea in

Mainz a primei carti importante, Biblia, continand 42 de
randuri pe pagina, cunoscuta sub numele de Biblia lui
Gutenberg, primul proiect european considerabil, unde s-
au folosit caracterele mobile.

1798 d.C. Aloys Senefelder din Praga a investigat proprietatile

unei pietre cu baza de carbonat de calciu si suprafata omogena si
poroasa. O imagine creata pe o astfel de suprafata cu cerneala
continand substante grase, udata si apoi impregnata cu cerneala
obisnuita, retine cerneala doar pe suprafata impregnata cu
substante grase. Imaginea putea fi reprodusa pe o coala de hartie
prin presare pe piatra. Senefelder a stabilit de asemenea ca o
imagine astfel desenata pe
piatra si tiparita pe hartie, poate fi reprodusa pe o alta astfel de piatra, in oricate copii identice.
Procedeul, numit "tipar chimic" de catre inventatorul sau, a devenit foarte curand popular
deoarece a permis artistilor sa produca multiple copii ale desenelor realizate manual. Astfel, a
fost realizat un pas important in istoria tiparului, inventarea litografiei.

7
1824 d.C. Primele carti legate in coperti, sunt publicate de catre
William Pinkering, un vanzator de carti si editor din Londra.
Seria se numea Diamond Classics si continea lucrarile lui Dante,
Virgil si Shakespeare. Pana in acel moment, o carte cumparata
de la tipografie, se prezenta sub forma colilor impachetate in
hartie. Acestea erau apoi duse la legatorie.

1867 d.C. Tipograful american Christopher Latham Sholes

inventeaza masina de scris. Este una din importantele inventii
care va revolutiona comunicarea. In 1874 apare pe piata
Remington Model 1, prima masina de scris comerciala.
Remington a ramas pana in zilele noastre principalul producator
mondial de masini de scris.

1900 d.C. Se inventeaza procedeul de tipar offset.

Cerneala poate fi transferata de pe o suprafata litografica,
pe una din cauciuc si apoi pe hartie. Suprafata de cauciuc
intermediara, numita si placa de cauciuc offset, poate
transfera cerneala pe hartie si pe alte materiale ce nu pot
fi tiparite direct (ex: plastic sau metal). Intrucat aceasta
placa se conformeaza suprafetei ce urmeaza a fi tiparita,
calitatea imaginii este foarte mult imbunatatita.

Chester F. Carlson. În 1948, termeni ca „xerography” şi

„Xerox” devin mărci înregistrate, iar în 1949 este lansat
pe piaţă primul copiator xerografic, Model A.
Anii '60 au adus îmbunătăţiri în domeniul fotografierii şi
electronicii care au avut efecte majore în procesul de
tipărire. Aceste schimbări au fost denumite „revoluţia
pre-press”.

8
 1900 d.C. - 2000 d.C. World Wide Web este inventat de
Tim Berners-Lee. Inventia revolutioneaza lumea
comunicarii. Contactele electronice realizate prin
intermediul internetului reduc costurile de tiparire si
consumul de hartie, facand documentele vizibile
instantaneu. Astfel incepe sa se foloseasca din ce in ce
mai rar vechiul sistem care utiliza stocarea informatiilor
pe dischete, in diferite formate, adeseori informatia fiind
insotita de o copie tiparita.

Odată cu dezvoltarea tehnicii de tipar s-au diversificat şi tipurile de suporturi de imprimare

folosite.
Asemanarile si diferentele dintre procedeele de tipar includ nu numai constructia masinilor si
tipul formei de imprimare dar si compozitia cernelurilor si a accesoriilor de tipar.

9
 3. PROCEDEUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFIC

Prin configuratia ei forma de imprimare flexografica seamana cu o stampila uriasa.

Multiplicarea textelor cu o asemenea stampila a dus la aparitia utilajelor de tiraj. In 1890 este
atestata prima masina de imprimare flexografica.
La inceputul anilor 1950 procedeul era cunoscut sub numele de “imprimare cu aniline”,
deoarece pigmentul de cerneala folosit era anilina. In scurt timp s-a constatat ca anilina este un
produs cancerigen si din acest motiv publicul a ezitat mult sa cumpere produse imprimate prin
acest procedeu. Dezvoltarea industriei pigmentilor si cernelurilor a permis inlocuirea anilinei
cu produsi mai putin toxici si netoxici si folosirea lor la imprimarea ambalajelor de produse
alimentare. In acelasi timp procedeul de imprimare
si-a schimbat denumirea in « Flexografie » avand in vedere ca forma de imprimare este facuta
dintr-un material flexibil.
Imprimarea flexografica este un process complex care implica multe variabile ce pot influenta
drastic calitatea imprimarii. Aceste variabile sunt: formele de imprimare si cilindrii anilox,
fiecare separat si in interdependenta, cerneala de tipar, mecanismele masinii suportul de
imprimare si calificarea oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii
sunt conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile
fizice ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.

Formele de imprimare flexibile si cernelurile fluide permit imprimarea pe suprafete

neabsorbante dar si pe cele rugoase, pe suprafete rigide dar si pe suprafete flexibile. Aceste
calitati recomanda procedeul flexografic pentru productia de ambalaje si reclama publicitara.

10
3.1. FORMA DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA

Fiind varianta moderna a tiparului inalt, procedeu cu transfer direct, forma de imprimare
flexografica are suprafetele tiparitoare in relief fata de cele netiparitoare si sunt pozitionate pe
necitibil.

Sursa : http://en.wikipedia.org/wiki/Flexography

Formele de imprimare flexografice se pot obtine manual sau prin gravare cu laser.
Structura de principiu a formelor de imprimare flexografice este urmatoarea :

11
In functie de natura imaginii si textului de reprodus putem avea trei tipuri de forme
flexografice :

a) forma monostrat (BASF)

b) forma multistrat (BASF)

c) forma pentru tehnologia «Computer to

plate» (BASF)

Placa monostrat are o configuratie mai simpla si este folosita pentru imprimari fara pretentii
cum ar fi fonte de culoare fara « cadere », texte si simboluri de avertizare, ornamente sau texte
monocrome la care cerintele calitative sunt minime. In acest context forma de imprimare
monostrat este recomandata pentru tipar pe carton ondulat sau alte suprafete rugoase.
Placa multistrat este recomandata pentru lucrari pretentioase.
Grosimea placilor variaza in functie de destinatie. Astfel placile destinate imprimarii pe carton
ondulat au grosimi de la 4mm pana peste 6 mm, asigura o adancime a reliefului elementelor
tiparitoare de cca 3 mm, si la un raster de 32 linii/cm asigura o acoperire de la 3% la 95%.
Placile digitale pentru carton ondulat pot avea un raster de 48 linii/cm cu o finete mai mare de
redare a imaginilor.

12
Exemplu:

Sursa : www.plates.flintgrp.com

Placile destinate lucrarilor cu policromii se pot realiza pe placi subtiri, obtinute prin procedeu
digital. Aceste placi au parametrii care asigura finetea redarii imaginilor.
Exemplu :

Sursa : www.plates.flintgrp.com

Obtinerea manuala a formei de imprimare flexografica se face in rama de expunere astfel :

Se executa o expunere preliminara pe spatele placii fara a utiliza film. Se aplica filmul negativ
pe faţa placii, se vacuumeaza rama de expunere si se expune stratul fotosensibil la actiunea
sursei de lumina UV.

13
 Zonele expuse se vor intari si vor forma elementele
tiparitoare, iar cele neexpuse se vor inlatura prin
developare cu apa calda sau solutii recomandate de
producatorul de placa. Urmeaza uscarea cu aer cald si o
expunere suplimentara fara film in vederea intaririi
suprafetelor tiparitoare care sunt suspectate de
fotopolimerizare incompleta.

Dupa terminarea operatiei de obtinere a placii

flexografice se mai verifica inca o data calitatea
produsului in comparative cu filmul afferent si eventual
se executa un retus daca este posibil acest lucru..
Sursa : www.stconverting.com

14
In functie de grosimea placilor timpii de expunere pe spatele placii sunt diferiti.
Astfel, la placile subtiri timpul de expunere initiala pe spatele placii variaza intre 10 secunde si
85 secunde, iar la placile groase timpul de expunere variaza intre 1 minut si 5 minute. Timpii
de expunere pe faţa placii prin film si timpul de supraexpunere sunt identici.
Expunerea pe spatele placii are ca efect formarea unui strat de fotopolimer tanar care asigura
fixarea stabila pe suportul de poliester si prefigureaza adancimea elementelor tiparitoare.

Cu cat grosimea placii scade, creste duritatea materialului. Astfel placile groase au o duritate
de 31-39 unitati Shore A iar placile ultrasubtiri au duritatea de pana la 86 unitati Shore A.
Rezistenta la tiraj in conditiile unei presiuni de imprimare pe suprafete rugoase se regleaza in
operatia de montare a formei pe cilindrul port forma.

3.2. MONTAREA FORMEI FLEXOGRAFICE

Montarea placii de poliester este operatia care determina calitatea redarii imaginii.
Se stie ca un material flexibil se deformeaza usor atunci cand este aplicat pe o suprafata curba.
Cu cat placa flexografica este mai groasa cu atat deformarea feţei superioare este mai
puternica.

In faza de procesare digitala a textelor si imaginilor exista posibilitatea compensarii

deformatiei prin soft, acesta avand in baza de date diametrele cilindrilor port forma folositi la
utilajul respectiv.
Cea mai sensibila operatie este montarea propriu-zisa.
Pe un cilindru de otel se aplica o folie dublu adeziva, iar pe aceasta folie se fixeaza placa
flexografica.
Cilindrul poate avea diametrul mai mic sau mai mare in functie de suportul de imprimat, de
grosimea placii si de configuratia masinii.

15
De exemplu pentru imprimarea cartonului ondulat se va folosi o placa de minimum 3 mm
grosime deci si diametrul cilindrului va fi mai mare pentru a nu deforma imaginea de pe placa.

Sursa : www.stconverting.com

Montarea placilor se face urmarind punctele de potriveala. Acestea pot fi orificii sau puncte in
relief.
Montarea placilor flexografice, indiferent de procedeu, incepe cu operatia de curatare cu o
solutie 50% de alcool izopropilic. Se curata atat cilindrul de otel cat si spatele placii de
poliester.

Sursa : www.3M.com

Pe cilindrul de otel degresat se aplica o folie dublu adeziva. Aplicarea foliei este o operatie
migaloasa si calitatea realizarii ei depinde de gradul de indemanare a operatorului.
In cazul in care suma dintre grosimea placii si grosimea foliei dublu adezive nu reprezinta
grosimea de lucru, atunci, pe cilindrul port forma se aplica intai o folie subtire simplu adeziva
pentru marirea diametrului cilindrului port-forma.

Sursa :http://www.flexoplus.ru/archive/18/tapes1.html Sursa : www.3M.com

16
Fixarea manuala a placii flexografice depinde de indemanarea operatorului. O tensionare de
intindere prea mare duce la deformarea imaginii si la defecte de suprapunere a culorilor.
Montarea formei flexo pe masini asistate de calculator asigura un registru corect pentru toate
culorile unei lucrari.

Sursa :www.stconverting.com Sursa : www.stconverting.com

Utilajul asigura puncte de orientare stabile, memorate in baza de date dar nu asigura
manevrarea formei. Astfel nivelul de pregatire al operatorului este estential.

Tehnologia realizarii formelor de imprimare se dezvolta in trei directii:

- imprimarea pe ambalaje flexibile

- imprimarea de etichete pe support sensibil la presiune

- imprimarea pe carton ondulat si lacuirea produselor de reclama

Una din trasaturile specifice ale flexografiei o constituie compensarea neregularitatilor

suprafetelor imprimate cu marirea presiunii de imprimare. O presiune prea mare duce la
deformarea geometrica a elementelor tiparitoare si deci la scaderea calitatii imprimarii.
Totodata duce la reducerea timpului de folosire a unei forme. Cercetari independente au dus la
aceeasi concluzie privind calitatea tiparului in cazul formelor subtiri si in cazul placilor groase.
Astfel s-a constatat ca placile groase tiparesc foarte bine fontele de culoare in timp ce placile
subtiri tiparesc imagini cu raster. Rezistenta la tiraj a placilor cu raster se datoreaza structurii
foliei dublu adezive de montaj flexografic. Aceasta are un strat de spuma poliesterica sau
poliuretanica al carei sarcina este sa preia efortul maririi presiunii de imprimare.

17
In figura de mai jos se prezinta in sectiune structura foliei dublu adezive si modul in care
permite compensarea presiunii de lucru fara a deforma punctul de raster.

Sursa : http://www.williamson.ca

Sursa : http://www.williamson.ca Sursa : http://www.williamson.ca

In cazul formelor tubulare montarea formei pe cilindrii se face cu ajutorul aerului comprimat
care mareste diametrul formei si permite « imbracarea » cilindrului support.

Sursa : www.itraco.ru

18
3.3. APARATUL DE IMPRIMARE FLEXOGRAFICA

Aparatul de imprimare flexografica este format din 3 sau 4 cilindrii in functie de configuratia
sistemului de alimentare cu cerneala.

Aparatul cu patru cilindrii este format dintr-un cilindru ductor (care este partial cufundat in
jgheabul de cerneala si preia o cantitate de substanta), un cilindru anilox ( care preia cerneala
de pe ductor si o transfera formei de imprimare), un cilindru port placa si un cilindru de
presiune.
Trasatura specifica acestui tip de aparat de imprimare este modul de dozare a cantitatii de
cerneala prin spatiul dintre cilindrul ductor si cilindrul anilox.

Dezavantajul acestui sistem este imposibilitatea de dozare fina a cernelii. Pe suprafata

cilindrului anilox se va forma o pelicula continua care poate asigura imprimarea fontelor de
culoare dar nu poate doza corect cerneala pentru imagini in semitonuri.
Pentru remedierea acestui inconvenient aparatul de imprimare a fost dotat cu un dispozitiv
numit racleta care are ca scop inlaturarea surplusului de cerneala.
Racleta este o lama metalica sau de poliuretan care este in contact permanent cu cilindrul
anilox asigurand dozarea uniforma a agentului de imprimare.

19
 Sursa : http://www.williamson.ca/industry/

In consecinta pe suprafata cilindrului anilox nu va mai exista surplus de cerneala.

Sistemul cel mai folosit este camera cu raclete denumit Doctor Blade care dispune si de un
sistem de alimentare cu cerneala si de evacuare automata a surplusului rezultat. In aceasta
varianta aparatul de cerneala va avea numai trei cilindri.

Sursa : http://www.williamson.ca/industry

« Inima » aparatului de imprimare flexografica este cilindrul anilox. Acesta este format dintr-
un miez de otel pe care se depune o camasa de material ceramic. Suprafata stratului ceramic

20
este prelucrata cu ajutorul laserului si se formeaza o retea de cavitati de aceeasi adancime si
aceeasi suprafata ca in figura de mai jos.

Sursa : www.storkcellramic.com

Experienta tipografica a demonstrat ca utilizarea celulelor cu unghi de gravare de 60 0 permite

utilizarea unghiurilor de rotire a rasterului uzual al formei, fara corectii.

Sursa : www.storkcellramics.com

O celula are doua caracteristice importante: diametrul si adancimea

Sursa : www.storkcellramics.com

Aceste caracteristici permit calcularea unor parametrii importanti ai procesului flexografic cum
ar fi : consumul de cerneala, factorul de transfer al cernelii, grosimea peliculei de cerneala, etc.

Fiecare masina de imprimare flexografica este dotata cu un set de cilindrii anilox cu diverse
liniaturi avand destinatii diferite. Ele pot fi de la 2000 lpi pentru semitonuri pana la 180 lpi
pentru lacuire.
Inlaturarea surplusului de cerneala de pe cilindrul anilox se face cu ajutorul unei raclete.

21
 Sursa : www.flexography.org

Racletele folosite sunt de grosimi diferite in functie de configuratia masinii, pot fi din otel sau
poliester si pot avea profile diferite in functie de oferta producatorilor

Sursa : www.tkmus.com

Indiferent de profil, racletele se monteaza astfel incat sa asigure atat inlaturarea surplusului de
cerneala de pe cilindrul anilox cat si protejarea suprafetei cilindrului anilox de zgarieturi si alte
deteriorari mecanice

Sursa : www.convertechblades.com
In procedeul flexografic se folosesc cerneluri cu solvent organic, cerneluri de dispersie (pe
baza de apa), cerneluri si lacuri UV.

22
 4. PROCEDEUL DE IMPRIMARE SERIGRAFIC

Serigrafia este un procedeu cu transfer direct la care imaginea sau textul se imprima
prin trecerea cernelii prin forma. Forma de imprimare serigrafica este o tesatura intinsa pe o
rama iar elementele tiparitoare se formeaza prin acoperirea cu o emulsie speciala a suprafetelor
netiparitoare.
Imprimarea serigrafica reprezinta o totalitate de tehnologii imbinate in asa fel incat sa
rezulte un imprimat. Aceste tehnologii sunt : tehnologia tensionarii ramelor serigrafice,
tehnologia depunerii emulsiei fotosensibile tehnologia obtinerii formei de imprimare,
tehnologia imprimarii in functie de support si cerneala, etc. Fiecare din aceste tehnologii
reprezinta o suma de variabile care influenteaza calitatea imprimarii iar la ele se adauga nivelul
de calificare a oamenilor. Alte variabile care afecteaza calitatea reproducerii culorii sunt
conditiile de iluminare la vizionarea originalului si a tiparului de proba, caracteristicile fizice
ale cernelii tipografice si capacitatile fizice si fiziologice ale observatorului.

4.1. FORMA DE IMPRIMARE SERIGRAFICA

Obtinerea formei de imprimare serigrafica incepe cu alegerea tipului de sita in functie

de aplicatia pentru care se foloseste. Se cunosc o serie de domenii de aplicare a serigrafiei cum
ar fi : tiparituri pe hartie si carton, imprimari pe ceramica, imprimari de circuite electronice,
imprimari pe textile si confectii, etc. Pentru sita serigrafica se pot folosi tesaturi monofilament
sau tesaturi multifilament. Dezavantajul tesaturii multifilament este acela ca cerneala patrunde
intre filamentele firului si se spala foarte greu dupa terminarea tirajului. Din acest motiv se
folosesc site din tesatura cu fir monofilament.

Tesatura monofilament Tesatura multifilament

Sursa : www.pneac.org/ Sursa : www.pneac.org/

23
Textura sitei poate fi normala (PW=plane weave mesh) sau tip tricotata (TW=twill weave
mesh).

Tesatura normala Tesatura tricotata

Sursa : www.thegrendel.com Sursa : www.thegrendel.com

Criteriul de alegere a tipului de tesatura este dat de rezultatul pe care vrem sa-l obtinem
deoarece cele doua tipuri de tesaturi dau rezultate diferite. Astfel tesatura tip tricotata va
realiza un imprimat la care nu se poate obtine un contur precis.

Tesatura tricotata si calitatea conturului imprimarii

Sursa : www.polyesterscreen.cn Sursa : www.thegrendel.com

Pe de alta parte tesatura normala, tip sac, va asigura claritatea imaginii

Tesatura normala si calitatea conturului imprimarii

Sursa : www.sefar.com Sursa : www.thegrendel.com

24
 Conform unui alt criteriu de selectie a sitei, pentru lucrari cu imagini in semitonuri sau
cu contur precis se aleg sitele subtiri la care ochiurile sunt mai mari sau cel mult egale cu
grosimea firului de tesatura.

Tesatura cu spatiul dintre fire Tesatura cu spatiul dintre fire

egal cu gosimea firului mai mic decat grosimea firului
Sursa: www.sefar.com Sursa: www.sefar.com
Tesatura sitei poate fi din diverse materiale si anume :
 matase sau bumbac : sitele sunt cu fir multifilament, isi pierd repede gradul de intindere, nu
rezista la agentii chimici de albire care prin continutul de clor distrug tesatura;
 nylon : tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare buna a
tensiunii de intindere, este mai putin rigid decat poliesterul si de aceea nu este recomandat
la imprimarea lucrarilor cu registru precis;
 otel (pentru sita rotativa), fibra de sticla, etc;
Sursa : www.sefar.com

 poliester: tesatura cu fir monofilament sau multifilament, se poate realiza o valoare foarte
buna a tensiunii de intindere, este rigid si de aceea este recomandat la imprimarea lucrarilor
cu registru precis (policromii).

Sursa : www.pdconsulting.co.uk

25
 Este materialul cel mai folosit pentru site plane si pentru imbunatatirea calitatii
imprimarii cu cerneala UV si pentru lacuire se foloseste tesatura cu fir calandrat.

Fir necalandrat ( depozitul de cerneala este 100%)

Fir calandrat pe partea racletei

(depozitul de cerneala se reduce cu 10-15%)

Fir calandrat pe partea tiparitoare, care intra in contact

cu suportul) (depozitul de cerneala se reduce cu 15-25%)
Sursa : http://screenweb.com

O caracteristica majora a tesaturii este numarul de fire pe cm. Cunoasterea liniaturii sitei este
importanta in alegerea liniaturii rasterului formei la lucrarile in semitonuri.

Sursa : www.pdconsulting.co.uk
Sitele serigrafice cu acelasi numar de fire pe cm pot fi de trei tipuri si anume :
a) Site cu fir subtire unde ochiurile sitei sunt mult mai
mari decat grosimea firelor.
Sursa : www.thegrendel.com
Sitele subtiri permit formarea unui strat fin de cerneala sau lac si sunt recomandate pentru
lucrari in semitonuri.
b) Site cu grosimea firului egala cu diametrul ochiurilor sitei.

Sursa : www.thegrendel.com
Sitele cu grosime medie a firului asigura un echilibru intre grosimea firelor si ochiurile sitei. Se
folosesc pentru toate tipurile de imagini Este un compromis intre cazul a si c.

26
c) Site cu fir gros la care spatiul dintre fire este foarte mic

Sursa : www.thegrendel.com
Grosimea firelor permite tensionarea buna a tesaturii dar trecerea cernelii pana la support
devine dificila.
Daca raportam parametrii sitei la ochiurile ei, atunci vom avea urmatorii indici:
 Numarul sitei - numarul de ochiuri/in;
 Deschiderea totala – suprafata totala a ochiurilor sitei (%) fata de suprafata totala a
materialului;
 Marimea ochiurilor – dimensiunea in μm;
 Pasul sitei – distanta intre centrele a doua ochiuri consecutive.

Al doilea pas in procesul de obtinere a formei de imprimare serigrafice este intinderea sitei.
Acest lucru se realizeaza cu ajutorul unor dispozitive speciale de intins, cu clape. Dispozitivele
pot fi independente sau pot face parte din configuratia ramei serigrafice.
In cazul dispozitivelor independente intinderea sitei este urmata de lipirea sitei pe rama.
Intinderea sitei se poate face simultan pe orizontala si verticala (intindere pe un circuit) sau
separat pe orizontala si separat pe verticala (intindere pe doua circuite).

Intinderea simultana pe orizontala si verticala Intinderea separat pe orizontala si separat

pe verticala
Sursa : www.sefar.com Sursa : www.sefar.com

27
Pentru fixarea pe rama, aceasta se lipeste de sita. Calitatea ramei influenteaza calitatea
imaginii. Astfel, daca rama se deformeaza sub actiunea tensiunii sitei atunci nici imaginea nu
va mai fi cea corecta.

Deformarea ramei

Deformarea imaginii

Exemplificarea modului in care calitatea ramei influenteaza calitatea imaginii

Sursa : www.flexoplus.ru

Ramele pot fi din lemn, aluminiu sau otel. Ramele de lemn sunt sensibile la variatii de
umiditate si detensioneaza rapid sita. Se folosesc la lucrari artizanale. Ramele de aluminiu si de
otel pot avea sectiuni diferite conform configuratiei masinilor de imprimare serigrafica.
Ramele de aluminiu sunt usoare dar odata cu marirea suprafetei de imprimare si a tensiunii de
intindere ele se deformeaza ca in figura de mai sus.

Rame metalice Sectiune in rama serigrafica

1 - rama de lemn, 2-5 – rame metalice
Sursa : www.flexoplus.ru Sursa : www.poconoscreen.com

28
In functie de forma profilului ramei, pozitia de lipire a sitei va fi diferita si anume:

Pozitia ramei pe sita intinsa in vederea lipirii

Sursa : www.flexoplus.ru
Adezivul de lipire a sitei pe rama care corespunde celor mai importante cerinte este adezivul
bicomponent.

Ungerea ramei cu adeziv Lipirea ramei pe sita intinsa

Sursa : www.sefar.com Sursa : www.sefar.com

Site cu rame metalice

Sursa : www.victoryfactory.com

29
 Tensiunea de intindere a sitei este un parametru care se stabilizeaza in timp dupa
operatia de lipire. Cercetarile efectuate de diverse laboratoare au ajuns la concluzia ca dupa
lipire tensiunea de intindere scade brusc pana ajunge la o valoare de echilibru cu puterea de
lipire a adezivului.

Graficul variatiilor de tensiune a intinderii sitei la

diverse materiale dupa lipirea cu adeziv bicomponent
Urmatorul pas este depunerea pe sita a emulsiei fotosensibile. Aceasta operatie poate fi facuta
manual sau mecanic.
Depunerea emulsiei si obtinerea formei de imprimare se poate face in trei moduri:
- direct

- indirect

- combinat
In procedeul direct sitele se plaseaza in pozitie verticala si rezervorul de emulsie efectueaza o
miscare de jos in sus.
Dupa uscarea emulsiei se executa expunerea prin film pozitiv. Suprafetele neutre se intaresc
sub actiunea luminii iar suprafetele neintarite se spala cu apa (se developeaza) si formeaza
imaginea de tiparit.

Depunerea manuala a emulsiei fotosensibile prin procedeul direct

30
 Sursa : www.screen-printing-t-shirts.com
In procedeul indirect, emulsia este depusa pe o hartie speciala, se executa expunerea prin film
pozitiv, se developeaza si se transpune imaginea pe sita intinsa.

In procedeul combinat se aplica cele doua tipuri de straturi de o parte si de alta a sitei
Procedeul combinat este cel mai rezistent la tiraj

Schema procedeelor de depunere a stratului fotosensibil

Sursa : www.flexoplus.ru

4.2. APARATUL DE IMPRIMARE SERIGRAFICA

Imprimarea serigrafica se poate face in trei sisteme :

- forma plana pe support plan = masini plane

- forma plana pe support rotativ = masini plano-cilindrice

- forma rotativa pe suport rotativ = masini rotative

Sursa : www.flexoplus.ru/archive/18

31
Principiul de imprimare al serigrafiei este urmatorul :
Un dispozitiv depune o cantitate de cerneala pe o latura a sitei , o racleta intinde cerneala pe
sita simultan cu impingerea cernelii prin sita, Cerneala trece prin ochiurile materialului textil
si imprima imaginea pe suportul dorit.

Imprimarea serigrafica

Procesul de imprimare serigrafica are doi timpi :

Timpul 1 este depunerea cernelii pe sita. Suportul de imprimat este la distanta de forma
serigrafica.

Depunerea cernelii pe sita

Sursa : www.kentpp.com

32
Timpul 2 consta in actiunea racletei asupra cernelii fortand trecerea prin ochiurile sitei.

Imprimarea pe support
Sursa : www.kentpp.com

Se poate observa cu usurinta ca deschiderea sitei este mult mai mare decat suprafata de
imprimat.
Din practica s-a constatat ca o sita de dimensiuni apropiate cu imaginea de imprimat necesita o
apasare mai mare din partea racletei si rezulta distorsionarea imaginii.
Din determinari succesive s-a stabilit ca intre limitele imaginii de tiparit si rama sitei trebuie sa
existe un spatiu neutru proportional cu marimea formei.

Diferenta dintre rama mica si rama de dimensiuni corecte

Sursa : www.crystec.com

33
In tabelul de mai jos se dau cateva valori ale spatiului neutru necesar obtinerii unui tipar de
calitate.
Suprafata Marimea spatiului Dimensiunile
imaginii de neutru pe toate ramei, cm C
tiparit, cm A laturile, cm B
21x30 15 51x60
30x42 15 60x72
42x60 15 72x90
60x84 16 92x116
84x120 18 120x156
120x340 20-30 170x400

Varianta imprimarii rotative este mai compacta si se aplica pe scara larga . Aparatul de
imprimare rotativ se caracterizeaza prin aceea ca forma de imprimare este tubulara iar
rezervorul de cerneala se afla in interiorul cavitatii tubulare.

In procedeul de imprimare serigrafica, un rol important il ar corelarea presiunii de apasare a

racletei cu profilul, cu marimea formei de imprimare, cu profilul suportului de imprimat, etc.

Sursa : http://www.pleiger.com/squee5.html

Lama racletei poate avea profile diferite si fiecare profil va avea propriile sale caracteristici.
In functie de unghiul din varful lamei se pot deosebi trei categorii de raclete :

34
 Sursa : http://www.pleiger.com/squee5.html
Acest tip de lama are cea mai mica stabilitate dimensionala in timpul imprimarii si se
recomanda pentru tipar cu cerneluri cu solventi mai putin agresivi si care necesita o presiune
mica

Sursa : http://www.pleiger.com/squee5.html
Acest tip de lama are stabilitate dimensionala buna, este rezistenta la solventi agresivi si este
solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat subtire de cerneala.

Sursa : http://www.pleiger.com/squee5.html

Acest tip de lama are stabilitate dimensionala foarte buna, este rezistenta la solventi
agresivi si este solutia cea mai buna pentru o imprimare de strat gros de cerneala.

35
Parametrii optimi de functionare a racletei sunt prezentati in figura de mai jos.

Sursa : http://www.flexoplus.ru/archive/06/

4.3. EFECTE IN SERIGRAFIE

Datorita impactului pe care il au, efectele speciale si finisajele obtinute prin imprimare
se inregistreaza o crestere a cererilor pentru aceste aplicatii. Serigrafia este potrivita pentru a
crea efecte speciale. In continuare vom sublinia aceste posibilitati exceptionale si va vom
prezenta cernelurile necesare pentru efectele speciale.
Nu exista un standard de efecte, exista o multitudine de posibilitati. Pentru a intelege mai bine
le vom imparti in 3 grupe:
• efecte optice;
• efecte tactile;
• efecte olfactive.

Efecte optice
Toate efectele optice neobisnuite se obtin prin culori fluorescente, pigmenti de
interferenta (schimbarea nuantei in functie de lumina si substrat), bronzuri, particule de glitter
si cerneluri fosforescente.Cernelurile fluorescente exista pe piata de mult timp, ele ofera noi si
interesante aplicatii, chiar si pentru reclame de calitate foarte buna. Acestea sunt foarte
luminoase si intensiv colorate.Cu cat radiatia UV este mai mare, cu atat efectul este mai intens.
Pigmentul fluorescent transforma radiatia UV invizibila in energie luminoasa vizibila. Daca
lumina UV este foarte puternica cernelurile fluorescente par sa explodeze.
Culorile cu pigmenti: auriu, argintiu si aramiu sunt folosite de mult timp. In ultimii ani acest
domeniu s-a dezvoltat aducand pe piata ca o noutate cernelurile cu efecte optice, cea mai
recenta fiind cea cu efect de oglinda. Se imprima pe materiale plastice transparente si sticla, pe
interior.Pentru a observa efectul oglinda imprimarea trebuie privita din exterior.
Pentru aplicatiile obtinute sunt recomandati pigmentii B, AB si MG cu diferite grade de
stralucire.
Interferenta culorilor produce un efect de schimbare a nuantelor. Acest efect este
datorat pigmentilor care ofera un efect optic sub influenta luminii. O caracteristica a acestor
tipuri de pigmenti este schimbarea de culoare care depinde de substratul imprimat. Din acesti
pigmenti pot rezulta nuante speciale in functie de culoarea substratului alb, rosu, albastru,
verde sau negru.
O mai buna clasificare: pigment cu effect de sidef, bronz, interferenta.
Schimbarea culorii pigmentilor depinde de unghiul luminii.

36
Pigmenti foarte speciali sunt noii pigmenti Merk, care depasesc efectele culorilor uzuale de
interferenta Iriodin.
Un alt efect special se obtine folosind cerneluri fosforescente. Acestea au o concentratie
mare de pigmenti speciali amestecati cu binder. Acesti pigmenti pot retine energia luminoasa.
Cernelurile fosforescente sunt imprimate cu site de 20 - 60 fire/cm.
Caracteristica speciala a acestor cerneluri este ca stralucesc in intuneric. Astfel de
cerneluri sunt in special folosite pentru aplicatii de siguranta precum simbolurile pentru iesire
de urgenta, pentru aplicatii grafice ca butoane, indicatori si ilustrate cu efect stralucitor pentru
camerele copiilor.
Un alt efect optic este asa-numita “disparitie ca urmare a umezelii”.Cunoscut de foarte
multi ani acest efect revine in actualitate periodic. Parti dintr-o imprimare pe un poster sunt
acoperite cu alb semi-opac. Datorita luminii puternic dispersate de acesti pigmenti, este foarte
greu sa observi sub motivul imprimat stratul de culoare .Daca stratul este udat cu apa, efectul
de dispersie al luminii este eliminat si imaginea acoperita devine clara.

Efecte tactile
Cand vrei sa obtii efecte tactile (efecte legate de simtul pipaitului) cea mai buna
tehnologie este imprimarea.
Din antichitate simtul atingerii a fost considerat cel mai important simt. S-a constatat ca
produsele cu efecte tactile placute sunt mai bine acceptate decat celelalte. In industria textila,
chiar si in cea alimentara exista laboratoare unde se obtin efecte tactile pentru numeroase
produse. Sloganul este: “Degetele decid cumpararea”.
Inainte de a vorbi despre efectele tactile, sa vedem cum sunt perceputi stimulii tactili.
Sunt cuprinse toate lucrurile pe care le putem simti cu pielea noastra. Cu ajutorul unor
numerosi receptori din piele putem simti: presiunea, vibratia, temperatura si durerea. Acesti
receptori sunt inegal distribuiti pe intregul corp, pe spate punctele individuale sunt foarte
departe >60mm; mana are aproximativ 15 000 de receptori iar receptorii degetelor sunt la o
distanta de 1-5mm. Astfel noi putem simti diferentele pe suprafete doar pipaind.
Prin procesul de imprimare se poate obtine o gama larga de efecte tactile, cum ar fi:
lacuri lucioase cu suprafete foarte netede, lacuri cu diferite graduri de rugozitate (de la lacuri
foarte fine la lacuri in relief), structuri reliefate cu linii foarte pronuntate, puncte sau texte
conturate.
Lacurile dure pot fi folosite foarte usor si in straturi fine, acestea sunt asa-numitele
“lacuri fine la atingere”. Asemenea lacuri sunt folosite pentru a obtine un strat care la atingere
produce senzatia de aderenta sau de alunecare. In functie de tipul de lac este posibila ajustarea
culorii.
Exista foarte multe domenii in care sunt folosite efectele tactile.Simbolurile tactile sunt
folosite pentru aplicatiile speciale, ca cititul in Braille sau simbolurile pentru iesirile de
siguranta acoperite cu lac anti-alunecare. Sunt folosite si pentru tavile de servire cu suprafata
anti-alunecare, pentru clipsurile de la creioanele mecanice, pad-uri cu suprafata anti-alunecare,
folii pentru tastatura cu structura mata pe partea superioara.Mai exista posibilitati de aplicare a
efectelor tactile si in design. Se realizeaza combinatii de efecte optice sau chiar tactile.
Procesul de imprimare serigrafica este cel mai potrivit pentru a obtine efecte tactile. In
comparatie cu alte tehnici se pot obtine cele mai inalte straturi de cernela, chiar si particule ce
pot atinge pana la 300 de microni.
Exista o gama foarte mare de produse pentru imprimarile tactile, in functie de cereri:
lucios, mat sau structurat. Exista nano-lacuri foarte rezistente la zgarieturi, foarte fine cu efect
anti-alunecare si deasemenea fine, chiar si straturi de plastisol cu efect de expandare. Acestea
sunt cel mai des folosite pentru imprimarea textilelor, fiind foarte interesante si in aplicarea
pentru realizarea unei anume imagini grafice pentru suprafete in relief si structurate.
Efectele tactile sunt de cele mai multe ori produse cu cerneluri UV.Lacurile sunt
serigrafiate cu sita intre 100-120 de fire/cm. Aceste straturi transparente subtiri pot fi uscate
37
foarte repede cu raze UV. Nu exista cerneluri pe baza de solventi care sa se usuce atat de
repede.
Cu toate acestea si cernelurile pe baza de solvent pot fi folosite pentru suprafete
speciale cum ar fi: sticla, metal sau duroplastice, pentru decorarea cabinelor de dus, a unor
logo-uri din metal folosite in industria auto sau imprimarea pe parti de mobilier, imprimarea se
face cu cerneluri in doi componenti.

Efecte olfactive
Simtul olfactiv uman poate diferentia pana la 5000 de mirosuri diferite.Mirosurile pot fi
percepute (de fiecare persoana diferit) ca placut, stimulator, linistitor etc. Efectele olfactive
obtinute prin imprimare sunt aplicate si in scopuri publicitare cum ar fi de exemplu paginile
parfumate din reviste.Pentru a castiga increderea cumparatorului, mirosurile sunt foarte
importante. Astfel, mirosurile neplacute sunt foarte des acoperite de mirosuri placute mai
puternice.
Uleiurile parfumate pot fi amestecate in cernelurile serigrafice. Exista o mare varietate
de produse. Orice este posibil: condimente, plante, vegetale, lemn, chiar si mirosurile din
preajma Craciunului! Oricum, alegerea si cantitatea esentei pentru obtinerea acestor efecte sunt
foarte dificile, de aceea trebuie tinut cont de cererile clientului.
Sursa :http://www.proraster.ro/detalii.php?id=303

38
 5. TRASATURI COMUNE SI DEOSEBIRI INTRE FLEXOGRAFIE SI
SERIGRAFIE

In industria poligrafica flexografia si serigrafia se completeaza, iar uneori chiar se

substituie. Dintre toate procedeele de imprimare, serigrafia si flexografia au forme de
imprimare flexibile. Chiar si sita de otel poate fi asimilata cu o forma flexibila dar de stabilitate
dimensionala mult mai mare decat forma de poliester sau poliamida.
In cele ce urmeaza se prezinta asemanarile si deosebirile dintre cele doua procedee.

FLEXOGRAFIE SERIGRAFIE
1. Cele mai utilizate forme flexografice sunt 1. Cel mai folosit material pentru tesatura sitei
cele cu baza de poliester este firul de poliester
2. Formele de imprimare flexografice 2. Sitele serigrafice trebuie sa fie rezistente la
trebuie sa fie rezistente la umflare prin umflare prin imbibare si sa fie chimic
imbibare si sa fie chimic compatibile cu compatibile cu cerneala tipografica folosita
cerneala tipografica folosita indiferent daca indiferent daca este cerneala obisnuita sau cu
este cerneala obisnuita sau cu uscare cu UV. uscare cu UV. Sitele trebuie sa fie rezistente
la agentii de spalare
3. Fixarea manuala a placii flexografice 3. Intinderea tesaturii sitei pe dispozitivele de
depinde de indemanarea operatorului. O tensionare depinde de calificarea operatorului.
tensionare de intindere prea mare duce la Se poate verifica tensionarea cu ajutorul unui
deformarea imaginii si la defecte de dispozitiv electronic special
suprapunere a culorilor.
5. Formele de poliester sunt de diferite 5. La sitele de tip S, ochiurile sitei sunt mari si
grosimi in functie de caracteristicele formei acoperirea suportului de imprimat se va face
de imprimare si a suportului de imprimat. cu un strat subtire de cerneala. Tiparul va
a) Placile subtiri au o duritate mai mare si avea un contur precis.
sunt folosite pentru realizarea formelor cu Prin marirea numarului de fire pe cm se
raster fin. obtine o tesatura fina (cu acelaşi raport intre
Grosimea stratului de cerneala este dat de diametrul firului si dimensiunea ochiului sitei)
volumul si suprafata celulelor cilindrului care se poate folosi la imprimari de calitate
anilox. superioara cu atat mai mult cu cat tensiunea
de intindere rezista la tiraj mare iar presiunea
de apasare a racletei este destul de mica
pentru a nu forta trecerea unei cantitati mari
de cerneala care ar deforma elementele fine

39
Sursa : www.harperimage.com
In figura de mai sus se observa ca un strat
gros de cerneala poate produce latirea Sursa : www.sefar.com
punctului de raster iar un strat subtire de
cerneala pastreaza marimea punctului de b) Sitele cu grosime medie a firului asigura un
raster. echilibru intre grosimea firelor si ochiurile
b) placile cu grosime medie si de duritate sitei. Se folosesc pentru toate tipurile de
medie sunt folosite pentru lucrari curente imagini
c) placile cu grosimi mari si duritate mai c)
mica sunt folosite la imprimarea pe
suprafete rugoase de carton ondulat si
permit cresterea presiunii de imprimare. In Sursa :www.thegrendel.co
plus pe suprafetele care tiparesc fonte de m
culoare se aplica o operatie de granulare grosimea firelor permite tensionarea pentru un
care asigura incarcarea uniforma a cernelii tiraj mare dar reduce mult ochiurile tesaturii si
pe placa. Granularea este produsa la placile trecerea cernelii pana la support devine
pentru CtP si consta in formarea de cavitati dificila
asemanatoare celor de la cilindrul anilox

Se stie ca un material flexibil se deformeaza Sita se afla la o anumita distanta de support.

usor atunci cand este aplicat pe o suprafata Apasarea racletei pe sita in timpul imprimarii
curba poate deforma imaginea
Placa pentru CtP are in structura un strat In timpul expunerii, sitele de culoare alba
negru de formare a imaginii prin actiunea provoaca refractia luminii UV si transmiterea
laserului. Culoarea neagra are capacitatea de ei de-a lungul fibrelor ceea ce duce la
a absorbi lumina distorsionarea elementelor fine si a rasterului.

40
 Sursa : www.thegrendel.com
Sitele colorate in galben reduc foarte mult
fenomenul de refractie astfel incat in mod
practic acesta este neglijabil.

Acest lucru determina formarea punctelor

de raster la dimensiune reala deoarece nu
exista fenomene de refractie a luminii.
Sursa : www.sefar.com
Lumina UV trece prin sita perpendicular
pastrand marimea detaliilor fine si a
rasterului. Emulsia nu este sensibila la
radiatiile galbene
Sursa de lumina la pregatirea formei este Sursa de lumina la pregatirea formei este
lampa UV
lampa UV

In cazul suprafetelor care reprezinta imagini in semitonuri, forma de imprimare este

obtinuta prin puncte de raster. Rasterul este un dispozitiv cu ajutorul caruia imaginea
fotografica continua in semitonuri este redata prin puncte mici de fonta plina numite si puncte
de raster

Rasterul folosit poate fi AM, FM, sau combinat in functie de elementele care se cer a fi
reproduse.
Tipul de raster ales pentru imprimarea flexografica si imprimarea serigrafica poate fi :

41
Semitonurile pot fi reproduse in functie de structura rasterului.
La rasterul AM deosebim doua caracteristici principale : liniatura si gradul de acoperire

Aceeasi liniatura dar grad de acoperire diferit Acelasi grad de acoperire dar liniatura
diferita

La rasterul FM vom avea o singura variabila si anume, gradul de acoperire:

42
O alta caracteristica ce se manifesta in timpul imprimarii este densitatea optica in functie de
grosimea stratului de cerneala. Cu cat cantitatea de cerneala este mai mare cu atat densitatea
optica este mai mare. Acest parametru scoate in evidenta imprimarea necorespunzatoare a
fontelor de culoare.

Masuratorile efectuate au dus la concluzia ca fiecare procedeu de imprimare are ca rezultat o

anumita cantitate de cerneala depusa pe suportul de imprimare.

Grosimea stratului de cerneala in μm in functie de procedeul de imprimare

Pentru a obtine un rezultat foarte bun al imprimarii prin flexografie sau serigrafie trebuie
corelate mai multe elemente si anume : conturul si tipul rasterului formei de imprimare cu
liniatura sitei sau a cilindrului anilox. Amandoua procedeele au aproximativ acelasi factor de
multiplicare si aceeasi justificare.
In ambele procedee folosirea numai a celor patru culori de policromie nu este suficienta. In
conditiile utilizarii a cel putin sase culori este imposibil de evitat moarajul numai din unghiuri

43
de rotatie a rasterului analog. In plus exista pericolul aparitiei moarajului din liniatura
cilindrului anilox respectiv a tesaturii sitei serigrafice.
Rasterul stocastic este de preferat deoarece zonele luminoase sunt redate clar. Atat la serigrafie
cat si la flexografie rasterul stochastic nu rezolva problema laţirii punctului de raster in umbre.
Fenomenul chiar se amplifica. Situatia se poate rezolva cu procedee digitale de obtinere a
formei de imprimare astfel incat punctele de raster sa fie mult mai fine si precise.
Atat in flexografie cat si in serigrafie, rasterul stocastic rezolva problema dimensiunii punctului
de raster si pe de alta parte se rezolva problema moarajului.

Exemple de moaraj in cazul folosirii rasterului analog

Sursa : www.flexoplus.ru/archive/16/rastr1.html

Pentru lucrarile in semitonuri se aleg rastere de Pentru lucrarile in semitonuri se aleg rastere
cel putin 5 ori mai mare decat liniatura sitei. de cel putin 3-4 ori mai mare decat liniatura
Practic un punct de raster nu are voie sa se sitei. Practic un punct de raster nu are voie

44
« inece » in celulele cilindrului anilox ci sa sa se « inece » in ochiurile sitei ci sa
cuprinda cel putin trei ochiuri. cuprinda cel putin trei ochiuri.

Sursa: www.harperimage.com

In exemplul de mai jos se observa ca unele

puncte de rasterfoarte mici se « ineaca » in
celulele anilox. Preiau cerneala si pe peretii
verticali ai rasterului si prosuc fenomenul de
inecare a tiparului

sursa: www.sefar-screens.com

In exemplul de mai jos se prezinta situatia in

care rasterul nu este corelat cu liniatura sitei

45
 Sursa : www.sefar-screens.com

In situatia corecta se observa ca punctele de

raster acopera mai multe fire si ochiuri

acoperire 5% acoperire 10%

Sursa: www.harperimage.com
acoperire 95% acoperire 90%

Sursa : www.sefar-screens.com

In tabelele de mai jos se prezinta corelatia dintre rasterul placii si liniatura cilindrului anilox in
sistemul de masurare imperial si metric.

46
 Sursa: www.harperimage.com

In mod asemanator se prezinta situatia la serigrafie unde trebuie corelata liniatura sitei
cu rasterul imaginii

Sursa : www.flexoplus.ru

Ca o concluzie finala, putem enumera avantajele si dezavantajele celor doua procedee si

domeniile complementare de utilizare.

47
AVANTAJE

FLEXOGRAFIA SERIGRAFIA

1. Diversitate mare de suporturi de 1. Diversitate mare de suporturi de

imprimare imprimare
2. Posibilitatea imprimarii pe materiale 2. Grosimea stratului de cerneala face ca
foarte imprimatul sa reziste la actiunea factorilor
groase externi.
3. Rentabilitate relativa pe un diapazon mare
de tiraje
4. flexibilitatea configuratiei formelor de 3. la tiraje mici imprimarea se poate face
imprimare pe diverse marimi ale manual fara cheltuieli pe utilaje scumpe
suprafetelor suporturilor
5. utilizarea cernelurilor ecologice, pe baza 4. pentru debutul unei firme este suficienta
de apa suma de 300$.
6. de la anumite tiraje in sus costurile sunt
foarte mici
7. posibilitatea imprimarii cu cerneluri
metalizate
8. posibilitatea atasarii grupurilor de
laminare, stantare la masina flexografica

DEZAVANTAJE

FLEXOGRAFIA SERIGRAFIA
1. pregatirea formei necesita mult timp de 1. pregatirea formei necesita mult timp de
executie si este costisitoare. executie si este costisitoare.
2. valori mari de latire a punctelor de raster 2. tirajele mai mici de 100-500 exemplare
sunt nerentabile

48
 3. dificultatea reproducerii tonurilor foarte 3. rezistenta scazuta la tiraj a sitei si a
luminoase si foarte intunecate; dificultatea racletei; distorsionarea imaginii in cazul unei
reproducerii tonurilor de tranzitie de la o tensionari defectuoase; operatie de uscare
nuanta la alta repetata
4. este imposibila imprimarea caracterelor cu 4. rezolutie mica a rasterului datorat texturii
ornamente fine sitei.
5. tirajele mici sunt nerentabile. 5. determinarea compatibilitatii cernelii cu
suportul se face experimental
6. calitatea imprimarii se schimba de la o 6. cernelurile contin solventi organici
masina le alta si trebuie adaptat designul ori
de cate ori se tipareste pe alta masina
7. forma de poliester este lucioasa. Pentru 6. Culoarea albă şi luciul ţesăturii dau
imprimarea fontelor mari suprafata placii fenomenul de refracţie şi au ca efect
trebuie prelucrata suplimentar prin formarea deformarea punctului de raster.
de cavitati asemanatoare liniaturii cilindrului
anilox.

6. CONCLUZIE

Cunoscand particularitatile tehnice si tehnologice ale celor doua procedee de imprimare si

analizand costurile de productie pentru diverse tiraje, putem determina segmentele de piata pe
care le poate ocupa fiecare flux tehnologic.
Astfel, pentru tiraje de la 100 la 500 de exemplare este rentabil procedeul serigrafic deoarece
odata cu cresterea tirajului scade mult pretul unitar.
Pentru tiraje mai mari de 500 de exemplare, este de preferat flexografia, deoarece raportul
dintre calitate si pret este in avantajul acestui procedeu.

49
Firmele producatoare de utilaje poligrafice au conceput masini de imprimare la care, fie se pot
face usor modificari si astfel se poate trece de la un procedeu la altul, fie masina de imprimare
dispune de grupuri suplimentare dintr-un alt tip de procedeu de imprimare.

Flexo Cassette Screen Cassette

Sursa : www.printecsystems.fi
Masinile hibride sau combinate de tip FLEXO-SCEEN au avantajul incontestabil al executarii
produsului la o singura trecere prin masina de tipar deoarece in afara imprimarii textului si
imaginii se poate realiza si lacuire rezistenta prin grupul serigrafic, imprimare cu bronz ,
stantare cu stanta rotativa, etc.
Pentru imprimatele de format mare de tip afis, serigrafia asigura o lacuire rezistenta la
intemperii fata de lacuirea fina realizata prin procedeu flexografic.
Calitatile demonstrate ale fiecarui procedeu asigura segmentul de piata atat separat cat si in
cooperare.

Bibliografie

Handbook of Print Media,Helmut Kipphan, Springer 2001

http://en.wikipedia.org/wiki/Flexography
www.itraco.ru/newstext.asp?year=2005
www.plates.flintgrp.com
www.stconverting.com
www.3M.com
www.flexoplus.ru/archive/18/tapes1.html
www.williamson.ca
www.itraco.ru
www.williamson.ca/industry
50
www.flexoconcepts.com
www.storkcellramic.com
www.flexography.org
www.tkmus.com
www.convertechblades.com
www.pneac.org/
www.thegrendel.com
www.polyesterscreen.cn
www.thegrendel.com
www.sefar.com
www.pdconsulting.co.uk
http://screenweb.com
www.flexoplus.ru
www.poconoscreen.com
www.victoryfactory.com
www.screen-printing-t-shirts.com
www.kentpp.com
www.crystec.com
www.pleiger.com/squee5.html
www.proraster.ro/detalii.php?id=303
www.harperimage.com
www.printecsystems.fi

51